Plen
Ședința Senatului din 11 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/18-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 11-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 aprilie 2005

13. Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................
 

Trecem la partea a doua, răspunsuri.

 
Aurel Ardelean - de la Anton Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe;

Începem cu domnul secretar de stat Niculescu Anton, înțeleg că are o problemă mai deosebită, poftiți.

Aveți de răspuns la o interpelare a domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, referitor la Fundația "Gojdu", da ?!

 

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Nu mai este cazul, ne-am înțeles, a primit răspunsul în scris și este în ordine.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci v-ați pus de acord, i-ați dat răspunsul scris, este în ordine.

 
 

Domnul Anton Niculescu:

Și domnul Mihăescu a fost la dumneavoastră, deci i-am dat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a depus, e foarte bine.

 
Petru Stan - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Îl invităm pe domnul Vasile Lupu. Domnule secretar de stat, vă rog, poftiți.

Domnule Petru Stan, așteptați răspunsul, da ?! Vă rog, domnule secretar de stat, întrebarea adresată de domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

 

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea dumneavoastră privind retrocedarea, prin care doriți să subliniați faptul că s-a creat o inadvertență în exprimarea: "acolo unde este continuitate, vom retroceda terenurile, începând cu 1921", pentru ca în declarația de presă din 30 martie 2005, să afirm că "retrocedările se vor face la nivelul anului 1945, pentru terenurile agricole, și la nivelul anului 1948, pentru păduri", doresc să vă fac cunoscut următoarele:

În primul rând, între cele două afirmații nu există nici un motiv prin care aș putea fi acuzat de inconsecvență în idei, problema fiind legată de modul diferit de înțelegere a aspectului.

Un exemplu consider că poate veni în sprijinul celor afirmate: sunteți posesor al unui act de proprietate dobândit în anul 1921, proprietate care a fost și a rămas în administrarea dumneavoastră până în 1945 și chiar după, fiind înscris în primul registru agricol, din 1948.

Existența acestor înscrisuri reprezintă dovada continuității proprietății pe care ați dovedit-o în 1921 și s-a petrecut până în anii de după 1945. Aceasta este dovada că în acest interval de timp, din 1921, până în 1945, respectivul teren nu a fost înstrăinat și a existat o proprietate perpetuă pe tot acest interval de timp.

Prima intervenție a statului în proprietatea privată, până aici, nederanjată cu nimic, a avut loc în anul 1945, prin Decretul nr. 1887, din 1945, prin care se luau toate prisosurile de teren, peste 50 hectare.

Anul 1945 a fost anul primei intervenții a statului în proprietatea privată, după care au urmat anii 1948, 1949, 1953, 1959 și, în final, colectivizarea din 1962.

Este firesc ca procesul reconstituirii terenurilor să se întoarcă la anul primei intervenții a statului în proprietatea privată.

Referitor la constituirile practicate într-o serie de comune din Transilvania, în Anexa nr. 2b se fac următoarele referiri: "în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 constituirea trebuie să respecte câteva criterii și anume: să fie membru cooperator activ, prin aceasta înțelegând respectarea normelor obligatorii propuse de adunarea generală din ultimii trei ani de activitate; să nu fi adus pământ în C.A.P. sau suprafața adusă să fie sub 5000 m; să nu se regăsească ca moștenitor pe vreunul din titlurile sau reconstituirile validate în Anexa nr. 3a".

În condițiile în care aceste reguli nu s-au respectat și au avut loc constituiri neîndreptățite, atunci măsurile cad în sarcina comisiilor comunale, a comisiilor județene.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog să nu ne citiți tot, că ne țineți jumătate de oră. Faceți o sinteză și, restul, îi dați răspunsul scris, dacă are nevoie domnul senator. Nu putem parcurge un text foarte mare aici.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Petru Stan, dacă aveți ceva de spus.

 
 

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte,

Sunt total nemulțumit de răspunsul dat, ca de toate răspunsurile date de domnul ministrul Flutur. La niște întrebări clare, precise, face o istorie, fără să răspundă, de fapt, la nimic, asta este culmea, la nimic. La nici o interpelare nu s-a răspuns.

Vă dau un exemplu: referitor la Anexele nr. 2b, am mai făcut interpelarea și mi-a răspuns, corect, că am dreptate, că, într-adevăr, nu s-a aplicat legea și întreb din nou: ce măsuri va lua Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, va repune în drept statul român cu acel pământ luat, în mod fals, prin Anexele nr. 2b sau va face noi retrocedări?!

Iar dumnealui, din nou, vine și răspunde cu o istorie, cică e răspunderea comisiilor comunale. Dar de ce nu faceți anchetă, de la Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să vedeți cine este de vină, cu prefecturile, sunteți la guvernare !

Aceeași treabă cu retrocedările din 1921, în ziarul "Adevărul", din ultima săptămână, o dată spune domnul ministru că se vor retroceda terenurile agricole la nivelul anului 1945, iar de la nivelul anului 1948, pădurile; înainte cu circa o lună și ceva, spune că de la nivelul anului 1921, acolo unde este continuitate. Dar cel care a avut în 1921, nu a avut și în 1945 sau 1948 ?! Din nou răspunde pe ocolite, nu răspunde clar.

Sigur că în Ardeal foarte multe acte au fost anulate după Dictatul de la Viena, din 1940, nu s-a revenit la ele și de aceea sunt înregistrări duble și trebuie clarificate situațiile, nu numai să dăm Legea fondului funciar, așa cum vrea domnul ministru Flutur.

Vă mulțumesc și vă rog să-mi răspundeți din nou la întrebări.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, aveți cuvântul, domnule secretar de stat Vasile Lupu.

Rugămintea colegilor senatori este că nu le trebuie o istorie întreagă, ce s-a întâmplat, ci, măsura 1, 2, 3, răspuns prompt, la obiect, dacă este cazul se mai pune o întrebare suplimentară, asta este ideea pe fond, să câștigăm ceva și să aflăm mai multe de la dumneavoastră.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Am înțeles domnule președinte, și o să-i transmit acest lucru și domnului ministru Flutur.

În plus, pentru anexele acestea referitoare la retrocedări, vă pot spune că în clipa în care s-au pus la dispoziția comisiilor de validare, terenurile, eventualele încălcări ale legii, din acest moment, revin doar Ministerului Administrației și Internelor, nu Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și aici este o întreagă complicație, atât am amestecat problema aceasta a restituirilor, că ne apucă durerea de cap și se pare că o luăm de la capăt.

Faceți un răspuns scris, clar, domnului Stan și, dacă este cazul, atunci reveniți cu întrebarea. Vă rog, domnul Stan.

 
 

Domnul Petru Stan:

Rog să mi se facă răspuns scris, inclusiv la interpelarea de acum trei săptămâni, când am cerut să mi se comunice cine se face vinovat că nu s-a trimis nici un reprezentant de la Înalta Curte Supremă de Justiție și Casație, iar domnul ministru mi-a descris procesul, că era un proces câștigat de Agenția Domeniilor Statului, iar eu am întrebat cine se face vinovat că nu s-au prezentat la proces.

Același lucru s-a întâmplat și astăzi, în legătură cu cele două întrebări.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Doina Silistru - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Vă rog, mai aveți un răspuns de dat, o interpelare din partea doamnei Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, referitor la subvenționarea unor culturi agricole, corect ?!

 

Domnul Vasile Lupu:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, la fel, sinteză.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Prin Legea bugetului de stat din 2004, pentru anul 2005 a fost fundamentată finanțarea sprijinului de 2,5 milioane lei/hectar, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2004, cu suma de 8.900 miliarde lei.

După centralizarea solicitărilor producătorilor agricoli, la 15 decembrie 2004, a reieșit că suprafața de teren arabil pentru care a fost aprobat sprijinul de 2,5 milioane lei/hectar, este de 5.996,3 mii hectare, ceea ce corespunde unui efort financiar de 14.990,7, rezultând un deficit de 4.300 miliarde lei.

Având în vedere că, până acum, a existat un dezechilibru între susținerea sectorului vegetal și a sectorului zootehnic sprijinul pentru zootehnie fiind de 32% din cel acordat pentru sectorul vegetal, Guvernul a considerat necesară direcționarea sumelor către zootehnie.

În acest sens s-au luat măsurile de creștere a subvențiilor, per kilogramul de carne, la speciile porc și pasăre, mari utilizatori ai acestor plante. Astfel, la carnea de porc, de la 8.000 lei, s-a trecut la 12.000 lei/kg, iar la carnea de pasăre, de la 5.000 lei, s-a trecut la 8.000 lei /kg.

De aceea considerăm mai eficient să subvenționăm producătorii printr-o subvenție mai mare per kilogram de carne, decât să menținem subvenții pentru obținere de supraproducție care dereglează piața de desfacere. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Silistru Doina, dacă aveți întrebări suplimentare.

 
 

Doamna Doina Silistru:

Întrebări suplimentare nu aș avea, dar nu sunt mulțumită de răspuns, pentru că porumbul boabe nu este numai un produs pentru furajarea animalelor.

Eu am explicat în interpelare că, în județul Vaslui, lumea trăiește foarte mult pe baza acestei culturi. Pentru 57% din suprafața arabilă a județului Vaslui, nu se primește nici un fel de subvenții, pentru că oamenii și-au programat să cultive porumb.

Explicația dumneavoastră că se duce subvenția mai mult spre zootehnie nu are nici o bază pentru omul simplu de la țară care, în acest caz, nu primește absolut nici un fel de subvenție de la stat. El nu o să aibă nici cu ce să-și crească un porc, pentru a-l mânca el, nu pentru a da mai departe, și nici pentru a produce măcar porumbul atât de necesar și pentru hrana lui.

O foarte mare suprafață va rămâne în acest caz nelucrată, pentru că, efectiv, oamenii de la țară nu au cu ce lucra pământul. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, sunt două puncte de vedere diferite, așa că nu aveți cum să le conciliați, că nici dumneavoastră nu puteți să spuneți că porumbul este furajer, că aia e o greșeală, am văzut exprimarea, este un produs alimentar care este folosit și pentru alimentația populație și pentru furajarea animalelor, asta-i viața.

Doriți să mai dați ceva suplimentar ?! Vă rog, dacă aveți de completat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doar un singur aspect, domnule președinte, a se lua act și de acel deficit de 4.219, 3miliarde lei care nu a avut susținere bugetară.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
 

Doamna Doina Silistru (din sală):

Dacă-mi permiteți....

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Vedeți că vă băgați într-un domeniu foarte complicat. Eu am aprobat bugetul și îl știu pe de rost, știu ce era acolo.

De la cât se dă acum 7-8 mii de miliarde pe vegetale, față de 24 mii de miliarde care i-am băgat în buget, unde sunt ?! care sunt în buget.

Dumneavoastră vorbiți de o sursă suplimentară, care e cu totul altceva. Dar acelea se realizează și pe parcurs, pentru că se intră în campania de toamnă, bugetul se rectifică, apar surse suplimentare și lucrurile circulă. Banul trebuie să circule și să sprijine cetățeanul.

 
 

Doamna Doina Silistru:

Asta voiam să spun și eu, în buget au fost prinși bani pentru aceste subvenții, subvenția de 2,5 milioane lei/hectar, inclusiv pentru porumb, dar nu au fost pentru alte subvenții pe care le acordați dumneavoastră acum.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Haideți, că nu putem să rezolvăm asta acum. Mulțumim, domnule secretar de stat Lupu.

 
Gheorghe Funar - de la Virgil Ștefan Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor;

Mergem către Ministerul Culturii și Cultelor. Domnul secretar de stat Virgil Ștefan Nițulescu, în primul rând, aveți două întrebări ale domnului senator Funar și domnului senator Aurel Ardelean, da? Vă rog să vă referiți la ele.

 

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnilor senatori Gheorghe Funar și Aurel Ardelean, am să vă răspund foarte pe scurt. O să primiți, evident, și răspunsul nostru în scris. În legătură cu fondurile primite de Ministerul Culturii și Cultelor pentru finanțarea programelor și proiectelor culturale în perioada 1997-2004, am să vă fac, pe scurt, un rezumat.

În anul 1997 ele au fost de 19,8 miliarde lei, în anul 1998 de 48,3 miliarde. A fost anul cu cel mai înalt buget. În anul 1999 - 25,7 miliarde lei; în anul 2004 - 42,9 miliarde lei; în anul 2001 - 20,7 miliarde lei; în anul 2002 - 20,7 miliarde lei; în anul 2003 - 27,1 miliarde lei; în anul 2004 - 39,1 miliarde lei.

Finanțarea programelor și proiectelor culturale s-a realizat având la bază Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, aprobată și modificată prin Legea nr. 245/2001. În bugetul ministerului nu au fost prevăzute distinct fonduri pentru programele culturale realizate de ONG-uri ale unor cetățeni români aparținând minorităților maghiare sau ale altor minorități naționale. În această perioadă a fost și va fi susținut Programul de lansare, protejare, valorificarea și dezvoltarea culturii minorităților naționale "Proiect etnic cultural". Programul are în vedere crearea unui cadru permanent favorabil și de specialitate pentru protejarea, conservarea, cercetarea, punerea în valoare, dezvoltarea și exprimarea liberă a elementelor esențiale ale minorităților etnice, culturale și religioase ale minorităților naționale, fără nici o discriminare. Programul "Proiect etnic cultural" este orientat de conducerea ministerului pentru susținerea și protejarea creațiilor și obiceiurilor tradiționale și religioase, cercetare istorică, etnologică, etnografică etc. prin tabere de creație, concursuri de poezie, de proză, dramaturgie, crearea unei bănci de date etc. Menționăm că Uniunea Națională "Vatra Românească", Societatea cultural-patriotică "Avram Iancu", Uniunea Democratică a Maghiarilor din România nu au solicitat fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor. În anul 2004, finanțarea unor programe sau proiecte culturale propuse de acestea s-a efectuat prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural-Național a județelor Harghita, Covasna și Timiș, în valoare totală de 150 milioane lei. În anul 2005, prin noile mecanisme pe care le-am introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2005, care vor însemna transparență, corectitudine, obiectivitate, finanțarea programelor și proiectelor culturale se va realiza prin noua instituție aflată în subordinea ministerului, denumită Administrația Fondului Cultural Național, care va organiza selecția acestor programe prin intermediul unor comisii formate din experți independenți. La această selecție vor putea lua parte toate tipurile de instituții publice, asociații, organizații neguvernamentale etc. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, sunteți de acord? A doua întrebare...

 
 

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Este vorba despre întrebarea pe care ne-a adresat-o domnul senator Gheorghe Funar. Ne referim la un imobil din Cluj-Napoca, Piața "Avram Iancu" nr. 3.

Imobilul în cauză nu s-a aflat niciodată pe lista monumentelor istorice, în nici una dintre variantele sale, din 1955, 1992 și 2004, deoarece nu întrunea nici unul dintre criteriile de evaluare, vechime, valoare arhitecturală, valoare ambientală etc. În mod evident, nefiind înscris în lista monumentelor, imobilul nu poate face obiectul unei proceduri de declasare. Imobilul este situat în cadrul ansamblului urban Centrul istoric al orașului Cluj, în astfel de situație aplicându-se prevederea art. 23 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care spune, citez: "Intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în ansambluri, situri sau zone de protecție a monumentelor istorice, se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și Cultelor, a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare".

Documentația elaborată de Societatea comercială "BAU" S.R.L. din Cluj-Napoca pentru Societatea comercială "BEYFIN"- România S.R.L., în faza Planul urbanistic de detaliu, Proiect autorizare de desființare și Proiect autorizare de construcții, referitoare la demolarea imobilului parter plus unu și construirea unui hotel parter plus patru, au fost analizate conform Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, în ședința Comisiei regionale nr. 6 a monumentelor istorice din 23 octombrie 2003. Ca urmare a dezbaterii în cadrul comisiei au fost emise de către Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Cluj, cu votul unanim al comisiei, vot exprimat în absența proiectantului, în deplină legalitate, totuși, avizele favorabile nr. 436 și 437 din 23 octombrie. Precizăm că este cunoscută exigența Comisiei regionale nr. 6, care în acest caz a ținut să precizeze, în mod expres, că documentația se avizează apreciindu-se calitatea proiectului. Față de celelalte proiecte puse în discuție în întrebare, precizăm că în condițiile unei investiții din fonduri private, cum este cea de față, investitorul este liber să decidă cărui proiectant îi încredințează proiectul sau lucrările de execuție, fără imixtiuni din partea instituțiilor statului, cu condiția ca achiziția să urmeze ulterior calea legală de avizare, autorizare și executare a lucrărilor până la recepția acestora. Domnul arhitect Borda, asociat la firma Societatea comercială "BAU" S.R.L., autorul proiectului și fiu al fostei proprietare a imobilului, nu este angajat al Ministerului Culturii și Cultelor...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să sintetizați. Vă rog foarte mult, sunteți secretari de stat... Domnule, spune pe puncte. În trei minute dați răspunsul. Unu, doi, trei, patru. Dacă senatorul are de pus o întrebare, pune o întrebare suplimentară. Nu ne citiți zece pagini.

Vă ascultăm.

 
 

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Ministerul nu are atribuții în emiterea de autorizații de demolare sau de construire și, deci, nu poate răspunde cu privire la legalitatea acestor documente. Responsabilitatea privind modul în care acestea au fost elaborate, fiind autoritățile publice locale, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și/sau, după caz, Consiliul județean Cluj.

Afirmația potrivit căreia Consiliul județean Cluj ar fi depus o plângere la Parchetul Cluj cu privire la autorizarea lucrărilor de demolare, respectiv, de construire, este surprinzătoare pentru ministerul nostru, deoarece din documente reiese, fără echivoc, că cele două instituții abilitate ale administrației publice locale au fost de acord cu proiectul în cauză. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriți suplimentar, domnule senator?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, sunt parțial mulțumit de răspunsul dat. Am înțeles din amplul răspuns, care a fost lecturat aici, faptul că, dacă un proiect este valoros nu mai contează piața, nu mai contează istoricul acelei piețe - Piața nr. 1 a Municipiului Cluj-Napoca, unde clădirile sunt cu P + 1, P + 2, maximum. Acum a fost trasă o clădire P+1 și în locul ei va fi o construcție modernă, P+4, care va arăta ca nuca în perete. Ați acceptat să se distrugă acest ansamblu arhitectural care este Piața "Avram Iancu" din Cluj-Napoca, pentru că a fost, practic, trafic de influență, au fost niște interese pe linie de partid acolo, și legea a fost lăsată la o parte. Acesta este adevărul. Clujenii, niciodată nu vă vor mulțumi pentru acest răspuns și pentru ce urmează. Asta însemnă că mâine-poimâine vor fi rase și celelalte clădiri. Îmi amintesc cu tristețe că în apropiere, la nici o sută de pași, pentru a se înălța, pe Bulevardul Eroilor, Biserica Ortodoxă "Schimbarea la față", pentru a se stinge un conflict între ortodocșii greco-catolici a fost o bătălie de vreo doi ani de zile. A trebuit, Înalt Prea-Sfinția Sa Bartolomeu Anania să amenințe Guvernul că va face greva foamei dacă nu se dă aprobarea pentru a înălța o biserică. Era într-o altă parte, unde nu se punea problema, așa cum este ...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator Funar. Încheiați. V-am înțeles eu problema este grea, de mare amploare. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Funar - de la Mihai Eftimescu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Mihai Eftimescu, Ministerul Justiției. Pentru doamna senator Verginia Vedinaș, care nu este aici, îi dați un răspuns scris. Nu văd decât Verginia Vedinaș aici.

 

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Și pentru domnul senator Ungureanu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți două întrebări: una pentru domnul senator Funar, împreună cu domnul senator Eugen Mihăescu, referitor la executarea soților Ceaușescu și pentru colegul senator de la PSD, Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - salarizarea personalului auxiliar din justiție. Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Răspund mai întâi întrebării formulată de domnii senatori Gheorghe Funar și Eugen Mihăescu, dacă este legal ca pe baza unei decizii politice să fie executați oameni și dacă s-a încălcat legea, ce-a dispus ministrul justiției. Această întrebare e formulată pe marginea unei declarații făcute de domnul senator Ion Iliescu.

Răspunsul nostru este următorul: dat fiind că întrebarea este formulată la timpul prezent, răspunsul nostru este: în urma înlăturării regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu, în România a fost abolită pedeapsa cu moartea, prin urmare, în prezent aplicarea unei astfel de pedepse ar fi nelegală și neconstituțională, încălcând art. 23 alin. 3 din Constituția României. Din dorința de a da un răspuns complet întrebării dumneavoastră, conducerea Ministerului Justiției a solicitat un punct de vedere Secției Parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, răspunsul este mai amplu, dar îmi permit să punctez. Procesul s-a desfășurat conform reglementării procesual-penale existente până în anul 1989, care permitea instituirea de instanțe militare, iar din 22 decembrie se declarase stare de necesitate. Acest proces s-a desfășurat la cererea Consiliului Frontului Salvării Naționale din România, infracțiunile pentru care au fost condamnați soții Ceaușescu se pedepseau cu moartea și nimeni nu a contestat că cei doi ar fi săvârșit acele infracțiuni, singurii care se puteau plânge de amestec politic în decizie ar fi fost judecătorii Popa Gică, cel care s-a sinucis și domnul colonel-magistrat Nistor, care nu mai lucrează în magistratură și nu a formulat niciodată o asemenea sesizare. În ceea ce privește susținerile făcute de domnul senator Ion Iliescu, ministrul justiției considerăm că nu are obligația de a explica în fața Parlamentului sensul afirmațiilor unui membru al acestui for și, de asemenea, doamna ministru declară că nu intenționează să ia nici o altă măsură cu privire la acest aspect, și că s-au mai dat răspunsuri la astfel de interpelări, cu această temă, de mai multe ori de-a lungul timpului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar... E o treabă care ține de 15 ani. Vreți să luăm acum și să dezbatem aici executarea soților Ceaușescu ? Vă rog, dacă doriți ceva suplimentar...

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, domnule președinte, nu doresc să fac deloc istorie. Sunt nemulțumit de răspunsul care a fost prezentat. Am întrebat limpede dacă pe baza unei decizii politice, înainte de a avea loc un proces, pot fi executați oameni și mi s-a comunicat că a fost organizat un proces după toate regulile artei. Eu am întrebat și nu mi s-a răspuns: pot fi executați înainte de a avea loc procesul, se poate lua o decizie și această decizie să fie decisivă în executarea acelor oameni? Pentru că, ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 se poate repeta, Doamne ferește!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar, noi ne respectăm mult unul pe altul. Ce să înțeleg de aici? Dumneavoastră ce credeți? Cum să se execute cineva fără proces? Nu se poate. În nici o țară civilizată din lume nu se poate așa ceva. O execuție fără proces, cu hotărâre și cu posibilitatea pedepsei cu moartea... Este imposibilă, decât dacă e altceva. Restul, numai justiția poate decide acest lucru. În cazul în speță a fost un caz de excepție majoră, se discută de 14, 15 ani despre execuția soților Ceaușescu. A fost decizia conducerii provizorie. S-a luat măsura, s-a făcut procesul, așa cum s-a făcut, se poate critica cât vreți dumneavoastră, pot vorbi juriștii, avocații aici săptămâni întregi. Acesta este subiectul.

 
Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Mihai Eftimescu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Vă rog, legat de întrebarea domnului Vasile Ioan Dănuț Ungureanu...

 

Domnul Mihai Eftimescu:

În ceea ce privește întrebarea formulată de domnul senator Ungureanu aș cere îngăduința să o comunic în scris. Este foarte tehnică. Pot, domnule senator, să vă informez că astăzi a trecut legea. Pot să-i dau și citire, dar a trecut și legea aceea care majora drepturile salariale. Eu pot să-i dau citire.

 
 

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Important este dacă suntem pe înregistrare radiofonică, să știe personalul auxiliar din magistratură dacă le cresc salariile sau nu, și dacă a fost nevoie de intervenția noastră să vă grăbim în creșterea salariilor, pentru că, prin creșterea salariilor dăm un suport luptei împotriva corupției.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule senator, a fost, se pare, chiar o unanimitate, astăzi, în Camera Deputaților în susținerea acestui act normativ. A fost o voință politică unanimă și noi ne bucurăm că acest act normativ a trecut. O să vă comunicăm și în scris.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

 
Petru Stan - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Domnule secretar de stat Vasile Lupu, înțeleg că dumneavoastră n-ați dat răspuns la o interpelare a domnului senator Stan?

 

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule președinte.

 
Gheorghe Funar - de la Mihai Eftimescu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai aveți ceva, domnule senator Funar? Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, dacă acceptați, domnul secretar de stat este pregătit cu un răspuns la o întrebare, pe care am adresat-o împreună cu doamna senator Verginia Vedinaș cu privire la respectarea normelor europene de detenție.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta pentru întrebarea pe care ați pus-o astăzi?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Nu. A fost pusă acum o săptămână sau două. Un răspuns foarte simplu.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

E numai pentru doamna senator Vedinaș, dar dacă...

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

E o întrebare comună, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încă o dată. Domnule senator Funar, eu nu te am și pe dumneata aici. O am numai pe doamna senator Vedinaș.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mai sunt omisiuni, domnule președinte. Se mai întâmplă, eu nu protestez împotriva acestui lucru.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule președinte, este real.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Eu mă uit pe documentul de azi.

Dacă este la dumneavoastră, vă rog eu, dați răspunsul, dar să fie scurt și la obiect.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

De fapt, era o întrebare dublă. În prima parte a întrebării: "dacă ministrul justiției a vizitat vreun penitenciar și dacă dispune de informații din care să rezulte că regimul de detenție al deținuților din România se încadrează în standardele europene".

Răspunsul este următorul: Ministrul justiției cunoaște extraordinar de bine situația din penitenciarele românești, întrucât, de-a lungul timpului a vizitat aproape toate închisorile, atât în perioada în care a avut statut de procuror, cât mai cu seamă ulterior, când, în calitate de reprezentant al societății civile, a participat activ la monitorizarea sistemului, mai ales pe aspecte referitoare la standardele europene.

În prezent, standardele menționate nu sunt decât în parte respectate, iar realizarea acestui deziderat presupune, printre altele, investiții majore pentru construirea unor penitenciare noi și renovarea sau modernizarea spațiilor de detenție din cele existente.

Evident, aceste obiective nu puteau fi puse în practică în cele câteva luni de la numirea în funcție a actualului ministru, dar ele se regăsesc menționate expres în strategia de reformă adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2005.

A doua întrebare: "dacă în cazul deținutului Miron Cozma sunt respectate normele europene de detenție".

Răspunsul este următorul: Preocuparea conducerii Ministerului Justiției este în sensul de a asigura condiții de detenție civilizate, în mod egal, pentru toți deținuții, inclusiv pentru persoana nominalizată de dumneavoastră.

Mențiunile anterioare, referitoare la îndeplinirea parțială a standardelor europene, rămân valabile, așadar, și pentru Miron Cozma. Dorim să subliniem însă că aspectul neîngrijit pe care respectivul condamnat îl afișează nu se datorează condițiilor de detenție, ci refuzului său constant de a apela la serviciile frizerilor, iar nu condițiilor, așa cum am menționat.

Faptul că dispune de condiții bune...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai scurt. Vă cunosc atât de bine... Vorbiți, domnule, liber, verbal. Dați un răspuns de 3 fraze, nu trebuie să ne citiți romane acolo. Domnule Funar, vă rog, dacă mai aveți vreo întrebare.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, domnule președinte. Am foarte multe întrebări, dar respect legea economiei de timp. Azi, așa cum ați remarcat, a fost un coleg care a tunat și a fulgerat împotriva lui Miron Cozma; ce condiții grozave are de detenție. Îi mulțumesc domnului secretar de stat care ne-a demonstrat - și cred în afirmațiile dânsului - că nu sunt îndeplinite în penitenciarele românești condițiile din închisorile europene. Deci nu sunt la standardele europene și este păcat că este acuzat Miron Cozma de un standard deosebit în pușcărie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cine nu știe, să meargă să viziteze. Da.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Orice deținut merită compasiune, domnule senator.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta este!...

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Chiar și dacă are acvariu în celulă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Petru Stan - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Domnule Vasile Lupu, vă rog eu, vreau sinteză. Avem restituirea terenurilor agricole și aici vorbiți 5 ore. Vă rog, domnule secretar de stat. Scurt!

 

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, vin în întâmpinarea dorinței dumneavoastră. Domnul senator Petru Stan a luat act de conținutul acestui document și dacă este de acord i-l înmânez pe loc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți de acord, domnule senator? Vă rog, spuneți.

 
 

Domnul Petru Stan:

Am luat act de conținutul documentului. I-am spus domnului secretar de stat că nu sunt mulțumit cu ceea ce scrie în acest act. Dumnealor dau un răspuns de descriere a unui proces, nici măcar nu-l descriu corect. Susțin că eu aș avea interese personale. Probabil că am avut acum 5 ani interese, acum nu am nici un interes personal, și niciodată nu am avut. Are interes statul român. Este pământul statului român. Nu cu firma sau cu cine a arendat se judecă consiliul acela... ci se judecă cu statul român. Este pământul statului român.

Ca atare, vă rog să luați act și să-mi răspundeți corect.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. S-a înțeles. Dacă este cazul, reveniți cu un material.

 
Ovidiu Teodor Crețu - de la Septimiu Buzașu, ministru delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului;

Domnul Septimiu Buzașu, secretar de stat delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului. Aveți două interpelări: una a domnului Ovidiu Teodor Crețu, Grupul PSD - problema drumurilor din județul Bistrița Năsăud - și Ilie Petrescu Grupul PPRM - problema locuințelor din județul Gorj. Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 

Domnul Septimiu Buzașu - ministru delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului:

Da. Domnului senator Crețu. Având în vedere că în conformitate cu regimul drumurilor, Drumul Județean 172 - Ilva Mică-Ilva Mare-Romanești-Podul Cosmei - este încadrat în categoria de drumuri județene, este în competența Consiliului Județean și Ministerul Transporturilor nu deține informații și nu poate executa sau finanța lucrări pe acest drum județean. Răspunsul scris îl veți primi.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Crețu.

 
 

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Domnule secretar de stat, aceasta este o problemă cunoscută de 90% din populația din Bistrița-Năsăud, faptul că este un drum județean, și știm că Ministerul Transporturilor nu intervine.

Dar depinde de Ministerul Transporturilor și de Guvern ca acest drum să se transforme din drum județean în drum național, iar fundamentarea unei hotărâri o putem face într-o săptămână. Problema este să nu muncim degeaba. Eu am întrebat, referitor la strategia de dezvoltare a zonelor, ce intenție are ministerul dumneavoastră. Dacă numai fundamentarea unei hotărâri de guvern vă împiedică pentru ridicarea drumului respectiv la rang de drum național, atunci nu este nici o problemă. Ne-am înțeles!

Dacă sunt și altele, v-aș ruga să le spuneți.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema sunt sursele financiare. Vă spun eu ce nu vă spune dânsul.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Dacă-mi permiteți. Este o mare problemă, pentru că, potrivit Legii drumurilor, acel drum nu poate fi clasificat drum național. Dacă vă uitați în art.6, litera care vorbește de definiția drumurilor naționale, nu se încadrează.

Asta nu înseamnă că, având în vedere accesul României la programele cu finanțare externă, respectiv fondurile structurale care urmează, fie în 2006...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, o secundă!

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu avem fonduri structurale. Nu se dau pentru drumuri județene. Dânsul știe ce spune.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Urmează să obținem și pentru...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi am făcut un împrumut, acțiunea a fost de anul trecut, s-au luat sau urmează să se ia acum 200 și ceva de milioane euro, un împrumut care se dă la județe pe o formulă de garanție pentru drumuri județene, câte 5-10 milioane de euro, cât se poate, la fiecare județ.

Și din aceia s-ar putea realiza așa ceva. De asemenea, Ministerul Transporturilor trebuie să-și creeze până la urmă și o poziție de sprijin pentru județe. Noi am discutat-o și pe timpul celălalt, de 14 ani tot discutăm. De ce? Pentru că fiecare județ are între 1000 și 1500 km de drumuri județene. Nu au voie să împrumute decât în limita a 20% din buget și în condițiile astea nici de acum în 300 de ani nu facem drumurile județene, pentru că se strică alea pe care le-am făcut.

Și atunci, asta vă propunem noi. Găsiți o formulă, fiți mai deștepți decât au fost aceia dinainte. Eu m-am bătut cu ei, ca să vă dau un exemplu. Să iau 1 miliard euro - se pot lua, că bani sunt, și nu avem datorie externă, nu avem aproape deloc datorie externă, ce avem noi este nimic față de... - și dai la fiecare județ, pe garanția statului, câte 50-100 milioane de euro sau 50 de milioane de euro și își rezolvă drumurile județene.

M-am bătut, cu ai mei, nu am reușit decât aceștia 200 milioane euro care vin acum. Trebuie să continuați și dumneavoastră bătălia asta cu ministrul finanțelor, pentru că de el depinde. Restul ne învârtim după coadă, că nu avem ce face.

 
 

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să-i precizez domnului ministru că este vorba de 16 km de drum care trebuie asfaltat. Nu altceva. Deci nu este o sumă mare. Și vreau să vă spun că ministerul dumneavoastră cheltuiește multe miliarde în fiecare iarnă pe Drumul 17 pentru deszăpezire, deoarece datorită condițiilor specifice din zona respectivă, trebuie să mențină non-stop, de la începutul lui decembrie până la sfârșitul lui martie, utilajele în lucru. Și asta puteți vedea și la televizor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Crețu, nu rezolvați...

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Discuția este complexă și în acest moment finanțarea unui drum județean de către minister ar însemna deturnare de fonduri.

 
 

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Asta se înțelege.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Crețu, adresantul, de data asta, nu e bun. Dumneavoastră pentru drumuri județene trebuie să vă adresați..

 
 

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Eu voiam să ajungem la o înțelegere să fundamentăm hotărârea de guvern, domnule președinte. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...ministerului finanțelor. Bine. Dați al doilea răspuns. Nu este în competența dânșilor. Era să vorbesc eu ceva de deturnări de fonduri, că ați adus vorba. Lăsați-o așa cum pică în general în țara asta. (discuții, râsete) Ziceți la locuințele din Gorj. Aveți dreptate, dar asta e! Da.

 
Ilie Petrescu - de la Septimiu Buzașu, ministru delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului.

Domnul Septimiu Buzașu:

Domnului senator Ilie Petrescu, legat de construcția de locuințe pentru tineri în regim de închiriere, program implementat de ANL.

Județul Gorj este cuprins în programul 2005-2008 cu un număr de 317 apartamente, reprezentând obiective de investiție aflate în diferite stadii de promovare, localitățile Motru, Rovinari, Târgu-Jiu. Dintre acestea, 34 în localitatea Motru sunt în execuție, iar pentru celelalte continuarea lucrărilor se va aborda odată cu aprobarea contractării unui nou împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Pentru sălile de sport, program implementat prin Compania națională de investiții, județul Gorj este cuprins în 2005 cu un număr de 5 obiective de investiții. Este și o detaliere a lor.

Începând cu acest an, prin intermediul companiei, se va derula și programul de reabilitare și consolidare a sălilor de sport existente. Și în cadrul acestui program județul Gorj are înregistrată o solicitare de reabilitare și consolidare pentru o sală de sport din localitatea Târgu-Jiu.

Menționez că prin Legea nr.60/2005, care a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2004 privind instituirea unor măsuri speciale de reabilitare a unor blocuri de locuințe situate în localități din zone defavorizate, este posibil pentru această zonă, în măsura în care vom avea solicitări - pentru că Ministerul Transporturilor a solicitat consiliilor locale inventarierea acestor blocuri de locuințe din zone defavorizate - să includă într-un program cu finanțare și aceste blocuri de locuințe din zonele defavorizate.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Petrescu.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru, răspunsul este parțial, nu mă aranjează, să zic așa, în termenii... La ora actuală, în interpelarea pe care am avut-o, eu v-am întrebat 4 puncte.

La primul punct au fost sălile de sport, apoi blocurile și finanțarea pe care dumneavoastră mi-ați dat-o la general. Dar, acolo, mai jos, scrie, la ultimul punct, pct.4, "2005-2008".

Pentru că în Motru - eu vă dau exemplu Motru și zona Gorjului, unde sunt la al doilea mandat - avem un bloc în lucru, dar de fapt nu se mai lucrează, pentru că dumneavoastră nu ați mai trimis banii la constructor. Sunt lucrările oprite și dumneavoastră spuneți că se lucrează la el. Eu vă spun că de anul acesta, suntem în luna aprilie, avea constructorul 18 luni să-l dea în funcție, a început de 2 ani de zile și el este la stadiul de fundație.

Dumneavoastră îmi spuneți mie, acum, în acest răspuns pe care mi-l dați, că, de fapt, se lucrează. Nu se lucrează, domnule ministru. Vă dau exemplu Motru.

Același lucru este și la Târgu-Jiu, și la Rovinari și nu s-a demarat nici o activitate pe această treabă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Răspunsul este în scris. Cred că domnul senator nu a fost foarte atent. Vă dau și răspunsul scris, ca să vedeți cum este formularea. Este clar că continuarea lucrărilor depinde de împrumutul cu BERD.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Doi. V-am întrebat în ce stadiu se află chestiunea cu un bloc, care este aprobat prin hotărârea guvernului anterior. Dumneavoastră nu mi-ați spus de treaba asta. Îl mai facem, nu-l mai facem, sunt 700 de cereri în zonă acolo pentru apartamente.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Aici nu...

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Păi, răspunsul e parțial. Trebuie să vin la dumneavoastră și să le luăm pe rând, să le analizăm împreună.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-ar putea să nu fi primit întrebarea.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Aici, în întrebare, nu există decât această...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Verificați, că s-ar putea să nu fi fost pe puncte.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru, v-am întrebat în interpelare și programul anterior guvernării în chestiunea cu locuințe.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Dacă doriți, eu citesc interpelarea și o lărgim sau o discutăm în doi... să vedeți ce avem și ce nu avem și completăm cu ceea ce doriți.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, dați-i și scris, că aveți și scris...

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Sigur, și vom completa tot ceea ce este...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați-i să vadă, și dacă este ceva suplimentar, după aceea vedem.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Am înțeles, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Vă mulțumesc foarte mult. Închidem ședința de astăzi.

 
 

Lucrările ședinței se încheie la ora 19.20.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 18:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro