Gheorghe Funar
Gheorghe Funar
Ședința Senatului din 11 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/18-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 11-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 aprilie 2005

13. Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  
  13.4 Gheorghe Funar - de la Virgil Ștefan Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Mergem către Ministerul Culturii și Cultelor. Domnul secretar de stat Virgil Ștefan Nițulescu, în primul rând, aveți două întrebări ale domnului senator Funar și domnului senator Aurel Ardelean, da? Vă rog să vă referiți la ele.

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnilor senatori Gheorghe Funar și Aurel Ardelean, am să vă răspund foarte pe scurt. O să primiți, evident, și răspunsul nostru în scris. În legătură cu fondurile primite de Ministerul Culturii și Cultelor pentru finanțarea programelor și proiectelor culturale în perioada 1997-2004, am să vă fac, pe scurt, un rezumat.

În anul 1997 ele au fost de 19,8 miliarde lei, în anul 1998 de 48,3 miliarde. A fost anul cu cel mai înalt buget. În anul 1999 - 25,7 miliarde lei; în anul 2004 - 42,9 miliarde lei; în anul 2001 - 20,7 miliarde lei; în anul 2002 - 20,7 miliarde lei; în anul 2003 - 27,1 miliarde lei; în anul 2004 - 39,1 miliarde lei.

Finanțarea programelor și proiectelor culturale s-a realizat având la bază Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, aprobată și modificată prin Legea nr. 245/2001. În bugetul ministerului nu au fost prevăzute distinct fonduri pentru programele culturale realizate de ONG-uri ale unor cetățeni români aparținând minorităților maghiare sau ale altor minorități naționale. În această perioadă a fost și va fi susținut Programul de lansare, protejare, valorificarea și dezvoltarea culturii minorităților naționale "Proiect etnic cultural". Programul are în vedere crearea unui cadru permanent favorabil și de specialitate pentru protejarea, conservarea, cercetarea, punerea în valoare, dezvoltarea și exprimarea liberă a elementelor esențiale ale minorităților etnice, culturale și religioase ale minorităților naționale, fără nici o discriminare. Programul "Proiect etnic cultural" este orientat de conducerea ministerului pentru susținerea și protejarea creațiilor și obiceiurilor tradiționale și religioase, cercetare istorică, etnologică, etnografică etc. prin tabere de creație, concursuri de poezie, de proză, dramaturgie, crearea unei bănci de date etc. Menționăm că Uniunea Națională "Vatra Românească", Societatea cultural-patriotică "Avram Iancu", Uniunea Democratică a Maghiarilor din România nu au solicitat fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor. În anul 2004, finanțarea unor programe sau proiecte culturale propuse de acestea s-a efectuat prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural-Național a județelor Harghita, Covasna și Timiș, în valoare totală de 150 milioane lei. În anul 2005, prin noile mecanisme pe care le-am introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2005, care vor însemna transparență, corectitudine, obiectivitate, finanțarea programelor și proiectelor culturale se va realiza prin noua instituție aflată în subordinea ministerului, denumită Administrația Fondului Cultural Național, care va organiza selecția acestor programe prin intermediul unor comisii formate din experți independenți. La această selecție vor putea lua parte toate tipurile de instituții publice, asociații, organizații neguvernamentale etc. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, sunteți de acord? A doua întrebare...

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Este vorba despre întrebarea pe care ne-a adresat-o domnul senator Gheorghe Funar. Ne referim la un imobil din Cluj-Napoca, Piața "Avram Iancu" nr. 3.

Imobilul în cauză nu s-a aflat niciodată pe lista monumentelor istorice, în nici una dintre variantele sale, din 1955, 1992 și 2004, deoarece nu întrunea nici unul dintre criteriile de evaluare, vechime, valoare arhitecturală, valoare ambientală etc. În mod evident, nefiind înscris în lista monumentelor, imobilul nu poate face obiectul unei proceduri de declasare. Imobilul este situat în cadrul ansamblului urban Centrul istoric al orașului Cluj, în astfel de situație aplicându-se prevederea art. 23 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care spune, citez: "Intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în ansambluri, situri sau zone de protecție a monumentelor istorice, se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și Cultelor, a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare".

Documentația elaborată de Societatea comercială "BAU" S.R.L. din Cluj-Napoca pentru Societatea comercială "BEYFIN"- România S.R.L., în faza Planul urbanistic de detaliu, Proiect autorizare de desființare și Proiect autorizare de construcții, referitoare la demolarea imobilului parter plus unu și construirea unui hotel parter plus patru, au fost analizate conform Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, în ședința Comisiei regionale nr. 6 a monumentelor istorice din 23 octombrie 2003. Ca urmare a dezbaterii în cadrul comisiei au fost emise de către Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Cluj, cu votul unanim al comisiei, vot exprimat în absența proiectantului, în deplină legalitate, totuși, avizele favorabile nr. 436 și 437 din 23 octombrie. Precizăm că este cunoscută exigența Comisiei regionale nr. 6, care în acest caz a ținut să precizeze, în mod expres, că documentația se avizează apreciindu-se calitatea proiectului. Față de celelalte proiecte puse în discuție în întrebare, precizăm că în condițiile unei investiții din fonduri private, cum este cea de față, investitorul este liber să decidă cărui proiectant îi încredințează proiectul sau lucrările de execuție, fără imixtiuni din partea instituțiilor statului, cu condiția ca achiziția să urmeze ulterior calea legală de avizare, autorizare și executare a lucrărilor până la recepția acestora. Domnul arhitect Borda, asociat la firma Societatea comercială "BAU" S.R.L., autorul proiectului și fiu al fostei proprietare a imobilului, nu este angajat al Ministerului Culturii și Cultelor...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să sintetizați. Vă rog foarte mult, sunteți secretari de stat... Domnule, spune pe puncte. În trei minute dați răspunsul. Unu, doi, trei, patru. Dacă senatorul are de pus o întrebare, pune o întrebare suplimentară. Nu ne citiți zece pagini.

Vă ascultăm.

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Ministerul nu are atribuții în emiterea de autorizații de demolare sau de construire și, deci, nu poate răspunde cu privire la legalitatea acestor documente. Responsabilitatea privind modul în care acestea au fost elaborate, fiind autoritățile publice locale, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și/sau, după caz, Consiliul județean Cluj.

Afirmația potrivit căreia Consiliul județean Cluj ar fi depus o plângere la Parchetul Cluj cu privire la autorizarea lucrărilor de demolare, respectiv, de construire, este surprinzătoare pentru ministerul nostru, deoarece din documente reiese, fără echivoc, că cele două instituții abilitate ale administrației publice locale au fost de acord cu proiectul în cauză. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriți suplimentar, domnule senator?

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, sunt parțial mulțumit de răspunsul dat. Am înțeles din amplul răspuns, care a fost lecturat aici, faptul că, dacă un proiect este valoros nu mai contează piața, nu mai contează istoricul acelei piețe - Piața nr. 1 a Municipiului Cluj-Napoca, unde clădirile sunt cu P + 1, P + 2, maximum. Acum a fost trasă o clădire P+1 și în locul ei va fi o construcție modernă, P+4, care va arăta ca nuca în perete. Ați acceptat să se distrugă acest ansamblu arhitectural care este Piața "Avram Iancu" din Cluj-Napoca, pentru că a fost, practic, trafic de influență, au fost niște interese pe linie de partid acolo, și legea a fost lăsată la o parte. Acesta este adevărul. Clujenii, niciodată nu vă vor mulțumi pentru acest răspuns și pentru ce urmează. Asta însemnă că mâine-poimâine vor fi rase și celelalte clădiri. Îmi amintesc cu tristețe că în apropiere, la nici o sută de pași, pentru a se înălța, pe Bulevardul Eroilor, Biserica Ortodoxă "Schimbarea la față", pentru a se stinge un conflict între ortodocșii greco-catolici a fost o bătălie de vreo doi ani de zile. A trebuit, Înalt Prea-Sfinția Sa Bartolomeu Anania să amenințe Guvernul că va face greva foamei dacă nu se dă aprobarea pentru a înălța o biserică. Era într-o altă parte, unde nu se punea problema, așa cum este ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator Funar. Încheiați. V-am înțeles eu problema este grea, de mare amploare. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Virgil Ștefan Nițulescu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 18:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro