Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 octombrie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-09-2021
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 01-10-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 octombrie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,57.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii și Kónya-Hamar Alexandru și Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem lucrările Camerei. Ca de obicei, prima parte a zilei de marți este rezervată intervențiilor pe diferite probleme, din partea unor colegi.Avem o listă care conține 8 solicitări.

Vă rog să fiți de acord, deci, să trecem la a da cuvântul în ordinea în care s-au înscris colegii noștri.

 
Antal István - Replică la intervenția din 23 septembrie a domnului deputat Petre Sălcudeanu

Are cuvântul domnul deputat Antal István, din partea Grupului parlamentar al UDMR. După aceea va urma domnul Corneliu Bălan.

 

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pe data de 23 septembrie, de la acest microfon, la fel ca în multe alte cazuri, în perioada acestei legislaturi, din nou, un distins coleg din partidul de guvernământ, încercând să-și mai corecteze imaginea tot mai șubredă, a dezinformat, amestecându-se, într-un mod dezagreabil, în problema unei comunități dintr-un județ al cărui reprezentant, sub nici o formă, nu poate fi dumnealui. Mai grav este faptul că v-a dat date statistice, cu totul eronate, despre situația din județele Harghita și Covasna de dinainte de revoluție.

Domnule fost ministru Sălcudeanu - căci de dumnealui este vorba -, cu puțin efort, ați fi aflat adevărul din Anuarul statistic din 1983, dar intenția dumneavoastră era cu totul alta. Pentru cultura dumneavoastră, vă citesc datele exacte: în Harghita trăiesc 48.812 cetățeni de naționalitate română și 294.269 de naționalitate maghiară, iar în Covasna 154.586 de naționalitate română și 175.582 de naționalitate maghiară. În aceste județe nu a avut loc nici o purificare etnică. Pur și simplu, foștii nomenclaturiști de naționalitate română trimiși acolo pentru realizarea asimilării forțate, fapt ce poate fi demonstrat cu documentele ieșite la iveală după Decembrie 1989, s-au întors la meleagurile natale, obiectul muncii lor, pentru moment, dispărând.

Este și mai grav faptul că dumneavoastră, orbit de posibilitatea unui atac la adresa conducătorilor maghiarimii, îl stropiți cu noroi pe domnul Kiraly Karoly, care era deja unul dintre cei mai cunoscuți dizidenți ai regimului ceaușist, iar evenimentul, în speță investiția realizată în municipiul Odorheiul Secuiesc din donația Fundației Basel Hilfe din Elveția, despre care relatați, mai bine spus dezinformați Parlamentul și opinia publică, are următorul istoric: în octombrie 1991, apare un acord pentru proiectul de urbanism emis de prefectura unde beneficiar este Fundația "Sfântul Nicolae" din Gheorghieni. În martie apare și certificatul de urbanism, pe numele domnului Ion Gavrilă, ca director, de data aceasta reprezentant S.C. ARIS, filiala din Gheorghieni, în septembrie 1992, autorizația de construire pentru executarea lucrărilor de construire a Școlii speciale pentru copii handicapați, iar în ianuarie contractul de concesionare între Consiliul local și S.C. ARIS Industrie S.A., în 7 iunie 1996 un contract de donație între S.C. ARIS Industrie și asociația religioasă Congregația Inimii Neprihănite din București. Ulterior, s-a clarificat faptul că Fundația "Sfântul Nicolae" din Gheorghieni, începând din 25 iulie 1991, nu a împuternicit nici o persoană fizică sau juridică pentru reprezentarea Fundației "Sfântul Nicolae" privind investiția amintită. Deci este un fapt.

În al doilea rând, Consiliul local a aprobat concesionarea terenului, specificând "pentru Școala ajutătoare pentru copii handicapați din Odorheiul Secuiesc".

În al treilea rând, pe 7 iunie, imediat după alegerile locale, S.C. ARIS Industrie donează investiția, în fază de finalizare, asociației amintite, cu titlul "Școală ajutătoare pentru copii orfani", schimbând, deci, destinația inițială prevăzută în contractul de concesionare, omițând și specificarea localității.

Pe data de 4 iulie 1996, Consiliul local municipal din Odorheiul Secuiesc, cu Hotărârea nr.38, sistează continuarea lucrărilor, acționând în judecată ARIS S.A. pentru nerespectarea unor clauze contractuale, astfel: având în vedere faptul că, de la data încheierii actului de concesionare, s-a omis perfectarea acestuia, respectiv completarea cu acele clauze care, în conformitate cu prevederile art.17 din înscris, urma să se reglementeze la o dată ulterioară, reprezentanții Consiliului local propun perfectarea contractului de concesionare cu clauzele speciale. Menționarea în proprietate sau înstrăinarea construcției, sub orice formă, din partea concesionarului, nu este permisă decât cu consimțământul concedentului. Orice reconcesionare, vânzare sau donație fără consimțământul concedentului este nulă.

V-am relatat pe larg faptele petrecute, pentru că, Consiliul local tratatează problema ca pe o problemă socială specială a orașului.

În încheiere, domnule Sălcudeanu și domnilor colegi, permiteți-mi să vă reamintesc prevederile art.4 din Carta Europeană a autoguvernărilor locale, semnată și de România.

Colectivitățile locale trebuie să fie consultate, pe cât posibil, în timp util și de o manieră apropiată, în cursul procesului de planificare și de luare a deciziei pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct, iar Legea nr.60 nu prevede același lucru la art.20. Consiliul local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, în problemele de interes local.

În ceea ce privește comentariile domnilor din Franța și din Elveția, despre care ați vorbit dumneavoastră, cei care, de fapt, au deviat o donație care viza o categorie socială handicapată din oraș la o firmă profitabilă din București, în perioada realizării investiției, îi rugăm să se adreseze consiliului local ales de comunitatea din oraș, singurul organ autorizat să decidă în această problemă. De altfel, dumnealor, ca cetățeni ai unor țări cu un exercițiu democratic autentic, ar trebui să cunoască mai bine aceste competențe și să nu încerce să se amestece, într-un mod atât de grosolan, în viața unui orășel, cum și-au permis s-o facă până în prezent.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Corneliu Bălan - Intervenție legată de tratatele cu țările vecine;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan, Grupul parlamentar al PUNR. După aceea va urma domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În timp ce campania electorală se apropie de punctul culminant, respectiv decizia electoratului, cei care timp de 7 ani au vorbit în numele majorității și au acționat în favoarea minorității, a celor potentați, simțind că le scapă puterea din mână și că vor trebui să dea socoteală pentru nelegiurile comise, se bizuie pe puterea economică a celor pe care i-au protejat și acționează în forță, în disprețul legilor și a sărăciei pe care au determinat-o și protejat-o.

Însuși președintele Camerei Deputaților, al forului legislativ, își permite să nesocotească și să încalce legea de bază a Parlamentului, Regulamentul de organizare și funcționare, și acționează în baza bunului plac, contând pe neatenția și dezinteresul multora dintre parlamentari, acum, la încheierea mandatului.

Ce altceva pot fi deciziile personale, decât dispreț față de Biroul permanent? A se vedea sarcinile transmise unor comisii, cea juridică, pentru analizarea în procedură de urgență a unor acte normative, în defavoarea și disprețul altor acte normative cu vechime îndelungată nejustificată. Tratatul cu Iugoslavia, cel mai constant prieten al României, a fost uitat în favoarea Ungariei.

Noi, PUNR, am fost și suntem de acord pentru încheierea tratatelor de prietenie și bună vecinătate cu toate statele și în special cu vecinii, dar nu de pe poziții privilegiate, în favoarea unora și în defavoarea altora. Am fost și suntem de acord pentru încheierea Tratatului cu Ungaria, dar nu de pe poziția de slugă, călcând în picioare demnitatea poporului român.

În timp ce în acordurile cu celelalte țări vecine problema minorităților este tratată cu superficialitate, exemplu Bulgaria și Iugoslavia, unde românii loiali țărilor în care trăiesc reprezintă procente importante din populația țărilor respective, acestea nu se bucură de drepturile cuvenite conform documentelor internaționale referitoare la minorități, la care România este parte, în Tratatul cu Ungaria peste 80 la sută din cuprins sunt prevederi pentru minorități și privilegii ce depășesc prevederile documentelor la care România este parte. În timp ce nici o țară componentă a Consiliului Europei nu a luat în seamă Recomandarea 1201, România se umilește și dă valoare de document juridic acesteia.

Doamnelor și domnilor,

Cei vinovați de dezastrul în care au adus țara și au umilit poporul român încearcă, acum, de la toate nivelurile, să-și păstreze pozițiile și să-și asigure imunitatea, prin promovarea în Parlament. Fac presiuni asupra celor aleși în administrație, la diferite structuri, pentru a-i înregimenta.

La Bacău, rectificarea bugetului s-a făcut pe criterii politice, numai în favoarea celor aleși din partea PDSR.

Pentru a minți încă o dată electoratul și a-l deruta, se pregătesc acum pachete cu alimente, de câteva mii de lei, cu care să fie ademeniți cei nevoiași, aduși în această situație tot din vina actualilor binevoitori.

De aceea avertizez LADO, Prodemocrația și alte organizații neguvernamentale, pentru a veghea la folosirea metodelor ilegale și inumane, care se pregătesc, pentru a minți, încă o dată, poporul român și în special la Bacău.

Sper, totuși, ca la alegeri poporul să sancționeze cum se cuvine pe cei responsabili de situația grea în care se află țara, iar noul Parlament să excludă prevederea cu privire la imunitatea parlamentară, pentru ca cei vinovați, care vor reuși să se ascundă în Parlament, să răspundă pentru faptele lor.

Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - Apel către toți cei din presă de a fi drepți și echidistanți ]n viitoarea companie electorală;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu din Grupul parlamentar PUNR. Va urma domnul deputat Gavril Dejeu, după aceea.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Privind fenomenul din interiorul unei meserii, cea de ziarist, încununată de peste 5.000 de articole și studii, de cele 12 cărți publicate, ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști și al Uniunii Scriitorilor din România, ca unul care, de peste 40 de ani, port condeiul, privesc cu un ochi spre colegii mei jurnaliști din loja presei, cu celălalt spre sala parlamentarilor, cu care am împărțit 4 ani bucuriile împlinirii, dar și amărăciunea și tristețea neîmplinirilor de multe ori și mă simt în postura rabinului din Dorohoi. Deci, în cunoștință de cauză fiind, nu pot, privind la tovarășii de breaslă, să nu mă gândesc la furcile caudine, nu puține, prin care trece presa independentă, parte inseparabilă a celei de a patra puteri în stat, câinele de pază al democrației supusă, nu o dată, numeroaselor îngrădiri directe și indirecte.

Acum, când îngrijorările emanate de pericolul votării art.205 și 206 din Codul penal, odinioară în postura posibilă a unei săbii a lui Damocles, au rămas în amintire, aș adresa un gând sincer colegilor mei ziariști, că la noi nu există un organ de autocontrol, cu rol de instanță morală, care să asigure un anumit mod de comportare, dar și de asigurare a sensului constituțional al libertății presei. Știm că unul din principiile deontologice ale profesiei noastre este corecta informare. Știm bine, într-o meserie ca a noastră, riscurile sunt mari, proporționale cu cele ale posibilei căderi în greșeală. Așadar, demersul nostru este unul de conștiință, dublat de prudența românească a măsurării de 7 ori și a tăierii o singură dată.

Există, se spune, un simț al măsurii în toate, iar românul zice: ce nu oprește legea, oprește bunul simț. Poate acesta este și motivul ce-l determina, odinioară, pe Walter Leeman să exclame: un ziarist adevărat poate greși, dar niciodată cu reacredință!

Libertatea cuvântului, cea de exprimare a gândurilor sunt prevăzute în art.30 din Constituție, dar același articol, la alin.6. prevede: "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine".

Asigurând protecția vieții private a cetățeanului, legea atrage atenția că apărarea nu este un privilegiu, ci un drept al fiecărui cetățean.

Ca ziarist, am fost întotdeauna împotriva acelor sancțiuni care se refereau nu atât la libertatea presei, ci, mai degrabă, la a celui care o practică. Am fost întotdeauna împotriva legilor- ghiulea la picioarele democrației reale, împotriva botniței puse presei, am fost pentru o lege care nu doar cere sancționarea, ci și apărarea ziaristului. Convinși că, în nobila noastră profesie, sintagma lui nenea Iancu, "cinste și gramatică", conține noțiuni inseparabile, care pot conviețui mulțumitor doar când exprimă adevărul, știm că, numai respectându-le, tot mai puțini vor fi ziariștii tentați să cadă în păcat.

Vă mulțumim tuturor din întreaga presă, celor care, în cei 4 ani, ne-ați agreat, cât și celor care nu ne-ați iubit, dar, sunt sigur, ne-ați înțeles. Încredințați că și în această campanie dură veți fi drepți și echidistanți, vă spun: la bună vedere!

Vă mulțumesc.

 
Gavril Dejeu - Intervenție legată de viitoarea campanie electorală;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gavril Dejeu, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și PER, după care va urma la cuvânt domnul deputat George Stănescu.

 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi este săptămâna,...

Din sală:

Patimilor!

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

De la acest microfon, făceam o constatare în legătură cu modul în care se desfășura campania electorală și spuneam că ea se caracterizează, în esență, prin aruncarea în luptă a tuturor mijloacelor, unele dintre ele cele mai condamnabile, între fapte și vorbe fiind uneori diferență ca de la cer la pământ, respectiv o diferență de 180 de grade.

De azi-săptămână și până acum, iată, am avut prilejul să asistăm și la penibilul moment al unei demonstrații în fața Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, acțiune care, sigur, și ea se înscrie în rândul campaniei electorale și care se înscrie cu o notă de depreciere, chiar mai gravă decât cele care s-au derulat până acum.

Suntem noi, parlamentarii, la încheierea mandatului nostru și credeam că noi, ca și restul politicienilor din țară, indiferent dacă suntem sau nu înscriși în febra unei campanii electorale, ar fi fost cazul să ne facem o sinteză a atitudinii și activității noastre, un fel de dare de seamă în fața poporului și, măcar acum, pe ultima sută de metri, să accentuăm pe elementele pozitive favorabile unei astfel de atitudini.

Văd că dorința de putere, dorința ca, cu orice preț, unii să se mențină fie în funcție de președinte, fie în funcții de miniștri, fie în funcții de parlamentari, fie în alte funcții, calcă în picioare cele mai curate valori ale structurii noastre politico-morale și constat, cu tristețe, prin urmare, că aceasta ne este cartea de vizită. Vrem să accedem în rândul popoarelor civilizate, în rândul popoarelor europene, în structurile evoluate ale unor democrații cu lungă tradiție și clamăm, la fiecare colț de stradă, la fiecare miting, la fiecare cuvântare, aceste mari dorințe ale noastre, ale tuturor. Nu vedem însă și nu ne întrebăm ce facem, ce spunem, pentru a justifica aceste pretenții. Cum credem că putem să accedem, cu ușurință, în aceste structuri, față de un astfel de comportament politico-civic, pe care îl arătăm, inclusiv în derularea campaniei electorale? Este și aceasta una dintre responsabilitățile pe care, fie cei care pleacă, fie cei care rămân, trebuie să și-o pună, ca rezultat al unei activități de 4 ani, în acest forum legislativ al țării.

Dar dacă noi, politicienii, dacă unele instituții ale statului nostru nu țin seama de deontologia politică și de moralitatea necesară unui anumit standard civico-politic - și mă refer, cu tristețe, la penibilul exercițiu al Curții Constituționale în motivarea deciziei sale privitoare la candidatura președintelui Ion Iliescu - dacă noi nu ținem seama, prin urmare, de aceste comandamente elementare, eu nutresc speranța că, după 4 ani, din 1992 și după 7 ani aproape, după 1989, de aceste lucruri să țină seama, de această dată, poporul român.

Eu adresez un apel, de la acest microfon, electoratului român: să nu se mai lase nici sedus, nici înșelat de jocurile politice, mai mult sau mai puțin echilibristice și murdare, ale campaniei electorale și sper că experiența de viață, respectiv cei 7 ani de viață efectivă derulați în România după 1989, cu faptele, cu realitățile, cu tristețile, cu sărăcia morală, fizică, pe care îi cuprinde, să fie argumente mult mai puternice și mult mai serioase, pentru toți cetățenii români, în privința orientării lor electorale. Să nu se mai lase seduși de nimeni, nici de stânga, nici de dreapta, nici de centru, și să judece realitățile petrecute în România timp de 7 ani de zile, după impactul lor asupra vieții noastre adevărate și să aprecieze dacă acei care au condus politica românească până acum și-au făcut sau nu și-au făcut datoria, față de promisiunile și speranțele care au fost așezate la temelia alegerii lor.

Închei prin aceea că încă sper că între alegătorii români și viitorii politicieni ai acestei țări se va realiza o simbioză fericită, pentru ca, în viitor, România să iasă din tunelul în care se găsește la ora actuală, spre a se așeza cu îndreptățire în rândul țărilor civilizate, în rândul structurilor europene și internaționale favorabile.

 
George Stănescu - Invitație, în numele conducerii Asociației ASTRA Banat Porțile de Fier la cea de a cincea ediție a simpozionului care va avea loc la Timișoara: Identitatea culturală a tuturor românilor. fiindcă gândim

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat George Stănescu, Grupul parlamentar PNȚCD+PER. Va urma, după aceea, domnul deputat Barbu Pițigoi.

 

Domnul George Stănescu:

Stimați colegi,

Nu am a face azi o declarație, ci am plăcerea să invit, în numele conducerii Asociației ASTRA Banat "Porțile de Fier", pe toți cei care doresc cu adevărat să facă o politică a românismului, să participe la cea de a cincea ediție a simpozionului care va avea loc la Timișoara, în organizarea ASTREI Banat "Porțile de Fier", acel simpozion care, de fiecare dată, în ultimii 5 ani, a purtat aceeași denumire: "Identitatea culturală a tuturor românilor".

Facem, pe această cale, dacă vreți, oficial, invitarea tuturor candidaților la Președinția țării, fiindcă gândim că cel care va ajunge pe tronul președințial trebuie să cunoască, deopotrivă, ca și ceilalți, ce obligații, ce îndatoriri avem noi toți în a păstra, a veghea, a aplica prevederile renumitului art.7 din Constituția României, pe care, din nou, vă invit să-l recitiți.

Vă invităm să veniți la Timișoara în zilele de 11 - 12 octombrie, inclusiv duminică, în ziua de 13, când va avea loc o vizitare, o excursie la vestigiile romane și o excursie pe Dunăre. Deci, în acele 3 zile, să uităm ceea ce ne desparte în Parlament și venim la Timișoara să arătăm, cu adevărat, că ținem, și ținem foarte mult la coregionalii noștri, la conaționalii noștri care sunt trăitori în țările care sunt apropiate României. Deci vă invităm și vă așteptăm și ne vom simți, cu adevărat, onorați de prezența dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
Barbu Pițigoi - Intervenție legată de situația energetică;

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Barbu Pițigoi, Grupul parlamentar al PNȚCD+PER. Va urma, după aceea, domnul deputat Ion Dobrescu.

 

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Actuala toamnă friguroasă, cu ploi abundente și temperaturi scăzute mult sub media anuală a sezonului, prognoza meteorologică conform căreia, în acest an, iarna se va instaura de timpuriu pe meleagurile noastre, după unele păreri autorizate primele ninsori ar putea să cadă chiar în această lună, la munte ele au căzut mai demult, în luna trecută, ne duce cu gândul la suferințele îndurate în iarna 1995 - 1996. Aceste suferințe, proaspete în memoria românului, au constat, după cum se știe, în frigul din locuințe, datorat lipsei agentului termic, din pricina căruia au suferit, deopotrivă, cei tineri și cei vârstnici, copii și bătrâni. Multe și importante unități economice, deconectate de la sistemul energetic național, și-au întrerupt activitatea, trimițând zeci de mii de oameni în șomaj și provocând importante pagube materiale greu de recuperat.

Nemulțumirile majore provocate de criza energetică din ianuarie - februarie 1996, care au determinat serioase convulsii sociale, s-au datorat lipsei de prevedere a Guvernului, prevederea de a constitui stocuri de combustibil necesare pentru iarnă și lipsei de fonduri bănești, prin care resursele primare de energie puteau fi procurate la timp sau în timp util.

Conform prevederilor legale, de altfel și ca urmare a unei bune gospodăriri normale, chibzuite, an de an, Guvernul ar fi trebuit să asigure stocurile de resurse primare energetice necesare pe plan național, în cadrul pregătirilor de iarnă, până în luna august a fiecărui an.

Preocupată de problema energetică, de altfel una din atributele sale principale, Comisia pentru industrii și servicii a Camerei a analizat, în vara anului 1995, situația stocurilor de resurse primare energetice, primind din partea Ministerului Industriilor asigurări verbale și scrise că totul este rezolvat, asigurat, fără grijă, fără probleme. Rezultatele sunt cunoscute.

În virtutea acelorași preocupări, încă din luna august a anului curent, prin adresele nr. 367 din 10 septembrie și următoarele, am cerut Ministerului Industriilor informații asupra stadiului constituirii stocurilor pentru resursele energetice necesare sezonului friguros.

La finele lunii august a.c., am primit de la Ministerul Industriilor un răspuns pe cât de dezarmant, pe atât de ambiguu: "Se caută fondurile necesare, inclusiv valutare, pentru procurarea combustibililor necesari". A mai adăugat Ministerul Industriilor, în răspunsul său, că, imediat ce va avea un rezultat concret, va informa comisia.

În ciuda numeroaselor noastre reveniri, comisia nu a primit încă, până la această dată, nici un răspuns din partea celor abilitați să asigure cu energie populația și economia, să confirme că nu se va mai repeta criza energetică în numeroasele sale implicații negative din iarna trecută.

Să fie oare, lipsa oricărei reacții la solicitările sus-amintite un semnal conform căruia Guvernului actual nu-i mai pasă de ce va urma după 3 noiembrie, conform dictonului "După noi, potopul"? Așteptăm încă răspunsul Ministerului Industriilor la aceste întrebări de interes național și, odată cu noi, întreaga suflare românească, care va suporta consecințele unor obligații asumate și neîndeplinite de actuala administrație.

Vă mulțumesc.

 
Ion Dobrescu - Protest adresat posturilor de televiziune;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ion Dobrescu. După aceea va urma domnul deputat Petre Țurlea.

 

Domnul Ion Dobrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Blasfemie. Am asistat, prin intermediul televiziunilor, atât cea națională, cât și cele particulare, diminică seara, la un spectacol degradant. Drapelul național, care era întins pe un cosciug care conținea rămășițele pământești ale unui condamnat, unui condamnat de justiția română, unui deținut eliberat din motive umanitare.

Nu vreau să vorbesc despre morți, pentru că românii nu trebuie să uite, dar pot ierta. Dar gașca care era în jur, care și-au făcut acolo o propagandă electorală deșănțată prin arborarea drapelului național, trebuie să fie pedepsită. Pentru că am vorbit cu foarte multă lume, care n-au un nivel politic prea ridicat, și este debusolată. Nu mai știe ce să înțeleagă. Este politică de stat, sau este politica unor clanuri mafiote, care vor să profite de această moarte?

O voce din sală:

Lăsați-l în pace!

 
 

Domnul Ion Dobrescu:

Și mort o să-l lăsăm în pace, dacă el o să ne lase în pace. Ca să-i răspund colegului!

Dar nu este vorba despre morți. Mă repet. Este vorba de cei din jur, care profită.

Domnilor, ce putem să gândim despre morții din revoluție, care la ora actuală au fost întinați, care s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea unde s-a pus drapelul național.

Vreau să vă aduc aminte dumneavoastră, tuturor, că pentru această lege ne-am bătut aici s-o facem cât mai bună și rezultatul l-ați văzut duminică. Televiziunea a luat imediat bomboana de pe colivă, le-a plăcut, dar nu știu cu ce intenție a făcut această propagandă.

Vreau să vă atrag atenția încă o dată că sunt fapte ce pot fi incriminate de aici, ale unor oameni care sunt chiar în Parlamentul României, care fără rușine s-au dus acolo cu "Totuși iubirea". Ce iubire? Iubire, pentru ce?

O voce din sală:

Slugoi ...

 
 

Domnul Ion Dobrescu:

Slugoi. Ăsta este cuvântul. Acești slugoi ai intereselor lor, pentru că, să nu uităm un lucru, acești socialiști sunt cei mai mari capitaliști ai țării la ora actuală, ei nu vor mai da voie să ne întoarcem de unde s-a plecat. (Rumoare, clopoțel)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule Drăghia, dacă aveți de dat replică, o să puteți uzita de acest drept săptămâna viitoare. (Râsete)

 
 

Domnul Ion Dobrescu:

Domnului Drăghia îi mulțumesc că are intervenție. Într-adevăr, îl recunosc ca un slugoi al regimului trecut.

Vreau să vă atrag atenția că Parchetul General are datoria să se autosesizeze. Parchetul General a mai făcut-o acum, de curând, într-un caz mult mai puțin grav, la Cluj.

În statul acesta, sat fără câini, vreau să știu când Guvernul acesta va fi în stare să facă și un act de justiție?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

După 3 noiembrie.

 
 

Domnul Ion Dobrescu:

Domnilor, n-aveți nici o grijă, dar pregătiți-vă pentru haine vărgate.

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - Protest față de cele afirmate de domnul deputat Antal István în intervenția sa;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea. După aceea va urma la cuvânt domnul deputat Ioan Catarig.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înaintea intervenției mele vreau să vă spun două fraze, pe scurt.

Ca autor principal al Raportului Harghita-Covasna, îmi exprim indignarea, protestul față de ceea ce a afirmat de la acest microfon puțin mai înainte domnul deputat al UDMR-ului din Harghita. Domnia sa spunea că nici un român din Covasna și Harghita n-a fost alungat, ci au plecat de bună-voie numai activiștii de partid. Îl întreb pe distinsul nostru coleg de ce n-a plecat nici un activist de partid maghiar, activiști de partid marghiari, care erau mult mai mulți decât cei români din cele două județe?

Aduc în atenția domniilor voastre poziția unei mari părți a românilor din afara țării față de problemele majore ale acesteia. Fac această scurtă expunere și cu satisfacția de a vă putea demonstra că ideile pe care le-am susținut, timp de 6 ani în Parlament, sunt împărtășite de mulți conaționali din toată lumea. Și chiar dacă mai mulți mi-au fost adversarii decât adepții, să avem în vedere faptul că niciodată valabilitatea unei idei nu a fost determinată de numărul susținătorilor ei.

Mai întâi vă prezint munca de o viață a unui român transilvănean stabilit în Statele Unite ale Americii și ajuns președinte al uneia dintre organizțiile românilor de acolo, român care și-a investit toți banii în publicarea de cărți istorice, cărți atestând drepturile românilor asupra tuturor teritoriilor pe care ei le locuiesc. Printre altele, a publicat opere de valoare incontestabilă ale lui Simion Mehedinți, Zenovie Cuprișanu, Romulus Teișanu, Gheorghe I. Brătianu, Alexandru Boldur, Nicolae Iorga și alții).

Toate acestea le-a trimis bibliotecilor din toate țările democratice, în total peste o mie de astfel de biblioteci, inclusiv biblioteci ale forurilor legislative, umplând un gol în ceea ce privește cunoașterea României în lume, gol datorat nepăsării statului român de ieri și de azi. Cea mai răsâpndită dintre cărțile publicate astfel de el se intitulează "S.O.S. Transilvania împotriva revizionismului unguresc cuibărit în Congresul american". Iată această carte voluminoasă.

Numai pentru publicarea și răspândirea acestui volum, trimis chiar și Congresului american, autorul cheltuise până în 1992 suma totală de 72.855 de dolari, deci echivalentul de astăzi în lei, cam 250 milioane de lei, pentru un singur volum din acesta.

Românul de care v-am vorbit și care merită toată aprecierea și recunoștința noastră pentru ceea ce a făcut pentru cauza neamului românesc se numește Traian Golea.

Și a doua problemă pe care vreau să v-o prezint se referă la ecoul printre românii de peste Ocean al încheierii Tratatului dintre România și Ungaria. Pe marginea acestui Tratat mi-au scris mai multe organizații ale românilor din Statele Unite, din Canada și din Australia.

Vă prezint doar Apelul trimis de românii din Montreal - Canada, în numele cărora semnează 52 de reprezentanți ai lor, Apel pe care l-am primit chiar sâmbăta trecută și va apare astăzi și în presa centrală.

Ei cer Parlamentului României să nu ratifice Tratatul până nu vom primi asigurări ferme că vom fi tratați de NATO la fel ca Ungaria.

Apelul acesta, fiind către domniile voastre, parlamentarii României, îmi permit chiar să citesc două fraze din el: "Cerem Parlamentului României să nu definitiveze nici un tratat cu vecinii înainte de ținerea alegerilor generale prezidențiale și legislative; în Tratatul româno-ungar să nu fie inclusă Recomandarea 1201 care se referă la autonomia teritorială și drepturile colective ale minorităților naționale".

Mie și altora, pentru aceleași idei, mi s-a aruncat eticheta de extremist. Puteți arunca această etichetă și asupra acestor multor români trăitori în afara țării? sau apelurile lor ar trebui să vă facă să gândiți încă o dată înainte de ratificarea Tratatului? Dacă au dreptate și veți ajunge la această concluzie, prea târziu, după ce veți ratifica Tratatul.

Și, în finalul acestor puține cuvinte, doamnelor și domnilor colegi, pentru că cel mai probabil nu voi face parte din viitorul Parlament, dați-mi voie să fac două urări.

În primul rând, urez tuturor colegilor, atât celor cu care mă cunosc de pe aceste bănci de 6 ani, din 1990, cât și celor pe care-i cunosc de 4 ani, din 1992, să le urez tuturor multă sănătate.

Urez, de asemenea, tuturor colegilor care vor face parte din viitorul Parlament, le urez să fie mai buni ca noi, să nu strice ceea ce am făcut noi bun și să realizeze ceea ce noi nu am dus până la capăt.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Catarig - Exemple din județul Bistrița-Năsăud privitor la sursele de existență a a tinerilor studenți;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - Grupul parlamentar PDSR.

 

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi reîncep cursurile învățământului superior.

Două exemple din județul Bistrița-Năsăud, pe care urmează să vi le prezint pe scurt, mă obligă să pun din nou întrebarea: spre ce tip se societate românească ne îndreptăm?

Primul caz: un student în anul I - Drept administrativ. Surse de existență a familiei: mama, cofetăreasă. Ca să-și asigure un loc în cămin, s-a împrimutat cu 100 de mărci pescheș pentru mai marii administrației căminelor din Cluj-Napoca. Ce fel de jurist în Drept ca deveni această tânără?

Al doilea exemplu. O familie - el este inginer electronist, ea - inginer silvic; un copil; părinții din ambele părți - pensionari. Se pregătesc să plece în Canada, unde li s-a promis loc de muncă, casă și venituri normale.

Două domenii de vârf și pentru România - electronica și silvicultura. România renunță la serviciile acestor tineri. Deci, încotro România?

La această întrebare, președintele Comisiei economice, într-o dezbatere în anii precedenți, pe marginea Bugetului, a răspuns cam așa: ne vom realiza o societate specifică nouă, nu după modele deja experimentate.

Și iată că timpul a trecut și România este cum este.

Folosesc prilejul acesta și-mi permit să vă propun să ne îndreptăm atenția spre o societate de genul celei care face parte din civilizația asiatică, spre care se focalizează, în detrimentul civilizației euro-atlantice, depășite deja de vremurile ce le trăim, atenția lumii.

De ce Coreea? Este vorba de Coreea de Sud. Această țară, ca și România, s-a aflat tot timpul sub presiunea și la intersecția intereselor a cel puțin trei imperii: chinez, japonez, american, care, de fapt, au și dezbinat-o în două, ca și România. Dar știm deja, verificat de relațiile comerciale, economice, pe care România le-a realizat în acești ani cu firme din Coreea că succesul din societatea coreeană se datorește următoarelor: asiaticii de est nu cred în forma eternă a individualismului practicată în Vest. Fiecare individ este important, dar el nu este o ființă izoltă, ci un membru de familie, clan, vecinătate, comunitate în națiune sau stat și tot ceea ce face sau spune trebuie să țină seama de interesele celorlalți.

Spre deosebire de societatea occidentală unde individul pune interesele sale mai presupus de a celorlalți, în societatea asiatică individul încearcă să împace interesele sale cu ale familiei și societății.

Asiaticii de Est cred în întărirea familiei, cărămida cu care se construiește societatea. Asiaticii de est prețuiesc învățământul și îl privesc ca pe o valoare care aparține nu numai elitei, ci tuturor straturilor societății. Asiaticii de est cred în virtuțile economisirii și frugalității. Asiaticii de est consideră munca sârguincioasă drept o virtute. Asiaticii de est practică consensul național. Sindicatele și patronii se consideră parteneri, nu dușmani de clasă. Împreună, Guvernul, patronii și angajații, muncesc laolaltă pentru binele națiunii. Există o versiune asiatică a contractului social între cetățeni și stat. Guvernul menține ordinea și legea și asigură cetățenilor satisfacerea nevoilor de bază în materie de post, casă, educație și îngrijirea sănătății. Guvernele au, de asemenea, obligația de a-i trata pe cetățeni corect și omenește. În schimb, cetățenii au datoria să respecte legea și pe cei ce le reprezintă autoritatea, să muncească, să economisească și să-și educe copiii, să învețe și să devină de sine stătători.

În unele țări asiatice, guvernele tind să determine pe fiecare cetățean să dețină acțiuni în țară. Peste 90 la sută, de exemplu, din cetățenii din Singapore sunt proprietarii casei în care locuiesc, iar 50,5 la sută dețin acțiuni.

Asiaticii de est cer Guvernului să mențină un mediu moral în care să-și crească copiii. Este cazul interzicerii spectacolului Michel Jakson, care la noi, ați văzut cu cât fast a fost primit. Presa este liberă, dar nu de o libertate absolută. Presa trebuie să dea dovadă de spirit de răspundere. De exemplu, presa nu trebuie să incite la animozitate între grupuri rasiale, religioase sau lingvistice, și nici la conflicte între țări.

Ca atare, ce ne rămâne, stimați colegi, de făcut? Să ne asumăm răspunderea politică, pe care afirmăm că ne-am luat-o și să facem ordine în România, începând chiar cu Parlamentul, care Parlament, după cum o devedesc exemplele din ziare, nu este Parlament până când alegerea parlamentarilor nu se va realiza prin vot nominal pe liste de partid.

De aici încolo, lucrurile se înșiră într-o logică responsabilă. Altfel, România va cădea odată cu căderea societății euro-atlantice, cea care propovăduiește - și unii dintre noi o susțin cu convingere, din păcate, - triumfalismul, care a caracterizat cu numai 6 ani în urmă proclamarea dominației liberalismului economic și politic - subliniez politic -, ca urmare a prăbușirii comunismului din Europa. Atitudine nefastă pentru România. Situația actuală o confirmă.

În încheiere, am convingerea că avem destulă lă minte și tărie să ne redresăm în al doisprezecelea ceas. În ceea ce mă privește, o voi face prin ceea ce depinde de mine, așa cum am făcut-o și în aceste minute.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru sprijin.

 
Marin Lungu - Indignare față de intervenția domnului deputat Ion Dobrescu.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Marin Lungu.

 

Domnul Marin Lungu:

Stimați colegi,

Nu cred că există un coleg din partea dreaptă a sălii sau din partea stângă, să nu-i fi acordat respectul cuvenit în cei patru ani pe care i-am petrecut în această aulă. Deci, nimeni nu poate reproșa, în ceea ce mă privește, că nu l-am tratat ca pe coleg și ca un om care-și vede de problemele partidului, formațiunii din care face parte.

Sigur că m-a indignat poziția domnului coleg Dobrescu, care știu că are o pregătire intelectuală solidă, care confundă un ceremonial de înmormântare cu o anumită atitudine care nu-i face cinste. A condamna în bloc reprezentanți ai fostului partid comunist, a-i transforma pe toți în slugoi, așa cum afirmă dânsul, vreau să vă spun că în această situație se află într-o gravă eroare. Nu s-a întâmplat nimic la acea înmormântare, nu a fost nici un miting electoral, a fost pur și simplu o ceremonie, la care cei care au participat au petrecut pe ultimul drum un om, un cetățean român, care la acea dată nu avea nici buletin de identitate și avea vârsta de numai 45 de ani. (Rumoare)

Deci, eu l-aș ruga să lase aceste poziții revanșarde, să manifeste mai multă toleranță, pentru că fără toleranță în România nu putem mișca un pas. De aceea să lăsăm oamenii cu convingerile lor și care idee va penetra în România, aceasta să aibă sorți de izbândă în perspectivă. (Rumoare)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Partea aceasta inițială a activității noastre de astăzi a luat sfârșit. (Rumoare; clopoțel)

Vă rog să-mi dați voie să vă pun în temă în legătură cu situația participării la lucrări.

(Domnul deputat Ion Dobrescu se îndreaptă spre tribună, solicitând să i se dea dreptul la replică)

Domnule Dobrescu, vă rog, a fost suficient. (Rumoare; vociferări)

În privința asta, punctele de vedere sunt diferite și riscăm să intrăm într-un carusel în care vor fi luări de poziție, drept la replică, iar drept și alte chestiuni. Vă rog foarte mult!

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 septembrie 2021, 2:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro