Petre Țurlea
Petre Țurlea
Ședința Camerei Deputaților din 1 octombrie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 01-10-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 octombrie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.8 Petre Țurlea - Protest față de cele afirmate de domnul deputat Antal István în intervenția sa;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea. După aceea va urma la cuvânt domnul deputat Ioan Catarig.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înaintea intervenției mele vreau să vă spun două fraze, pe scurt.

Ca autor principal al Raportului Harghita-Covasna, îmi exprim indignarea, protestul față de ceea ce a afirmat de la acest microfon puțin mai înainte domnul deputat al UDMR-ului din Harghita. Domnia sa spunea că nici un român din Covasna și Harghita n-a fost alungat, ci au plecat de bună-voie numai activiștii de partid. Îl întreb pe distinsul nostru coleg de ce n-a plecat nici un activist de partid maghiar, activiști de partid marghiari, care erau mult mai mulți decât cei români din cele două județe?

Aduc în atenția domniilor voastre poziția unei mari părți a românilor din afara țării față de problemele majore ale acesteia. Fac această scurtă expunere și cu satisfacția de a vă putea demonstra că ideile pe care le-am susținut, timp de 6 ani în Parlament, sunt împărtășite de mulți conaționali din toată lumea. Și chiar dacă mai mulți mi-au fost adversarii decât adepții, să avem în vedere faptul că niciodată valabilitatea unei idei nu a fost determinată de numărul susținătorilor ei.

Mai întâi vă prezint munca de o viață a unui român transilvănean stabilit în Statele Unite ale Americii și ajuns președinte al uneia dintre organizțiile românilor de acolo, român care și-a investit toți banii în publicarea de cărți istorice, cărți atestând drepturile românilor asupra tuturor teritoriilor pe care ei le locuiesc. Printre altele, a publicat opere de valoare incontestabilă ale lui Simion Mehedinți, Zenovie Cuprișanu, Romulus Teișanu, Gheorghe I. Brătianu, Alexandru Boldur, Nicolae Iorga și alții).

Toate acestea le-a trimis bibliotecilor din toate țările democratice, în total peste o mie de astfel de biblioteci, inclusiv biblioteci ale forurilor legislative, umplând un gol în ceea ce privește cunoașterea României în lume, gol datorat nepăsării statului român de ieri și de azi. Cea mai răsâpndită dintre cărțile publicate astfel de el se intitulează "S.O.S. Transilvania împotriva revizionismului unguresc cuibărit în Congresul american". Iată această carte voluminoasă.

Numai pentru publicarea și răspândirea acestui volum, trimis chiar și Congresului american, autorul cheltuise până în 1992 suma totală de 72.855 de dolari, deci echivalentul de astăzi în lei, cam 250 milioane de lei, pentru un singur volum din acesta.

Românul de care v-am vorbit și care merită toată aprecierea și recunoștința noastră pentru ceea ce a făcut pentru cauza neamului românesc se numește Traian Golea.

Și a doua problemă pe care vreau să v-o prezint se referă la ecoul printre românii de peste Ocean al încheierii Tratatului dintre România și Ungaria. Pe marginea acestui Tratat mi-au scris mai multe organizații ale românilor din Statele Unite, din Canada și din Australia.

Vă prezint doar Apelul trimis de românii din Montreal - Canada, în numele cărora semnează 52 de reprezentanți ai lor, Apel pe care l-am primit chiar sâmbăta trecută și va apare astăzi și în presa centrală.

Ei cer Parlamentului României să nu ratifice Tratatul până nu vom primi asigurări ferme că vom fi tratați de NATO la fel ca Ungaria.

Apelul acesta, fiind către domniile voastre, parlamentarii României, îmi permit chiar să citesc două fraze din el: "Cerem Parlamentului României să nu definitiveze nici un tratat cu vecinii înainte de ținerea alegerilor generale prezidențiale și legislative; în Tratatul româno-ungar să nu fie inclusă Recomandarea 1201 care se referă la autonomia teritorială și drepturile colective ale minorităților naționale".

Mie și altora, pentru aceleași idei, mi s-a aruncat eticheta de extremist. Puteți arunca această etichetă și asupra acestor multor români trăitori în afara țării? sau apelurile lor ar trebui să vă facă să gândiți încă o dată înainte de ratificarea Tratatului? Dacă au dreptate și veți ajunge la această concluzie, prea târziu, după ce veți ratifica Tratatul.

Și, în finalul acestor puține cuvinte, doamnelor și domnilor colegi, pentru că cel mai probabil nu voi face parte din viitorul Parlament, dați-mi voie să fac două urări.

În primul rând, urez tuturor colegilor, atât celor cu care mă cunosc de pe aceste bănci de 6 ani, din 1990, cât și celor pe care-i cunosc de 4 ani, din 1992, să le urez tuturor multă sănătate.

Urez, de asemenea, tuturor colegilor care vor face parte din viitorul Parlament, le urez să fie mai buni ca noi, să nu strice ceea ce am făcut noi bun și să realizeze ceea ce noi nu am dus până la capăt.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 7:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro