Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/28-06-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 21-06-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2005

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem ședința de intervenții ale deputaților

 
  Emil Strungă - declarație politică cu titlul Legea cultelor religioase;

Dau cuvântul domnului Emil Strungă. A fost mai vrednic. Este și pe locul unu aici. Și va urma domnul Bentu.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este "Legea cultelor religioase".

Pe acest final de sesiune parlamentară, Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, a definitivat proiectul de lege care urmează să reglementeze activitatea cultelor religioase și garantează libertatea de conștiință în România.

Este un eveniment important întrucât, în sfârșit, un segment extrem de delicat al societății își găsește reglementarea legislativă, ținând cont de configurația spirituală, de tradiție și de normele moderne, europene, care delimitează cadrul legislativ în acest domeniu.

Proiectul de lege menționat este rodul voinței politice a actualului Guvern, dar și al deschiderii spre dialog a cultelor legal constituite și recunoscute în țara noastră, culte ai căror reprezentanți au dovedit spirit irenic, în sensul unei deosebite responsabilități pentru consacrarea păcii sociale în România.

Nu trebuie, de asemenea, uitat faptul că, până în momentul de față, cel puțin formal, activitatea cultelor religioase și relația statului cu acestea a fost reglementată de prevederile unui decret emis de Guvernul Petru Groza, în anul 1948, care a reprezentat armătura legislativă a intervenției brutale a statului totalitar în viața internă a cultelor religioase, a încălcării fără egal a libertății religioase și de conștiință și care a constituit premisa prigoanei comuniste de pe urma căreia sute de mii de credincioși și slujitori ai cultelor și-au pierdut libertatea și viața în închisori și lagăre de muncă forțată.

Adoptarea unei legi a cultelor, modernă și democratică, reprezintă încă un fapt care contribuie la despărțirea definitivă de trecutul comunist. În consecință, susținem inițiativa Guvernului și felicităm reprezentanții cultelor pentru spiritul constructiv de care au dat dovadă în dezbaterea acestui proiect de lege.

De asemenea, rog și pe colegii din celelalte grupuri parlamentare să susțină adoptarea proiectului de lege a cultelor religioase, întrucât problematica reglementată de acest proiect transgresează cu mult clivajele politice care separă puterea de opoziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Xerox;

Îl invit la microfon pe domnul Dumitru Bentu.

Va urma domnul Valeriu Tabără.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este "Xerox".

"Teoria catastrofelor" a lui Georges Cuvier se confirmă nu în domeniul în care a fost lansată, geologia, ci în domeniul social, astăzi, în România anului 2005.

A fost cândva o guvernare - "cederistă" parcă îi spunea - și pentru modul în care ea s-a relaționat față de popor a fost aspru sancționată. Unele dintre partidele de atunci au ajuns într-o anumită ladă a istoriei, chiar dacă noțiunea prin care este definit respectivul depozit se numește, modern, europubelă.

După guvernarea PSD, reușită și orientată spre marile obiective de politică internă și externă ale României, am fost "blagosloviți" cu o nouă putere aglutinată.

Suntem sub guvernare "coalițistă" și după cum merg lucrurile, periodicitatea amintitului Cuvier se îndreaptă spre axiomă. Ne sunt furnizate elemente de nemulțumire din toate domeniile vieții social-economice cu o generozitate demnă de cauze mult mai nobile.

Vom zăbovi însă asupra "învățământului", prioritatea priorităților. Motivul care a creat masa critică a acestei intervenții a fost un moment definitoriu din viața școlii, sfârșitul anului școlar cu toate festivitățile conexe.

Cum s-a desfășurat el în majoritatea școlilor românești? Putem afla citând opiniile cadrelor didactice evazioniste, în viziunea guvernului Tăriceanu, și "beneficiare" ale "dublării" salariilor, în imaginația aceluiași guvern.

"Pentru mine, festivitatea de premiere e o zi tristă. Mai bine n-ar mai fi. Copilul dă bani ca să-mi aducă mie flori și eu îi dau o hârtie și aceea xeroxată" - învățătoarea Lidia Cană.

"Nu avem bani să le dăm copiilor premianți cărți. Nici măcar bani pentru diplome nu am primit. Am multiplicat la xerox o diplomă care ne-a rămas din anii trecuți" - Viorica Rateș, Murgești - Gorj.

"Noi nu mai dăm cărți premianților, ci doar diplome de foarte multă vreme" - Marcela Aelenei, Școala nr.134, Ferentari - București.

"La noi, profesorii nu au primit nici banii pe salarii din luna mai" - secretara școlii din Vânători - Mureș.

În acest timp, "mentorii" străbat satele patriei în jeepuri "Subaru Forester" al căror preț trece binișor de 30.000 de dolari per/unitate, iar în ministerul care chiar așa se numește, al "Educației", secretarul de stat de la preuniversitar și secretarul general al ministerului se luptă aprig pentru propulsarea protejatului în funcția de director la Direcția rețea școlară și politici de personal.

Domnule ministru Mircea Miclea, acum este limpede că Estul nu-i ca Vestul.

Ce ne facem însă cu acest "brevet" al Alianței - xeroxarea tristeții în școala românească?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Valeriu Tabără - declarație politică referitoare la prețul de valorificare a grâului din recolta anului 2005;

Dau cuvântul domnului Valeriu Tabără.

Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică se referă la prețul de valorificare a grâului din recolta anului 2005, element esențial în realizarea agriculturii României.

Se apropie campania agricolă de vară când se văd roadele unei activități de aproape un an de zile. Este momentul în care producătorul agricol, țăranul fermier visează la câștigul rezultat din valorificarea celui mai important produs al momentului, grâul.

În mod obișnuit, se numără și se cântăresc boabele obținute cu multă trudă și cheltuieli. În realitate, ar trebui ca, în acest moment, să se numere banii obținuți după efortul depus și investiția făcută. Dar, în loc să se bucure, producătorul agricol român, mare sau mic, individual sau asociat, ajunge să se plângă pentru faptul că a realizat producții bune, de calitate, care creează, după recoltare, mari griji și nu de puține ori umilințe.

Suntem la un pas de integrarea în Uniunea Europeană și nu se vede că numai alocațiile și subvențiile pentru un anumit produs din agricultura României, fără a-i asigura spațiul de piață, nu va duce la o așezare în normalitate a producătorului agricol român ca să-și asigure în continuare toate riscurile producției.

În toate țările care-și respectă gospodarii pământului pentru produsele agricole realizate, nu numai pentru prețurile minim garantate cu un an înainte de obținerea producției și posibilități sigure de valorificare a acesteia, ca și un anumit grad de rentabilitate al produselor realizate, care să-i permită să aibă siguranța preluării procesului de producție la un nivel ridicat de tehnicitate și calitate.

Niciodată fermierul european nu rămâne cu recolta la o valorificare întâmplătoare, așa cum se întâmplă la noi, înainte cu una-două săptămâni de recoltare, începe așa-zisa negociere asupra prețului de vânzare a grâului, orzului, florii-soarelui, fără ca aceasta să aibă și siguranța că va fi respectat.

Se vorbește că producția de grâu din acest an este estimată a fi de peste 7 milioane de tone. Eu, personal, mă îndoiesc de această cifră. Dar chiar dacă cele 7 milioane de tone de grâu ar fi reale, în felul în care această producție este tratată acum, ea nu poate fi decât o mare povară pentru producătorul român. Aceasta se datorează unei piețe distorsionate, alimentată fiind cu cantități mari de grâu și făină din import, dar și din rezerva de stat.

Este nepermis ca recolta nouă de grâu să se suprapună peste cea a anului anterior, care rămâne nevândută. Stabilirea prețului grâului, orzului și altor produse, cu una-două săptămâni înaintea recoltării, care nu oglindesc de fapt cheltuielile de producție, dar care de cele mai multe ori nu se respectă și de cele mai multe ori nu se respectă, fac din producătorul de cereale să-și vândă producția pe nimic, câștigător fiind cei care speculează în agricultură de ani de zile.

Stabilirea arbitrară a prețului grâului din acest an, sub presiunea stocului de grâu din anul 2004, a importurilor și a rezervei de stat scoasă pe piață, fără a ține seama de costurile reale ale producției date de prețurile din amonte de agricultură, va duce sigur și în acest an la falimentarea a multor producători agricoli români.

Trebuie știut că, față de 1 iunie 2000, la 1 iunie 2005, costurile unor materii și materiale folosite în agricultură au crescut de sute de ori. Astfel, motorina a crescut de la 5.640 de lei pe litru, la 30.500, de circa 541 de ori mai mult; uleiurile minerale de 248 de ori, anvelopele de tractor de 186 de ori, anvelopele de autocamion de 261, set-motor tractor de 256 de ori, azotatul de amoniu de 393 de ori, îngrășămintele complexe, de 332.000 de ori, erbicidele de 208 ori, energia electrică de 475 de ori, pompele de injecție de 230 de ori, arborele cotit de 220 de ori.

Sunt numai câteva dintre prețurile care fac și care contribuie la realizarea produselor din agricultură. Prețurile de mai sus sunt cele care constituie circa 70-80% din cheltuielile care se fac cu un hectar de grâu la nivelul unei producții de circa 4000 de kg/ha și care fac ca aceasta să coste circa 12 milioane de lei, cu un preț de 2700-2800 pe kg cât separe că s-a fixat în acest an, producătorii agricoli nu numai că nu câștigă, ci sunt într-o pierdere semnificativă.

Iată de ce este necesară o intervenție energică din partea Ministrului Agriculturii și a Guvernului atât în stabilirea prețului corect pentru grâul din recolta anului 2005, cât și prin măsuri de piață care să facă posibilă valorificarea producției de grâu realizată în anul 2005. Fără aceste măsuri, este greu de crezut că în anii următori vom avea garanția realizării producției de grâu necesară consumului intern al României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Sezonul estival începe cu scumpiri;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban.

Va urma domnul Alexandru Mocanu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Sezonul estival începe cu scumpiri"

Luna iulie pregătește o surpriză total neplăcută românilor: scumpirile de vară, care le afectează atât bugetele de vacanță cât și bugetele anuale, planificate pe termen scurt și termen lung, ca să nu mai vorbim de disconfortul pe care-l vor resimți când vor scoate mai mulți bani din buzunare.

Începând de la biletele de tren, doar vine vacanța, și terminând cu electricitatea, gazul metan, energia termică etc, toate vor mai câștiga ceva procente la preț, iar populația va mai pierde ceva din banii considerați ca economii după achitarea tuturor dărilor către stat.

Așa după cum se laudă oficialii români, aceasta este ultima majorare de prețuri la utilități, dar cred, de exemplu, că începutul noului an școlar va aduce iar majorări, dar de data asta impuse din exterior, scuză perfect valabilă și oricând pertinentă. Toate aceste creșteri de prețuri vor atrage după sine, gen suveică, și o majorare a tuturor prețurilor de pe piața românească, începând de la produsele alimentare și sfârșind cu cele privitoare la vacanțele noastre.

Adevărul este că românii s-au învățat, în cei cincisprezece ani de "pură" democrație, mai mult cu creșteri de prețuri și scăderi ale nivelului de trai decât cu realizări economice și mai ales cu economie de piață. Acum sunt perfect conștienți că viitoarele majorări de prețuri, inclusiv cele ale biletelor de tren, se vor regăsi atât în prețul medicamentelor, dar și al verdețurilor pe care le cumpără zi de uzi de pe piață.

S-au învățat de cincisprezece ani cu acest lucru și au scuză că ne cer alții aceste sacrificii, deși sunt perfect conștienți că, dacă economia românească duduie, duduitul ei nu poate acoperi toate pierderile ascunse sau vizibile, prin care reprezentanții societăților de resort încearcă, și reușesc prostind pe toți, să-și acopere ineficiența managementului practicat.

Este adevărat că trebuie să ne aliniem la standardele impuse de U.E. Dar oare numai când plătim? Atunci când trebuie să fim plătiți, când trebuie să ne vindem forța de muncă aflăm cu surprindere că nu îndeplinim standardele europene și, în acest caz, nu putem avea pretenții prea mari. Deși, dacă am fi realiști, am sesiza că forța de muncă românească este totuși solicitată în străinătate, deci putem să ne comparăm și în acest domeniu cu cerințele Uniunii Europene.

Scumpirile lunare, trimestriale sau chiar săptămânale, ca în cazul carburanților, au devenit o chestiune cotidiană. Românii vociferează, comentează, strigă cu disperare, dar în cei 15 ani de democrație au învățat că nu prea mai au ce face cu cei 50.000, 100.000 sau 500.000 lei, fiecare dintre aceste bancnote devenind foarte repede ineficientă, făcând loc alteia și acoperind, în mod real, cheltuielile curente ale unei familii obișnuite.

Îngrijorarea cetățenilor români se manifestă vizavi de momentul când nu vor putea achita cheltuielile, pentru că, după ultimele pronosticuri, sistemul de pensii va fi în aer, agricultura primitivă nu va putea asigura nici măcar minimul subzistențial, iar industria fie va fi falimentată, nefăcând față cerințelor europene, fie va deveni o sursă de minim câștig pentru o mică parte a populației.

Poate că ceea ce am prezentat mai sus reprezintă perspectiva sumbră a zilei de mâine. Dar, de multe ori, realitatea bate ficțiunea, astfel că s-ar putea să fim puși în fața unui fapt împlinit: imposibilitatea unei mari majorități a populației de a face față coșului minim de consum sau chiar mai rău, categoria săracilor de a depăși peste 50% din totalul populației României. Și atunci singura salvare care ar rămâne, ar fi doar munca în țările civilizate, dar și acolo deja concurența e acerbă, iar cei ce rămân aici vor fi doar săracii și pensionarii. În aceste condiții, nici nu mai poate fi vorba de creștere economică sau standarde europene.

Scumpirile din luna iulie, și mai ales modul lor de aplicare, în special cele de la energie electrică, sunt sigur că au un fundament dar în același timp și o motivație. Și, totuși, populația, pentru cota unică de impozitare de 16%, a suferit deja 3 creșteri de prețuri, dar despre "să trăiți bine" nici nu poate fi vorba.

Poate doar pentru acei care în aceste momente, sunt pe val, astfel că afacerile lor, mai mult sau mai puțin oneroase, au devenit în doar 6 luni înfloritoare. Problema se pune pentru cei mulți, majoritari, care, de la o lună la alta, au ajuns să dispere și să înjure actuala guvernare. Guvernare care a criticat practicile și metodele folosite de cei pe care i-au detronat, dar pe care le aplică cu brio.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Alexandru Mocanu - declarație intitulată Dovedind că au obrazul gros, hoții strigă hoții!;

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Mocanu.

Va urma domnul Kerekes Karoly.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care v-o prezint am intitulat-o "Dovedind că au obrazul gros, hoții strigă hoții!"

La începutul lunii iunie, la Strasbourg, s-au desfășurat lucrările celei de a 12-a sesiuni a Congresului Puterilor Locale și Regionale din Europa (C.P.L.R.E.). Delegația României a fost condusă de binecunoscutul baron P.S.D., Liviu Nicolae Dragnea, președintele Uniunii Naționale a consiliilor județene din România, și președintele Consiliului județean Teleorman.

Cu această ocazie, președintele C.P.L.R.E., domnul Giovani Di Stasi, a primit din partea domnului Dragnea o scrisoare prin care era informat despre așa-zisele "presiuni pe care guvernarea actuală le face asupra primarilor, viceprimarilor, președinților de consilii județene și șefilor serviciilor deconcentrate, toți membri P.S.D., pentru a demisiona din funcțiile publice pe care le dețin".

Desconsiderându-l pe oficialul european și bănuindu-l că uită de la mână până la gură, arogantul Dragnea se plânge în scrisoarea amintită că, vezi Doamne, așa-zisele "presiuni" la care sunt supuși astăzi unii membri P.S.D. ar fi de natură "să amplifice migrația politică, aspect care este monitorizat de către C.P.L.R.E."!

O astfel de afirmație poate crea ceva compasiune, eventual celor din Laponia, unde poate n-au ajuns știrile din România ultimilor ani. Dar pentru noi, ca de altfel și pentru oficialii europeni, această pârâciune PSD-istă nu reprezintă nimic nou sub soare. Ceea ce surprinde cel mai mult la acest demers PSD-ist nu este atât conținutul, cât, mai ales "calitatea" semnatarilor, și asta pentru că, în opinia tuturor analiștilor, PSD și, mai ales, Liviu Nicolae Dragnea ar fi trebuit să fie, eventual, ultimii care să ridice această piatră! De ce au făcut-o totuși, mai ales că o moțiune pe această temă a fost respinsă categoric în Parlament și a stârnit zâmbete, inclusiv în mediile europene?! Au făcut-o, cred eu, din aroganță și din desconsiderarea tuturor celor cărora li se adresează.

Dar cine este acest Dragnea care reclamă Guvernul României de amplificarea migrației politice și, prin aceasta, de subminarea democrației și a autonomiei locale? Ei bine, în opinia mea, Dragnea este "inventatorul" migrației politice ca fenomen de masă! De altfel, referindu-se la pâra amintită la început, cotidianul "Teleormanul" din 16 iunie titrează cum nu se poate mai nimerit: "Liviu Dragnea denunță o practică pe care aproape că a inventat-o!"

În finalul jelaniei, lipsit de bun simț și nefamiliarizat cu elementare formule diplomatice de adresare, arogantul Dragnea concluzionează imperativ: "...vă solicităm organizarea și trimiterea în România a unei misiuni de observare pentru a identifica și stabili măsurile de întreprins pentru stoparea acestei acțiuni. Considerăm că ar fi util dacă ați exprima un punct de vedere oficial în sprijinirea inițiativei noastre".

Pentru ca domnul Giovani Di Stasi să înțeleagă bine "inițiativa" sus-zisă, îi aduc la cunoștință câteva pasaje interesante care lipsesc din C.V.-ul domnului Dragnea:

  • în perioada 1996-2000 a fost prefect P.D. de Teleorman, numit de Petre Roman peste capul organizației județene, dar cu binecuvântarea Mioarei Roman;
  • candidând pe lista P.D. în alegerile locale din 2000, ajunge președintele Consiliului județean Teleorman. Drept recunoștință față de colegii pe spinarea cărora a ajuns prefect și președinte de consiliu județean, în iulie 2001, imediat după ce Traian Băsescu ajunge președintele P.D., sare în barca P.S.D. aflat la guvernare. Și, ca orice baron arogant a simțit nevoia să nu plece cu mâna goală, așa că a luat cu sine 21 de primari de municipii și comune care au candidat și câștigat pe listele P.D., amenințându-i că altfel nu vor primi fonduri publice.

Procedând așa, în scurt timp, la Teleorman, P.S.D. a reușit să adune la cei 19 primari ai lor obținuți în 2000, alți 50 de primari racolați de la alte partide. Și atunci, nu-i așa că hoțul strigă: hoții!?

Totodată, adresez rugămintea respectuoasă domnului Președinte Giovani Di Stasi ca, ocazionat de eventuala trimitere în România a comisiei solicitate de P.S.D., să analizeze oportunitatea ca aceasta să verifice și cum a reușit guvernul Năstase ca, în prima ună de guvernare (decembrie 2000 - ianuarie 2001), prin 14 ordonanțe de urgență să schimbe nu mai puțin de 11.000 de angajați cu statut de funcționari publici, la care s-au adăugat alți 2000 de aleși locali, racolați așa cum am arătat mai sus!

Culmea nerușinării este că cei 11.000 de PSD-iști "instalați" în 2001, au uitat subit cum au ajuns în acele funcții și astăzi urlă ca din gură de șarpe când li se arată obrazul și sunt invitați să probeze că mai dețin măcar un dram de demnitate. Asta e situația! Românul spune că: "Cine seamănă vânt, culege furtună!"

În încheiere, doresc să-l asigur pe domnul Dragnea că "De ce te ferești, de aia nu scapi!", în sensul că, nu peste mult timp, se va modifica legea administrației publice locale de care îi este atât de teamă. Cu alte cuvinte se va legifera, printre altele, că președinții consiliilor județene vor putea fi revocați din funcție cu aceeași majoritate simplă cu care sunt numiți. Este un principiu al simetriei de care nici C.P.L.R.E. nu este străin.

Și chiar dacă unele gesturi sau acțiuni ale actualilor guvernanți vor fi interpretate ca fiind "presiuni politice de natură să destabilizeze...etc.", sunt de părere că pentru a scăpa țara de hoți, este de preferat aplicarea zicerii lui nenea Iancu: "Curat neconstituțional! Da, umflați-i!"

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Kerekes Károly - intervenție referitoare la aplicarea incorectă a Legii nr.189/2000;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Va urma domnul Ioan Țundrea.

   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de azi se referă la aplicarea incorectă a Legii nr. 189/2000.

Legea nr. 189/2000 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, după o perioadă de aplicare de 5 ani în continuare se lovește de greutăți de natură interpretativă din partea caselor județene de pensii, abilitate cu aplicarea legii.

De reamintit faptul că ordonanța în discuție a fost inițiată de ministrul delegat pe lângă primul ministru pentru minorități naționale cu scopul evident de a repara persecuțiile suferite de persoane aparținând minorităților naționale din România în perioada septembrie 1940 - martie 1945, care de altfel rezultă clar din expunerea de motive a ordonanței.

Cu excepția județelor Mureș, Harghita și Covasna, unde se aplică corect legea, în alte județe ardelene se dă legii o interpretare denaturată, contrarie literei și spiritului legii. De exemplu, casele județene de pensii din Alba Iulia, Hunedoara, Brașov și Cluj resping cererile etnicilor maghiari - pe baza precizărilor primite de la Casa Națională de Pensii - cu motivul că la data de 1 septembrie 1944, prin Decretul-lege nr. 1627/1944, au fost abrogate toate legile cu caracter discriminatoriu care vizau persecuții etnice. Dacă așa stau lucrurile, totuși, cum se explică faptul că la 3 noiembrie 1944, deci cu două luni mai târziu, este publicat în Monitorul Oficial nr. 258 Regulamentul pentru înființarea și funcționarea centrelor de internare? După cum se știe, în aceste lagăre au fost internați etnici maghiari și germani de pe teritoriul Ardealului de Nord. Un astfel de lagăr de tristă amintire a fost cel de la Feldioara, Județul Brașov, unde mii de oameni au fost deținuți, unde sute de oameni și-au pierdut viața. Sau cum se explică existența în toamna anului 1944 a lagărului de internați din Târgu Jiu unde au fost internați intelectuali maghiari, precum și tineri maghiari sub 18 ani? Adeverința cu nr. 11686 din 7 decembrie 1944 adeverește că o fată de 14 ani de naționalitate maghiară cu numele Szarka Viorica a fost internată în acest lagăr în 28 septembrie 1944 și a fost eliberată în 7 decembrie 1944. Acest act oficial infirmă în mod evident teoria falsă că după 1 septembrie 1944 nu au avut loc persecuții etnice pe teritoriul României.

Cea mai dură denaturare a literei și spiritului ordonanței o face Casa Județeană de Pensii Hunedoara care susține că ordonanța, prin însuși domeniul de aplicare determinat strict în titlul său "Regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940", face trimitere directă la perioada ocupațiilor unor teritorii românești ca o consecință directă a declanșării celui de al 2-lea război mondial, adică regimul sovietic și regimul hortist. Celor din Casa Județeană de Pensii nici nu le trece prin cap că ordonanța s-a referit la regimul național legionar și cel antonescian, instaurate în România, care au avut o politică dușmănoasă față de evrei, maghiari, romi și alte minorități naționale. Aceste afirmații ale casei județene de pensii se regăsesc în actele de procedură din dosarele aflate pe rol la Curtea de Apel Alba Iulia ce au ca obiect contestațiile etnicilor maghiari vizați.

Nu sunt de mirare aceste poziții ale caselor județene de pensii, dacă luăm în considerare poziția total greșită a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei în răspunsul dat la întrebarea formulată de mine, înregistrată cu nr. 243A/2005, legată de aplicarea incorectă a legii prin care se afirmă că, în perioada de referință, persecuțiile pe criterii etnice au fost exercitate de autoritățile române numai împotriva populației de etnie romă și evreiască. Deci să înțeleg că împotriva populației maghiare nu s-au comis acte de persecutare. Atunci care este situația cu lagărele de la Feldioara și Târgu Jiu? Ministerul face această afirmație după 5 ani de la aplicarea ordonanței, perioadă în care mai multe persoane deținute în aceste lagăre au beneficiat de drepturile prevăzute de ordonanță.

În numeroasele mele intervenții am obiectat, în primul rând, de neacordarea drepturilor prevăzute de lege pentru refugiații din Ardealul de Sud în Ardealul de Nord. În afara celor trei județe amintite, cererile acestor refugiați sunt respinse în mod sistematic, casele județene de pensii acordând în schimb fără probleme aceste drepturi românilor refugiați din Ardealul de Nord în Ardealul de Sud, ceea ce contravine legii și deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ca un leac la problemele sesizate de mine, ministerul, în același răspuns la întrebarea mea, oferă soluția generoasă a valorificării pretențiilor prin mijloace procesuale prevăzute de Codul de Procedură Civilă. Deci ministerul, în loc să aibă grijă de aplicarea corectă a legii, trimite pe oameni la instanțe în condițiile în care acestea sunt și așa supraîncărcate, neținând cont nici de faptul că pentru persoanele în vârstă vizate calea judecătorească este anevoioasă.

Solicit și de această dată o mai mare atenție în tratarea acestei probleme ce creează tensiuni într-un segment al populației pe care îl reprezint.

Anexez declarației documentele pe care le-am amintit.

Solicit ca textul acestei declarații împreună cu anexele depuse, să fie aduse la cunoștința atât a Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cât și secretarului de stat din Departamentul Pentru Relații Interetnice.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Țundrea - declarație intitulată Greva CFR și mineriada;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Țundrea. Va urma domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică este adresată ministrului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului. Obiectul declarației politice: Greva CFR și mineriada.

Domnule ministru al transporturilor, trasând o paralelă în timp, între mineriada din iunie '90 și greva începută acum 12 zile de ceferiști, observăm regizori și personaje comune ambelor momente.

  1. Prima asemănare este faptul că dumneavoastră sunteți și ați fost coparticipant al acestor evenimente.
  2. Și atunci, și acum "erijații" conflictelor sunt liderii de sindicat.
  3. Victimele, și atunci, și acum, sunt cetățenii țării.
  4. În pierdere de imagine, și acum, și atunci, sunt România și primul-ministru.
  5. Ministerul Transporturilor pe care îl conduceți acum, dar și cel condus de altcineva atunci, sunt în afara oricărei culpe.

Surprinzător, nu? Nu mai continuu cu această asemănare, pentru că "prietenii știu de ce!".

Am constatat, totuși, și unele diferențe între mineriadă și greva ceferiștilor de acum.

  1. Atunci l-ați destituit pe inginerul Ioan Manucu pentru nerespectarea dispozițiilor date de dumneavoastră; acum, surprinzător, nu cunosc să fi luat vreo decizie de acest fel.
  2. Atunci, mineriada sfârșea într-o baie de sânge, acum regia pare a fi de catifea.
  3. Daunele mineriadei, atât cele morale, cât și cele materiale, par să fi fost incalculabile; acum suntem informați că zilnic statul român pierde 40 de miliarde. Nu știm cine a făcut aceste calcule și pe ce criterii, știm doar că întregi sectoare ale economiei se apropie rapid de colaps. Și am să vă dau doar exemplul unei societăți miniere din Caraș-Severin, care zilnic înregistrează pierderi de 900 milioane lei. Adresa cu situația dramatică în care se găsește Întreprinderea Minieră Banat Anina o anexez la această declarație.
  4. Mineriada s-a produs post alegeri; acum această grevă pare un fel de preludiu al mult-doritelor anticipate.
  5. Atunci, atât sindicatele, cât și clasa politică erau "sărace și cinstite și lipsite de exercițiul democratic"; acum, evident, Nicolae Filimon ar scrie și în completare romanul modern al arivismului românesc.
  6. Atunci, termenii "negociere" și "compromis" ne sunau străin; acum, aceste noțiuni sunt practicate artistic. Tocmai de aceea, așteptăm ca aceste tehnici, combinate cu experiența de 30 de ani pe care o aveți, domnule ministru, în domeniul transportului feroviar, să descongestioneze această criză.

Situația pare fără ieșire. Deoarece milioane de cetățeni disperați și alte milioane de muncitori din sectorul economic nu-și vor lua nici măcar salariul minim, îmi permit să vă propun câteva sugestii.

  1. Nu mai porunciți angajaților CFR să-și reia lucrul, dacă doriți să soluționați această grevă!
  2. Nu abuzați de bunul simț și eleganța primului-ministru, în capul căruia se sparg nedrept toate crizele reale sau prefabricate ale acestei țări.
  3. Citiți cartea "Arta negocierii", pe care v-o împrumut până la sfârșitul mandatului.
  4. Acceptați invitația pe care v-o adresez, de a veni la Hanul lui Manuc, după ce greva va înceta.

Până atunci, sper din tot sufletul că versurile din celebrul cântec al lui Mircea Vintilă, pe care mi-am permis să le actualizez, "nu sunt trenuri, n-ai cum să pleci", vor deveni o amintire tristă.

Vă mulțumesc.

Anexă: S.C. Minieră Banat S.A. Anina

Către SNTFM "CFR MARFĂ" S.A. București

În atenția domnului director general SNTFM "CFR MARFĂ" - Sucursala Timișoara

Prin prezenta, vă informăm asupra problemelor create de greva din sistemul feroviar în activitatea economico-financiară a societății noastre.

Începând cu data de 10.06.2005, din cauza grevei declanșate în sistemul feroviar, SC. Minieră Banat SA Anina nu a mai putut face livrări de cărbune la termocentrale, conform contractelor de livrare încheiate cu acestea.

Încă din data de 10.06.2005, au fost întreprinse demersuri, atât către conducerea SNTFM "CFR MARFĂ" SA București și Sucursala Timișoara, cât și la Comitetul de grevă. În acest sens, în data de 10.06.2005, directorul general al societății s-a deplasat la Sucursala Timișoara și au fost înaintate adresele din 10.06, 14.06, 17.06 și 20.06, atât din partea societății, cât și a sindicatului, la Comitetul de grevă, conducerea SNTSFM "CFR MARFĂ" SA București și Sucursala Timișoara, adrese prin care arătăm problemele pe care ni le creează întreruperea livrărilor de cărbune, rugându-i a ne asigura măcar acea treime, conform Legii nr.168/1999 privind conflictele colective de muncă.

Cu toate demersurile făcute, nu ne-au fost puse la dispoziție decât 24 de vagoane în data de 16.06.2005, în stația Reșița, și 24 de vagoane în data de 17.06.2005, în stația Orșova, fără ca vagoanele încărcate să fie transportate la beneficiar, la ora actuală având marfă încărcată și nelivrată la beneficiar de aproximativ 2 miliarde lei și marfă în stoc, în cantitate de 3.300 tone huilă energetică și 6.449 tone cărbune energetic din carieră.

În toată această perioadă, societatea și-a desfășurat activitatea și a produs pe stoc, dar lipsa de surse financiare, ca urmare a nelivrării acesteia, nu ne dă posibilitatea de a mai aproviziona locurile de muncă cu materialele necesare, plata energiei electrice și a salariilor personalului pentru continuarea procesului de producție.

Pentru data de 21.06.2005 au fost convocate conducerile exploatărilor și ale sindicatului, în vederea analizării oportunității opririi activității. Prin oprirea activității, societatea va înregistra pierderi, ca urmare a imposibilității asigurării evacuării apei din subteran, a aerajului și a pazei.

În această perioadă, societatea a analizat și posibilitatea transportării auto a cărbunelui. În acest sens, s-a primit accept de la SC. Electrocentrale Deva S.A. de a se transporta auto de la E.M.Anina în stația CFR Reșița unde se încarcă în vagoane, înregistrându-se astfel costuri suplimentare de aprox. 100000 lei/tonă transportată. Toate aceste demersuri sunt însă fără rezultat, deoarece vagoanele nu pleacă nici din stația Reșița datorită acțiunii la nivel de țară a CFR.

Conform contractelor existente între SC Minieră Banat SA Anina și beneficiari SC Electrocentrale Deva SA și Complexele energetice Craiova și Turceni, valoarea producției nelivrate pe zi se ridică la 900 milioane. Director general, Ing.ec.Călămariu Nicolae Director comercial Ec.Imbrescu Dumitru.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu - declarație legată de Protestele sindicale din calea ferată;

Îl invit pe domnul Mircia Giurgiu. Va urma domnul Mihai Apostolache.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Protestele sindicale din calea ferată".

Mai ales că, așa cum s-a spus de la acest microfon, deocamdată, nici administrația, conducerea companiilor din calea ferată, nici Ministerul Transporturilor se pare că nu doresc să găsească o soluție și de pe urma acestui conflict suferă atât populația, cât și salariații de acolo. Dar ceea ce este mai grav, așa cum se amintea, în fiecare zi se produc mari pierderi și nu știm când vor fi recuperate și cum.

Cine este răspunzător? Probabil că, în afară de cei de la putere, care ar trebui să ia decizii clare, concrete, nu pot să fie făcuți răspunzători salariații de acolo, care nu fac decât să-și ceară și să-și apere drepturile.

Vă mulțumesc.

(Text consemnat conform materialului depus la secretariatul de ședință)

Luna aprilie a însemnat începutul conflictului de muncă al angajaților din CFR. Protestele declanșate în cursul lunii aprilie și cele din această perioadă au la bază o serie de nemulțumiri. Principala revendicare se referă la majorarea salariilor, în condițiile în care toate prețurile cresc în fiecare lună și se aliniază la cele europene, în timp ce salariile rămân la același nivel, adică foarte scăzut.

Mecanicii de locomotivă și angajații din depouri au intrat din 8 iunie 2005 în grevă generală, în condițiile în care negocierile cu Guvernul au eșuat și continuă să fie la fel de sterile în ceea ce-i privește pe sindicaliști. Greviștii au o serie de revendicări: majorarea salariilor, acordarea tichetelor de masă și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

În sprijinul mecanicilor de locomotivă și angajații din depouri, cele patru federații sindicale din domeniul infrastructurii feroviare - Federația Mișcare - Comercial, Federația Națională Drum de Fier, ELCATEL și USIFER Atlas - au anunțat că intenționează să intre în grevă de la începutul acestei săptămâni, asigurând, la fel ca și colegii lor, o treime din servicii.

Dată fiind importanța acestor ramuri ale economiei - pierderile înregistrate zilnic se ridică la 35 miliarde lei - este nevoie ca solicitările sindicaliștilor să fie onorate pentru a preîntâmpina alte mișcări de protest.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Cristian Apostolache - invitație la vizionarea filmului halucinant al prezentului;

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Apostolache. Va urma domnul deputat Grigore Crăciunescu.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

În ultima perioadă, și mă refer mai ales la ultimele trei luni, am senzația că România s-a transformat într-o uriașă sală de cinematograf, în care intrarea fiind liberă, ne-am grăbit să prindem fiecare un loc pentru a viziona un film halucinant "..

Scenariul este relativ simplu: într-o țară în care nu se petrecea mai nimic ieșit din comun, încep dintr-o dată să se întâmple o sumedenie de evenimente încărcate de dramatism.

Exact în ziua în care șeful statului vizita forțele armate din Irak, se află că trei jurnaliști români sunt luați ostatici acolo. Valuri de cerneală tipografică și sute de ore de emisie curg numai și numai pentru mediatizarea acestui eveniment. Happy-end: același șef de stat îi eliberează pe ostatici aproape personal. Același se ceartă cu presa română. Hayssami și Munafi ne populează gândurile și conversațiile, ne bântuie somnul și ne trezesc apuse vigilențe. Frișca pe tort: ziarista din Franța, care ba a fost, ba n-a fost colegă de beci cu ai noștri. Bomboana de final: implicarea agenților fostei securități, aflați în adormire în Irak "..

În paralel, de parcă ar fi fost un zefir de primăvară, undeva, în fundalul filmului național se întrezăresc sate întregi potopite de ploi și furtună, oameni rămași fără gospodării.

Tocmai când acțiunea se cam subțiase și intriga nu ne prea mai ținea cu sufletul la gură, revine în atenție Miron Cozma, eliberat și el, absolut întâmplător, chiar la momentul împlinirii a 15 ani de la mineriadă "..

Un alt zefir de primăvară: greva ceferiștilor trece aproape neobservată.

Ar mai fi meritat amintită și avalanșa de arestări și eliberări pe infracțiuni economice, lacrimile protagoniștilor și declarațiile emonționante, făcute de către unii dintre ei "..

Iar un zefir de primăvară: deriva în care pare să se afle Uniunea Europeană, o dată cu rezultatul referendumurilor din Franța și Olanda și al eșecului adoptării bugetului.

Între timp, pentru că, nu-i așa, în țară nu prea sunt probleme, parlamentarii români se cam plictisesc, învârtind pe toate părțile bruma de material de lucru sosit de la Guvern, Executiv, care, iată, prin recenta sa asumare a responsabilității pe un pachet de legi esențiale pentru prezentul și viitorul României, ne arată clar că puțin îi pasă de existența puterii legislative!

Stimați colegi,

Oricât de mult v-ar plăcea să urmăriți acest film, în calitate de spectatori, cred că a sosit momentul, până nu ajungem la genericul de final, să schimbăm măcar puțin, adică prin părțile esențiale, scenariul și distribuția.

Mulțumesc.

 
  Grigore Crăciunescu - marcarea a 15 ani de la mineriada din iunie 1990;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Grigore Crăciunescu. Va urma doamna Angela Buciu.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Declarație politică: "15 ani de la Mineriada din iunie 1990".

Domnule președinte,

Doamnelor si domnilor deputați,

Anul acesta s-au împlinit 15 ani de la evenimentele din iunie 1990. Privind la televizor cele întâmplate atunci, ne consternăm și astăzi, rămânem stupefiați de ceea ce s-a petrecut, iar sentimentele de groază ne stăpânesc și astăzi cu aceeași intensitate.

Reluările zilnice ale acelor violențe de neimaginat de către toate televiziunile, pe perioada 13-15 iunie 2005, ne-au făcut să simțim un sentiment de rușine pentru că asemenea fapte s-au petrecut la noi, în România și, mai mult, ne sunt cugetul și conștiința încărcate de faptul că nici până astăzi justiția nu a găsit responsabilii morali ai acelor evenimente. Suntem cu toții de acord că acei oameni cu fețele negre de praful de cărbune, îmbrăcați jalnic și cu privirile încărcate de ură, cu bâte și târnăcoape în mâini, oameni veniți la București direct din măruntaiele pământului, nu-și dădeau seama că erau manipulați și participau la evenimente de care astăzi le este rușine, inconștienți la acea vreme de răul pe care și-l fac lor și în același timp țării. România a fost aruncată înapoi cu mulți ani, iar simpatia cu care eram priviți după Revoluție de o lume întreagă a dispărut. Faptul că Liga minerilor din Valea Jiului și-a cerut scuze în aceste zile pentru ororile pe care le-au săvârșit minerii în 1990, este un fapt de asumare a responsabilității, dar acest lucru nu este suficient, trebuie făcut următorul pas și anume acela de a-i nominaliza pe cei ce i-au chemat și i-au condus prin București la adrese precise de persoane, redacții de ziare și sedii ale partidelor politice.

Faptul ca responsabilii politici de la acea vreme, în frunte cu dl. Ion Iliescu, o dau din colț în colț găsind o serie de justificări, nu-i absolvă de responsabilitate. După înregistrările existente în dosarele de anchetă de la procuratură, purtate de cei ce conduceau acțiunile în teren, rezultă clar implicarea conducătorilor țării de la acea vreme și că aceștia aveau la cunoștință modul în care se desfășurau evenimentele. O lege a lustrației la acea vreme ar fi putut să împiedice o asemenea tragedie, care a lăsat în urmă răniți, morți și traume morale care nu s-au vindecat nici până astăzi. Această lege putea la acea vreme bara calea spre funcții de conducere a acelora care au pus la cale mineriada, pentru a frânge prin frică și teroare elanul și bucuria scăpării de totalitarism si comunism. Nici astăzi oamenii vechii nomenclaturi, atâția câți au mai rămas prin funcții, n-au înțeles că poporul român a dat la coș comunismul ca formă de organizare socială, și nu doar un dictator. De aceea, o lege a lustrației este bine venită chiar și după 15 ani de la Revoluție.

Responsabilii cu organizarea și punerea în practică a mineriadei din 1990 trebuie să răspundă în fata justiției pentru ceea ce au făcut, indiferent de câți ani au trecut de atunci. Trebuie ca orice cetățean al acestei țări să fie conștient că brațul justiției pământești îi va găsi până la urmă pe cei fărădelege, pe cei ce au folosit funcția și puterea în interes propriu sau de grup și vor răspunde pe măsura faptelor săvârșite. Vor pune unii întrebarea, care va fi câștigul pentru societate când oameni care au avut funcții la nivel înalt vor fi trași la răspundere. În acest caz, nu se pune problema de câștig sau pierdere, aici este vorba de dreptate și adevăr. Au murit oameni, au fost schilodite trupuri și conștiințe pe viață și cine a făcut acest lucru trebuie să răspundă. Mai presus de privațiunile materiale, poporul român este dornic de cunoașterea adevărului și de instaurarea dreptății în societatea românească.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Angela Buciu - evocarea unor momente eroice din istoria Maramureșului;

O invit la microfon pe doamna deputat Angela Buciu. Urmează domnul deputat Becsek-Garda Dezso-Kalman.

   

Doamna Angela Buciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În vremuri tulburi, când norii furtunoși amenințau hotarele țării, iar la București conduceau politicienii lipsiți de patriotism, salvarea a venit de la rezistența populară, adesea spontană. Așa s-a întâmplat și în Maramureș acum exact 60 de ani, fapte pe care doresc să le prezint astăzi în Parlament. Vreau să evoc acel moment, pentru a-mi exprima recunoștința față de cei care au salvat județul atunci, oameni al căror exemplu de patriotism trebuie să-l urmăm și noi.

În 1944 - 1945, s-a încercat o secesiune a Maramureșului în favoarea URSS. În acel moment, din cei 135.013 locuitori ai județului, 99.796 erau români, 23.790 ucraineni, 9.174 unguri. Neputând să se impună singuri, ungurii au format o coaliție cu ucrainenii, susținând tendințele secesioniste ale acestora, astfel se acționa conform ideii larg răspândite în acel moment între maghiarii transilvăneni: "Este acceptabilă orice stăpânire, numai cea românească nu!". Aflate sub protectoratul Armatei sovietice de ocupație, cele două minorități au acaparat conducerea județului și, la 27 ianuarie 1945, l-au declarat unit cu URSS. Românii au fost alungați din funcțiile administrative, steagul României a fost interzis și liderii românilor au fost arestați. Drept răspuns, românii au adunat peste 70.000 de semnături ce au însoțit un memoriu, trimis la București, prin care cereau realipirea Maramureșului la România. Neprimind răspuns, la 5 martie 1945, s-a organizat o mare manifestație națională la Sighet, unde au participat peste 30.000 de oameni. Coloanele veneau de pe Valea Izei, Valea Vișeului, Valea Marei și Valea Tisei. Constatând că o masă imensă de țărani se îndreaptă spre Sighet, comandantul sovietic i-a somat pe intelectualii români organizatori să oprească imediat coloanele, în caz contrar va interveni Armata Roșie. Cum un conflict cu URSS ar fi micșorat șansele ca Maramureșul să rămână României, intelectualii au dat curs somației, cerând țăranilor să se întoarcă. Cu toată această contramandare, poliția, formată din ucraineni și unguri, a omorât doi români și a rănit peste o sută. Manifestația a avut un ecou la Moscova, de unde a venit ordinul anulării secesiunii, pentru că rușii nu aveau nevoie de un conflict militar în spatele frontului, Maramureșul fiind astfel salvat.

Acțiunile secesioniste ucrainene, sprijinite de unguri, au continuat totuși, obligându-i pe români să fie permanent în alertă. Vă citesc un pasaj din Memoriul populației Maramureșului, trimis la 15 octombrie 1945 autorităților de la București: "Vrem să rămână alipit județul Maramureș pe vecie la România, Patria Mamă, din care am fost samavolnic rupți prin mârșavul Diktat de la Viena, și de această hotărâre a noastră nici o forță de pe lume nu ne va clinti. Suntem gata să apărăm această voință a noastră cu sângele celor 140.000 locuitori ai Maramureșului Voievodal ".. Am întocmit și semnat acest document solemn - se scria în încheiere - ca să rămână urmașilor noștri o pildă a voinței noastre de granit, un răspuns categoric acelora care vor să falsifice voința noastră, un sprijin acelora care conduc destinele noastre, iar celor ce vor hotărî soarta popoarelor în viitor, o piatră fundamentală la baza păcii europene și mondiale".

Datorită dârzeniei și patriotismului maramureșenilor, Maramureșul este și astăzi parte a României. Acum, când conducătorii bucureșteni arată a nu avea sentimente patriotice și vor să aprobe o Lege a minorităților naționale care fi primul pas spre federalizarea Țării și spre ruperea unor regiuni, în beneficiul revizionismului maghiar, este cazul să ne aducem aminte de acțiunea patriotică a românilor maramureșeni din urmă cu 60 de ani, nu doar pentru a le aduce mulțumiri, ci mai ales pentru a le urma exemplul de apărători ai României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezso-Kalman - comentariu legat de reglementări nedorite din domeniul silviculturii;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezső-Kálmán.

Va urma domnul deputat Mihai Dumitriu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán:

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-un articol din 13 iunie a.c., publicat în ziarul "Adevărul", se afirmă că conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale vrea să modifice în cursul acestei veri legislația din domeniul silviculturii, printr-o ordonanță de urgență privind modul de administrare a pădurilor. După declarația domnului ministru Gheorghe Flutur "va fi creată o singură structură de administrare într-un bazin cu mai multe categorii de proprietari cu contabilități diferite. Această structură va fi obligată să dea socoteală fiecărui proprietar în parte și anual, va negocia transparent cheltuielile și veniturile întregului bazin".

Poate n-am înțeles eu bine, un ministru liberal vrea să renunțe la cele 55 de ocoale particulare și vrea să revină la sistemul centralizat, prin care personalul silvic, în ultimul deceniu, a distrus o parte a pădurilor care trebuiau să fie retrocedate foștilor proprietari. Mai concret, în loc de liberalism, să fie introdus centralismul excesiv! În loc de regim silvic și gospodărire eficientă a pădurilor, să preferăm jaful și batjocorirea prin defrișări a proprietarilor de păduri.

Situația mizerabilă din pădurile României o recunoaște chiar ministrul, când afirmă că "pădurarii sunt în cârdășie cu hoții de lemne". Domnia sa recunoaște clar îngâmfarea și reaua voință a silvicultorilor față de proprietari: "Mai avem de lucrat la disprețul și aroganța de care dau dovadă unii dintre oamenii noștri din teritoriu".

Domnul ministru Gheorghe Flutur nu dorește să aplice sancțiuni împotriva acelor silvicultori, care, în ultimii ani, au contribuit la distrugerea fondului forestier național, fapt dovedit prin susținerea mafiei din Gheorgheni, care a defrișat munți întregi și a realizat împăduriri fictive. "Legea prevede executarea silită a celor care au defrișat și nu au reîmpădurit, dar, din păcate, această măsură nu a fost luată în ultimii ani" - afirma domnul ministru al agriculturii în articolul din ziarul "Adevărul".

Domnule ministru Gheorghe Flutur,

Ce v-a oprit ca în aceste șase luni, de când conduceți ministerul agriculturii, să nu luați măsuri împotriva acelora care au defrișat și nu au reîmpădurit? N-ar fi mai bine să impuneți ocrotirea pădurilor și pedepsirea mafioților? În loc de ordonanțe de urgență, prin care încercați să mențineți în continuare privilegiile silvicultorilor și ale vechilor structuri neocomuniste în domeniul silviculturii, proprietarii de păduri așteaptă din partea dumneavoastră să-i ajutați în redobândirea și ocrotirea proprietății lor forestiere, față de blocajul impus de societatea silvicultorilor, față de războiul pădurarilor și inginerilor silvici de la ocoalele de stat, față de integritatea pădurilor, față de proprietatea lor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Dumitriu - declarație cu titlul Demagogul Emil Boc;

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Dumitriu. Va urma domnul deputat Tiberiu Bărbulețiu.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Demagogul Emil Boc".

Cu toate că magistrații din toate județele Moldovei, ale Transilvaniei și sudul țării și-au exprimat prin vot direct și hotărât opinia, potrivit căreia modificările actualului cadru legislativ (statutul magistraților, organizarea și funcționarea instanțelor, modul de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii) încalcă principiul fundamental al independenței magistratului, sunt în contradicție cu Constituția și cu Codul civil, doamna ministru Macovei nu a luat în considerare.

Criticile vehemente din partea magistraților a vizat modificările propuse de Macovei Monica, crescută, educată și instruită în perioada regimului totalitar ceaușist, ce permite amestecul politicului în actul de justiție. Mai mult, doamna ministru a indus acreditarea ideii că magistrații care și-au exprimat dezacordul sunt o frână în calea reformei și a integrării în Uniunea Europeană, ceea ce nu este adevărat.

Astfel, ministrul de justiție va fi cel care propune președintelui României numirea în funcție, dar și revocarea procurorului general al României, procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncților acestora, șefilor de secție. Se încalcă cea mai importantă obligație asumată de România în negocierile cu Uniunea Europeană în acest domeniu.

Această operațiune a Monicăi Macovei, de subordonare politică a justiției, a fost susținută public de Emil Boc, liderul Partidului Democrat, partid care deține, de altfel, portofoliul justiției, în cadrul algoritmului guvernamental, Guvern patronat de președintele Băsescu. Domnul Boc a sfătuit-o pe doamna Macovei să nu mai aștepte avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii și să supună direct aprobării Guvernului, în regim de urgență, modificări legislative privind sistemul judiciar, sistem ce va institui dictatura ca mod de guvernare.

Atitudinea domnului Emil Boc este mai mult decât surprinzătoare, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai fervenți apărători ai independenței justiției, până a ajuns la putere. Vă prezentăm în continuare câteva citate din dezbaterile parlamentare din anul 2002. La vremea respectivă, domnul Boc, care acum o sfătuiește pe Monica Macovei să treacă peste Consiliul Superior al Magistraturii, făcea următoarele afirmații referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii: "instituție profesională", "forul superior al magistraților", "instituție sustrasă influențelor politice", "printre atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii se află și aceea de a veghea, asigura promovarea în funcție a judecătorilor și procurorilor etc." Dar mai tranșante au fost părerile domnului Emil Boc referitoare la implicarea ministrului justiției în numirea procurorului general. La vremea aceea, demagogul Emil Boc s-a opus numirii procurorului general al Parchetului Național Anticorupție de către ministrul justiției, adică exact ce vrea să facă acum ministrul Macovei: "În condițiile în care va rămâne tot ministrul justiției, ca factor principal, decisiv în desemnarea procurorului național anticorupție, repet, nu am rezolvat nimic cu această lege", spunea domnul.

"Haideți să scoatem influența politicului din numirea procurorului național anticorupție, pentru că, dacă îl vom menține în continuare - repet, cuvintele dumnealui - nu se justifică o asemenea instituție, supusă acelorași influențe politicianiste, acelorași imixtiuni în treburile justiției, cum se întâmplă în momentul de față", spunea atunci. "Legea nu ne împiedică să stabilim desemnarea lui de către președinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii."

Tot domnul Boc spunea: "Care este independența față de Executiv a procurorului, adică, a magistratului, în sensul legii române, în condițiile în care el este numit de ministrul justiției, om politic și membru al Guvernului?" Cuvântare rostită de domnul Boc în 2002.

Consemnez părerea magistraților din rețea referitor la modificarea celor trei legi privind sistemul judiciar, asumate de Guvernul totalitar Tăriceanu: "Deplângem faptul că a fost scos articolul care stipula: "Magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice". Alta: "Acest proiect de modificare este un cal troian, o aplicare a principiului: "Împarte și stăpânește!" O altă afirmație a lor: "Nici Ceaușescu nu numea în funcții șefii de instanțe!"

"Legile votate anul trecut - spun magistrații -, în 2004, sunt cele mai bune pe care le avem de 15 ani încoace, fiind acceptate de către organismele europene și constituind cadrul legislativ al reformei reale în justiție."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Tiberiu Bărbulețiu - semnalarea unui minus de imagine a României în Occident datorat stării drumurilor;

Îi dau cuvântul domnului Tiberiu Bărbulețiu, va urma domnul Kiraly Andrei Gheorghe.

Deputații Viorel Pupeză, Vasile Pușcaș, Petru Tărniceru, Mihaela Rusu, Florin Iordache, Ioan Oltean, Cezar Preda, Romeo Raicu, Mircea Ciopraga, Viorel Oancea, Eugen Nicolăescu, Mihai Sandu Capră, Mircea Coșea, Claudius Zaharia, Vlad Hogea și Miron Ignat au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Județul Alba a fost și el, în ultimul timp, victima inundațiilor care s-au abătut asupra aproape întregii țări. Deși de mai mici proporții, revărsările de ape din Alba s-au aflat mai multe zile în atenția populației, deoarece a fost afectat un renumit locaș de cult. Mânăstirea Râmeț a fost izolată pentru patru zile de restul lumii, drumul județean de acces fiind șters de pe fața pământului pe o porțiune de circa 800 de metri. În acel moment, la mănăstire se aflau și 10 turiști belgieni, dar și mai bine de 40 de turiști români.

Acest eveniment nefericit și nedorit a produs prejudicii de imagine statului român. Presa străină a relatat dur subiectul, ajungându-se chiar până la a se spune că degeaba se alocă fonduri europene României, din moment ce unele dintre ele nu sunt cheltuite sau iau alte căi.

În acest caz nu era vorba de nici un ban venit de la UE, dar impactul a fost negativ, deși autoritățile județene au rezolvat problema în deplină siguranță și într-un timp record.

Trebuie să ne întrebăm, cum s-a ajuns în această situație? Drumul județean în cauză este un drum construit în anii '70, care, de atunci, nu a fost reparat niciodată. Deși făcea legătura cu un obiectiv turistic important, dar așezat într-o zonă sălbatică și mai puțin populată, acest drum a fost ignorat de autoritățile PSD, în favoarea lucrărilor "electorale".

Lucrări electorale care au făcut ca și firma DPL SA, firmă din subordinea Consiliului județean Alba, ce a reparat acum drumul, să ajungă în stare de faliment din cauza managementului defectuos. Firma era folosită pentru lucrările politice ce erau subcontractate de PSD sau efectua lucrări pe teritoriul primăriilor PSD. Astfel, s-a ajuns ca drumuri importante din județul Alba să fie ignorate, pentru simplul motiv că primarul făcea parte din alt partid, drumuri care s-au deteriorat continuu în ultimii patru ani, rezultând situații ca cea de acum.

Județul Alba deține peste 1.000 de kilometri de drumuri județene și dispune de un buget anual de circa 125 de miliarde de lei pentru întreținerea lor, la un preț mediu de 4 miliarde de lei/kilometrul de covor asfaltic. Faceți un calcul simplu și veți ajunge la 30 de kilometri de drum refăcut anual, în condițiile în care, timp de patru ani, PSD a băgat banii în drumuri comunale și în buzunarul propriilor firme.

În această situație, fac apel la ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, domnul Traian Dobre, să analizeze posibilitatea suplimentării fondurilor pentru calamitate acordate drept ajutor județului Alba.

Acest județ are nevoie de bani pentru a-și repara și a aduce la condiții de trafic sigur drumurile uitate de vechea guvernare sau pentru a repara drumurile refăcute scump și prost de firmele PSD, atunci când conducea județul. Altfel, s-ar putea să dăm din nou ocazia occidentalilor să se întrebe la ce bun Uniunea Europeană mai acordă fonduri României sau să constatăm că banii cetățenilor sunt aruncați pe "apa sâmbetei".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Kiraly Andrei Gheorghe - opinie în privința unor atitudini antimaghiare;

Îl invit la microfon pe domnul Kiraly Andrei Gheorghe, va urma domnul Cosmin Nicula.

   

Domnul Király Andrei Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Guvernul Tăriceanu a depus un pachet de legi pe masa Parlamentului și și-a asumat răspunderea pentru actele legislative cuprinse în acest pachet. Suntem de acord cu tot ce este cuprins în ele și votul nostru în privința lor va fi unul aprobativ, deoarece prevederile lor le considerăm necesare, oportune și acceptabile din perspectiva oricărui curent politic sau a oricărei ideologii.

Cu atât mai mult nu pot fi acceptate însă manifestările antimaghiare generate de iminența adoptării pachetului de legi. Aceste manifestări s-au materializat chiar și în declarații politice rostite recent de la această tribună, cerând ca retrocedarea averilor comunitare și bisericești maghiare să fie condiționată de disponibilitatea Guvernului Ungariei de a rezolva definitiv problema "Moștenirii Gojdu".

Unii colegi de ai noștri par să uite că bunurile - a căror situație legea în cauză o va reglementa - se vor retroceda nu Guvernului Ungariei sau Republicii Ungare, ci unor persoane juridice sau biserici care au luat naștere sau își desfășoară activitatea în România. Uită că religiile - inclusiv cea ortodoxă - nu au naționalitate. Religiile romano-catolică, reformată sau evanghelică nu sunt numai ale maghiarilor, așa cum nici religia ortodoxă nu este doar a românilor.

Sentimentele colegului nostru - fie ele de adversitate față de o țară vecină și aliată României - ar merita să fie respectate, ca orice sentiment sau părere al unui om de rând. Fiind vorba însă de un politician, personalitate a unui partid parlamentar din România, această atitudine ridică cel puțin trei întrebări.

Prima întrebare: oare cât de "politicianistă" este această atitudine față de o țară care ne este vecină, împreună cu care suntem membri în Alianța Nord-Atlantică și care, cu fiecare ocazie, și-a manifestat și și-a dovedit disponibilitatea - dorința chiar - de a face tot ce este posibil pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană?

A doua întrebare: oare cu câtă bucurie privește asemenea manifestări Parlamentul European, care de la cooptarea reprezentanților României speră foloase politice, dorind să apeleze la profesionalismul noilor membrii? Va afla cu consternare că în locul beneficiilor sperate importă atitudini de certăreț, atitudine de care unii, se vede treaba, nu se pot lepăda.

Și, ultima întrebare, una care nu mai ridică aspecte politice, ci morale: cu ce drept și în baza cărei logici luxate ar trebui să dorească România să-și pedepsească proprii cetățeni pentru o presupusă vină a Ungariei ori să uzeze de ei ca mijloc de șantaj împotriva unei țări vecine? Acest drept și această logică nu pot exista!

Sunt sigur că însuși Parlamentul României, prin votul lui de respingere a moțiunii de cenzură, va dovedi că maghiarii din România nu pot fi tratați ca cetățeni de rang inferior.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Cosmin Vasile Nicula - apel pentru susținerea economică și fiscală a Văii Jiului;

Dau cuvântul domnului Cosmin Nicula și va urma ultimul vorbitor, domnul Nicolae Popa. Este ora 9,30.

   

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În calitate de deputat, am considerat și consider că trebuie să păstrăm continuă comunicarea cu electoratul pe care îl reprezentăm.

Poate pentru că sunt tânăr și, să-i spunem, mai energic, mă concentrez mai mult asupra problemelor comunității pe care o reprezint în Parlament.

Revin și de data aceasta la tribuna Camerei Deputaților și reamintesc Guvernului Tăriceanu și Alianței D.A. că au promis oamenilor o viață mai bună și că vor face dreptate și vor aduce adevărul în patria noastră. În virtutea acestor sloganuri, solicit rezolvarea problemelor oamenilor care și-au dat votul pentru aceste dorințe ce trebuiesc îndeplinite, musai, pentru a trăi bine, ca directivă imperativă prezidențială!

Aduc în discuție problema Văii Jiului, menționez că am înaintat deja și o interpelare Primului Ministru referitor la situația Văii Jiului și doresc să reamintesc actualei puteri că România are mari dezechilibre sociale și că o politică excesiv liberală nu va rezolva problemele românilor, ba din contra le vor adânci și presiunea socială în zonă va crește! De aceea trag un semnal de alarmă în privința acestei Văi, cunoscând situația. Nu se poate ca în acest timp, când fiscalitatea a fost bulversată total, inechitățile sociale să ajungă la rang de politică de stat (nu reamintesc decât anularea unor gratuități la medicamente pentru categorii defavorizate, prin modificarea OUG 150/2002).

În acest sens, doresc să solicit Guvernului Tăriceanu măsuri fiscale, economice și de protecție socială care să conducă la susținerea acestei zone, întrucât oamenii sunt la limita suportabilității și riscăm tulburări sociale majore pe viitor! Doresc și vreau să reamintesc Guvernului pe care domnul Tăriceanu îl conduce că în zona Văii Jiului, zonă calamitată social, trebuie încurajați investitorii și să se găsească facilități fiscale reale pentru zona aceasta.

Nu este suficient ca Guvernul să trateze problemele decât politic, eu consider că actuala Putere a făcut destul rău prin măsurile de epurare politică, fără precedent în România postdecembristă.

Au trecut 6 luni de la alegeri și consider că actuala Putere trebuie să iasă măcar acum din campania electorală prelungită și să se apuce de treabă, să nu uite domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu și Guvernul domniei sale că după vară vine toamna și iarna și, după cum spunea bine domnul Băsescu: "Iarna nu-i ca vara!".

Vă multumesc. (Aplauze ale deputaților PSD.)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Popa - prezentarea principalelor puncte de însănătoșire a agriculturii;

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Popa.

Domnii Ioan Aurel Rus și Maté Andras au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Agricultura este și va fi pentru orice guvernare piatra de încercare și singurul domeniu economic, cel mai sensibil, care poate crea cele mai multe probleme, dacă acestea nu sunt tratate cu toată responsabilitatea.

De 15 ani am tot făcut experimente dintre cele mai nefericite, sărăcia producătorilor agricoli a devenit proverbială, ca să nu folosim un termen mai dur, un fel de bătaie de joc la adresa acestor minunați țărani, care ne oferă nouă lucrul cel mai minunat pe lume: pâinea cea de toate zilele.

Așa se face că pe fondul indiferenței și deciziilor, care mai de care greșite, s-a ajuns astăzi la ingrata performanță ca peste 30% din suprafața arabilă a țării, adică peste 3 milioane de hectare, să rămâne nelucrate. Un fel de paragină, un fel de rai al buruienilor și bălăriilor!

Și, ca acest tablou sinistru să fie complet, anul acesta, producția de grâu, estimată la 6,5 milioane tone, ce se preconizează, se are în vedere a se vinde la un preț derizoriu de 2.700 de lei/kg. Pentru că așa doresc procesatorii! Așa doresc samsarii de pe piața neagră a grâului!

Stimați colegi,

Trebuie să intervenim, până nu este prea târziu, altfel vom avea parte doar de țărani și producători falimentari, aruncați în brațele disperării și desnădejdii. Costurile de anul acesta se ridică la 15 milioane de lei/ha, în medie, se realizează cam 3,5 milioane de tone, rezultând un preț de cost pe kg de grâu de 4.300 de lei/kg. Nicicând nu s-a mai văzut ca cineva să vândă în pierdere sau să-l arunce pe apa sâmbetei!

În calitate de membru al Comisiei pentru agricultură și de vicepreședinte al Asociației Fermierilor din România, împreună cu asociațiile patronale, vom lupta prin toate mijloacele de care dispunem ca Guvernul să aloce un preț de intervenție de 4.500 de lei/kg la grâu, pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, dar și pentru a da posibilitatea producătorilor să-și reia ciclul de producție în toamna acestui an.

Tot un paradox, anul acesta, datorită importurilor necontrolate și scoaterii de la rezervele statului a unor mari cantități de grâu, România se găsește, ca niciodată, cu un stoc de grâu, la ora actuală, de 2 milioane de tone, existând riscul de a nu fi valorificat pe piață. De aceea, este nevoie de o intervenție urgentă din partea Guvernului, de a prelua la rezervele statului o parte din această cantitate, pentru a crea condiții de depozitare a noii producții din anul acesta.

Mai toate guvernele de până acum s-au înfruptat din acest tort mare, numit "agricultura". S-au săvârșit atâtea abuzuri și ilegalități încât ne trebuie mult timp să le descoperim și mai mult timp să-i tragem la răspundere pe cei vinovați. Dar, mai devreme sau mai târziu, vor răspunde cu vârf și îndesat!

Un domeniu în care s-au înstrăinat suprafețe și în care nu se știe exact starea juridică a terenurilor, circulația acestora, este cel al cercetării, unde domnul ministru Flutur trebuie să facă ordine. Dacă analizăm ce s-a întâmplat cu zecile, sutele și chiar miile de hectare de la Stațiunile de cercetare Timiș, București, Iași ș.a., vom constata că mulți din clientela politică și acoliții acestora au dobândit suprafețe mari de terenuri, în condiții suspecte.

De aceea, solicit urgent domnului ministru Flutur demararea unei anchete guvernamentale la toate stațiunile de cercetare și institutele din subordinea Academiei Agricole și Silvice, pentru a clarifica și lămuri situația existentă în aceste unități, dar și pentru a-i trage la răspundere pe cei care, pe căi legale, s-au împroprietărit cu pământul acestora. Este un act de justiție, un act de reparație, un act de dreptate pentru cei cărora li se cuvine de drept acest pământ.

Legile proprietății cred că vor scoate la suprafață multe din abuzurile săvârșite până acum și vrem să fie puși în drepturile firești cei care au fost desmoșteniți pe nedrept.

Sunt deosebit de satisfăcut că prin legile proprietății funciare s-a renunțat la aberantele taxe privind scoaterea terenurilor agricole din intravilan, ceea ce reprezintă, să recunoaștem, pentru investitorii străini o încurajare, dar și o atracție mai mare pentru a investi și pentru a crea noi locuri de muncă. Satisfacția este mare și pentru că noi, cei de la Partidul Conservator, am fost primii care am sesizat aceste anomalii la Legea nr. 18/1991 și primii care am depus un proiect de lege pe această temă.

Mai marii noștri înaintași, stimați colegi, doreau binele națiunii. Așa cum a fost și Avram Iancu, care a lăsat acel minunat testament: "Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită!"

Tot așa și noi, parlamentarii, trebuie să gândim, să nu avem liniște în suflet, până când nu vom vedea țărani și fermieri fericiți. Dacă vom realiza acest deziderat, putem considera că ne-am îndeplinit misiunea față de poporul român.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților Partidului Conservator.)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună!

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință)

 
    Claudius Mihail Zaharia - apel pentru aflarea adevărului cu privire la represiunea revoltei muncitorilor de la Brașov din 1987, la revoluția din 1989, la evenimentele de la Târgu Mureș din 1990 și mineriadele (1990, 1991, 1999);

Domnul Claudius-Mihail Zaharia:

Prin declarația de astăzi vreau să vă aduc la cunoștință apelul pe care societatea civilă l-a făcut, pe 14 iunie, către instituțiile statului responsabile pentru aflarea adevărului cu privire la represiunea revoltei muncitorilor de la Brașov din 1987, la Revoluția din '89, la evenimentele de la Târgu Mureș din martie 1990 și ale mineriadelor (1990, 1991, 1999).

Astfel, sub titlul "Apel pentru România", 22 din cele mai reprezentative organizații ale românilor care au luptat pentru ca noi toți să ne bucurăm astăzi de o țară care funcționează în baza principiilor democratice, s-au unit pentru a cere ca Dreptatea și Adevărul să fie scos la suprafață.

Ca cetățean al României și locuitor al Bucureștiului, care a participat la Revoluția din '89 și care a cunoscut îndeaproape ororile mineriadei din '90, vreau ca solicitările celor care doresc să afle adevărul și care cer să li se facă dreptate celor care au plătit scump pentru câștigarea libertății să se aducă și de la tribuna Camerei Deputaților.

Solicitările poporului român sunt:

  1. Declararea crimelor și abuzurilor regimului comunist, în baza dovezilor existente, ca fiind crime împotriva omenirii și, în consecință, imprescriptibile juridic.
  2. Anularea pe cale legislativă a sentințelor de condamnare politică emise de justiția comunistă, după principiile luptei de clasă, între anii 1945-1989.
  3. Prezentarea de către președintele României, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, și adoptarea de către acestea a unei declarații de condamnare a comunismului ca fiind ilegitim și criminal.
  4. Adoptarea Legii lustrației, în spiritul punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.
  5. Finalizarea cercetărilor în dosarele represiunii revoltei muncitorilor de la Brașov din 1987, ale Revoluției din Decembrie 1989, ale evenimentelor de la Târgu Mureș din martie 1990, ale mineriadelor (1990, 1991, 1999), precum și ale celor care privesc modul în care s-a reconsolidat oligarhia securisto-comunistă în România.
  6. Accelerarea și radicalizarea luptei împotriva corupției, verificarea corectitudinii privatizărilor făcute de oligarhia securisto-comunistă, care a acaparat fraudulos puterea economică în România.
  7. Deschiderea arhivelor, predarea integrală a arhivelor securității și a altor servicii secrete către CNSAS.
  8. Prezentarea adevărului referitor la perioada comunistă și postcomunistă în manualele și cursurile universitare de istorie.

Îmi manifest pe această cale și deschiderea totală pentru implicarea în rezolvarea acestor solicitări și îmi voi folosi toate prerogativele pe care le am ca deputat ales în mod democratic în Parlamentul României pentru a începe "Procesul Comunismului", acum, după 15 ani de la Revoluție.

Vă mulțumesc.

    Adina Ioana Vălean - intervenție cu tema Rolul și contribuția politică a României în configurarea viitorului politicilor Uniunii Europene;

Doamna Adina Ioana Vălean:

"Rolul și contribuția politică a României în configurarea viitorului politicilor Uniunii Europene"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Recent, încheiatul summit al Consiliului European de la Bruxelles a reconfirmat poziția pe care România o are în clubul statelor Uniunii Europene și statutul său de țară respectată de partenerii noștri occidentali. Mai mult, faptul că în documentele de lucru și în concluziile acestui Consiliu European se vorbește de "Europa celor 27", incluzând aici România și Bulgaria, ne oferă garanții că Bucureștiul va fi capitală europeană la 1 ianuarie 2007, în condițiile în care angajamentele asumate vor fi duse la îndeplinire.

Progresele înregistrate în ultimele luni și accelerarea reformelor necesare aderării sunt în mod evident apreciate de Uniune, iar dezbaterile aprinse pe tema unor eventuale noi extinderi ale Europei nu mai pun în discuție aderarea României.

Totuși, acest summit a prilejuit discuții intense cu privire la viitorul instituțiilor europene, iar disputa franco-britanică pe tema bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 reprezintă în fond o dezbatere asupra modului în care Uniunea poate să-și ducă la îndeplinire obiectivul strategic de creștere a competitivității economice.

Strategia de la Lisabona, care a fundamentat acest obiectiv european, are în mod evident nevoie de relansare. În acest sens, liberalii europeni susțin ideea creșterii competitivității europene ca o garanție a dezvoltării economice, sociale și a securității Uniunii Europene.

Succesul politicilor de relaxare fiscală din multe țări europene, printre care și România, arată forța politicilor economice liberale. Din acest motiv, credem că o economie europeană competitivă trebuie să înglobeze soluții liberale. Astfel, va fi realizată o construcție europeană care va aduce bunăstare pentru cetățeni, dezvoltare și progres, o economie deschisă și liberă, precum și o funcționare competitivă a piețelor într-o uniune economică extinsă.

Consider că este necesară lansarea unei dezbateri publice în România cu privire la poziția țării noastre în privința principalelor direcții pe care va trebui să se dezvolte Uniunea Europeană în următorii ani. Cred că suntem direct interesați, atât clasa politică, cât și societatea civilă românească, de modul în care atuurile economice, sociale și culturale ale României pot fi folosite la justa lor valoare în viitor pentru a întări construcția europeană și pentru a consolida poziția țării noastre în acest concert de valori.

Vă mulțumesc.

    Miron Ignat - intervenție având ca subiect 22 iunie - ziua invadării Rusiei de către armatele hitleriste;

Domnul Miron Ignat:

"22 iunie - ziua invadării Rusiei de către armatele hitleriste"

Stimate colege,

Stimați colegi,

Secolul XX a fost unul marcat de evenimente devastatoare pentru întreaga omenire. La început de secol, vechiul continent european a trăit coșmarul primei conflagrații mondiale, care prin semnarea Tratatului de la Versailles, în 28 iunie 1919, a pregătit omenirea pentru cel mai devastator război mondial din toate timpurile - cel de-al doilea război mondial.

Începutul celui de-al doilea război mondial nu a fost o surpriză pentru liderii statelor europene, căci sfârșitul primului război mondial a constituit doar întreruperea ostilităților dintre marile puteri, Franța și Germania. A fost poate nevoie doar de apariția pe scena politică a lui Adolf Hitler pentru ca Europa, și mai apoi întregul mapamond, să retrăiască coșmarul și drama unui război.

Prin invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, Hitler își propusese un război rapid. Au urmat ocuparea pe rând a Danemarcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei și Franței. Războiul în vestul Europei s-a soldat cu eșec o dată cu rezistența aviației engleze. Astfel, pe data de 22iunie,Hitler a atacat Uniunea Sovietică, națiune devastată și în primul război mondial de războaie, națiune care a rezistat nu numai ambițiilor politice și expansioniste ale lui Napoleon, dar în final a decis soarta celui de-al doilea război mondial, prin victoria împotriva armatelor germane. Armata Uniunii Sovietice de atunci, alcătuită din oameni care își apărau țara, pământul și familiile, a înfrânt armatele germane, punând astfel capăt celui de-al doilea, și sperăm ultimul, război mondial.

Să nu uităm, stimați colegi, că în focul distrugător al acestui conflict au murit peste 50 de milioane de oameni, din care mai mult de 27 de milioane soldați ruși, care s-au jertfit nu numai pentru eliberarea pământului lor străvechi, dar și pentru eliberarea teritoriilor a zeci de țări din Europa.

Mâine, pe data de 22 iunie 2005, se împlinesc 64 de ani de la invadarea Rusiei de către armatele germane. Atât noi cât și urmașii noștri nu trebuie să uităm această dată când România a fost târâtă în război - război care a adus suferințe grele poporului român.

România a fost forțată să intre în acest război după ce a pierdut o treime din suprafața țării și din populație, prin cedarea către Uniunea Sovietică a Basarabiei și nordului Bucovinei (notele ultimative din 26 și 28 iunie 1940), prin pierderea părții de nord-vest a Transilvaniei către Ungaria, prin Tratatul de la Viena din 30 august 1940, și prin cedarea părții de Sud a Dobrogei către Bulgaria, după Tratatul de la Craiova din 7 septembrie, același an.

Poate datorită acestor circumstanțe politice nefavorabile, România a fost forțată să treacă de partea Axei (Germania-Italia-Japonia) și să lupte împotriva Uniunii Sovietice în perioada 1941-1944.

Însă interesul național a primat, România trecând de partea Alianței, începând cu 23 august 1944 și până la sfârșitul războiului, pe 9 mai 1945.

Cel de-al doilea război mondial a marcat întreaga omenire prin amploarea forțelor angajate în conflict, prin duritatea și intensitatea confruntărilor desfășurate pe pământ, în aer, pe întinderile oceanelor și mărilor și în adâncimile lor, prin enormele pierderi umane și imensele distrugeri materiale, prin multitudinea și profunzimea consecințelor asupra evoluției ulterioare a lumii.

Stimate doamne, stimați domni, secolul XX s-a încheiat, am trecut cu multă speranță în mileniul III. În ultimii 60 de ani, întregul mapamond a cunoscut o dezvoltare economică constantă, iar ritmul uluitor al evoluției tehnologice și informaționale ne permite să analizăm și să prevenim cu maturitate tragediile secolului trecut.

Am sărbătorit, anul acesta, 60 de ani de la victoria împotriva fascismului, victorie care a pecetluit soarta întregii lumi, care ne-a îndrumat, încet și sigur, pe drumul democrației.

România are în fața ei viitorul. În curând vom intra în marea familie europeană și vom deveni membri cu drepturi depline în această familie. Depinde de noi toți să aducem prosperitate, dezvoltare și pace durabilă țării noastre încercate de prea multe suferințe.

Celebrarea victoriei înseamnă și celebrarea păcii. Să lăsăm istoria să-și scrie capitolele negre și să privim cu speranță și optimism în viitor.

Vă mulțumesc.

    Dan Mihai Marian - declarație politică: Amânarea adoptării bugetului UE forțează regândirea construcției europene;

Domnul Dan Mihai Marian:

"Amânarea adoptării bugetului UE forțează regândirea construcției europene"

Nici nu se uscase bine cerneala în urma semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană și o criză fără precedent avea să se declanșeze după respingerea Constituției Europene în Franța și Olanda.

Vineri noaptea, după negocierile intense purtate între liderii țărilor membre, în special cei ai Marii Britanii, Franței, Olandei, Germaniei, Italiei și Spaniei, președintele în exercițiu al UE, Jean-Claude Junker, a anunțat eșecul acestor negocieri și amânarea adoptării bugetului UE. La absența unui acord pentru proiectul de buget pentru perioada 2007-2013 se adaugă și nesiguranța provocată de respingerea Constituției UE în urma referendumurilor din Franța și Olanda.

În momentul de față, Uniunea Europeană se confruntă cu una din cele mai grave crize din istoria sa. Blocajul instituțional actual nu face decât să dovedească necesitatea redefinirii proiectului extinderii europene, precum și cel al instituțiilor menite să gestioneze această extindere. Această criză era previzibilă. Barometrele de opinie publică efectuate în țările membre au arătat cu mult timp înainte de organizarea referendumurilor că cetățenii, nemulțumiți de performanțele guvernelor din țările proprii, vor respinge Constituția UE. Se vede treaba că cei care au gândit construcția europeană actuală s-au îndepărtat destul de mult de ceea ce doresc cetățenii din țările membre de la proiectul european. Noua construcție europeană va trebui să țină cont mai mult decât înainte de realitățile sociale, economice, culturale și politice, atât de diverse și complexe, din țările membre și cele în curs de aderare. Proiectele birocratice care ignoră aceste realități vor trebui abandonate.

Această criză europeană va avea cu siguranță urmări și asupra procesului de integrare a României, planificată pentru anul 2007. Politicieni și analiști, comentatori și simpli cetățeni vorbesc despre o mărire a exigențelor Comisiei Europene în ceea ce privește reformele pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească. Important este faptul că amânarea adoptării bugetului UE, precum și amânarea organizării referendumurilor pentru adoptarea Constituției UE în celelalte țări membre, nu reprezintă și o decizie de stopare a procesului de aderare a României și Bulgariei în 2007.

În urma încheierii lucrărilor Consiliului European de Vără, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu s-a întors de la Bruxelles cu asigurări ferme din partea liderilor europeni în privința continuării calendarului de aderare a României și Bulgariei. În documentele care au fost pe masa de lucru se vorbește despre UE formată din 27 de membri. Prin urmare, nu există nici un dubiu în privința continuării procesului de extindere a UE prin integrarea României și Bulgariei.

Guvernul Tăriceanu își exprimă toată încrederea că pachetul de legi privind reglementarea definitivă a proprietății și reforma justiției va fi apreciată pozitiv de Comisia Europeană în raportul de țară pe anul 2005. Desigur, în anumite domenii, precum afacerile interne, concurența și protecția mediului, trebuie accelerat ritmul implementării reformelor prevăzute în negocierile încheiate de România cu UE. Însă, pentru acest lucru, trebuie că întreaga clasă politică românească să lucreze pentru obținerea unui raport de țară favorabil și evitarea clauzei de salvgardare. De pildă, PSD a avut ocazia să-și dovedească buna-credință în proiectul european dacă nu ar fi depus o moțiune de cenzură împotriva pachetului de legi pentru care Guvernul Tăriceanu și-a asumat răspunderea în Parlament. Însă, în locul reglementării definitive a regimului proprietății și a reformei justiției, PSD preferă mocirla confuziei legislative care lasă loc abuzurilor și corupției de pe urma cărora își trag beneficii bănești foștii clienți ai regimului comunist și apărătorii lor postcomuniști. PSD nu trebuie să uite nici un moment că instituirea clauzei de salvgardare se datorează Guvernului Adrian Năstase, corupției și întârzierilor înregistrate în ceea ce privește finalizarea negocierilor cu UE.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - exprimarea dezacordului față de atitudinea antireformistă regretabilă a opoziției;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Stimați colegi,

Forțat de necesitatea reglementării unor aspecte sensibile legate de independența justiției și de reforma în domeniul proprietății, Guvernul Tăriceanu și-a angajat răspunderea asupra unui pachet legislativ menit să îndrepte câteva dintre problemele grave din aceste domenii, conform articolului 114 din Constituția României. Presiunile exercitate în aceste direcții de către Uniunea Europeana au obligat Executivul la acest act constituțional, venit să repare ceea ce, cu indiferență totală, sau poate chiar rea-voință, guvernarea din 2000 - 2004 a omis să facă.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat înaintează acum moțiunea de cenzură intitulată "Dictatura și incompetența Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României", blamând și criticând pachetul de legi privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

Asistăm, astfel la încercarea social-democraților de a manipula opinia publică și de a crea o imagine defavorabilă actualei guvernări, acum, în pragul integrării europene, criticând chiar măsuri cerute de Uniunea Europeană.

Pare-se că tocmai aceștia se dovedesc a fi împotriva integrării europene a României!

"Dictatura și incompetenta": o sintagmă ce se potrivește perfect. Numai că este greșită continuarea. Corect ar fi fost: "Dictatura și incompetența Guvernului Adrian Năstase", dar probabil că atunci nu s-ar mai fi putut numi moțiune de cenzură, ci realitatea crudă a guvernării precedente.

Semnatarii moțiunii, sau creatorul acesteia, pentru că de-a lungul expunerii, ca o scăpare, lucru ce a caracterizat și guvernarea pesedistă, este folosită persoana I a verbelor, atât la plural, cât și la singular.

Ipocrizia și perfidia sunt cele doua caracteristici principale ale semnatarilor.

Pot oare dânșii vorbi despre încercarea de subordonare politică a justiției, când se știe foarte bine cum a funcționat aceasta până în prezent?

Au uitat oare de clauza de salvgardare lăsată moștenire actualei puteri? Pot oare critica măsurile referitoare la restituirea proprietății, când, timp de 15, ani nici măcar nu au încercat să reglementeze situația dezastruoasă din acest domeniu?

Pot, cu siguranța, aroganța cu care s-au prezentat în fața electoratului și care i-a penalizat în toamna anului trecut, conferindu-le încă această putere.

PSD-ul încearcă încă o dată să se ascundă în spatele doctrinei social-democrate, cu influențe socialiste, afișând o atitudine antireformistă regretabilă față de care dorim să ne exprimăm dezacordul.

Vă mulțumesc.

    Filip Georgescu - apel pentru ajutor în ceea ce privește înlăturarea urmelor lăsate de inundații în județul Argeș;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute, mai precis duminică seara, am participat, ce-i drept ca spectator, la un eveniment deosebit. Despre ce este vorba. Două instituții mass-media centrală și locală au organizat la Timișoara un spectacol de muzică populară, cu participarea unor soliști de primă mărime, spectacol de binefacere pentru copiii din localitatea Ionel, județul Timiș. Acești copii, peste o sută la număr, au rămas fără sălile de clasă deoarece le-au fost distruse de inundațiile din primăvara acestui an.

Pe parcursul celor mai bine de două ore de spectacol, transmis în direct de televiziunea națională și de radiodifuziune, cei binevoitori să ajute școala din Ionel au donat sume impresionante. Și cred că au fost foarte mulți români solidari cu locuitorii din Ionel, pentru că numai așa se explică sutele de milioane de lei intrate în contul școlii. Ba, mai mult, reprezentantul unei firme străine puternice cu sediul în București a donat acestei școli un miliard de lei, iar un altul s-a angajat să utileze cu tot ce este necesar, laboratorul de chimie.

Luni, adică aseară, aflu tot pe canale audio-video că în Banat se vor construi 735 de case afectate de viituri din fonduri guvernamentale, iar în total în zonele afectate de inundații se vor ridica circa 900 de noi case.

Ambele fapte amintite de mine până acum sunt lucruri lăudabile care vin să aline durerea celor loviți de furia apelor.

Ca deputat de Argeș, însă, nu pot să nu vă reamintesc că și în județul pe care-l reprezint în Camera Deputaților, au avut loc inundații care au afectat aproape 140 de case, zeci de gospodării, mii de hectare de teren agricol. Valoarea pagubelor depășesc suma de 120 de miliarde de lei. Am înțeles și ne străduim ca, pe plan local, să facem tot ce ne stă în putință să înlăturăm urmele lăsate de inundații. Dar, cum vă spuneam mai înainte, valoarea pagubelor este destul de mare, peste posibilitățile financiare ale localităților afectate de ploile abundente.

Având în vedere situația critică ce se ivește, mai ales pe anumite tronsoane de drum și a unor case distruse, precum și cerințele insistente ale cetățenilor din localitățile afectate de inundații, consider că este necesar să se intervină din partea Guvernului cu sprijinul material și financiar necesar pentru demararea tuturor lucrărilor de reparație și reabilitare a obiectivelor distruse de furia apelor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gheorghe Dragomir -intervenție cu tema Iunie 1990, un subiect sensibil al societății;

Domnul Gheorghe Dragomir:

15 ani reprezintă o bună parte din viață. 15 ani înseamnă aproape toată perioda de școlarizare completă a unui om. 15 ani poate constitui o perioadă de încarcerare pentru un delict grav și exemplele pot continua.

Ne-au trebuit 15 ani pentru ca justiția română să demareze procedurile de anchetare a evenimentelor din decembrie 1989 și ale mineriadei din iunie1990.

În privința primului, istoricii au emis mai multe ipoteze pe baza informațiilor ce le-au fost oferite sau la care au avut acces, insuficiente de altfel, pentru concluzii definitive. Decembrie 1989 a intrat deja în cărțile de istorie, dar asupra întregului fenomen planează încă, din păcate, un nor speculativ. Suntem datori opiniei publice, revoluționarilor și mai ales celor care nu mai sunt, ca la terminarea cercetării să oferim poporului român un raport integral, așa cum am promis în campania electorală, care să facă lumină asupra unor aspecte ale revoluției. Acest document trebuie să reflecte adevărul, cât mai aproape de adevărul absolut.

Dacă pentru decembrie 1989 unele lucruri s-au spus, au existat procese, inculpați și pedepse, pentru mineriada din 1990, eveniment ce în opinia mea a îngreunat cu mult dezvoltarea țării și a întârziat integrarea în structurile Uniunii Europene, nu au existat, iar consecințele s-au văzut. Ei bine, aici trebuie și suntem, o spun din nou, datori ca adevărul să iasă odată pentru totdeauna la suprafață. Adevărul integral, indiferent de consecințe.

Iunie 1990 reprezintă încă o pată întunecată a istoriei recente românești, un subiect sensibil al societății, asupra căruia trebuie făcut în sfârșit lumină.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Lustrația - un bun necesar societății și clasei politice românești;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică intitulată "Lustrația - un bun necesar societății și clasei politice românești"

Domnilor parlamentari,

Colegii mei liberali au depus în urmă cu o săptămână o inițiativă legislativă referitoare la limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist. Cunoscută și sub numele de Legea lustrației, inițiativa legislativă a Partidului Național Liberal, bazată pe principiile Proclamației de la Timișoara, este momentan supusă dezbaterii publice.

Am primit de la numeroși cetățeni ai județului Cluj, pe care îi reprezint în Parlament, semnale pozitive și încurajări pentru a promova acest proiect. Am observat că cetățenii României privesc Legea lustrației ca pe o detașare utilă de comunism, ca pe o speranță de debarasare a clasei politice românești de clasa politrucilor comuniști instalați după 1990 în posturile cheie ale administrației și ale justiției românești.

Am primit informații că Legea lustrației a primit, de asemenea, un important sprijin din partea mai multor lideri ai societății civile și ai partidelor politice, care au subliniat faptul că este necesar ca foștii activiști să lase actul politic pe mâinile unei noi generații, mai energice și mai sincere.

Îmi dau seama că este destul de târziu și foarte greu să-i eliminăm pe tovarășii transformați peste noapte în domni care de 15 ani continuă să ia decizii în funcție de propriile interese, blocând evoluția României și procesul de integrare europeană. Domnul Ion Iliescu, acest veșnic tovarăș al politicii românești, care și acum se simte ca la 45 de ani, a declarat cu nonșalanță că Legea lustrației este "inacdevată și nedemocratică". Domnul Adrian Năstase, urmașul domnului Iliescu, a spus, de asemenea, că nu va vota Legea lustrației, pe motiv că nu ar fi utilă. Și, culmea ironiei, domnul Corneliu Ciontu o declară anticonstituțională și nedemocratică, pentru că ar încălca drepturile omului.

Stimați colegi, vreau să punctez faptul că dacă domnul Iliescu ar fi lăsat în 1990 puterea în mâna tinerilor, România ar fi acum, cu siguranță, mai evoluată cu 15 ani, iar domnul Iliescu nu ar fi rămas în istorie cu "deosebita realizare" de a-l fi grațiat pe Miron Cozma. Deși e greu de imaginat, sunt convins că dacă s-ar fi aplicat la timp punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, PSD nu ar mai fi avut în rândurile sale zeci de baroni și foști nomenclaturiști, persoane cu care își identifică imaginea, iar PRM nu ar fi existat pe scena politică.

Celor sceptici sau care invocă nerespectarea drepturilor omului doresc să le menționez faptul că Legea lustrației a intrat în vigoare fără probleme în Cehia din anul 1991, în Ungaria din 1994 și în Polonia din 1997, iar aceste țări sunt deja membre ale Uniunii Europene.

Deși târzie, Legea lustrației este, fără îndoială, utilă. Ea reprezintă un act de justiție pe care noi, cei nepătați de trăirile comuniste, îl datorăm celor care și-au pierdut încrederea în clasa politică. Trebuie să le demonstrăm că, deși târziu, poate exista și o Românie fără Ion Iliescu. Trebuie să le arătăm celor care ne-au ales că România poate fi condusă de oameni curați și că nu depinde de dorințele unui "tătucă" depășit de vremuri.

Din aceste motive, consider că este de datoria noastră, a celor care suntem aici pentru a schimba în bine societatea românească, să promovăm și să susținem inițiativa colegilor mei liberali, pe care îi felicit pentru curajul de a lupta pentru cauza curățării clasei politice românești.

Vă mulțumesc pentru atenție!

    Ioan Hoban - declarație politică intitulată Restituirea proprietăților - o prioritate pentru România;

Domnul Ioan Hoban:

Declarație politică intitulată "Restituirea proprietăților - o prioritate pentru România"

Legile privind reforma în domeniul proprietății și justiției, cu care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, trebuie înțelese în esența lor de către electorat, cu atât mai mult cu cît PSD nu face altceva decât să inoculeze în rândul cetățenilor ideea că modificările legilor proprietății și a celor din domeniul justiției reprezintă o sfidare la adresa Parlamentului.

Guvernul, prin instituțiile sale deconcentrate, are datoria să lămurească oamenii că nu vor fi puse sub semnul întrebării investițiile în exploatațiile agricole sau bazinele piscicole amenajate, în sere sau plantații pomicole sau viticole. Spun asta întrucât am fost în teritoriu și am simțit că oamenii nu sînt lămuriți în legătură cu ceea ce se întâmplă și ce se vrea cu modificarea legilor proprietății.

Se acreditează ideea, de către PSD, că modificările propuse la Legea nr. 10/2001 duc la dublarea costurilor retrocedării, iar restitutio in integrum în ceea ce privește proprietățile preluate abuziv va crea haos și dezordine.

Tocmai de aceea, este nevoie ca oamenii să înțeleagă că acest pachet legislativ va ajuta România să facă pașii necesari pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În locul conflictelor și proceselor, folosite ca argumente de opoziție, Guvernul trebuie să explice clar ce înseamnă fondul "Proprietatea", prezentat de către PSD mai degrabă ca un fond de investiții de risc decât o formă de despăgubire a celor deposedați de bunuri în perioada comunistă.

Modificările legislative care survin nu trebuie să dea naștere la decizii arbitrare sau să declanșeze conflicte în rândul cetățenilor și așa derutați de ceea ce se întâmplă în interiorul Uniunii Europene.

Guvernul, Parlamentul, coaliția aflată la putere, forțele politice democrate trebuie să facă eforturi suplimentare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România la încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană. Iar reforma în domeniul justiției și în domeniul proprietății sînt priorități. Și trebuie receptate de cetățeni ca atare.

    Liviu Câmpanu - declarație politică intitulată Cenzurita;

Domnul Liviu Câmpanu:

Declarație politică intitulată "Cenzurita";

După ce s-au antrenat dându-și la picioare unul altuia în propriul partid, cei de la PSD, prinzând gustul "săritului la gât" și pentru a se menține în formă, au pus-o de o moțiune de cenzură.

Cu o ură proletară și-au prezentat ieri moțiunea "înfierând" legile proprietății și cele ce vizează justiția. Cum să înțeleagă ei "moftul" proprietății dacă nu este vorba despre averea lor?... Sau ce justiție e aceea care nu-i scoate pe ei din necazuri, făcându-i "mai curați...mai uscați"?

Se plânge PSD de starea agriculturii, dar uite că n-au făcut nimic pentru țăranii români, încercând doar să-i mituiască în campaniile electorale de la locale și de la generale de anul trecut.

Au mai făcut ceva pentru agricultură... Au făcut prețul de depozitare al producției agricole în toate bazele de recepție subvenționând din bugetul statului - din banul public - această acțiune "..și poate ne spun ei în buzunarul cui s-au dus acești bani.

Domnilor de la PSD, după ce ați dezbrăcat, violat și jupuit bugetul sănătății în piața publică, căutați vinovați în coaliție?!....

După ce ați ridicat aroganța "pe cele mai înalte culmi", vă plângeți de aronganță?!...

După ce ați făcut din instituțiile statului adevărate cluburi de familie și ați ridicat noțiunea de capitalism de cumetrie la rangul de politică de stat, ne acuzați pe noi de clientelism politic?!...

Se plâng colegii noștri din PSD că asumarea răspunderii Guvernului lasă Parlamentul fără dezbateri legislative.

Dar cine vă împiedică, stimabililor, să veniți cu proiecte legislative care să-și urmeze cursul firesc și procedural al dezbaterilor parlamentare?

Se plâng....cine?....cei care au trecut de la "Daciade" la "Mineriade", au transformat reclama comunistă "nici o masă fără pește" în faimosul "nici un județ fără baronii săi locali".

Sunt convins că în PSD există tineri care vor într-adevăr să facă politică social-democrată, și nu căpătuială social-democrată.

Ajutați-i pe cei din eșalonul 2 și 3 ai Partidului Comunist să-și cumpere o țărișoară printr-un colț al lumii, că bani au (n-au jumulit degeaba țara asta 11 ani), unde să transforme vânătoarea în sport național și să facă afaceri între ei pe comisioane grase.

    Mate Andras-Levente - exprimarea unui punct de vedere asupra unor declarații ale domnului Emil Boc;

Domnul Máté András-Levente:

Declarație politică

În declarația mea politică de astăzi aș vrea să revin asupra declarațiilor domnului Emil Boc, care au marcat sfârșitul săptămânii trecute și în legătură cu care aș dori să-mi exprim punctul de vedere.

După cum știți și dumneavoastră, sâmbătă, președintele interimar al PD, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a cerut liderilor Partidului Conservator (PC) și ai UDMR "să stabilească definitiv alternativa pe care și-o doresc, la putere sau în opoziție". Motivul invocat a fost refuzul constant al acestora de a pune umărul la îndepărtarea lui Adrian Năstase și a lui Nicolae Văcăroiu din fruntea Camerelor Parlamentului.

Duminică, Boc a revenit cu un mesaj și mai explicit, avertizând: ori cele două formațiuni amintite guvernează alături de Alianța DA, ori "facem alegeri anticipate", și a mai adăugat că PC si UDMR au timp de gândire până în luna iulie pentru a lua decizii în legătură cu poziția pe care vor s-o ia.

Țin să vă informez însă despre un fapt petrecut tot săptămâna trecută la ședința Consiliului Județean Cluj, care nu poate fi ignorat, cu atât mai mult după aceste afirmații. La fel ca și colegii mei din UDMR, am luat la cunoștință cu surprindere că la dezbaterea unei hotărâri privind locuințele ANL, reprezentanții Alianței DA au votat împreună cu cei ai PSD și PRM, și implicit împotriva partenerilor de coaliție, a căror atitudine a fost ținta reproșurilor lui Boc.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să-mi exprim dezamăgirea față de aceste două aspecte în legătură cu care se impune automat întrebarea: oare în aceste condiții cât de legitimă poate fi o avertizare de genul aceleia pe care domnul Emil Boc a adresat-o partenerilor de coaliție?

Eu personal cred că înainte de o astfel de declarație, ar fi mult mai oportun ca formațiunea politică reprezentată de dânsul să-și clarifice propria poziție. Numai astfel va fi credibilă afirmația dânsului - cu care, de altfel, în contextul unei alianțe politice putem fi de acord - "Nu mi se pare normal ca cineva din coaliție să își bea cafeaua dimineața cu Tăriceanu, iar ceaiul după-amiaza cu Năstase și Văcăroiu".

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Mihai Sandu-Capră - despre succesul lucrărilor de reparare a străzilor în municipiul Suceava;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Putem afirma fără putință de tăgadă că autoritățile sucevene își fac din plin datoria, demonstrând că sprijinul acordat de cetățeni poate fi, și este, respectat și răsplătit.

Anul acesta, în municipiul Suceava, zeci de mii de metri pătrați de străzi au fost asfaltați, lucrările de reparare a străzilor cunoscând o mare amploare. Primăria Suceava a atribuit lucrările de asfaltare unei firme locale care, pana în prezent, s-a achitat cu brio de sarcinile contractate.

Desigur, gurile rele au încercat să critice modul de execuție, însă acesta este doar un scurt episod din lungul serial al luptelor politice, urmărindu-se, astfel, acuzarea indirectă a Primăriei municipiului Suceava. Sunt chestiuni ce țin de etica, morală și de fair-play, lucruri despre care o mare parte a contestatarilor nu are prea vaste cunoștințe.

Calitatea lucrărilor nu poate fi contestata de nimeni, specialiști ai Primăriei, precum și ai Inspecției în Construcții exprimându-se favorabil referitor la reparațiile în discuție. Mai mult decât atât, executantul oferă o garanție a lucrărilor timp de un an de zile, dublu fata de cat se acorda de obicei pentru acest tip de lucrări.

Având în vedere condițiile meteorologice neprietenoase din ultima vreme - ploile abundente cu care ne-am confruntat, evoluția lucrărilor și profesionalismul cu care sunt efectuate trebuie salutate.

Seriozitatea cu care Primăria municipiului Suceava a tratat acest aspect extrem de important pentru locuitorii orașului nu trebuie trecută cu vederea. In condițiile în care în 2007 vom face parte din marea familie europeana, problema infrastructurii rutiere trebuie să fi fost deja rezolvată, în Suceava existând deja premisele acestui succes.

Sperăm ca și alte instituții publice să urmeze exemplul județului nostru, pentru că principalii beneficiari sunt cetățenii, cei care în 2004 le-au acordat încrederea.

    Mircea Ciopraga - comentarii privind moțiunea de cenzură depusă de PSD;

Domnul Mircea Ciopraga:

Am asistat, ieri, la prezentarea moțiunii de cenzura de către PSD.

Prin moțiunea prezentata în plenul Parlamentului României, fostul partid de guvernământ, aflat acum pe banca opoziției și care se dorește a fi un partid reformat, demonstrează, pentru a nu știu câta dată, orientarea sa antireformă, uitând că drumul României este cel către Uniunea Europeana.

România se afla astăzi în aceasta situație de excepție datorită faptului că timp de patru ani PSD s-a făcut că face reforma, în realitate edificând un cadru juridic caracterizat prin ambiguitate, realizat prin înscenarea unor măsuri spectaculoase menite să inducă în eroare opinia publica și să favorizeze clientela politică a PSD.

După ce timp de patru ani, PSD a fost incapabil să administreze țara, să apere și să servească interesele acestei țări, după ce a guvernat abuziv și clientelar, sfidând cu aroganță instituțiile statului, cetățenii acestei țări, statul de drept, valorile și principiile democrației, se transformă, peste noapte, prin demagogismul prea bine cunoscut, într-un apărător al democrației.

Fostul partid de guvernământ nu este capabil să înțeleagă, nici măcar acum, într-un moment de răscruce pentru România, că interesul acestei țări trebuie să fie mai presus de convingerile personale și că nu putem merge mai departe și privi spre viitor într-o stare de ambiguitate, fără respectarea valorilor și principiilor fundamentale ale democrației.

PSD a dat din nou dovadă de imaturitate politică, uitând că drumul României este către Uniunea Europeana și că avem nevoie de rezolvarea problemelor în materia proprietății și în domeniul justiției, pentru a putea face parte din familia europeană.

Să nu uităm că va veni luna octombrie, luna scadenței, când vom fi judecați aspru de către Comisia Europeană dacă vom avea insuccese în domeniul reformei.

    Ovidiu Brînzan - intervenție cu tema Autoritatea farmaciilor devine o afacere profitabilă pentru ministrul sănătății, Mircea Cinteză;

Domnul Ovidiu Brînzan:

"Autorizarea farmaciilor devine o afacere profitabilă pentru ministrul sănătății, Mircea Cinteză"

Criza și haosul din sistemul sanitar se adâncesc fără ca Guvernului Tăriceanu să îi pese.

Doar câteva farmacii mai eliberează astăzi medicamente gratuite și compensate și sunt județe unde nu mai există nici una. La cele câteva farmacii care mai au fonduri, pensionarii stau la cozi interminabile, la care se așează cu noaptea în cap, fără să aibă garanția că li se vor onora rețetele.

În lipsa medicamentelor de care au nevoie ei sunt condamnați la boală, suferință și moarte, căci nu au bani necesari ca să le cumpere.

În aceste condiții dramatice, ministrul sănătății, Mircea Cinteză, spune cu seninătate că nu are nici bani, nici soluții și caută vinovații oriunde, numai în propria ogradă nu.

Și întrucât de bolnavi nu-i pasă, Mircea Cinteză a găsit o metodă pentru a satisface măcar interesele clientelei politice, schimbând procedura de autorizare a farmaciilor. Dacă până acum autorizația se elibera cu avizul Colegiului Farmaciștilor din România după criterii obiective, de acoperire teritorială și în funcție de numărul de locuitori, de acum înainte Ministerul Sănătății va decide singur ce farmacii se vor deschide, fără nici un alt criteriu în afară de relațiile personale.

Această procedură este lipsită de transparență, ceea ce naște multe semne de întrebare și va fi atacată în justiție de către Colegiul Farmaciștilor din România.

Este cinic și iresponsabil să scoți la mezat deschiderea de noi farmacii, de parcă nu ar fi destule, în loc să te ocupi de cele existente, să elibereze din nou medicamente gratuite și compensate. Dar probabil că aceasta este politica liberală, a interesului personal, care primează în fața interesului general.

    Ovidiu Ioan Silaghi - comentarii asupra unor declarații făcute de domnul Mihai Nicolae Tănăsescu;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Rolul oricărei Opoziții este să critice Puterea atunci când greșește. Așa am făcut și noi în perioada 2001-2004. Numai că am făcut-o constructiv, și nu am apelat la fantezii. Am spus concret lucrurilor pe nume. Am să dau doar un singur exemplu: pomposul și prapagandistul program al construirii celor 400 de săli de sport. S-a văzut că am avut dreptate. Nu a existat lună fără ca la jurnalele de știri ale televiziunilor să nu apară primari sau profesori care să acuze nefuncționalitatea respectivelor săli de sport, sau, mai corect spus, săli de educație fizică. Acum, PSD atacă absolut orice mișcare a actualei puteri. Stau să mă gândesc dacă nu cumva domnii din Kiseleff cred că sunt unicii deținători ai realizărilor perfecte. Duminică, domnul fost ministru al finanțelor, Mihai Tănăsescu, a declarat într-o conferință de presă: "Dacă analizezi aceste prime șase luni de guvernare ale acestui patrulater liberalo-democrat-maghiaro-conservator, trăiești senzația că ai mai văzut acest film. Un film prost, din păcate, fiindcă începi să te plictisești văzând aceleași greșeli care sunt făcute ca și în perioada '96-2000".

Domnul Tănăsescu uită două lucruri: 1. Respectiva guvernare a avut de suportat un mare handicap: a venit după guvernarea Văcăroiu, și acest lucru a costat-o enorm; 2. Parcă în structurile respectivei guvernări s-a aflat și domnia sa. Deci, dacă a fost vorba de un film prost, și domnia sa a avut atunci un rol în distribuție.

Dar să revenim în prezent. O să vedem că în "filmul" care "rulează" acum, domnul Tănăsescu deține un rol principal. "Există un buget mai sărac decât în perioada anilor trecuți", a mai declarat duminică domnia sa. Da, așa este. Domnul Tănăsescu are perfectă dreptate. Dar cine este autorul bugetului pe 2005? Nu PSD? Cine a fost ministru de finanțe în fostul Cabinet Năstase? Nu domnul Tănăsescu? Crede cineva că puținii parlamentari ai PNL și PD din legislatura trecută au avut vreun cuvînt în alcătuirea bugetului pe 2005? Evident că nu. PNL a avut 80 de amendamente în toamna trecută la proiectul de buget. Doar unul cred că a fost admis. Iată deci cum PSD încearcă să transfere marile erori ale guvernării sale spre actuala Putere, care încă mai este nevoită să lucreze cu "materialul clientului", adică al PSD. Este foarte greu de spus dacă declarațiile domnului Tănăsescu reprezintă simptomul unei amnezii sau este pur și simplu vorba de indecență.

    Rareș Șerban Mănescu - considerații pe marginea Raportului de activitate al SRI pe anul 2004;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Iată că potrivit Raportului SRI pe 2004 cancerul corupției s-a extins din zona politică pâna în lumea afacerilor.

Altfel, în raport sunt trecute mai multe tipuri de acțiuni care au afectat diferite sectoare ale vieții economice, politice, sociale.

Am să mă refer totuși în declarația mea de astăzi la acțiunile de la nivel central și local care au fost în defavoarea interesului public.

La capitolul din raport dedicat "apărării valorilor constituționale" autorii raportului fac referire la "obstrucționarea activității unor instituții ale statului ori deturnarea în sensuri neconforme cu interesul general, ca urmare a agregării și consolidării unor grupuri de interese dispunând de conexiuni în mediile de decizie".

Astfel, au fost identificate situații în care factori de decizie din administrația publică centrală și locală au utilizat abuziv prerogativele funcției pentru: aplicarea discriminatorie a cadrului normativ ori inițierea unor reglementări destinate promovării unor interese oneroase; acordarea nejustificată a unor facilități, scutiri și eșalonări la plata taxelor și impozitelor; organizarea de licitații trucate pentru atribuirea unor lucrări sau servicii de interes public; deturnarea fondurilor disponibile în beneficiul personal sau al unor grupuri de interese agregate la nivel central/local, inclusiv în cadrul unor proiecte și programe de finanțare (nerambursabilă) externă, prin acte ilicite sau încheierea de contracte dezavantajoase comunității; gestionarea frauduloasă a patrimoniului public, materializată în subevaluarea prețului unor terenuri și imobile scoase la vânzare ori trecerea abuzivă a acestora din domeniul public în cel privat, concesionarea ilegală ori dezavantajoasă a unor spații comerciale sau terenuri; utilizarea informațiilor la care au acces în virtutea atribuțiilor de serviciu pentru satisfacerea unor interese personale sau de grup. Toate aceste lucruri ne sunt foarte cunoscute, exemplele fiind multiple la fiecare dintre aceste situații.

De asemenea, în anul 2004 au fost elaborate 4.947 de documente integrate, în baza cărora - prin difuzare simultană - au fost puse la dispoziția factorilor de decizie 12.528 de informări. Circa 82% din totalul documentelor de informare au fost destinate Guvernului, iar la Președinția României au ajuns 14% din total.

De asemenea, SRI a asigurat satisfacerea nevoilor de informare a factorilor de decizie la nivel local, transmițând către acestia 2.344 de documente - 1903 destinate prefecților, iar 441 președinților de consilii județene.

Ce concluzie putem trage din cele expuse mai sus? Putem concluziona că au știut și domnul Ion Iliescu, și domnul Adrian Năstase, și baronii locali și că aceștia s-au complăcut în aceaste situațiicel puțin dubioase!

    Relu Fenechiu - câteva lămuriri în legătură cu pachetul legislativ depus de Guvern la Parlament;

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

PSD se opune categoric ideii că Guvernul va trece un pachet legislativ prin Parlament și își justifică poziția - și totodată depunerea moțiunii de cenzură - prin faptul că legile privind reforma justiției sunt "antireformiste". Problema legată de legile justiției este însă rezolvată prin numeroase semnale venite din partea oficialilor Uniunii Europene, și mă limitez doar să citez o ultimă declarație a comisarului european pentru extindere, Olli Rehn: "Monica Macovei este o persoană cu un rol esențial în reformarea justiției românești".

Și cei din PSD sunt conștienți de acest lucru, dar nu-și schimbă tactica, pentru că dacă și-ar arăta adevăratele nemulțumiri față de pachetul legislativ, atunci cu siguranță eticheta de partid antireformist i-ar fi atribuită chiar și de o parte a propriului electorat.

Am să vă demonstrez cu adevărat ceea ce îi doare pe reprezentanții PSD.

PSD este speriat de unele noutăți din legislația restituirii proprietății, pentru că vizează o parte din clientela sa politică și poate chiar unii membri ai partidului. În cele ce urmează, nu este vorba de un simplu eseu politic, ci de prezentarea intențiilor concrete pe care PSD le-a avut vis-a-vis de legislația restituirilor. Argumentele sunt reprezentate prin o serie de amendamente pe care PSD le-a propus la pachetul legislativ.

PSD a cerut eliminarea alin. 2 al art. 4 din Legea nr. 10/2001 care spune: "De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite". Ce însemna dacă amendamentul era acceptat? Se reducea cu peste 60% numărul celor care mai puteau beneficia de restituiri în natură și în echivalent. Practic, Legea 10/2001 devenea pe jumătate o legumă. Calculul PSD a fost unul simplu: numărul foștilor proprietari aflați în viață este relativ redus. Grosul îl reprezintă urmașii acestora. Dacă acești urmași sunt scoși din prevederile legii, atunci o mare parte dintre cei care locuiesc și acum în casele celor abuziv deposedați rămâne fără probleme în ele. Ceea ce mi se pare interesant este faptul că prevederile acestui articol existau și în varianta inițială a Legii nr. 10/2001- (modificarea adusă acum este doar de ordin etnic) - și oricine se poate întreba de ce PSD nu l-a anihilat la momentul adoptării legii. Răspunsul este simplu. PSD era la guvernare, și eliminarea acestui articol (pentru cine nu își aduce aminte, articolul este opera fostului deputat PNL, Andrei Chiliman) l-ar fi etichetat fără echivoc, în UE, ca un dușman clar al retrocedărilor. PSD nu putea să-și riște atunci cariera europeană. Acum, cînd este în Opoziție, nu mai reprezintă nici un risc să încerce să provoace amputarea masivă a legii.

PSD nu agreează nici varianta restituirii în natură a imobilelor care în acest moment aparțin partidelor politice, misiunilor diplomatice sau sunt la momentul actual transformate în școli, grădinițe, unități medicale, muzee etc. Evident, nu spune acest lucru pe față, cum a făcut-o PRM, cerând eliminarea noilor prevederi ale art. 16 din lege. PSD se opune restituirii în natură a acestor imobile mult mai subtil, cerând eliminarea unui articol nou, care dă dreptul persoanelor care au primit decizii administrative de obținere a despăgubirilor pentru aceste imobile de a ataca în justiție aceste decizii. Ce vrea PSD este simplu. Persoanele care ar trebui să primească despăgubiri bănești pentru, să zicem sediul unui partid politic, să nu aibă posibilitatea prin intermediul justiției, să primească în natură respectivul imobil.

Acestea sunt doar două exemple flagrante ale intențiilor pe care le-a avut PSD și din aceste motive se opune adoptării pachetului legislativ. Pachet legislativ care repară tot ce a omis și a amputat PSD în perioada 2000-2004.

    Romeo Marius Raicu - declarație politică intitulată Criza sistemului sanitar;

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declarație politică intitulată "Criza sistemului sanitar"

Conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2005, copiii, studenții, gravidele și lăuzele sărace, persoanele cu handicap și veteranii de război nu vor mai primi medicamente gratuite. Noile prevederi introduc un preț de referință la toate categoriile de medicamente. Acest preț de referință va reprezenta prețul cel mai mic pentru substanța activă, care este componenta principală din prețul medicamentului. Pe lângă acesta, prețul medicamentului mai cuprinde și costul altor ingrediente, al ambalajului, cât și costul de producție. Cu toate că unii paciențli beneficiază de o compensare de 100%, ei vor fi nevoiți să suporte toate aceste costuri. Chiar dacă substanța activă reprezintă circa 80-90% din prețul medicamentului, conform noii ordonanțe, și la medicamentele ieftine, bolnavii vor trebui să plătească restul de 10-20% din valoarea medicamentului. Acest lucru se datorează faptului că gratuitatea - sau compensarea totală - se aplică numai prețului de referință al substanței active. Printre categoriile defavorizate de această ordonanță vor fi și copiii, elevii și studenții, gravidele, care beneficiau până acum de gratuitate la medicamentele cu prescripție medicală.

Aceste medicamente au fost și ele introduse pe lista de compensate și li se va aplica același preț de referință.

Noul sistem nu susține în nici un fel categoriile sociale defavorizate. Decizia acestei modificări a fost luată, conform notei de fundamentare, "Ținând cont de situația de criză creată în sistemul sanitar", dar fără a se ține cont de componența socială pe care trebuie să o aibă orice guvernare.

Este adevărat că Guvernul PSD a adus sistemul sanitar în cea mai gravă criză pe care sistemul de sănătate a înregistrat-o de la revoluție încoace.

Principalele cauze ale crizei din sănătate sunt determinate de managementul defectuos al guvernului trecut, care a subfinanțat sistemul de sănătate, a deturnat sume din fondul asigurărilor sociale de sănătate și a utilizat aceste fonduri pentru alte scopuri. În acea perioadă au fost introduse metodologii nejustificate economic, precum și folosirea practicii de schimbare permanentă a normelor de compensare a medicamentelor.

Pentru ca România să nu se mai regăsească, conform evaluării Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa: printre primele locuri la bolile cardiovasculare, pe primul loc la mortalitate infantilă în maternități, TBC infantil, SIDA infantilă, bolnavi de sifilis, cât și având cea mai mică speranță de viață la naștere, Guvernul Tăriceanu și ministrul sănătății trebuie să-și revizuiască politica privind sistemul sanitar și de protecție socială.

În orice stat democratic, Guvernul - prin Ministerul Sănătății - este responsabil de starea de sănătate a națiunii și ar trebui să ia decizii politice juste și ferme, care să conducă la performanța sistemului sanitar și la ameliorarea stării de sănătate a populației.

Vă mulțumesc.

    Mihai Tudose - declarație politică intitulată Curcubeul;

Domnul Mihai Tudose:

Declarație politică intitulată "Curcubeul".

Stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute ne-a fost oferită o mostră de gândire PD-isto-portocalie.

A fost stabilit un termen (sfârșitul lunii iunie), până la care tot ceea ce înseamnă funcție, indiferent dacă este ocupată prin concurs, numire sau chiar funcție aleasă, toate dar toate, trebuie să devină portocalii. Altfel, PD-ul își ia jucăriile și pleacă de la Guvern, și mai face și alegeri anticipate.

În acest sens, reamintesc și pe această cale portocaliilor PD-iști că în Decembrie '89, printre altele a fost câștigat și dreptul la opinie, și deci nu mai poate fi incriminat și pedepsit delictul f. f. grav de a nu fi portocaliu!

Sugestii pentru o liniște deplină și o guvernare și o țară în care "portocaliii" să "trăiască mai bine":

  1. Inițierea de către Guvern a unui proiect de lege care să anuleze cele 7 culori ale spectrului solar (ca fiind de sorginte neocomunistă), acestea fiind înlocuite cu una singură, portocaliu intens;
  2. Modificarea drapelului național, acesta menținându-și structura de 3 culori, dar acestea să fie nuanțe de portocaliu;
  3. Organizarea unui concurs de creație în urma căruia să fie desemnat noul imn național, tema principală fiind: "portocalie este viața noastră".

Eventual toate acestea trei să fie legate împreună într-un pachet de legi pe baza căruia Guvernul să-și asume răspunderea.

Sau, o variantă mai simplă: toți românii să poarte ochelari cu lentile portocalii, prin care să vadă portocaliu cât de bine, frumos și temeinic niște tipi portocalii, distrug o țară care nu are nici o vină că deasupra ei, că deasupra noastră, din când în când, poate mai mult decât ar dori ei - omuleții portocalii - apare un curcubeu care, neavând nici o vină și neparticipând la șeidnțele PD-ului, are mai multe culori!!!

Vă mulțumesc.

    Ioan Oltean - despre necesitatea democratizării justiției;

Domnul Ioan Oltean:

Democratizarea justiției, ca parte integrantă a procesului de reabilitare și întărire a statului de drept în România, depolitizarea întregului sistem judiciar, prin numirea în funcție a magistraților și promovarea acestora numai pe baza competenței profesionale și a calității morale, au fost numai două din obiectivele prioritare ale reformei în domeniul justiției pe care Guvernul și le-a propus.

Lupta Guvernului împotriva criminalității, în deplinul respect al legii și fără conotații politice, precum și combaterea corupției prin diminuarea substanțială a fenomenelor de evaziune fiscală, de contrabandă și de spălare a banilor, implicit a economiei subterane, au fost alte două obiective înscrise în Programul de Guvernare. Și mă opresc aici cu enumerarea.

Stimați colegi,

Ceea ce am redat până acum se regăsește în Cap. VII - "Întărirea statului de drept și reconsiderarea reformei în justiție", capitol cuprins în Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004 al Cabinetului Năstase.

Ce s-a realizat din ce s-a propus? Simplu: Nimic, criza din justiție atingând cote specifice statelor totalitare.

La sfârșitul celor patru ani de guvernare PSD-istă starea justiției este mai mult decât lamentabilă, Guvernul Adrian Năstase promovând o imixtiune fără precedent a politicului, sfidarea principiului separației puterilor în stat, numirea și promovarea la comandă politică, pe baza criteriilor de simpatie politică față de PSD, care au culminat cu declarația premierului de atunci, domnul Adrian Năstase: "Nu trebuie să exagerăm cu corupția din magistratură. Magistrații sunt și ei oameni, sunt și ei români". Sau, altfel spus, România este o țară coruptă, iar noi toți suntem niște corupți. Atunci nu trebuie să ne mai mire de ce capitolul "Justiție și Afaceri Interne" a putut fi închis foarte greu, fiind pusă în pericol integrarea României în marea familie europeană în anul 2007.

Iată de ce necesitatea unei reale reforme în justiție este mai actuală ca oricând, aceasta fiind unul dintre motivele pentru care actuala guvernare a făcut acest pas, de ce să nu recunoaștem, riscant, al asumării răspunderii pe un pachet de legi ce vizează, printre altele, accelerarea reformei din justiție.

Înclin să cred că dacă Guvernul PSD ar fi înfăptuit ceea ce și-a propus la începutul guvernării, privitor la reformarea justiției, astăzi, Guvernul Alianței "DA" poate că nu ar mai fi fost nevoit să uzeze de procedura asumării răspunderii guvernamentale pe acest capitol.

Și cum să nu fie nevoie de reformarea actului de justiție când efecte ale defunctei guvernări Năstase s-au resimțit în zilele trecute, prin punerea în libertate a unui cunoscut personaj, ale cărui acțiuni ne-au dezvăluit fața schimonosită a unui partid corupt până în măduva oaselor.

Iată încă un motiv pentru care o reformă adevărată a justiției este stringentă.

Moțiunea de cenzură a PSD nu trebuie să surprindă pe nimeni, este firească, reliefând încă o dată, deși nu mai era nevoie, imaturitatea sa politică, caracterul său profund nedemocrat.

Parafrazând una din personalitățile acestui partid, am înțeles semnificația acestui gest: partidul se află într-un plin proces de "puștimizare", ce ar trebui urmat, ș cum ar fi firesc, de perioada adolescenței.

Domnilor, nu vă grăbiți, aveți viitorul în față!

Vă mulțumesc.

    Vasile Pușcaș - declarație politică intitulată Amestecul politicului în actul de justiție, o procedură instituționalizată a Guvernului D.A.;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică: "Amestecul politicului în actul de justiție, o procedură instituționalizată a Guvernului D.A."

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă adresez astăzi dumneavoastră nu pentru a vă reaminti recenta "surprindere" și comentariile actualului Guvern pe marginea unei decizii judecătorești, ci pentru a încerca să înțelegem situația în care se află astăzi justiția din România.

Stimați colegi,

După șase luni de guvernare a patrulaterului portocaliu, putem constata că principiul separației puterilor în stat, clamat de liderii Alianței D.A., a dispărut cu desăvârșire. Dezbaterea parlamentară a fost eliminată aproape în totalitate. Executivul preferă procedurile de urgență și asumarea răspunderilor politice, iar justiția este din ce în ce mai mult golită de atribuții.

În perioada 2001-2004 s-a creat un cadru legislativ și instituțional menit să garanteze independența justiției. La finalizarea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, Comisia Europeană sublinia faptul că avem cadrul legislativ și instituțional care să asigure buna desfășurare a actului judecătoresc. Mai era necesară doar aplicarea legilor adoptate.

Prima măsură luată de către actualul Guvern, și în numele reformei, a fost tocmai modificarea acestui cadru instituțional și legislativ, în sensul de a întări rolul politicului. Statutul magistratului este un exemplu elocvent în acest caz.

Recent, observăm că nu doar ministrul justiției emite opinii cu privire la unele decizii judecătorești, dar și alți lideri ai Alianței "DA", și însuși șeful Executivului.

Devine tot mai evident faptul că Alianța D.A. confundă puterea judecătorească cu "serviciile deconcentrate" sau cu o "autoritate de reglementare în domeniu", crezând că și aceasta trebuie să facă politica Guvernului, principiu susținut de specialiștii în drept constituțional ai Guvernului cvadripartid.

Față de această situație, înregistrăm tot mai multe voci din rândul magistraților care se opun ingerințelor actualei puteri în Justiție. Astfel, membrii Asociației Magistraților din România - Filiala Cluj, au protestat la sfârșitul săptămânii trecute printr-o scrisoare deschisă împotriva imixtiunii politicului în realizara actului de justiție, acuzând doi membri marcanți ai Coaliției guvernamentale de încercări de discreditare a sistemului de justiție.

Este inadmisibil ca într-o perioadă de pregătire internă a României pentru aderare, să ne mai permitem a juca baba-oarba cu elementele fundamentale ale statului de drept. Pentru a câta oară actuala putere politică desconsideră independența justiției?

În care stat de drept, un ministru, premier sau Guvern răspunde pentru o hotărâre judecătorească?

Oare ce vor face guvernanții noștri când vor avea la dispoziție și cadrul legal pe care-l susțin prin asumarea răspunderii în Parlament?

În acest context, nu rămâne decât să ne așteptăm la alte "anomalii ale statului de drept"!

Rugăm, încă o dată, membrii Guvernului, membrii Parlamentului să respecte legea, să întărească statul de drept și să creeze toate condițiile pentru funcționarea Justiției independente, credibile și eficiente în România!

Vă mulțumesc.

    Vasile Pruteanu - semnalarea încheierii proiectului Centrul Social Crizantema, în sprijinul persoanelor în vârstă din municipiul Piatra Neamț;

Domnul Vasile Pruteanu:

Stimați colegi,

Așa cuștim cu toții, vârstnicii reprezintă una dintre cele mai defavorizate categorii sociale. Pensiile mici, care un nu reușesc uneori să acopere nevoile ce nu înseamnă doar utilități și hrană, ci și cumpărarea de medicamente, abandonul familial, sunt aspecte care îi transformă în victime sigure. Cum fondurile sunt insuficiente, o modalitate de rezolvare a problemelor sociale rămîne atragerea finanțărilor străine, bineînțeles, în baza unor proiecte bine fundamentate. Ceea ce s-a și întâmplat la Piatra Neamț. La începutul acestei săptămâni, a fost marcată încheierea proiectului Centrul Social "Crizantema", inițiat și implementat printr-un parteneriat încheiat între Primăria Piatra Neamț, Fundația de Îngrijiri Comunitare București, Fundația de Îngrijiri Comunitare din Piatra Neamț și Sindicatul Liber al Pensionarilor.

Proiectul a fost susținut de Uniunea Europeană, sprijinul financiar nerambursabil avînd o valoare de 200 mii de euro. Finalul implementării acestei inițiative venite în sprijinul persoanelor vârstnice defavorizate a fost transformat într-un moment de sărbătoare la restaurantul Hotelului Central, unde a fost organizată acțiunea de binefacere "Adoptați un bătrân!" la care, alături de autorități și asistații centrului Crizantema, au fost invitați numeroși oameni de afaceri, fondurile donate - circa 60 milioane de lei - urmând să fie folosite în sprijinul bătrânilor asistați. Această sumă ar putea crește până la 80 milioane de lei, cu donația promisă de reprezentanții BRD. O mână de ajutor întinsă bătrînilor în nevoie.

Durata de implementare a proiectului Centrul Social "Crizantema" a fost de 18 luni, adresându-se persoanelor în vârstă, singure, cu venituri mici, care au diverse afecțiuni ce le cauzează dependența și izolarea la domiciliu, persoanelor care reprezintă cazuri sociale, aflate în situații disperate - singure, fără venituri, cu familii numeroase și care nu se pot întreține pentru că au dependențe socio-medicale, persoanelor cu handicapuri fizice, paralizii sau scleroză în plăci, izolate la domiciliu în urma dependenței de boală și care nu sunt incluse în programe de ajutorare, precum și altor cazuri sociale aflate în situații limită, pe care nu le pot rezolva singure.

Aș dori să salut astfel sprijinul oferit de conducerea Primăriei Piatra Neamț, care a conștientizat ce înseamnă acest demers important pentru această categorie de oameni.

Sper ca inițiativele de acest gen să se repete și să vină în sprijinul celor în nevoie din ce in ce mai des.

Va mulțumesc!

    Horia Victor Toma - marcarea finalizării celei de-a doua etape a procesului recalculării pensiilor;

Domnul Horia Victor Toma:

Unul din cele mai mediatizate puncte ale Programului de Guvernare al Alianței D.A. în campania electorală a anului 2004 a fost cel al recalculării pensiilor. Iată că acum, în iunie 2005, ne aflăm aproape de finalizarea celei de a doua etape a acestui program.

Apreciez, în acest sens, efortul depus în această perioadă de Ministerul Muncii, care a reușit să finalizeze prima etapă a recalculării în luna martie 2005, conform planului stabilit și, de asemenea, finalizarea celei de a doua etape în această lună. Este o muncă demnă de lăudat, având în vedere că actualul Guvern a reușit să se țină de cuvânt față de electorat și, începând din luna iulie, mai mult de jumătate din populația pensionată până în anul 1990 își va primi pensia majorată.

Desfășurarea eficientă și rapidă a procesului de recalculare a pensiilor a presupus angajarea unui număr considerabil de persoane la Casa Națională de Pensii, aproximativ 4.000, ceea ce înseamnă un număr de cinci ori mai mare față de personalul Casei de la începutul anului 2005. Cele 7.045 miliarde de lei acordate costurilor bugetare pentru recalcularea pensiilor, sumă estimată numai pentru anul 2005, reprezintă, de asemenea, un efort considrabil al actualului Guvern, cu atât mai mult cu cât aceste costuri se vor mări în viitor.

Apreciind, așadar, că primele două etape ale proiectului au fost încheiate, îmi exprim convingerea că programul de recalculare a pensiilor va fi finalizat cu succes la sfârșitul anului 2005 și pentru persoanele pensionate începând cu anul 1991 și, astfel, să reprezinte o garanție pentru populație că obiectivele exprimate de Alianța D.A. în campania electorală a anului 2004 pot fi realizate cu succes de către actualul Guvern al României.

    Petru Tărniceru - referire la presiunile politice împotriva organelor locale ale PSD;

Domnul Petru Tărniceru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au trecut 6 luni de la instalarea noii Puteri și constatăm în continuare că se fac presiuni politice, materializate prin diverse forme, împotriva organelor locale ale PSD și a oamenilor de afaceri simpatizanți PSD. Anumite persoane cu funcții politice din așa-zisa Alianță dau comenzi organelor județene și centrale la anumite instituții ale statului, pentru a regiza tot felul de "infracțiuni".

Mă întreb, domnilor de la guvernare, acesta este programul dumneavoastră? Așa credeți că trebuie să procedați? Acestea sunt promisiunile din campanie?

Sunteți neputincioși și ați ales cea mai murdară metodă și, în stil mafiot, ați trecut la reglare de conturi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Nini Săpunaru - aducerea la cunoștință a neseriozității moțiunii de cenzură depusă de PSD;

Domnul Nini Săpunaru:

Mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoștință neseriozitatea moțiunii de cenzură depusă de PSD.

După 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989, moment care ar fi trebuit să marcheze trecerea într-o nouă etapă a politicii românești, iată că stilul adoptat de PSD, partid, până nu demult, aflat la guvernare, este în continuare unul neserios și ipocrit. Acest fapt este demonstrat încă o dată prin textul moțiunii depus de acest partid.

Simpla lecturare a acestui document care, în viziunea PSD, este unul cu o înaltă încărcătură europeană și democratică, creează o stare de revoltă, nu numai pentru un politician responsabil, dar și pentru oricare cetățean al României. În primul rând, moțiunea este îndreptată împotriva modului în care Guvernul Tăriceanu a ales să adopte un ansamblu de legi esențiale pentru momentul actual al dezvoltării societății românești. Țin să reamintesc semnatarilor moțiunii faptul că pe vremea "Guvernului de tristă amintire de la Cornu" a fost adoptată aceeași soluție pentru promovarea unui pachet legislativ, ba, mai mult, la acea vreme PSD-ul nu a dat posibilitatea parlamentarilor să formuleze amendamente.

De asemenea, reprezentanții PSD consideră că pachetul legislativ în discuție nu ar avea legătură cu integrarea europeană. Nimic mai fals. Problematica justiției, reglementată cu această ocazie, este unul din punctele slabe ale României în procesul de integrare europeană, domeniu în care țara noastră a obținut "note slabe". De aceea, noile modificări sunt absolut necesare, mai ales în contextul în care PSD s-a jucat ani de zile cu soarta justiției, aducând-o într-o situație de criză.

În ceea ce privește problematica proprietății, este necesar ca o țară care, în scurt timp, va face parte din marea familie europeană să soluționeze în mod echitabil această rană a societății românești. Aceasta, în condițiile în care, ani la rând, puterea pesedistă din România a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a putea tergiversa și chiar uita aspectele legate de adevărata retrocedare a proprietăților către foștii deținători. De altfel, mă așteptam ca un partid ca PSD-ul, are se dorește unul cu aspirații europene, să fie primul care să susțină un astfel de proiect legislativ și nu să încerce prin toate mijloacele blocarea sa.

Prin documentul depus de către reprezentanții PSD se aduc acuze grave la adresa Guvernului Tăriceanu: încălarea Constituției, totalitarism, încercarea de aservire a Parlamentului etc. Nimic mai neadevărat.

Reprezentanții fostului partid de guvernământ, însă, aduc în discuție o astfel de temă, având în vedere propria experiență. Acestea au fost mijloacele politice pe care ei le-au folosit, iar logica lor politică nu poate concepe un alt mod de conducere a țării, fără aceste "ingrediente". O dovadă în acest sens este faptul că, la un moment dat, în textul moțiunii se solicită primului ministru utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de Guvern. Acest așa-zis "sfat" nu poate să aibă la bază decât o puternică campanie de aservire a Legislativului de către Executiv, practicată de PSD în perioada 2000-2004.

Un alt aspect demn de semnalat este momentul expunerii acestei moțiuni, adică la exact 15 ani de când semnatarii acestui document, astăzi europeni convinși, instaurau democrația cu bâta, reușind atunci aruncarea României într-un con de umbră, la mare distanță de ceea ce numim Europa civilizată.

Față de aceste aspecte, îmi exprim întregul dezacord și rog colegii de la PSD ca, pe viitor, să uite "experiențele" dobândite în timp, să conștientizeze momentul crucial în care se află țara și să pună umărul în mod constructiv la atingerea obiectivelor naționale propuse.

    Mircea Dumitru Gheorghe Coșea - declarație politică: Compatibilizarea politicii sociale cu cerințele integrării;

Domnul Mircea Dumitru Gheorghe Coșea:

Declarație politică: "Compatibilizarea politicii sociale cu cerințele integrării".

Politica eocnomică a anului 2005 iese din monotonia anilor precedneți prin o serie de elemente, nu numai cu caracter de noutate, dar și de risc. 2005 este atât anul reformei fiscale liberale, al flotării libere a monedei naționale, al liberalizării contului de capital, cât și al începerii procesului de recalculare a pensiilor și al creșterii de prețuri și tarife. Este și anul trecerii la leul greu și al luării în calcul a procentelor de contribuție la bugetul comunitar.

Noutățile anului 2005 au fost deseori prezentate ca fiind expresia unei noi concepții de guvernare, promovată de o alianță politică bazată pe principiile liberalismului modern, caracterizat prin îmbinarea mecanismului pieței libere cu un sistem activ de politici sociale. O astfel e prezentare este însă numai pe jumătate valabilă, deoarece nu se menționează condițiile în care a fost elaborată și urmează să fie aplicată această nouă concepție. Dacă aceste condiții ar fi specificate, atunci s-ar putea ajunge la concluzia că noua concepție de guvernare, înainte de a fi o rezultantă doctrinară, este o încercare pragmatică de a soluționa gravele întârzieri pe care le avem în planul pregătirii economiei românești pentru aderare.

Astfel, ar fi bine să nu se uite stadiul relației României cu Uniunea Europeană la preluarea mandatului de către noul Guvern. Este adevărat că negocierile erau încheiate, dar obligațiile ce rămâneau de îndeplinit erau multe și dificile. Mai mult, se acceptase o clauză de salvgardare extrem de periculoasă, ca și angajamentul îndeplinirii, pe parcursul unui singur trimestru - până la data semnării tratatului de aderare -, a unor criterii de performanță pe care România nu reușise să le îndeplinească pe întreg parcursul celor patru ani anteriori.

Noutățile anului 2005 trebuie, deci, să fie puse în legătură directă nu numai cu necesitatea îndeplinirii unor criterii esențiale din punctul de vedere al compatibilității cu structurile Uniunii Europene, dar și cu necesitatea unei extrem de rapide viteze de reacție în îndeplinirea acestor criterii, fără de care pericolul decuplării de Bulgaria sau chiar al unei amânări a datei de integrare ar fi real. Integrarea este un proces reciproc, în sensul în care țara candidată nu numai că respectă criteriile de compatibilitate cu Uniunea Europeană, dar și în sensul în care aceste criterii de compatibilitate creează țării candidate posibilitatea creșterii potențialului de competiție în relația cu Uniunea Europeană. În lipsa unei astfel de reciprocități, putem fi acceptați cu aplauze la 1 ianuarie 2007 de către Uniunea Europeană ca membru deplin, dar imediat după acest moment de euforie să înregistrăm o situație economică și socială dramatică, atorată incapacității noastre de a face față unei concurențe libere.

Se punea, deci, problema trecerii de la politica negocierilor pentru integrare la politica de integrare reală, ceea ce însemna crearea unor condiții în care, după integrare, România să poată beneficia de avantajele intrării pe o piață liberă comunitară. Concepția care era caracteristică precedentei guvernări se pare că nu avea șansa trecerii de la faza de politică de negociere la cea de politică de integrare, și datorită rolului în care era înțeles rolul și structura protecției sociale în ansamblul politicilor dezvoltării. Principala explicație a acestei situații nu trebuie căutată în principiile și natura doctrinei social-democrate, ci în maniera specifică pe care fostul partid de guvernământ a înțeles aplicarea acestei doctrine.

Părerea mea este că protecția socială a fost concepută în precedenta guvernare mai mult ca element al politicilor electorale decât al politicilor de guvernare economico-socială. În consecință, interesele electorale și de clientelism politic au transformat protecția socială dintr-un instrument cu caracter stimulativ, pe care Uniunea Europeană îl consideră specific cadrului mai larg al politicilor de dezvoltare prin coeziune economică și socială, într-un instrument de tip egalitaristo-colectivist, care a condus, pe de o parte, la întărirea intervenției și rolului statului în economie, iar, pe de altă parte, la pierderea interesului pentru dezvoltare al unei populației devenită asistată în proporție de peste 80%.

Într-o atare situație, nici simplul cetățean și nici agentul economic nu găseau motivația necesară trecerii la o altă fază a existenței lor, caracterizată prin eforturi suplimentare de restructurare, inițiativă particulară și inovație. În același timp, deși statul devenise finanțatorul, nu numai al cornului și al laptelui cotidian, dar și al consumurilor personale de utilități, nu putea să facă nimic altceva decât să ne asigure supraviețuirea, nicidecum dezvoltarea și progresul în accepțiune europeană. Aceasta, deoarece, atunci când protecția sociaă este o componentă a politicii electorale, se uită acele axiome economice prin care se statuează raportul de dependență directă dintre nivelul productivității și nivelul veniturilor.

Noua guvernare a dorit ca, în cele câteva luni care au mai rămas până la 1 ianuarie 2007, să creeze condițiile prielnice unui proces mai rapid și mai amplu de restructurare, care să ridice gradul de competitivitate al economiei românești. Pentru aceasta, s-a considerat că o nouă politică fiscală ar putea mări gradul de acumulare internă de capital și ar mări atractivitatea pentru capitalul străin. În gama măsurilor ce ar trebui să ducă la accelerarea ritmului restructurării se pot înscrie și creșterile de prețuri și tarife, ca și flotarea mai liberă a leului.

Actuala concepție guvernamentală înțelege protecția socială în mod activ, în sensul construcției unui mediu economic favorizant acumulării de capital și inițiativei antreprenoriale, capabil nu numai să acorde protecție prin crearea de noi locuri de muncă, dar și prin stimularea interesului cetățeanului de a ieși de sub tutela statului. Întrebarea este dacă nu cumva protecția socială va deveni o victimă colaterală a acestor măsuri și politici.

Desigur, există acest risc. Există un risc al orizontului de timp și un risc al orizontului de cunoaștere. Pe termen scurt, există riscul unor deprecieri ale sistemului precedent de protecție socială, ce s-ar putea manifesta prin ieșirea unor importante categorii ale populației asistate din zona protecției sociale. Pot fi generate nu numai nemulțumiri și frustrări, dar și dezechilibre în balanța de venituri și cheltuieli a populației, cu consecințe importante în planul consumului și al puterii de cumpărare.

Orizontul cunoașterii este apanajul guvernării. Specialiștii de nivel guvernamental (și de la nivelul Băncii Naționale) au o imensă responsabilitate, legată nu numai de necesitatea cunoașterii permanente și corecte a modului cum reacționează economia reală, dar și de necesitatea cunoașterii perfecte a modului în care trebuie corelate, secvențializate și monitorizate diversele măsuri și instrumente economice. Improvizația și inspirația de moment (atât de dragă politicianului și specialistului român) nu mai sunt permise, datorită multitudinii și imprevizibilității apariției de efecte perverse, care pot compromite întreg ansamblul de politici economice.

Cred cu sinceritate că noua concepție privind protecția socială este cea corectă și cea necesară României în pragul integrării europene, dar sper din tot sufletul că această nouă concepție nu va însemna o scădere a gradului de protecție socială, ci doar punerea ei pe baze mai solide și mai echitabile.

    Viorel Oancea - despre lupta de denigrare a actualului Guvern;

Domnul Viorel Oancea:

"Sabotaj" - substantiv neutru; acțiune de împiedicare sau de frânare intenționată a unei acțiuni sociale, politice, a unui proces de producție. (Dicționarul explicativ al limbii române.)

Lupta de denigrare a actualului Guvern continuă asiduu, susținută din răsputeri de "lupii moraliști" social democrați. Cu toții s-au unit și, profitând de situația jalnică din CFR - de ei creată, de altfel - încearcă să-și creeze capital politic.

Uită, însă, că CFR-ul se află pe lista societăților monitorizate pentru că ei l-au plasat acolo, la fel ca și Poșta Română, în urma înțelegerilor semnate cu Fondul Monetar Internațional. Deci orice majorare de salariu contravine obligațiilor asumate de Guvernul Năstase.

Tăcerea cu care liderii de sindicat au tratat anul trecut trecerea CFR pe lista de monitorizare ne face să credem că, în momentul de față, această grevă nu este altceva decât un "mic" aranjament al PSD. Doar, doar l-or da jos pe Tăriceanu, poate chiar pe Băsescu.

Domnii Adrian Năstase, Miron Mitrea și alții stau la pândă. O flacără de speranță tot licăre pe undeva și trebuie exploatată la maxim.

Aceleași probleme le avea CFR-ul și anul trecut, când era păstorit de domnul Miron Mitrea. Se știa încă de anul trecut că bugetul nu prevede măriri de salariu. Atunci nu s-a făcut grevă.

Protestele angajaților CFR aflați în grevă ar trebui să se îndrepte spre liderii de sindicat care, în momentul în care se hotăra sistemul de salarizare, au tăcut complici.

Toate acestea ne duc cu gândul la acțiuni concertate de stopare a cursului firesc al măsurilor ce trebuie luate în eficientizarea întregii societăți românești, care se vrea europeană, ne duc cu gândul la acțiuni premeditate de sabotare a integrării României în structurile europene, doar de dragul de a câștiga câteva procente în plus în sondaje.

    Florin Iordache - scurt comentariu asupra performanțelor economice ale Guvernului Tăriceanu și perspectiva integrării europene;

Domnul Florin Iordache:

Lucrările ultimului Consiliu European desfășurat la Bruxelles s-au soldat cu un eșec, bugetul pentru perioada 2007-2013 fiind respins.

Acest eșec s-a datorat faptului că atât Anglia, cât și Franța au avut poziții inflexibile față de modul de constituire al viitorului buget european.

Din nefericire pentru noi, performanțele economice înregistrate de România, în urma conducerii Guvernului Tăriceanu, nu sunt cele mai favorabile.

Este îngrijorător, mai ales că în toamnă urmează raportul Comisiei asupra României, un raport strict tehnic, dar cu implicații privind data intrării noastre în Uniunea Europeană.

O eventuală amânare nu poate fi imputată poporului român care a făcut toate eforturile pentru a fi compatibil cu statele europene, ci Guvernului Tăriceanu care nu reușește, la șase luni de la învestire, să intre într-un ritm normal de lucru atât cu Parlamentul, cât și cu țara.

Nu trebuie uitate eforturile deosebite ale Guvernului Adrian Năstase, cel care a încheiat practic capitolele de negociere cu Uniunea Europeană, eforturi care nu au fost confirmate în același ritm și cu aceeași calitate de Guvernul Tăriceanu.

    Vlad Gabriel Hogea - revenire asupra situației Filialei Iași a PRM;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Anunțăm, și pe această cale, că am aflat care este unul din motivele pentru care Anghel Stanciu și complicii săi refuză cu obstinație să predea arhiva, actele contabile și inventarul mobil aparținând PRM Iași: banii Filialei județene a partidului nostru au fost tocați de către membrii clanului Stanciu, iar acum acești indivizi încearcă să zădărnicească anchetarea, de către organele în drept, a infracțiunilor comise. Luni, 13 iunie 2005, PRM Iași a reușit să recapete controlul asupra contului bancar deschis la Sucursala județeană a BRD. Am avut, însă, parte de o surpriză neplăcută: mai este disponibilă doar o sumă infimă - cca 1,1 milioane lei! De notat că, pe parcursul anului curent, nu au fost efectuate nici depuneri, nici retrageri din contul PRM Iași, ceea ce indică faptul că banii încasați din cotizații, donații, alocații bugetare, contribuții ale parlamentarilor sau aleșilor locali ai partidului etc. erau, imediat, dirijați către destinații necunoscute.

În orice caz, aceste sume importante de bani (mai ales pentru un partid sărac, cum este al nostru) nu au ajuns niciodată acolo unde le era locul, adică în contul bancar al PRM Iași.

Solicităm instituțiilor statului să-și facă datoria și să intervină pentru predarea imediată, de către grupul Stanciu, a arhivei și bunurilor PRM Iași către noua conducere a Filialei județene.

De asemenea, se impune declanșarea cercetărilor penale împotriva lui Anghel Stanciu și a complicilor săi, pentru furt calificat și delapidare.

    Cezar Florin Preda - intervenție cu tema Profesorii din județul Buzău pleacă în concediu cu buzunarele goale;

Domnul Cezar Florin Preda:

"Profesorii din județul Buzău pleacă în concediu cu buzunarele goale"

După un an de activitate, în condiții dintre cele mai vitrege, dascălii buzoieni au aflat zilele trecute că nu vor primi în avans, așa cum prevede legea, banii pentru lunile iunie, iulie și august.

În această situație, sunt aproape 5000 de cadre didactice pentru care autoritățile județene au cerut, fără succes până acum, sprijin la Guvern pentru alocarea sumei de 128 de miliarde de lei, necesară pentru plata acestui drept.

Potrivit Legii învățământului, bugetele de venituri și cheltuieli aferente cheltuielilor de personal au fost aprobate în 2004 în proporții inegale, pe diferite perioade ale anului școlar. Potrivit acestei repartizări, până pe 20 iunie, dascălii ar fi trebuit să primească, în avans, trei salarii.

Autoritățile buzoiene au mai solicitat Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului de Finanțe ca fondurile de pe trimestrul IV să fie alocate acum, tocmai pentru ca plata respectivă să poată fi făcută. Acum, depinde numai de cele două ministere dacă profesorii din județul Buzău își vor primi drepturile.

Prin această declarație politică doresc să trag un semnal de alarmă responsabililor și factorilor de decizie din cadrul celor două ministere.

Consider că aceștia trebuie să găsească, în regim de urgență, o soluție pentru ca toate cadrele să-și primească drepturile.

După cum se știe, această categorie profesională a fost una dintre victimele fostei guvernări. Salariile mici și lipsa unor privilegii, normale într-o țară civilizată, i-au plasat nepermis pe dascăli la limita de jos a societății.

A sosit momentul să facem ceva pentru ei, iar acest mic gest al guvernanților ar putea însemna o mare bucurie pentru mii de oameni care au dreptul la concediu după un an de muncă asiduă.

    Cornel Popa - despre asumarea răspunderii și exercițiul de imagine al PSD;

Domnul Cornel Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se pare că nici acum, în al doisprezecelea ceas, pesediștii nu se pot descotorosi de obiceiurile bine împământenite în mentalități, ce nu au cum să mai fie schimbate, și nu înțeleg că azi politica nu se mai face cu ajutorul abuzurilor și lozincilor defăimătoare.

După ce și-au desfășurat activitățile ce țin de bucătăria interioară a partidului, de organizare și reașezare pe poziții, ba chiar și de schimbare a culorii reprezentative, PSD-ul și-a ascuțit sulițele și a ieșit din nou la atac împotriva actualului Guvern.

PSD-ul depune moțiunea de cenzură numită mai mult decât ostentativ "Dictatura și incompetența Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României" în care nu ezită să considere "târg politic" ceea ce reprezintă reglementarea a două dintre componentele fundamentale în procesul de modernizare a României și de construcție a proiectului european.

Pachetul de legi depus de Guvernul Tăriceanu dorește să-și atingă principalele obiective în materie juridică, începând cu pedepsirea cazurilor de corupție, mai ales a celor care au tangență cu sfera politicului și a căror amplificare poate aduce pierderi enorme în procesul de aderare.

În ceea ce privește legile proprietății, acestea au ca principiu de bază restituirea integrală pe vechile amplasamente și plata de despăgubiri fără vreo limită maximă. Asumarea răspunderii asupra acestui pachet de legi are o importanță deosebită, iar Guvernul dorește astfel să dea un răspuns în ceea ce privește angajamentele privind rezolvarea retrocedărilor și să înlăture consecințele unor nedreptăți istorice care au supraviețuit dictaturii comuniste.

Gestul PSD-ului nu este decât un exercițiu de imagine, un gest politicianist, fără nici o șansă de succes, ba, mai mult, este un gest ce reflectă opoziția PSD-ului față de reforma în justiție și a proprietății și de pregătirea României pentru integrarea în cadrul Uniunii Europene.

    Viorel Pupeză - declarație adresată ministrului agriculturii: Poate vă găsiți timp și pentru împlinirea nevoilor din agricultură;

Domnul Viorel Pupeză:

"Poate vă găsiți timp și pentru împlinirea nevoilor din agricultură". Declarația este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Promisiunile din campania electorală par să se dizolve sub lumina realităților instaurate de o guvernare prăbușită sub greutatea nevoilor românilor.

Sunt multe motivele dezamăgirii populației, sunt numeroase întrebările celor care nu găsesc logica măsurilor izvorâte, când la întâmplare, când parcă dintr-o rea-voință lipsită de morală.

Mă întreb care să fie rațiunile după care se conduce destinul agriculturii în România pentru că nu îmi dau seama dacă domnește mai mult incompetența sau lipsa de interese. Să fie oare de vină managementul prost sau interesele unor grupări politice aservite, în defavoarea omului simplu? Parcă v-ați unit forțele să găsiți calea de distrugere a sectorului de procesare a laptelui și, prin crearea programului "ASAL", sunteți foarte aproape de reușită. Sunt declarații oficiale venite de la direcțiile agricole care susțin că există o comandă pentru închiderea câtorva sute sau chiar mii de unități ce nu vor face decât să elimine competiția și să bulverseze sistemul în care există deja contracte negociate.

Ocupați cu fabricarea scenariilor de anihilare a competiției, ați întârziat elaborarea programului de monitorizare a producțiilor de lapte la crescătorii de animale.

Înțelegem că e prioritară deservirea clientelei politice, însă era chiar așa importantă încât să lăsați toate celelalte aspecte din agricultură nerezolvate? Fermierii încă nu știu, după 3 luni, că trebuie să își declare producțiile în realitate sau că trebuie să țină evidențe stricte privind valorificarea acestora. Am fost acuzați că nu informăm destul populația despre măsurile necesare integrării în Uniunea Europeană, dar dumneavoastră nu faceți absolut nimic în această direcție, ca să nu mai vorbim că momentul aderării bate la ușă.

Și, dacă tot vorbeam despre promisiuni, încă răsună în mintea alegătorilor înălțătorul proiect de susținere a fermierilor prin acordarea de 15 mii de euro celor care vor să își facă ferme, proiect, repet, înălțător, care, vorba lui nenea Iancu, "este sublim dar lipsește cu desăvârșire". Totuși, observăm singura nouă formă de susținere aplicată în domeniu, cea a "Cuponiadei II", măsură de care majoritatea țăranilor se rușinează, fiind inutilă față de nevoile reale ale înființării culturilor agricole.

În doar 6 luni ați reușit, pe lângă performanțele mai sus amintite, și scăderea interesului crescătorilor de animale, riscând astfel să nu acoperiți cotele negociate cu Uniunea Europeană. Dar ce mai contează aceste amănunte?

V-ați atins scopul suprem, ați reușit plantarea oamenilor dumneavoastră în înalte posturi de conducere fără a mai testa profesionalismul lor, din moment ce au culoarea politică potrivită. Acum că ați reușit crearea tuturor posturilor pentru clientela politică, care înțelegem că trebuia "răsplătită", poate vă găsiți timp și pentru împlinirea nevoilor din agricultură, domeniu pentru care sunteți plătiți.

O mare pacoste ați pus pe capul țăranului român care și-a pierdut și puținele drepturi pe care le avea, mulți dintre ei văzând în asta o răzbunare față de opțiunile lor politice. Cu ce îi veți mai convinge de bunele intenții dacă le-ați tăiat toate subvențiile fără a reuși să le oferiți o alternativă?

Ați pus deja în pericol aderarea și e foarte probabil să ieșiți curând de pe scena politică românească, lăsând o pată neagră pe istoria unei țări căreia i-ați spulberat drumul spre Europa.

Gândurile expuse nu aparțin numai membrilor PSD, ci sunt gânduri ale majorității agricultorilor, mulți dintre ei regretând încrederea pe care v-au acordat-o.

E un semnal de alarmă pe care dacă nu îl luați în serios, dincolo de faptul că vă puneți în pericol existența politică, va duce la dezastru societatea românească, oprindu-i evoluția.

Chiar nu vă pasă?

    Ioan Aurel Rus - declarație Chemare pentru combaterea terorismului și apărarea omenirii;

Domnul Ioan Aurel Rus:

"Chemare pentru combaterea terorismului și apărarea omenirii"

Conferința Internațională "Contra Terorismului, pentru adevăr și justiție" a întrunit în zilele de 2, 3 și 4 iunie 2005 la Havana, în Cuba, 681 de participanți provenind din 67 de țări, cele mai multe din America Latină, chemate la promovarea mișcării contra terorismului, denunțarea și condamnarea terorii instaurate de răufăcătorii planetei.

Mărturiile emoționante ale victimelor și familiilor, precum și rapoartele documentate ale unor juriști recunoscuți, oameni de stat, ziariști, economiști și alți intelectuali angajați în apărarea drepturilor omului au reliefat și reconstruit structura terorismului implementat în Conul Sud, america Centrală și Caraibe.

Din materialele dezbătute se desprinde ideea clară că nu se poate trece cu vederea legăturile dovedite cu probe și documente ale teroriștilor internaționali cu Casa Albă, Departamentul de Stat și serviciile de spionaj nord americane. Nu poate fi uitat rezultatul atroce al operațiunii Condor, acea internațională a terorii, cum o califică laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Adolfo Perez Esquivel, dar nici războiul murdar din America Centrală și Caraibe.

Este imperios necesar să fie dezvăluită esența teroristă, iar Cuba acuză dinastia Bush de legături cu mafia de la Miami și consideră că acestea aduc ofensă memoriei victimelor atentatelor de la 11 septembrie 2001 și a celor căzuți în numele unui faraudulos război contra terorismului. Opinia publică din Statele Unite care s-a mobilizat contra nazi-fascismului și a contribuit decisiv la terminarea războiului din Vietnam, care a sprijinit lupta pentru drepturi civile și întoarcerea în Cuba a copilului Elian Gonzalez trebuie să fie informată prin toate mijloacele despre caracterul criminal al guvernului său.

În continuare, Cuba spune că impunitatea teroriștilor nu mai poate continua. Nici o crimă nu poate rămâne nepedepsită și cei prezenți la reuniune au decis înființarea unui Tribunal Emisferic "Contra terorismului și în apărarea omenirii", format din juriști de prestigiu, intelectuali și luptători pentru drepturile omului.

Lucrările acestui tribunal se vor organiza prin patru comisii: Comisia de Recopilare a mărturiilor și probelor documentate; Comisia de cercetare și analiză; Comisia tehnico-juridică și Comisia de informare și difuzare.

Angajamentul asumat de cei prezenți la lucrările Conferinței Internaționale de la Havana în lupta contra terorismului și apărarea omenirii vine ca un mesaj transmis popoarelor și cere acestora să li se alăture.

În lupta pentru combaterea terorismului, indiferent din ce parte a lumii ar veni, Partidul România Mare se angajează să apere valorile etice și demnitatea națională în fața forței brute și a terorii și să impună în drepturi justiția. Toate glasurile trebuie să se ridice împotriva crimei. Denunțarea va continua până ce asasinii vor fi judecați și condamnați. Tăcerea convine numai teroriștilor și protectorilor lor. A se vedea cazul răpirii ziariștilor români. Nu vom avea odihnă până când adevărul nu-și va face loc. Acum când omenirii îi este sete de justiție, Partidul Popular România Mare susține toate mișcările pentru apărarea vieții, a demnității și drepturilor omului.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică cu titlul ANRGN, repetentă la operații aritmetice.

Domnul Mihaela Adriana Rusu:

"ANRGN, repetentă la operații aritmetice"

Guvernul are grijă să strice vacanța de vară a românilor, anunțând majorări importante de prețuri și tarife la utilități. Deși, inițial, Guvernul vorbea de o scumpire a gazelor naturale de aproximativ 5-6% de la 1 iulie, anunțul făcut de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor naturale a luat pe toată lumea prin surprindere - majorarea este de 10,2%.

Ca de obicei, explicațiile sunt lăsate în coadă de pește, oficialii se spală pe mâini cu explicații de genul: "Prețul gazelor naturale va crește la 1 iulie în medie cu 10,2% ca urmare a obligațiilor asumate prin acordul negociat cu Fondul Monetar Internațional și a majorării prețului gazelor din import în prima parte a anului". Scumpirea va afecta, ca de fiecare dată, populația care va avea de plătit facturi mai mari la întreținere.

Noua măsură va avea ca efect desființarea multor locuri de muncă în industrie și în special în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, care nu vor putea să-și păstreze piața din cauza scumpirilor. Agricultura, industria alimentară, industria chimică, transporturi și metalurgia sunt puternic afectate de scumpiri. La fel este afectată și populația datorită regăsirii acestor majorări în prețul produsului. Mai mult, scumpirile ce vor avea loc de la 1 iulie vor îngreuna și mai mult situația financiară a furnizorilor de utilități, pentru că rata de încasare a facturilor va cunoaște din nou o curbă descendentă.

Nu este posibil ca, într-o economie funcțională, prețul gazelor naturale să se modifice de la 1 ianuarie cu 5%, apoi de la 1 aprilie cu 20%, urmând ca, de la 1 iulie, modificarea să fie ajustată iar cu 10,2%, deci, în decurs de 6 luni, majorările să ajungă la 35,2%. Același lucru se întâmplă și la energia electrică, modificându-se de la 1 ianuarie cu 4,6%, de la 1 aprilie cu 6,8%, urmând ca, de la 1 iulie, majorarea în plus să fie de 5%, deci pe 6 luni, 16,4%.

Președintele ANRGN, convocat la premierul Tăriceanu a promis și a realizat recalcularea tarifelor la gazele naturale prin eliminarea abonamentului, stabilind noile tarife valabile de la 1 iunie a.c., evident, "greșind în plus".

Astfel, pentru grupa I de consumatori casnici, cei mai numeroși, conform tarifului cu abonament, suma ce trebuia plătită (fără TVA) pe un an de zile la un consum de 2400 mc este de 13.182.396 lei (4808,29 - 2400 mc + 4500 - 365 de zile), însă conform noilor tarife la același consum va plăti 15.246.379 lei (6.352,658 - 2400) adică cu 2.063.983 lei în plus, respectiv cu 15,65% mai mult decât tariful cu abonament. Dacă adăugăm și TVA suportat de populație, diferența în plus se ridică la 2.456.140 lei, tariful corect calculat printr-o simplă operație aritmetică este de 5.492.665 lei/1000 mc (13.182.396 împărțit la 2400). De ce? Ale cui interese sunt în joc? Evident ale noilor investitori și bineînțeles și a Guvernului care mai încasează în plus 392.157 lei c/v TVA (2.063.983 ori 19%).

Decât așa, mai bine cu abonament! Ne reamintim sloganul președintelui: "Să trăiți bine!" Cineva ar trebui să-și dea demisia de onoare!!!

Iarna la bloc cu 28% mai scumpă! Românii care locuiesc la bloc vor avea parte de noi surprize atunci când administratorul va afișa la avizier lista de întreținere pentru luna iulie.

Autoritățile ne-au mai pregătit o scumpire: Cea a gigacaloriei. Adevărata lovitură va veni în toamnă, când locuitorii vor fi obligați să suporte o altă majorare a prețului gigacaloriei, dată de eliminarea unei bune părți din subvenția pentru căldură. În acest fel, întreținerea va crește, numai pentru apă caldă și căldură, cu cel puțin 20%.

Dacă în luna decembrie a anului trecut, întreținerea unui apartament cu 3 camere, locuit de 3 persoane, era de 2.900.000 lei, aceeași locuință va figura la iarnă cu 3.700.000 lei. O creștere cu 28% în 12 luni!

Populația plătește acum 896.000 lei gigacaloria, în timp ce prețul ei real este de 1.560.000 lei. Diferența este acoperită dintr-o subvenție de 700.000 lei. Din acest an, statul a redus subvenția cu 33%, iar de la anul cu încă 33%. Pentru a menține prețul actual, subvenția trebuia preluată de bugetele locale.

În majoritatea orașelor mari nu au fost găsite fonduri pentru acoperirea acestor sume. Astfel, diferența de subvenție va ajunge pe factura fiecărei asociații de proprietari.

Dacă ținem cont de majorarea tarifului gigacaloriei, de la 1 iulie, cu 9%, dar și de lipsa fondurilor de la bugetul local pentru acoperirea diferenței de subvenție, majorările vor fi cu cel puțin 20% a facturilor.

La prima estimare, dacă în iulie sau august, pentru 3 camere întreținerea va ajunge la 1.875.000 lei, în decembrie aceasta va urca la peste 3.700.000 lei.

Pentru a-și plăti cheltuielile de bloc, românii vor trebui să își dea tot salariul și vor trebui să asculte de domnul prim-ministru Tăriceanu, atunci când, o dată cu introducerea codului fiscal, i-a îndemnat pe români să aibă mai multe locuri de muncă, dar mulți dintre ei nu reușesc să fie angajați la o societate economică.

     

- Pauză -

 
  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.)

   

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă anunț că, din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 246. Sunt absenți 85, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 15.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Cameră și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială;pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comisia Comunităților Europene care modifică Acordurile Anuale de Finanțare 2000, 2001, 2002, 2003 și Acordul Multianual de Finanțare, semnat la Bruxelles și, respectiv, la București la 24 decembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 6 aprilie 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea lit.i) a alin.(1) al art.45 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; entru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.481/2004 privind protecția civilă, inițiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Verginia Vedinaș, Ilie Ilașcu, Petru Stan, Dan Claudiu Tănăsescu, Valentin Dinescu, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

6. Propunerea legislativă privind organizarea oficiilor locale de specialitate, inițiată de domnii deputați Dan Ștefan Motreanu, Relu Fenechiu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 28 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, adoptat de Senat în ședința din data de 9 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie;entru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, adoptat de Senat în ședința din data de 9 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege privind stimularea investițiilor în agricultură, adoptat de Senat în ședința din data de 9 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Reexaminareaprevederilor art.I pct.2dinLegea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2004 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, cu referire la art.13 alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.235 din 5 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.462 din 31 mai 2005.

Cu această lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

11. Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului Adițional la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a ține cont de aderarea Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace la Uniunea Europeană, semnat la Bruxelles la 4 mai 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică externă; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională, privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni, semnat la București la 31 martie 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci;pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/2005 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 ianuarie 2005, pentru finanțarea Proiectului de restructurare a transporturilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci;pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

15. Propunerea legislativă pentru completarea art.40 din Legea nr.41/1994, republicată, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, inițiată de doamna deputat Monica Iacob-Ridzi, doamna deputat Anca Boagiu, domnii deputați Cristian Rădulescu, Constantin Traian Igaș, Laurențiu Mironescu, membri ai Grupului parlamentar al P.D., doamna deputat Raluca Turcan, domnul deputat Dan Ștefan Motreanu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci! Fac lectura aceasta nu pentru mine, ci pentru dumneavoastră!

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2005 pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, adoptat de Senat în ședința din 13 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

Procedură de urgență.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice, adoptat de Senat în ședința din data de 13 iunie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulament, textul va fi dezbătut în procedură de urgență.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2005 pentru completarea art. 10 din Legea nr. 73/2000 privind fondul pentru mediu, adoptat de Senat în ședința din data de 13 iunie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

Procedură de urgență.

19. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată, adoptat în Senat în ședința din data de 13 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii.

Termen de depunere a raportului: 6 septembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, inițiată de domnii deputați Ion Dumitru și Filip Georgescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în ședința din data de 13 iunie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice;

Termen de depunere a raportului: 6 septembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

21. Propunerea legislativă privind statutul deputaților și al senatorilor, elaborată de Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind statutul deputaților și al senatorilor, inițiată de domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof.

Amendamentele se depun la Comisia specială a Camerei și Senatului, pentru elaborarea propunerii legislative privind statutul deputaților și senatorilor, până la data de 30 iunie 2005.

Stimați colegi, voi insista asupra ultimului anunț. Cred că aici este vorba de un interes evident. De 12 ani, aproape, nu am reușit să elaborăm o lege privind statutul deputaților și senatorilor. Acum avem un proiect realizat de Comisia comună. Domnul deputat Gheorghiof a înaintat acest text celor două birouri. Avem, repet, un text bun, pe care se poate lucra, dar vă rog să vă uitați cu atenție, până în 30 iunie se mai pot depune amendamente și cred că este în interesul tuturor să avem o lege solidă, care să reglementeze toate zonele de interes, să elimine ambiguitățile și, de aceea, vă rog și insist să acordați atenție acestui text. Termenul de depunere pentru amendamente, încă o dată, 30 iunie.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi:

  1. Legea pentru ratificarea acordului de sediu între Guvernul României și Biroul coordonatorului Special al pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est, semnat la București la 16 iulie 2003;
  2. Legea privind punerea în aplicare a unor sancțiuni internaționale;
  3. Legea pentru ratificarea acordului cu privire la privilegiile și imunitățile Curții Penale Internaționale, adoptat la New York la 9 septembrie 2002.
Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la proiectul de lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes național.  

De asemenea, vreau să supun aprobării dumneavoastră componența unei comisii de mediere. Este vorba de deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes național: Gabriela Crețu - PSD, Sorin Dan Mihalache - PSD, Radu Podgorean - PSD, Emilian Valentin Frâncu - PNL, Adrian Mihai Mălaimare - PNL, Cosmin Gabriel Pop - PD, Dumitru Avram - PRM.

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală (retrimis comisiei).  

Trecem acum la desfășurarea propriu-zisă a ședinței noastre. Aș vrea să vă propun să fiți de acord cu o modificare, de fapt, o rectificare în ordinea de zi de astăzi. Noi am convenit, la Biroul permanent, ca în ședința de astăzi dezbaterea textelor legislative să înceapă cu proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Este vorba de o procedură de urgență. Am convenit asupra acestui lucru, însă, din păcate, această decizie a Biroului permanent nu a fost preluată în noul proiect al ordinii de zi. Deci, este mai curând o rectificare și vă rog să începem cu acest proiect de lege.

Vă propun ca, după aceea, la ora 11, să acordăm voturile finale și, de asemenea, după voturile finale să desfășurăm procedura de vot referitoare la solicitarea Grupului parlamentar al PRM de retragere, de revocare, de fapt, a vicepreședintelui desemnat de acest grup parlamentar.

Știu că mai era o chestiune de procedură în legătură cu punctul 3. Domnule Nicolăescu, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, era o problemă de procedură. Am discutat-o și cu președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul Tănăsescu, în sensul în care, la codul de procedură fiscală, după o deplasare la Bruxelles a unor înalți demnitari din Ministerul Finanțelor Publice, s-a ajuns la concluzia că, în textul final, ar mai trebui aduse câteva corecturi, drept pentru care voiam să vă propunem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Comisia, în ședința sa de astăzi, să facă analiză și raport suplimentar și, în ședința de plen, de joi dimineață, să dăm votul pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Cred că este o solicitare care poate fi acceptată.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.  

Vă mulțumesc și trecem deci la dezbaterea proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Suntem în procedură de urgență.

Invit Biroul Comisiei juridice să facă propunerile regulamentare.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Propun 15 minute total și trei minute de fiecare intervenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost acceptate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, doamna Georgeta Ionescu, secretar de stat.

 
   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În practica parlamentară au fost adoptate, de regulă, legi de abilitare, înainte de încheierea sesiunilor parlamentare ordinare, Guvernul fiind împuternicit să emită ordonanțe pe durata vacanței parlamentare în domenii limitativ prevăzute de actul normativ, domenii care nu fac obiectul legilor ordinare, stabilite de art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit art. 115 alin. 2 din Constituția României, republicată, legea de abilitare stabilește, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțele.

Prin proiectul de lege alăturat se stabilesc următoarele domenii în care Guvernul va putea emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, în lunile iulie și august 2005: domeniul buget finanțe, transporturi, construcții și turism, agricultură, sănătate, muncă și solidaritate socială, educație și cultură, apărare națională, ordine publică și siguranță națională, administrație publică.

Guvernul a elaborat acest proiect de lege prin care, la propunerea ministerelor interesate, se solicită Parlamentului abilitarea prin legiferare prin ordonanță, pe perioada menționată. Guvernul este, de asemenea, de acord cu amendamentele propuse la Comisia juridică din Camera Deputaților, de introducere a noi capitole.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, mai dorește cineva să ia cuvântul? Da, vă rog, domul deputat Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc, în primul rând, să spun că noi, Grupul parlamentar al PSD, suntem de acord, în principiu, cu o lege de abilitare. Este o prevedere constituțională și considerăm că, în limitele legii, această procedură de mandatare a Guvernului de a emite ordonanțe în perioada de vacanță este corect.

Principiile de la care pornim sunt, însă, următoarele: în primul rând, extinderea acestei abilitări a Guvernului trebuie să fie corect și precis circumscrisă unui ansamblu de obligații pe care le are Guvernul și pe care trebuie să și le îndeplinească într-o perioadă în care legislativul se află în vacanță; în al doilea rând avem obligația să precizăm, în prezentarea proiectului de lege, a domeniilor și a actelor normative care urmează a fi propuse spre a fi elaborate de Guvern în această perioadă și să urmărim cu foarte mare atenție două lucruri, să nu extindem foarte mult aria acestei delegări legislative dincolo de nevoile clare, concrete și bine precizate ale Guvernului. Un alt argument este acela ca niciodată atunci când abilităm Guvernul de a emite ordonanțe în perioada de vacanță să nu se întâmple să încalce o prevedere constituțională fundamentală potrivit căreia această abilitare nu trebuie să intre în domeniul legilor organice.

Contextul general în care este prezentată această lege este, însă, următorul: la șase luni de la învestirea Guvernului Tăriceanu, în toată această perioadă am constatat o lipsă foarte mare de proiecte legislative. Adică inițiativa guvernamentală a fost foarte, foarte scăzută.

Ne confruntăm cu un alt aspect al vieții noastre parlamentare. Suntem într-o procedură specială, de asumare a răspunderii pe un pachet de 17 legi, deci 17 legi pentru care Guvernul își asumă răspunderea. Acest lucru înseamnă că s-au scos din dezbaterea parlamentară legi extrem de importante, un număr de 17 legi. Dacă adăugăm la inactivitatea Guvernului în a promova proiecte de legi la această introducere a asumării răspunderii pentru un număr important de legi și având în vedere numărul mare de domenii în care solicită Guvernul abilitare pentru a emite ordonanțe, putem să tragem următoarea concluzie, la care se adaugă, înainte de a trece la concluzie, faptul că deja se vehiculează ideea că, din toamnă, din nou, Guvernul vrea să-și asume răspunderea, se desprinde clar o anumită tendință: o tendință clară de eludare a activității legislative de către Guvernul prin proceduri, este adevărat, constituționale, dar de care se folosește în mod abuziv.

Este un abuz, cum se spune, de drept. Este un abuz pe care îl acordă Constituția de a folosi în cazuri excepționale și bine precizate de lege aceste modalități. Din această perspectivă, proiectul actual este foarte stufos, foarte dezvoltat, mai mult decât atât sunt domenii clare, pe care o să le precizăm la momentul respectiv, în care se încalcă domeniul constituțional al legilor organice și, de asemenea, încă o anomalie care s-a întâmplat foarte rar, sau niciodată până acum în Parlamentul României, legea de abilitare a Guvernului, care este cenzurată prin votul nostru, deci noi urmărim, prin dezbaterea noastră, să asigurăm limita corectă a domeniului de legiferare, de data aceasta a fost îmbogățită cu peste 17 amendamente, deci domenii de legiferare de către un parlamentar, în condițiile în care eu întreb cum poate, un parlamentar, prin amendament, fără să aibă cunoștință de ceea ce este politica precisă a Guvernului în domeniul legiferării, să propună o serie de capitole, așa cum vom arăta, sau domenii care sunt de mare amploare și nu știm dacă Guvernul dorește sau nu dorește să facă acest lucru, decât este o voință parlamentară.

Ținând cont însă, de toate aceste aspecte, deci în primul rând de faptul că este vorba despre o lege obligatorie și pe care o respectăm, vom cenzura prin votul nostru, acolo unde vom considera că este necesar și vom cere explicații și, bineînțeles, nu vom fi de acord sub nici o formă să încălcăm domeniul legilor constituționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt comentarii?

Un singur reprezentant al grupului. Deci este vorba de procedură de urgență, de reprezentanții grupurilor. Vă rog.

vă rog, domnul deputat Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Stimați colegi,

Intervenția mea se datorează, în principal, a două obiecțiuni cu referire a ceea ce spunea antevorbitorul meu. În primul rând, că nu poate fi catalogată procedura abilitării Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada cât legislativul nu poate normativiza în mod primar ca un abuz de drept. Abuzul de drept are, clar, o altă definire.

Nu pot fi de acord, de asemenea, cu antevorbitorul meu, precum că legislativul trebuie să stabilească domeniile și actele normative care urmează să fie adoptate de Guvern pe perioada delegării legislative.

Parlamentul stabilește doar domeniile, domnule Dumitrescu, nu și actele normative care urmează să fie adoptate.

Sigur, delegarea legislativă este o practică europeană și se încadrează în prevederile constituționale.

Este adevărat, în ultimii 15 ani, de fiecare dată, executivul, din nefericire, forțează nota vizavi de această delegare legislativă. Dar, acest lucru, pentru numele lui Dumnezeu, trebuia să-l rezolvați prin Constituție și nu de facto atunci când se dezbate legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe.

Așadar, cred că este o practică normală, firească, să se legifereze și, o ultimă referire, și cu aceasta închei, evident că legislativul va putea să ia în tărbacă nu numai la pornire, la plecare, deci în momentul când stabilim domeniul legilor organice, dar vom putea și ulterior controla activitatea executivului de așa natură încât vom putea penaliza situațiile de exces, eventual de normativizare a unor domenii care pot fi de apanajul legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Având experiența mai multor legi de abilitare, vin în fața domniilor voastre pentru a contabiliza plusurile și minusurile acestei legi ce vă este propusă.

Există un plus față de toate celelalte. Deși constituțional se vorbește de domenii de reglementare pentru această delegare legislativă, de data aceasta, spre deosebire de toate celelalte legi anterioare, se merge până la amănuntul multora dintre actele normative ce suportă modificări în aceste domenii. Și eu spun că este bine. Știm ce se urmărește, știm ce să facem, putem cenzura care dintre aceste acte normative sunt de domeniul legilor organice și să votăm în consecință. Avem un plus.

Există, însă, o problemă pe care domnul deputat Știrbeț numai a enunțat-o, dar care este foarte complexă. Noi dăm o delegare legislativă Guvernului care dorește, este voința sa politică de a emite acte normative în timpul perioadei vacanței parlamentare. Putem noi să aducem amendamente în sensul de a complini a ceea ce Guvernul a propus? Punctul meu de vedere este că nu. Delegarea legislativă este permisivă și, în aceste condiții, putem să-i permitem Guvernului să emită în domeniile pe care le-a propus, sau putem să-i restrângem aceste domenii. Dar, delegarea nu este o obligație și, în aceste condiții, nu putem să-i dăm Guvernului ceea ce nu a cerut. În aceste condiții, toate amendamentele de completare, poate utile și poate legate de textele care sunt propuse, sunt nule și neavenite constituțional. Nu putem să extindem ceea ce Guvernul a cerut.

Din acest punct de vedere votul nostru va fi nuanțat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Consiliul legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Potrivit art. 75 din Constituția României, competența decizională în cazul acestui proiect de lege revine Camerei Deputaților. Prin proiectul de lege se abilitează Guvernul de a emite, pe perioada vacanței parlamentare, ordonanțe care nu fac obiectul legilor organice, potrivit art. 115 alin. 1 din Constituția României, republicată. În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 15 iunie 2005. După dezbateri, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege este un proiect de lege ordinar.

Vă propun să începem dezbaterea. În ceea ce privește titlul legii.

Nu sunt amendamente din partea comisiei. Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi, vă rog să luați loc în bănci și vă rog să urmăriți votul.

Art. 1, este o corectare de punctuație pe care a făcut-o cu înțelepciune comisia. Supun votului dumneavoastră art. 1 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

(adresându-se Grupului parlamentar al PRM). Iertați-mă. Abțineri, da?

Vă rog să numărați voturile împotrivă.

Vă rog să observați o propunere din partea comisiei, la pct.3 din raport, introducerea unui text nou.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Iertați-mă, voturi împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Cu majoritate de voturi, această propunere a comisiei a fost aprobată.

În ceea ce privește punctul I, vă rog să observați modificările propuse de comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct. I, care devine II, cu titlul "Economie, buget, finanțe". Observații?

Da, domnul deputat Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici, la acest capitol, "Economie, buget, finanțe" avem, paradoxal și pentru prima oară în opinia mea în Parlamentul României, 3 amendamente. Amendamente care angajează în mod precis Guvernul României pentru efectuarea unor plăți - mari, mici - dar presupun destul de importante. Aceste amendamente nu sunt ale Guvernului, sunt amendamentele unui coleg al nostru, domnul deputat Știrbeț. Și am să vă dau numai un exemplu după poziția 4, poziția 5: "Reglementări privind rambursarea ratelor de capital pentru cota parte din creditul acordat de Guvernul SUA în baza Legii publice nr.480 din 1992 pentru achiziționarea de bumbac - fibre din SUA". Dați-mi voie să am cel puțin nevoie din partea executivului, ca pentru aceste trei amendamente, noi știm că o condiție fundamentală a unui amendament sau a unui proiect de lege este ca să aibă avizul Guvernului, mai ales atunci, în situația în care se face într-un fel atingere bugetului, deci este vorba de o finanțare. Aici sunt angajamente precise, importante și masive și vrem să știm dacă Guvernul, pentru că am tot respectul pentru domnul deputat Știrbeț, se poate și vrea să se angajeze pentru a rezolva aceste probleme, în care caz vom decide prin vot, dacă putem fi de acord ca angajamente guvernamentale să poată fi luate prin propuneri de amendamente a unui deputat. În principiu, se poate. Dar cu condiția, din partea Guvernului, dacă aceste angajamente, într-adevăr, se dorește a fi susținute la plată.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog, domnule deputat Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să lămuresc problema amendamentelor care s-au făcut la prezentul proiect de lege. În primul rând, cred că este o discuție prin care se încearcă să nu se recunoască realitatea. Acest proiect de lege a fost înaintat Senatului ca primă Cameră sesizată, încă din 19 mai. Parte din reglementări, propuse de Guvern, au fost modificate în Senat și noi am dezbătut forma aprobată de Senat în Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei.

Ca urmare, parte din amendamente au fost preluate din cele făcute inițial de Guvern. Cele care nu au fost făcute inițial de guvern, evident că le-am făcut, nu din proprie inițiativă, ci la sugestia și după discuția cu ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul și cu ministerele implicate, având, evident, în vedere, nevoia stringentă de a reglementa în perioada vacanței parlamentare. Deci, chiar la discuțiile din comisie a participat reprezentantul Guvernului, care a susținut și el aceste amendamente.

În fapt, nu este vorba de amendamente susținute numai de un deputat, este vorba de colaborarea cu Guvernul și preluarea acestor amendamente pentru a respecta procedura legală de amendare a proiectelor în comisie. Și domnul coleg Dumitrescu se face că nu înțelege această procedură, dar cred că s-a practicat în toată perioada 2000-2004 și nu cred că în aceeași perioadă s-a respins vreunul din amendamentele făcute chiar și în această situație. Deci, cred că este cazul să adoptăm acest proiect de lege în forma care s-a prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte, și mai ales mă adresez colegului meu, domnului deputat Știrbeț.

Să fiți convins că niciodată de la această tribună și cel puțin eu nu îmi amintesc că fac intervenții în care nu cred. Cred în această intervenție. Nu am pus niciodată sub semnul întrebării posibilitatea ca un parlamentar să facă un amendament, și acest amendament să fie însușit de către plen. Este crezul meu că este funcția noastră principală de a legifera și face parte din acest crez. Dar, eu sunt obligat ca atunci când acest amendament aduce într-un fel sau altul o responsabilitate financiară, cunoscând prevederile constituționale, să întreb în fața plenului, Guvernul dacă susține aceste angajamente. Au fost nenumărate cazuri în activitatea parlamentară când, în dorința noastră de parlamentari de a face poate lucruri pozitive, lucruri bune, dar care au adus, din punct de vedere financiar, atingere bugetului de stat, să ne întâlnim cu opoziția Guvernului sau în orice caz cu poziția Guvernului. Mai ales că este vorba de angajamente financiare precise, așa cum au fost subliniate aici, aș dori să am poziția Guvernului, fără ca în acest fel să doresc să reduc dreptul colegului nostru de face astfel de amendamente, fie prin procedura amintită: au fost însușite de către domnia sa de la Guvern, de la partid, de la majoritate, de unde dorește.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, vreau să vă reamintesc că suntem în procedură de urgență și am stabilit 15 minute pentru dezbateri pentru acest proiect de lege.

În al doilea rând, vreau să vă informez că Guvernul trăiește, există, cel puțin până mâine, și din acest punct de vedere, eu cred că lucrul cel mai simplu este să-l întrebăm pe Guvern, care este prezent aici, reprezentat prin doamna secretar de stat, dacă este de acord cu aceste lucruri, dacă cumva domnul deputat Știrbeț a fost doar un agent al guvernului în cadrul comisiei și vectorul care a completat, de fapt, forma inițială a legii sau mergem pe formula clasică, vita cet con sentire videtur. Dacă tace Guvernul, înseamnă că este de acord. Deci fiind prezent aici eu vă propun, pentru a încheia această dezbatere, dar, fără îndoială, nu fără participarea domnului deputat lider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare care ne va spune, în final, domnul deputat Bolcaș, care este interpretarea corectă a acestei situații, iar după aceea, vă propun să o ascultăm pe doamna secretar de stat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă voi da interpretarea mea, nu interpretarea corectă. Corectitudinea o stabiliți dumneavoastră.

Vreau să știți că problema rămâne efectiv foarte interesantă, și domnul deputat Știrbeț a ridicat un alt aspect care este esențial. Noi suntem Camera decizională. Prima Cameră sesizată au fost Senatul. În aceste condiții, mi se pare normal, fiind vorba de o lege de abilitare, care îi dă Guvernului ceea ce a cerut sau mai puțin, ca să se poată păstra forma inițială a proiectului de lege. Dar, în aceste condiții, este necesară refacerea raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în sensul că să se precizeze la fiecare amendament făcut de un deputat, căci numai el are dreptul să facă, dacă solicită menținerea formei inițiale a proiectului, revenirea la forma inițială a proiectului, și asta o putem pune la vot. Ceea ce a gândit fiecare deputat că ar trebui să facă Guvernul, și Guvernul nu a cerut, nu putem pune la vot, chiar dacă la ora actuală Guvernul achiesează, prin tăcere sau prin prezență fermecătoare, evident.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, vă rog să ne luminați, să ne explicați ce vrea, de fapt, Guvernul de la Parlament, în legătură cu abilitarea pe timpul verii.

 
   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

Dați-mi voie mai întâi să vă spun ce vrea Parlamentul aprobând această lege.

Parlamentul este deplin de acord să trimită Guvernul la muncă timp de două luni în care Parlamentul se află în vacanță. În ceea ce privește amendamentele pe care le-a făcut Comisia juridică, de disciplină și imunități și pe care, așa cum am precizat încă în prima intervenție, Guvernul le acceptă, pot să fac precizarea că acest Guvern fiind, într-adevăr, un Guvern foarte capabil își asumă și aceste responsabilități suplimentare.

Referitor la cele trei amendamente puse în discuție de reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, pot să fac chiar completarea că sunt angajamente nu doar ale actualului Guvern, ci inclusiv ale guvernelor anterioare, dacă ne referim cel puțin la punctul V, introdus suplimentar, și care reglementează rambursarea unor credite angajate încă din 1992 de Guvernul României care, indiferent de cine era condus, era același guvern al României.

Aș mai vrea să fac o completare sau să dau un răspuns intervențiilor anterioare, pentru a nu utiliza de mai multe ori microfonul. S-a pus în chestiune lentoarea cu care actualul Guvern ar fi trimis proiecte către Parlament. Nu voi face decât câteva precizări, și anume: actualul Guvern a trimis până la această dată în Parlament un număr de 147 de proiecte, dintre care 51 sunt ordonanțe de urgență, în comparație cu 98 de ordonanțe de urgență emise în aceeași perioadă a anului 2001 de Guvernul de la acea dată, 23 de ordonanțe simple și 73 de proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am impresia că dacă ați vrut o stilizați o parte din Parlament, atunci ați reușit. Și reflectam dacă există sinonimie între abilitare și abilitate. Probabil că nu.

Stimați colegi,

Ca să fie foarte clar, Guvernul, într-un anumit moment, a considerat că temele de activitate pentru vară erau cele cuprinse în formula inițială, dar sigur că, reflectând pe perioada dezbaterilor de la Senat, a descoperit că mai sunt și alte zone care ar trebui să fie acoperite prin abilitarea Guvernului. Neavând posibilitate, din punct de vedere procedural, să intervină în activitatea Parlamentului prin completări ulterioare, a confiat această sarcină unui om de încredere, care a fost domnul deputat Știrbeț. Acesta este un secret pe care îl cunoașteți cu toții și pe care îl intuiți.

Guvernul, înțeleg că nu a considerat că este vorba de niște sarcini speciale pe care domnul Știrbeț, în înțelepciunea sa, le-a stabilit pentru activitatea Guvernului și, în aceste condiții, eu cred că trebuie să preluăm aceste solicitări venite pe această filieră ca fiind de fapt solicitările Guvernului. Și vă rog să ne pronunțăm asupra lor pe fond sau, altfel spus, fără să facem această diferențiere în legătură cu solicitarea în sine.

În ceea ce privește opiniile legate de caracterul, de zona în care ar intra unele dintre aceste inițiative în domeniul legilor organice sau nu, acest examen nu va putea fi făcut decât ulterior, după ce vor fi adoptate legile referitoare la ordonanțele respective, și atunci se poate face controlul firesc la Curtea Constituțională.

În aceste condiții, vă propun să examinăm punctele din legea de abilitare. Începem deci cu punctul 4 din raport, care vizează Titlul I, devenit II, "Economie, buget și finanțe", în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Da. Trecem la titlul III. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul III din raport, la pct.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul IV "Agricultură" , practic sunt câteva modificări în final, le aveți pe toate, la pct.6 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul V. Dacă sunt observații? Nu sunt? A, iertați-mă, doamna secretar de stat. Este în raport la pct.7 la "Sănătate". Da, vă rog.

 
   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

Guvernul nu este de acord cu eliminarea acestei poziții referitoare la modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Această Ordonanță a Guvernului nr.150 din 2002 nu a fost încă aprobată prin lege, dar a suferit mai multe modificări, inclusiv pe calea delegării legislative de ordin legal. Astfel, în temeiul Legii de abilitare nr. 291/2004 publicată în Monitorul Oficial nr.569 din 2004, Guvernul a emis Ordonanța Guvernului nr. 93/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150 din 2002 care a fost aprobată de către Parlament prin Legea nr. 583/2004, în condițiile art.76 alin.2 din Constituție, deci ca lege ordinară.

De asemenea, pe fond, în cadrul procesului de negociere în vederea integrării europene, Ministerul Administrației și Internelor a elaborat planul cuprinzând principalele măsuri și acțiuni pe linia integrării europene pentru lunile iunie - decembrie 2004 care, la poziția 51, cuprinde aplicarea de programe de reintegrare socială a persoanelor returnate, în special a victimelor traficului de persoane.

În vederea realizării acestei acțiuni a fost constituit un grup de lucru la activitatea căreia au participat și reprezentanți ai Ministerului Sănătății. În cadrul reuniunilor acestui colectiv s-a stabilit necesitatea cuprinderii persoanelor returnate sau expulzate, inclusiv a victimelor traficului de persoane, aflate în timpul procedurilor necesare stabilirii identității, în prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150 din 2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Apare astfel necesitatea modificării și completării prevederilor art.6 și 54 din actul normativ sus-menționat, în sensul asigurării pentru aceste persoane a serviciilor medicale prevăzute pentru toți asigurații, plata contribuției la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate urmând a fi efectuate de la bugetul de stat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Având în vedere argumentele invocate suntem de acord cu menținerea acestui articol, mai ales că și în comisie a fost un vot de 6 la 6 și restul abțineri, așa că eu cred că putem achiesa la punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, iertați-mă, v-ați întâlnit cu ceilalți colegi din comisie? Deci acesta poate să fie, eventual, un punct de vedere personal. Dar deocamdată aici noi discutăm despre un raport al comisiei, indiferent de faptul că propunerea aparține unui coleg din comisie.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Am precizat că în comisie voturile au fost egale: 6 la 6. Admiterea acestui amendament s-a făcut în condițiile pe care le-am spus. Sigur, putem discuta dacă asta ar presupune o întrunire a comisiei, dacă "..

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu, am vrut numai să arătați foarte clar că nu este vorba de un amendament al unui coleg, ci este un amendament al comisiei, care a fost considerat admis.

 
   

Domnul Cornel Stirbeț:

Nu, este amendamentul unui coleg, este vorba de amendamentul...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, dar care este aprobat de către comisie, de aceea figurează la amendamente admise din partea comisiei.

 
   

Domnul Cornel Stirbeț:

Deci dumneavoastră supuneți la vot amendamentul și dacă se...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Știu ce am de făcut. Vă mulțumesc.

Domnul Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu pot să-l acuz de rea intenție pe domnul coleg Știrbeț, am fost în aceeași comisie, la acest amendament am votat și a fost admis de comisie, în condițiile... n-a fost nici o egalitate, n-a fost ".. a fost foarte clar că în afară de da și pentru au fost abțineri, care au făcut ca acest amendament să fie adoptat de comisie.

Deci el a fost propus de domnul deputat Sergiu Andon, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, considerentele pentru care ați făcut acest amendament este că legea respectivă reglementează foarte clar în domeniul organic, conform prevederilor constituționale se interzice în mod expres să abilităm Guvernul în domeniul legilor organice, acest amendament a fost însușit la vremea respectivă de către comisie prin vot. Nu am să mai aduc alte argumente de natură constituțională în legătură cu această susținere, dar vă spun încă o dată și amintesc că domnul președinte Andon este președintele Comisia juridică, de disciplină și imunități și puterea argumentelor ne-a convins pe toți că este vorba de domeniul organic. Mai mult decât atât, nu vreau să fac o intervenție de natură politică, domnia-sa a spus foarte clar public că în condițiile în care acest amendament va fi respins, el se va alătura celor care vor sesiza Curtea Constituțională pentru neconstituționalitatea acestui text.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Brânzan.

 
   

Domnul Ovidiu Brânzan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca o completare la cele discutate, conținutul amendamentului aflat în discuție face de fapt obiectul Ordonanței Guvernului nr. 38/2005, de modificare a Legii nr.150, ordonanță care se află în dezbaterea Comisiei pentru sănătate și familie și care cred că este îndrituită să clarifice acest punct, fiindcă el face parte din corpul respectivei ordonanțe. Este mai bine să rămână la Comisia pentru sănătate și familie, care va discuta chiar astăzi și o să prezinte raportul plenului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema este foarte simplă, Comisia juridică, de disciplină și imunități solicită eliminarea, pentru neconstituționalitatea textului. Scurt, dați-mi voie să creditez Comisia juridică, de disciplină și imunități care a votat în acest sens. Peste neconstituționalitate nu se mai poate adăuga nimic. Împrejurarea că la ora actuală este un proces legislativ în derulare, tocmai în legătură cu o atare modificare este un argument în plus și bine că a fost sesizat, nu putem permite Guvernului, și asta iarăși este neconstituțional, să oprească printr-o ordonanță un proces legislativ care se desfășoară.

De aceea, vom vota pentru raportul comisiei.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Avem pe de o parte propunerea Comisiei, pe de altă parte ați ascultat argumentele Guvernului, care ar dori menținerea acestui text. Comisia sugerează, pentru rațiuni de neconstituționalitate, arătând faptul că ar fi încălcat art.73 din Constituție, alin.3 lit.p) care vizează "regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială". Deci acest domeniu de reglementare propus pentru abilitare ar fi în această zonă și, ca atare, propunerea ar fi neconstituțională. Deci, supun "..iertați-mă, deja suntem în afara timpului pe care l-am alocat.

Din acest moment, Parlamentul se va pronunța cu da sau nu, în ceea ce privește textele următoare. În legătură cu acest punct din raportul comisiei, la Titlul V - "Sănătate", primul aspect vizează alin.1, și aceasta este propunerea conținută în raportul comisiei cu amendamentele admise, pct.7 din raport.

Repet, propunerea de eliminare a acestui punct din Legea de abilitare, propunerea comisiei, la care, sigur veți ține seama de faptul că Guvernul a avut un punct de vedere contrar, și anume de menținere a acestui punct.

Cine este pentru propunerea comisiei, de eliminare a acestui punct? Vă rog să numărați. 131 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. Vă rog, voturile împotrivă, vă rog să mai ridicați încă o dată mâna? Nu vă enervați. 133 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

În aceste condiții, propunerea comisiei, de respingere, nu a fost votată și, ca atare, textul acesta rămâne în zona de abilitare până la votul final, sigur, o să decidem în final, dar, deocamdată, acest text...nu. Deci, din acest moment intrăm pe voturi. Am depășit timpul alocat și, ca atare, intrăm pe ghilotină. Trebuie să continuăm, dar acum, fără comentarii...

Supun votului titlul V, în propunerea comisiei, dar sigur cu modificarea față de varianta propusă în raportul comisiei, pe care ați votat-o, respingând propunerea de eliminare a primului punct din titlul respectiv.

Supun acum tot titlul V "Sănătate", repet, însă, ținând seama de modificarea operată prin votul anterior.

Cine este pentru? E vorba de titlul V.

137 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 118 voturi împotrivă.

Abțineri?

Titlul V a fost aprobat.

Titlul VI. Propunerile comisiei, varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 137 voturi pentru.

Împotrivă?

Domnule Hrebenciuc, avem nevoie de un lider de grup la P.S.D. Pentru că nu știm...(Rumoare, aplauuze) Domnule Stanciu, poate faceți conversație după aceea, că trebuie să numărăm acum și ne grăbim, suntem în...Nu vă supărați! Trebuie să numărăm și nu mai știu cum numărăm aici.

Încă o dată. Deci, voturile împotrivă. Vă rog să numărați. 118 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, titlul VI a fost aprobat.

Titlul VII, "Educație și cultură".

Nu mai sunt observații, că am spus că trecem direct la vot, pentru că am terminat timpul alocat de 15 minute.

Supun votului dumneavoastră titlul VII, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 139 voturi pentru.

Împotrivă? 118 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Titlul VII a fost aprobat.

Titlul VIII în varianta comisiei. Îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 165 voturi pentru.

Împotrivă? 90 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, titlul VIII a fost aprobat.

Titlul IX. Varianta comisiei.

Aveți vreo observație?

 
     

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

A fost renumerotat greșit.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. De aceea, am și spus IX. Era X și este renumerotat IX. Da. Am anunțat IX.

Titlul IX "Administrație publică".

Cine este pentru? 165 voturi pentru.

Împotrivă? 91 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, titlul IX a fost aprobat.

Se introduce Titlul X, este propunerea comisiei.

Cine este pentru? 139 voturi pentru.

Împotrivă? 117 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, Titlul XII din raport referitor la un titlu X propus de comisie, a fost aprobat.

Și art.2, text nemodificat, ultimul text al legii de abilitare.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? 165 voturi pentru.

Împotrivă? 92 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, propunerea referitoare la art.2 a legii de abilitare a fost aprobată.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul final al Proiectului de Lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 166 voturi pentru.

Împotrivă? 91 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 166 voturi pentru, 91 voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt dator cu o explicație a votului, întrucât pe parcurs la anumite articole am votat împotrivă, dar pe final am votat pentru această lege de abilitare.

Am votat pentru această lege de abilitare, pentru că este o normalitate ca Guvernul să funcționeze și totdeauna Parlamentul a admis această normalitate.

Am avut numai niște obiecțiuni care țin de tehnica și, mai ales, de constituționalitatea adoptării acestor legi. Avem tot timpul să le cenzurăm, nu neapărat printr-un atac la Curtea Constituțională, dar prin legile care trebuie să aprobe aceste ordonanțe.

Dacă Guvernul nu va ieși din sfera legilor ordinare și dacă aceste ordonanțe vor reprezenta ceea ce dorim cu toții, interesul național, desigur că le vom aproba și atunci.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem la voturile finale.

  Proiectul de Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare publice (adoptat);

1. Proiectul de Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare publice.

Este o lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 258 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Am o rugăminte la colegii care au o tendință să rămână cu mâna ridicată. Nu este obligatoriu pentru procedura parlamentară.

Și vă rog să luați loc în bănci. Suntem în procedură de vot final. Vă rog foarte mult să luați loc în bănci.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (adoptat);

2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Este un vot cu caracter organic.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, raportul comisiei a fost aprobat.

  Propunerea legislativă privind înființarea satelor Nicolești, Foi și Ciba prin reorganizarea comunei Crăciunești, județul Mureș (adoptată);

3. Propunerea legislativă privind înființarea satelor Nicolești, Foi și Ciba prin reorganizarea comunei Crăciunești, județul Mureș. Este din nou vorba de o propunere legislativă cu caracter organic.

O supun votului final.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Stimați colegi, am o rugăminte: în timp ce vorbiți obosiți dacă stați cu mâna ridicată.

Abțineri? Nici o abținere.

258 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

Cu unanimitate, propunerea legislativă a fost aprobată.

  Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție (adoptată propunerea de respingere).

4. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție.

Propunere legislativă cu caracter organic.

V-o supun votului.

Cine este pentru?

Iertați-mă. Trebuie să fac o precizare. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Deci, ca să fie foarte clar.

Supunem votului propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative. Și supun această propunere a comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Împotrivă? 26 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă în baza propunerii comisiei noastre.

Vă mulțumesc.

Cererea Grupului parlamentar al PRM privind revocarea mandatului unui vicepreședinte al Camerei Deputaților, ales în funcție la propunerea acestui grup parlamentar (nu a întrunit majoritatea pentru revocare).  

Stimați colegi,

Trecem acum la ultima parte a programului nostru de astăzi. Este vorba de cererea Grupului parlamentar al P.R.M. privind revocarea mandatului unui vicepreședinte al Camerei ales în funcție la propunerea acestui grup parlamentar.

Este vorba de o solicitare care a fost făcută de liderul acestui grup. Vă rog, domnule deputat Bolcaș, să prezentați această solicitare Camerei Deputaților, după care vom trece la desfășurarea votului secret cu bile.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Solicitarea noastră este urmare a retragerii sprijinului politic acordat domnului deputat Cornel Ciontu care nu mai face parte din grupul nostru parlamentar.

În aceste condiții, noi am apelat la prevederile art.64 alin.2 din Constituția României care permite revocarea membrilor Biroului permanent și, în același timp, la prevederile art.20 alin.3 al Regulamentului nostru care specifică că Biroul permanent se alcătuiește reprezentând configurația politică a Camerei așa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Este evident că un deputat independent, care nu face parte din nici un grup parlamentar, nu poate să facă parte din Biroul permanent al Camerei Deputaților. Este evidența regulamentară.

În ceea ce privește procedura de urmat, așa cum este ea prevăzută de art.25 din regulamentul nostru, s-a ridicat incidentul, recunosc cu onestitate, privind inaplicabilitatea acestui text în lumina Deciziei nr.62 din 2005 a Curții Constituționale. Numai că lectura atentă a acestei decizii demonstrează că procedura revocării la cererea grupului parlamentar este constituțională și ea se extinde și asupra procedurilor de revocare a președintelui. Ceea ce nu mai este în vigoare ca urmare a acestei decizii a Curții Constituționale, este acea prevedere procedurală din art. 25 care se referă la revocarea președintelui și nu se referă la revocarea membrilor Biroului permanent.

Vreau să vă spun, în încheierea solicitării noastre, pe care v-am enunțat-o așa cum am formulat-o în scris, un singur lucru: votul pe care vi-l cerem pentru aprobarea acestei solicitări este un vot de normalitate și constituționalitate. A nu da curs acestei solicitări, înseamnă practic a bulversa și acum și pentru viitor structura Parlamentului, care este, în primul rând, o structură politică.

În aceste condiții, vă rog să vă asumați responsabilitatea votului ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Rog chestorii să organizeze votul. Vă rog să aduceți urnele.

Rog chestorii să vină la prezidiu. Domnul Kelemen Hunor, Nicolicea Eugen și Ioan Oltean.

Stimați colegi, sensul votului este următorul: pentru cei care sunt obișnuiți cu votul cu bile, probabil că nu trebuie să mai explic, poate pentru ceilalți puțin. Deci, bilă albă în urnă albă și bilă neagră în urnă neagră înseamnă vot în favoarea cererii de revocare. Bilă albă în urnă neagră și bilă neagră în urnă albă înseamnă vot împotriva solicitării de revocare.

Începem votul. Vă rog să faceți liniște în sală. Cei care își aud numele, rugămintea mea este să spună prezent sau aici, sau da, în orice caz să-și anunțe cumva prezența pentru a fi trecuți în lista de prezență, astfel încât la final cei care n-au răspuns prezent să poată fi strigați încă o dată, să se mai poată striga o dată lista celor care n-au fost prezenți în sală pentru vot.

(Domnul deputat Anghel Stanciu dorește să intervină)

Am început deja votul. Veniți până aici, vă rog. Dar procedura de vot a început, deci nu pot să vă mai dau cuvântul pe procedură.

Interpretarea votului o vom face la revocare în mod simetric cu procedura de numire. Aceasta era observația, dar este o chestiune pe care o vom interpreta în final și până atunci însă vă rog să începem procedura de vot.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

- Adomnicăi Mirela Elena - Absent
- Adomniței Cristian Mihai - Absent
- Albu Gheorghe - Prezent
- Almăjanu Marin - Prezent
- Almășan Liviu - Prezent
- Amarie Constantin - Prezent
- Amet Aledin - Prezent
- Anastase Roberta Alma - Prezentă
- Andea Petru - Prezent
- Andon Sergiu - Absent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Andreica Romică - Prezent
- Ántal Árpád-András - Absent
- Ántal István - Prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Apostolache Mihai Cristian - Prezent
- Ardelean Cornelia - Prezentă
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avram Dumitru - Prezent
- Baban Ștefan - Prezent
- Bara Nicolae - Prezent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Bardan Cornel Ștefan - Prezent
- Bădălău Nicolae - Prezent
- Băeșu George - Prezent
- Bănicioiu Nicolae - Prezent
- Bărbulețiu Tiberiu - Prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - Prezent
- Becșenescu Dumitru - Prezent
- Bejinariu Eugen - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - Prezent
- Boagiu Anca-Daniela - Prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - Prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Bolcaș Lucian Augustin - Prezent
- Bonis Istvan - Prezent
- Borbély László - Absent
- Boureanu Cristian Alexandru - Prezent
- Brânză William Gabriel - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Bruchental-Pop Ionela - Prezentă
- Buciu Angela - Prezentă
- Buda Daniel - Prezent
- Buda Ioan - Prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Prezentă
- Bușoi Cristian Silviu - Prezent
- Buzatu Dan Horațiu - Prezent
- Buzea Cristian Valeriu - Prezent
- Calimente Mihăiță - Prezent
- Canacheu Costică - Absent
- Cantaragiu Bogdan - Prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - Prezent
- Călian Petru - Prezent
- Călin Ion - Prezent
- Câmpanu Liviu - Absent
- Chiper Gheorghe - Prezent
- Chiș Filonaș - Prezent
- Cindrea Ioan - Prezent
- Ciocâlteu Alexandru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Prezent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - Prezent
- Cliveti Minodora - Absentă
- Cocrea Olguța - Prezentă
- Codîrlă Liviu - Prezent
- Constantinescu Anca - Absentă
- Constantinescu Viorel - Prezent
- Corlățean Titus - Prezent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - Prezent
- Crăciunescu Grigore - Prezent
- Crețu Gabriela - Prezentă
- Cutean Vasile Emilian - Prezent
- Dan Iosif - Prezent
- Diaconescu Marin - Prezent
- Diaconescu Renică - Prezent

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Victor Ponta, vă rog o clipă, și aș vrea să mă asculte toți colegii. Atenție! Avem o procedură ceva mai specială. Vă rog să vă uitați la art.23, procedura de numire pentru membrii Biroului presupune că în primul tur de scrutin este necesară majoritatea din numărul total al deputaților.

Dacă nu se obține majoritatea din numărul total al deputaților, atunci se face un al doilea tur de scrutin, pe majoritatea din cei prezenți.

Ca atare, sub rezerva unei discuții cu membrii Biroului permanent, interpretarea mea este că dacă la votul care va avea loc nu se va obține o majoritate din numărul total, deci 167 de voturi pentru cererea de revocare, pentru că revocarea trebuie făcută cu o procedură simetrică, atunci va trebui să facem un al doilea tur de scrutin, pentru a se ajunge la majoritatea simplă.

Am făcut această precizare, vă rog să vă uitați pe Regulament, la art.23. Deci, v-am anunțat aceste lucruri, pentru că, dacă va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, îl vom face imediat după acest vot.

De aceea, vă rog să nu plecați din clădirea Parlamentului.

Aveți cuvântul, domnule secretar Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

- Dida Corneliu Ioan - Prezent
- Dobre Traian - Absent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Prezent
- Dragomir Gheorghe - Prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - Prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitrescu Liana - Prezentă
- Dumitrescu Zamfir - Prezent
- Dumitriu Dragoș Petre - Prezent
- Dumitriu Mihai - Prezent
- Dumitru Ion - Prezent
- Dușa Mircea - Absent
- Duțu Stelian - Prezent
- Erdei-Dolóczki István - Prezent
- Eserghep Gelil - Prezent
- Faina Constantin - Prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - Prezent
- Fenechiu Relu - Absent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Damian - Absent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Frâncu Emilian Valentin - Prezent
- Furo Iuliu Ioan - Prezent
- Gabor Gheorghe - Prezent
- Ganț Ovidiu Victor - Prezent
- Găleteanu Monalisa - Prezentă
- Georgescu Filip - Absent
- Gerea Andrei Dominic - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Ghiorghioni Ionesie - Prezent
- Ghișe Ioan - Prezent
- Giurescu Ion - Prezent
- Giurgiu Mircia - Prezent
- Glăvan Ștefan - Absent
- Godja Petru - Absent
- Gonțea Ion - Prezent
- Grigore Dan - Prezent
- Grosaru Mircea - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gușă Cozmin Horea - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Prezent
- Hellvig Eduard Raul - Prezent
- Hoban Ioan - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Prezent
- Hoinaru Marian - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - Prezentă
- Iancu Iulian - Prezent
- Ibram Iusein - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Igaș Traian Constantin - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Iordache Florin - Prezent
- Iordache Grațiela Denisa - Prezentă
- Iriza Marius - Prezent
- Iustian Mircea Teodor - Prezent
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Absent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Király Andrei-Gheorghe - Prezent
- Kónya-Hamar Sándor - Prezent
- Kovacs Attila - Prezent
- Lakatos Petru - Prezent
- Lambrino Radu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Prezentă
- Lificiu Petru - Prezent
- Liga Dănuț - Prezent
- Longher Ghervazen - Absent
- Luchian Ion - Prezent
- Macaleți Costică - Prezent
- Magheru Paul - Prezent
- Man Mircea - Prezent
- Manda Iulian Claudiu - Prezent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Manta Pantelimon - Prezent
- Marian Dan Mihai - Prezent
- Marinescu Marian-Jean - Absent
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Márton Árpád-Francisc - Absent
- Máté András-Levente - Absent
- Matei Cătălin Lucian - Prezent
- Mazăre Alexandru - Prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - Prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Absent
- Mănescu Rareș Șerban - Prezent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - Absentă
- Mătușa Tudor - Prezent
- Meir Nati - Prezent
- Merce Ilie - Prezent
- Merka Adrian-Miroslav - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalache Sorin Dan - Prezent
- Mihăilescu Teodora Dorina - Prezentă
- Mihei Andrian-Sirojea - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mircovici Niculae - Prezent
- Mironescu Laurențiu - Prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - Prezent
- Mînzînă Ion - Prezent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocanu Vasile - Absent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - Prezent
- Mocioalcă Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moldovan Emil Radu - Prezent
- Momanu Corneliu - Prezent
- Motreanu Dan Ștefan - Prezent
- Movilă Petru - Prezent
- Munteanu Ioan - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Năstase Adrian - Prezent
- Nechita Aurel - Prezent
- Nedelcu Gabriela - Absentă
- Nica Dan - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Nicula Vasile Cosmin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - Prezent
- Niță Constantin - Prezent
- Nițulescu Teodor - Prezent
- Nosa Iuliu - Absent
- Oancea Viorel - Prezent
- Olărean Aurel - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Bogdan - Absent
- Oprea Gabriel - Prezent
- Ovidenie Costel - Prezent
- Palăr Ionel - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pardău Dumitru - Prezent
- Pascu Bogdan - Prezent
- Pașcu Ioan Mircea - Absent
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Paveliu Marian Sorin - Prezent
- Păun Nicolae - Absent
- Petrea Constantin - Prezent
- Plumb Rovana - Prezentă
- Podgorean Radu - Prezent
- Ponta Victor-Viorel - Prezent
- Pop Claudiu Adrian - Prezent
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Daniela - Prezentă
- Popa Nicolae - Prezent
- Popeangă Petre - Prezent
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu Florin Aurelian - Prezent
- Popescu Ionica Constanța - Prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Popp Cosmin Gabriel - Prezent
- Preda Cezar Florin - Prezent
- Preda Ion - Prezent
- Pruteanu Vasile - Prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - Prezent
- Pupeză Viorel - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Pușcaș Vasile - Prezent
- Pușcă Mircea Valer - Prezent
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Racoceanu Viorel - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Radu Octavian-Claudiu - Absent
- Raicu Romeo Marius - Prezent
- Rădulescu Cristian - Prezent
- Rogin Marius - Prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Prezent
- Rusu Mihaela Adriana - Prezentă
- Rușanu Dan Radu - Absent
- Sanda Victor - Prezent
- Sandu Gabriel - Prezent
- Sandu-Capră Mihai - Prezent
- Sasu Ion - Prezent
- Săniuță Marian Florian - Prezent
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârb Gheorghe - Prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Prezentă
- Sârbu Marian - Prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - Prezent
- Scutaru Adrian George - Absent
- Semcu Adrian Emanuil - Prezent
- Seres Dénes - Absent
- Severin Adrian - Absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - Prezent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Sóki Béla - Prezent
- Soporan Vasile Filip - Absent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stănescu Cristian - Prezent
- Stănescu Mircea - Prezent
- Stănișoară Mihai - Prezent
- Stoica Ion - Prezent
- Străchinaru Petre - Prezent
- Strungă Emil - Prezent
- Szekely Levente Csaba - Prezent
- Șandru Marcela Lavinia - Absentă
- Știrbeț Cornel - Prezent
- Știreanu Octavian - Absent
- Știucă Alecsandru - Prezent
- Tabără Valeriu - Prezent
- Tamás Sándor - Absent
- Tămagă Constantin - Prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - Prezent
- Tărniceru Petru - Prezent
- Tcaciuc Ștefan - Absent
- Teodorescu George Alin - Prezent
- Timar Liviu - Prezent
- Timiș Ioan - Absent
- Todoran Pavel - Prezent
- Toma Florentina Marilena - Prezentă
- Toma Horia-Victor - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Constantin - Prezent
- Tudor Marcu - Prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Turcan Raluca - Prezentă
- Țundrea Ioan - Absent
- Uioreanu Horea Dorin - Prezent
- Ujeniuc Dragoș - Prezent
- Ungureanu Petre - Prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Prezent
- Ursărescu Dorinel - Prezent
- Vainer Aurel - Prezent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - Prezentă
- Vălean Adina Ioana - Absentă
- Văsioiu Horia - Prezent
- Vlase Petru Gabriel - Prezent
- Vlădoiu Aurel - Prezent
- Voicu Cătălin - Prezent
- Voicu Mihai Alexandru - Absent
- Voinea Florea - Prezent
- Zaharia Claudius Mihail - Prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Prezent
- Zegrean Augustin - Absent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

Am să mai citesc o dată absenții. Dacă a venit cineva dintre aceștia, vă rog să-mi confirmați.

- Adomnicăi Mirela Elena - Absentă
- Adomniței Cristian Mihai - Absent
- Andon Sergiu - Absent
- Antal Árpád-András - Absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Boeriu Valeriu-Victor - Absent
- Borbély László - Absent
- Câmpanu Liviu - Absent
- Canacheu Costică - Absent
- Cliveti Minodora - Absentă
- Constantinescu Anca - Absentă
- Dobre Traian - Absent
- Dușa Mircea - Absent
- Fenechiu Relu - Absent
- Florea Damian - Absent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Georgescu Filip - Absent
- Glăvan Ștefan - Absent
- Godja Petru - Absent
- Gușă Cozmin Horea - Absent
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Absent
- Longher Ghervazen - Absent
- Marinescu Marian-Jean - Absent
- Martin Eduard-Stelian - Absent
- Márton Árpád-Francisc - Absent
- Máté András-Levente - Prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Absent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - Absentă
- Micula Cătălin - Absent
- Mocanu Vasile - Absent
- Mocioalcă Ion - Absent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Nedelcu Gabriela - Absentă
- Nosa Iuliu - Absent
- Olteanu Bogdan - Absent
- Pașcu Ioan Mircea - Absent
- Pavelescu Aurelian - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Popescu Dan Ioan - Absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Racoceanu Viorel - Absent
- Radu Octavian-Claudiu - Absent
- Rușanu Dan Radu - Absent
- Scutaru Adrian George - Absent
- Seres Dénes - Absent
- Severin Adrian - Absent
- Soporan Vasile Filip - Prezent
- Șandru Marcela Lavinia - Absentă
- Știreanu Octavian - Absent
- Tamás Sándor - Absent
- Tcaciuc Ștefan - Absent
- Timiș Ioan - Absent
- Țundrea Ioan - Absent
- Vălean Adina Ioana - Absentă
- Voicu Mihai Alexandru - Absent
- Zamfir Gabriel Sorin - Absent
- Zegrean Augustin - Absent

 
   

Domnul Adrian Năstase:

A votat toată lumea? Bun.

Rog chestorii să ia urnele. Mergem la numărat, în sala Biroului permanent.

După aceea, în funcție de rezultatul votului, rog membrii Biroului permanent să facem o scurtă ședință de birou. Dar membrii Biroului oricum reprezintă Comisia pentru numărarea voturilor.

 
     

- După pauză -

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog, să ascultăm procesul-verbal.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la revocarea mandatului unui membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților

În temeiul prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Biroului permanent au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu bile asupra cererii Grupului parlamentar al PRM privind revocarea mandatului de vicepreședinte al domnului deputat Corneliu Ciontu, în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. 2 din Constituție și ale art. 25 din Regulament, și au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților - 331.
  • Numărul deputaților prezenți - 269.
  • Numărul total de voturi exprimate - 269.
  • Numărul de voturi anulate - 68.
  • Numărul de voturi valabil exprimate - 201, din care:
    • voturi pentru revocare - 82;
    • voturi contra revocării - 119.

Ca urmare a faptului că din totalul de 331 de deputați au votat valabil - pentru 82, iar 119 contra, majoritatea voturilor deputaților cerute de Rregulament pentru revocare nu a fost întrunită.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Rog membrii Biroului permanent și liderii grupurilor parlamentare să vină, pentru o scurtă ședință, la Sala Biroului permanent.

Voci din sală:

Și noi ce facem, așteptăm aici?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

În mod evident, astăzi nu vom mai putea să organizăm în nici un caz alt vot, dacă s-ar lua o astfel de decizie. Astăzi programul este, deci, încheiat, este ora unu fără un sfert.

Vom decide, însă, la Biroul permanent, în funcție de rezultatul votului, cum vom proceda în continuare.

Deci, rog colegii din Biroul permanent și liderii de grupuri să vină la sala Biroului permanent.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 septembrie 2020, 12:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro