Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 iulie 2005 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.100/20-07-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 13-07-2005 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 iulie 2005 (sesiune extraordinară)

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat domnul Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaților, și domnul Mihai Ungheanu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.

 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în cadrul sesiunii extraordinare convocate în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (2) și (3) și ale art. 147 alin. (2) din Constituție și ale art. (2) din Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere.

Din totalul celor 467 de parlamentari, și-au înregistrat prezența la lucrări 406, fiind absenți 61. Cvorumul legal este îndeplinit.

După cum ați constatat, în proiectul ordinii de zi a ședinței de astăzi este înscris, potrivit deciziei de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară, un singur punct: reexaminarea dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea în condițiile art. 114 din Constituția României.

Înainte de a supune atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi, îngăduiți-mi să reamintesc că, potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) din Constituție, în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi propusă? Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

În ceea ce privește programul de desfășurare a lucrărilor, în cadrul ședinței va fi prezentat raportul Comisiilor juridice ale celor două Camere, vor avea loc dezbateri asupra propunerilor cuprinse în raport, votul asupra fiecărei propuneri a comisiilor, precum și votul asupra raportului în ansamblu.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește programul de lucru?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Programul de lucru a fost adoptat, deci, cu unanimitate de voturi.

 
Reexaminarea dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea în condițiile art.114 din Constituția României (raportul comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului; aprobarea propunerii de retrimitere a raportului la comisii)

Dau cuvântul domnului deputat Andon, președintele Comisiei juridice de la Cameră, pentru prezentarea raportului comun al celor două Comisii juridice. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți ai Camerelor Parlamentului,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să dau citire integral raportului comisiei și nu îl voi rezuma, atât pentru că nici nu este prea mare, dar și pentru că prezintă o importanță deosebită și nu-mi pot asuma răspunderea să sintetizez cele aprobate prin vot de către membrii comisiilor.

Raport comun cu privire la Decizia Curții Constituționale nr. 375/6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591/8 iulie 2005.

În ședința comună din 7 iulie 2005, birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului au hotărât ca Decizia Curții Constituționale nr. 375/6 iulie 2005, prin care s-a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, lege asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea în condițiile art. 114 din Constituția României, să fie transmisă Comisiilor juridice ale celor două Camere pentru reexaminarea dispozițiilor din lege declarate neconstituționale, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curții Constituționale.

În ședința din 11 iulie 2005, cele două Comisii juridice, convocate pentru întocmirea raportului comun, au luat în dezbatere textele din lege declarate neconstituționale, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curții, așa cum ne obligă prevederile alin. (2) al art. 147 din Constituție.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii celor două Comisii juridice, reprezentând grupurile parlamentare, aceștia au hotărât, cu majoritate de voturi, 15 pentru și 14 împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, Raportul asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. Anexa v-a fost difuzată împreună cu raportul.

Pe lângă aceasta, domnul senator Gavrilă Vasilescu a propus introducerea unei noi teze, teza a doua, la art. 24 alin. 2, cu următorul cuprins: "Pentru ceilalți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea lor, pot fi suspendați din funcția de judecător sau procuror". Supus la vot, textul a fost respins de comisii, cu 1 vot pentru, 27 împotrivă și 1 abținere.

Membrii celor două comisii au constatat că prin eliminarea unor texte, articolele urmează să fie renumerotate și corelate, cu trimiterile la textele eliminate.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar raportul, cuprinzând textele puse de acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 375, urmează a fi adoptat potrivit art. 76 alin. 1 din Constituția României, republicată.

Acesta este raportul, pe lângă care sunt obligat să informez oficial membrii celor două Camere că, ulterior întocmirii lui, care s-a produs alaltăieri (11 iulie) ieri, 12 iulie, în conformitate cu art. 80 alin. (2) din Constituția României, Președintele României a inițiat o procedură de mediere, invitând reprezentanții grupurilor parlamentare, președinții celor două Camere, în primul rând, primul ministru, judecători ai Curții Constituționale.

În urma consultărilor, s-a hotărât ca specialiștii grupurilor parlamentare să se întrunească aseară într-o reuniune de lucru și să pregătească, să studieze, eventualitatea existenței unor soluții și mai bune decât cele propuse de comisie și adoptate prin votul de luni și care au făcut obiectul acestui raport, în sensul de a încerca să se apropie de intențiile inițiatorului de lege și de ceea ce, în concepția inițiatorului de lege, reprezintă reforma în justiție, cu condiția ca să fie exprimări constituționale.

Această activitate a avut loc sub forma, repet, unei consultări între experții partidelor, motiv pentru care, în urma consensului realizat aseară de cei prezenți, am fost mandatat să vă supun atenției și să rog președinții celor două Camere care prezidează lucrările să supună votului propunerea ca raportul să fie retrimis comisiilor reunite, pentru reexaminare, în vederea continuării căutării celor mai bune soluții, reunire care să aibă loc astăzi, în spațiul, în timpul acestei sesiuni extraordinare. De aceea au fost pregătite variante de lucru, astfel încât Comisiile juridice reunite, dacă dumneavoastră veți hotărî aceasta, să poată lucra operativ și să ajungă la o concluzie, care, apoi, să constituie raportul final.

Deci, vă rog, domnilor președinți, supuneți votului propunerea de retrimitere la Comisiile juridice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, în legătură cu această propunere, domnul deputat Cristian Rădulescu.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

În urma demersului prezidențial inițiat în cursul zilei de ieri, referitor la găsirea unor formule mai bune de text, care să completeze golurile lăsate în Legea privind progresul reformei în justiție, din cauza sau datorită deciziei Curții Constituționale, în urma acestui demers, într-adevăr, ieri seară a avut loc o întrunire a unor oameni de competență din toate grupurile parlamentare și decidenți politici care au încercat să găsească texte mai bune, care să fie puse în golurile respective. Progresul nu a fost atât de însemnat, totuși, s-a degajat cel puțin un text care poate să completeze raportul care este în fața dumneavoastră. De aceea și Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține retrimiterea la comisie a acestui raport, pentru a fi completat cu ceea ce s-a degajat în negocierea politică de aseară și, eventual, cu alte idei mai bune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog. Domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Nu o să mă refer la impedimentele de procedură pe care le ridică regulamentul nostru în legătură cu această soluție de retrimitere, pentru că, peste impedimentele de ordin strict formal, juridic, există alte considerente, de ordin politic, care, de data aceasta, prevalează.

Este vorba de o încercare de refacere a unui raport, care, ați văzut cu toții, că a fost alcătuit în condițiile cele mai regulamentare: 15 membri ai comisiei au votat în consonanță cu decizia obligatorie a Curții Constituționale, 14 au votat împotriva Curții Constituționale, practic, împotriva Constituției. Ăsta este raportul și ăsta trebuie să-l dezbatem!

Dar a intervenit această idee de retrimitere. Sorgintea sa este categoric politică. Ea pornește de la ambiția Guvernului de a trece acest pachet fără dezbateri parlamentare, ca, acum, să fie nevoit să se reîntoarcă la ceea ce a negat, la dezbateri parlamentare.

Dar reîntoarcerea se face prin purgatoriul unui instrument folosit ca un șantaj. O labilitate înspăimânătoare, care a făcut acest Guvern să-și asume demisia, irevocabilă categoric, și în câteva ore să revină asupra acestei demisii, care putea să provoace alegeri anticipate, demonstrează că ne aflăm în fața unui scenariu bine pregătit și Parlamentul României nu cred că este menit să înghită scenarii.

Vă rog să constatați că, practic, la această oră, ne aflăm în fața unei piese bine regizate. Se intră într-un așa-zis "conflict constituțional" și apare salvatorul națiunii, care este domnul președinte Băsescu, căruia îi servește, evident, soluția de retrimitere, domnul președinte Adrian Năstase.

Oare, domnilor de la PSD, teama de alegerile anticipate este așa de mare încât să acceptați orice fel de compromis în această situație? Asta este problema!

Partidul România Mare nu a provocat alegerile anticipate, sunt provocate de incompetența Guvernului. Nu le-a cerut! A fost de acord, în condițiile în care acest Guvern le-a provocat și le-a propus și nu ne dezicem de la acest punct de vedere.

Suntem în fața unei probleme de retrimitere - vreau să scurtez discursul meu, ca să nu fie eminamente politic -, o retrimitere care, conform consultărilor de aseară, pentru că, păstrându-ne punctul de vedere, dăm dovadă de o atitudine constructivă, de participare la lucrări, dar discuțiile din seara precedentă au demonstrat un singur lucru: eliminarea textelor este soluția ce se păstrează. Numai că, acum, aceeași Mărie poartă altă pălărie, care se cheamă "reformulare".

La o asemenea mascaradă, însă, noi nu marșăm! Punctul nostru de vedere este clar: sunt texte neconstituționale, trebuie să fie eliminate!

Răspunderea pentru modul în care se va proceda, răspunderea fermă, constituțională, după votul Parlamentului, revine Președintelui României. Domnia sa nu trebuie să se erijeze în omul care rezolvă tot pe baza concilierilor, ci trebuie să-și asume bărbătește răspunderea constituțională care îi revine: promulgă sau nu promulgă ceea ce am votat noi, obiectul votului nostru, și anume raportul comisiei, de eliminare.

Pentru că pericolul este mare! În momentul în care Parlamentul votează texte reformulate, tot pachetul de legi (și justiție, cu celelalte prevederi, și cel privind proprietatea) va fi considerat ca adoptat prin votul Parlamentului. Or, nu este cazul ca Parlamentul să-și asume răspunderea pentru iresponsabilitatea Guvernului.

De aceea, ne opunem pentru retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că, până la urmă, Parlamentul, în întregul său, va decide în legătură cu propunerile care se fac.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Sigur. Mi-am spus un punct de vedere.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Verestoy Attila.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor președinți,

Onorat Parlament,

Distinși oaspeți,

Vă rog să mă credeți că este foarte plăcut să constat că există, într-adevăr, o consecvență în anumite luări de cuvânt, un distins antevorbitor, mai devreme, care pe o perioadă destul de scurtă a fost și "popular", după aceea n-a mai fost "popular"... și ne-a învățat acum, în câteva cuvinte, cât de ferm trebuie să respectăm și să fim consecvenți cu anumite decizii.

Eu cred că suntem aici pentru a fi oameni politici. Sunt convins că tot ceea ce servește pentru a face un pas înainte în legiuire și ne ajută va fi cu un suport al majorității acestei săli.

Sunt convins că demersul domnului președinte a fost binevenit. Și a fost exact în momentul în care trebuia să fie. Pentru că există posibilitatea ca să satisfacem două exigențe. Două! Orice altă variantă ar putea satisface numai una din ele: și anume un pas ferm și hotărât pe calea reformei justiției, dar cu instrumentul, cu legea, care să fie într-o perfectă concordanță, nu numai în conținut, ci și în formă cu Constituția.

Și, de aceea, aceste obiecții de neconstituționalitate a patru articole ne cer o punere de acord, nu o eliminare. Textul Constituției este bine gândit, echilibrat și ne dă posibilitatea, nouă, oamenilor politici, să judecăm, nu numai în varianta de "totul sau nimic". Ne dă posibilitatea și ne oferă șansa ca să creăm texte care să fie conforme cu Constituția și, totuși, să facă un pas înainte, în ceea ce numim noi calea reformei în această țară.

De aceea, consider binevenită și consider eficient acest demers al domnului președinte. În consecință, această decizie care se prefigurează și la care UDMR-ul va da votul, de a trimite înapoi la comisie aceste texte, pentru o nouă formulare, care să servească cele două deziderate: reforma jutistiției și respectarea Constituției.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

După modificarea Constituției, în 2003, Parlamentul este cel care, deși este expresia voinței poporului, nu mai are posibilitatea să facă nimic după ce un text pe care îl aprobă, Curtea Constituțională îl declară neconstituțional. Aceasta este situația în care ne aflăm noi astăzi. Sigur, pot fi păreri diferite pe această temă.

Grupul parlamentar al PNL a luat act de această situație, a luat act de dorința Președintelui României de a media acest conflict între Parlament și Curtea Constituțională și eu cred că ceea ce s-a stabilit aseară între liderii politici ai grupurilor parlamentare și Președintele României, este un lucru bun, este o încercare de a depăși această situație de criză. Și Grupul parlamentar PNL este de acord ca raportul Comisiilor juridice reunite să fie retrimis la aceste comisii, pentru a pune de acord o serie de alte texte care au fost negociate aseară de experți juriști. După ce vom avea un nou raport al Comisiilor juridice, vom putea să ne exprimăm un punct de vedere, de data aceasta, politic.

Ca atare, vă rog să aprobați retrimiterea la comisie a raportului și probabil că în circa două ore ne putem reîntâlni în plen, să putem să rediscutăm acest raport.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Valer Dorneanu. (Rumoare.)

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci și să faceți liniște!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord într-un fel cu unele afirmații care s-au făcut aici, că Parlamentul estea chemat "să scoată castanele", sunt de acord că cineva se folosește de noi, dar haideți să vedem care e rolul Parlamentului, haideți să vedem dacă, nu cumva, după atâtea derapaje anticonstituționale, după atâtea derapaje în care instituțiile statului au fost desființate, au fost criticate pentru încercare lor de a se pronunța potrivit Constituției. Ieri, la Președinție, a fost un act de primă revenire la normalitate, un act în care președintele țării și-a adus aminte că este obligat să respecte Constituția și să-l respecte pe cel care este garantul Constituției, adică Curtea Constituțională. Acolo nu a fost atât un act de mediere între un act constituțional, acolo a fost un act de recunoaștere a unui act constituțional și, poate, un merit în această privință îl are și consiliera pe probleme juridice, doamna Renate Weber, care demonstrează că societatea civilă poate să dea și dă, de regulă, și oameni excepționali, valoroși. Din păcate, dă și excepții.

Apropo, însă, de rolul Parlamentului și de discuția care a avut loc ieri la președinte. Acum, Parlamentul are posibilitatea să demonstreze că este reprezentantul suveran al poporului și că el este cel care îi pasă de ceea ce se întâmplă în această țară. Este cel care trebuie să vadă că țara, acum, are nevoie de ieșirea din această criză, pe care ne-a dat-o, pe de o parte, natura și, pe de altă parte, crizele instituționale și constituționale care au fost create superficial. Putem acum să demonstrăm că, deși prea târziu, aici sunt dezbaterile care pot aduce lumină, aici sunt dezbaterile în care se pot naște soluții constituționale, în care se pot naște adevăratele legi ale reformei.

S-a spus aici că noi nu putem să facem decât să eliminăm textele neconstituționale. Nu este adevărat, îmi cer scuze față de distinsul meu prieten, Constituția spune că Parlamentul, cu prilejul reexaminării acelei legi care a fost declarată neconstituțională, trebuie să pună de acord textele legii cu decizia Curții Constituționale și cu Constituția. Aceasta nu se face numai prin eliminarea textelor, se poate face și prin costruirea unor texte adecvate, care să țină seama și de intenția autorului, dar să supună această intenție rigorilor Constituției și rigorilor Curții Constituționale.

De aceea, noi putem acum, chiar și regulamentar, să reluăm în discuție raportul Comisiilor juridice reunite și să găsim acele texte care pot practic prelua unele din intențiile autorilor, fără a impieta asupra principiilor fundamentale, suveranitatea Parlamentului, inamovibilitatea judecătorilor, neretroactivitatea legii, chestiuni care trebuie respectate cu sfințenie.

În acest cadru putem să găsim acele texte care să ne aducă la un compromis și care să demonstreze că această lege a vrut să fie folosită doar ca un pretext pentru declanșarea unui proces electoral de care țara nu avea nevoie acum. Să demonstrăm și țării, și președintelui, și tuturor, că Parlamentul este acea formulă, acel organism, acel for de dezbateri care soluționează adevăratele probleme ale țării și care, de fapt, scoate țara și pot scoate țara din orice impas posibil.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deci, sunt de acord să fie retrimis Comisiilor juridice, și, poate, stimați președinți, stabiliți și un termen înăuntrul căruia comisiile să refacă raportul și să se prezinte din nou în plen cu acesta.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu scurt, deoarece și lucrurile ne par limpezi. Pornim de la ideea că cine manifestă exigență trebuie să dovedească și competență, iar cine manifestă exigență și competență trebuie să fie animat și de bună-credință.

La intersecția acestor trei valori intelectual-morale care ar trebui să caracterizeze pe fiecare ales al poporului, parlamentarii Partidului Conservator au știut să manifesate exigență la dezbaterile în primă mână consacrate punerii de acord a textului de lege cu decizia Curții Constituționale, apreciază, fără suspiciuni și fără reticențe neproductive, rolul de mediere pe care l-a avut, poate, cu întârziere, dar l-a avut Președintele României. Este o șansă, șansa nu este a noastră, nu este a unui partid, nu este a unei legi, este șansa stabilității în țară, șansa liniștii în țară, șansa de a se concentra autoritățile publice pe marile probleme ale țării, care, în momentul de față, nu sunt cele câteva texte de lege.

În consecință, rugăm, susținem, de data aceasta o fac în numele colegilor de partid, retrimiterea la comisiile reunite, cu recomandarea ca, pe parcursul zilei de astăzi, într-un termen pe care noi îl propunem să fie de maximum două ore, să se rediscute raportul și să se ajungă, cum spuneam, cu exigență, dar și cu competență și bună credință, la o formulă mai lucrativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, din partea Grupului minorităților naționale, doamna deputat Dumitrescu.

 
 

Doamna Liana Dumitrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale susține retrimiterea acestor articole către Comisiile juridice, având convingerea că vom găsi astăzi o soluție optimă pentru rezolvarea crizei în care suntem.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu, din partea unui grup de independenți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Procedură! Nu se poate!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor președinți,

Domnilor senatori și deputați,

Ne găsim astăzi în sesiune extraordinară. Această sesiune extraordinară nu-i extraordinară numai pentru faptul că este în afara programului normal de lucru, ci este extraordinară pentru că trebuie să rezolvăm o criză, și Grupul parlamentar al independenților este conștient că astăzi, Parlamentul va da măsura competenței sale. Va găsi soluții care să împace și Constituția, dar și intențiile politice.

Credem că nimeni nu este împotriva reformei justiției, credem că nimeni nu este împotriva integrării europene, credem că nimeni nu este, astăzi, împotriva acțiunii pe care trebuie să o ducem toți în teritoriu spre a găsi soluții și în problema inundațiilor.

De aceea, domnilor președinți, domnilor senatori și deputați, Grupul parlamentar al independenților susține retrimiterea la comisii, cu ideea clară că, în două ore, se va găsi o soluție de compromis care, în fond, este esența politicii.

Vă mulțumim și urăm celor două comisii succes. (Aplauze).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc în numele comisiilor, însă, domnule deputat, sunt dator să vă reamintesc că nu există un grup parlamentar al independenților. Adeseori, însă, în cadrul dezbaterilor am acceptat ca independenții să-și însumeze timpul, pentru a participa la dezbatere.

Fac această precizare în numele deciziilor pe care le-am luat în cadrul Biroului permanent din Cameră și dau cuvântul domnului deputat Bolcaș pentru un comentariu de procedură.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Cred că în materie de procedură și abilitate politică nu se aplică principiul "mai bine prea târziu decât niciodată", pentru că rectificarea dumneavoastră de ultimă oră, după ce ați lansat în fața Camerelor reunite sintagma "Grupul de independenți", nu repară ci amplifică o situație.

Eu sper, și asta este problema de procedură, că n-ați făcut-o intenționat.

Domnul deputat Anghel Stanciu a vorbit ca deputat independent, punct, și așa trebuie să recepționeze Camera, fără discuții suplimentare, pe care dumneavoastră, nu știu din ce rațiuni, ați dori să le declanșați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, cred că avem lucruri mai importante de făcut decât să continuăm acest dialog. De aceea, pentru că sunt la această tribună cred că nu este cazul să vă mai răspund. Am precizat ce am avut de spus. N-am avut ocazia să spun nimic în legătură cu referirea dumneavoastră la întâlnirea de ieri, nici n-am de gând să o fac. Cei care au fost prezenți acolo știu în ce spirit am făcut intervenția respectivă.

Stimați colegi, ați ascultat punctele de vedere exprimate de către grupurile parlamentare și de către domnul deputat Anghel Stanciu și vă rog să judecați și să decideți în legătură cu hotărârea de a retrimite decizia Curții Constituționale la cele două comisii juridice.

Aș vrea să vă rog să vă exprimați prin vot.

Rog toți colegii să ia loc în bănci ca să putem să examinăm și să numărăm voturile.

Rog, de asemenea, colegii de la Guvern și reprezentanții grupurilor parlamentare ale Coaliției să ia loc în bănci.

Domnul senator Verestóy! Vă rog să luați loc cu toții.

Supun deci votului dumneavoastră propunerea președinților Comisiilor juridice, formulată în fața dumneavoastră, în fața celor două Camere de domnul președinte Sergiu Andon.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 322 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 322 de voturi pentru și 47 împotrivă, propunerea președinților comisiilor a fost aprobată.

Stimați colegi, două ore începând din acest moment înseamnă 12,30. Este nevoie și de difuzarea raportului, așa că avem o variantă minimală, care ar fi ora 13, dar nu știu dacă nu ar fi mai potrivit pentru a lăsa răgazul necesar 14 sau 15.

Domnul președinte Eckstein.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ieri, în afară de faptul că am discutat și chestiuni de ordin politic, am avansat și în privința redactării unor posibile texte. Deci, eu consider că termenul de două ore va fi suficient.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Eu consider, sigur - dumneavoastră veți decide - știu că sunt unele discuții, poate domnul senator Eckstein nu este la curent, dar știu că sunt și discuții politice mai complexe. Poate mulți ați fost informați. De aceea cred că este important, în cadrul programului de lucru, chiar dacă unii se grăbesc poate să plece acasă, cred că este important astăzi să ne aplecăm cu responsabilitate asupra complexului de probleme pe care le avem de rezolvat. De aceea, deși intenția noastră inițială era de a propune ora 15, am să vă propun ora 14.

Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi propunerea a fost acceptată.

Ne revedem la orele 14.

 
   

- pauză: ora 10:15 -

 
  Dezbaterea și adoptarea raportului comun suplimentar asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

- după pauză: ora 15:00 -

 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, luați loc în bănci.

Îmi pare rău pentru întârziere dar, așa cum am bănuit, multiplicarea și distribuirea raportului a luat mai mult timp și sper că toți colegii au deja o copie din raport. Dacă nu, vă rog să luați de la secretariat câte un exemplar.

Înțeleg, de altfel, că există și o mică problemă în textul raportului, dar Comisia juridică ne va clarifica aceste lucruri la momentul potrivit.

Îi rog pe cei doi președinți ai Comisiilor juridice să vină la prezidiu: domnul senator Eckstein și domnul deputat Andon.

 
 

Stimați colegi, voi invita Comisiile juridice, președinții, de fapt, sau președintele, cel care dorește să prezinte în numele celor două Comisii juridice să ne prezinte rezultatul dezbaterilor din cele două comisii și, după aceea, să ne explice care sunt propunerile pentru abordarea votului și aș vrea, domnule președinte, să ne spuneți și din punctul de vedere al calificării legii, din punctul de vedere al sugestiilor pentru procedură, ce fel de tip de vot vom avea, în așa fel încât să supunem toate aceste elemente discuției.

După aceea, dacă veți fi de acord, pentru fiecare punct din raport, eventual, să vă invit la microfon. Sunt șase puncte în raportul suplimentar care au mai multe componente care, sigur, din punct de vedere tehnic, pot fi discutate dacă vor fi observații. Până la urmă, ceea ce va fi important să votăm, repet, pe cele șase puncte, dacă veți fi de acord, din acest raport suplimentar.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar cu privire la decizia Curții Constituționale nr. 375/6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.591 din 8 iulie 2005.

Ca urmare a hotărârii celor două Camere ale Parlamentului, întrunite în ședința comună din data de 13 iulie 2005, comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului au reluat dezbaterile asupra textelor din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente asupra cărora Guvernul și-a angajat răspunderea, în condițiile art. 114 din Constituția României, texte declarate ca neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 375 /2005.

Cele două comisii juridice s-au întrunit în ședință comună în ziua de 13 iulie 2005. La lucrările comisiilor au participat, în calitate de invitați, reprezentanți din partea Ministerului Justiției, precum și din partea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

Comisiile juridice, în urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii acestora, precum și de către invitați, au hotărât cu 18 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și trei abțineri să supună plenului Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, raportul comun suplimentar asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările prevăzute în anexa la prezentul raport suplimentar, care înlocuiește anexa la raportul inițial. Este vorba de Anexa nr. 1. Domnul deputat Márton Árpárd-Francisc a propus, la punctul 93, titlul XVII, referitor la art. 82 din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, introducerea sintagmei, "cu excepția celor în funcțiune."

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, încât raportul comun suplimentar cuprinzând textele puse de acord cu decizia Curții Constituționale la prezentul raport suplimentar urmează a fi adoptate potrivit art. 76 alin. 1 din Constituția României, republicată.

Raportul comun inițial din 11 iulie se completează cu prezentul raport comun suplimentar prin care se înlocuiește anexa inițială.

La întrebările pe care mi le-ați pus, domnule președinte, aceste prevederi au natură organică, deci este necesar a fi votate cu majoritatea numărului parlamentarilor.

Pe de altă parte, modalitatea de vot... nu există modalitate de vot expres stipulată prin regulamentele celor două comune. Ca atare, plenul urmează să decidă cu privire la modalitatea de vot printre cele prevăzute de Regulament. Nu voi intra în amănunt cu prezentarea modificărilor propuse, pentru că presupun că toți parlamentarii au primit inclusiv anexa la acest raport, urmând ca, de la caz la caz, să dăm explicații dacă ne sunt cerute.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vreau să vă întreb, domnule președinte, dacă putem să abordăm aceste reglementări pe fiecare punct din raport, ținând seama de faptul că, la fiecare punct din raport, sunt mai multe alineate, mai multe paragrafe dar care, într-un fel, reflectă o abordare unitară privind o anumită temă. Și, ca atare, dacă sunteți de acord, aș putea să supun dezbaterii cele șase puncte din raport și să votăm individual pe ele, deci nu pe alineate și paragrafe, ci pe punctele din raport, astfel încât să existe o unitate de abordare. Sau considerați că trebuie să procedăm altfel?

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule președinte, eu vă pot spune cum am procedat noi, în comisiile reunite, respectiv am abordat fiecare alineat în parte, ceea ce a fost o procedură de lucru a celor două Comisii reunite. Dacă plenul consideră că o procedură simplificată este mai bună, nu există nici un impediment din partea Regulamentului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Pentru a nu exista nici un fel de comentariu, să luăm fiecare alineat în parte, pentru că s-ar putea, în definitiv, să existe abordări diferite chiar în cadrul aceluiași punct.

În ceea ce privește votul, conform Regulamentului ședințelor comune, trebuie să stabilim tipul de vot, modalitatea de vot și, sigur, putem să decidem vot deschis sau vot secret.

Vă propun votul deschis, cu mâna ridicată.

Dacă sunt și alte propuneri?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră modalitatea de vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Unanimitate.

Trecem la examinarea raportului.

Poziția 1, titlul XV, art. 26, paragraful 2.

Voci din sală:

Art.24.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, era punctul 26 anterior, dar este vorba de art. 24, paragraful 2.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Voi fi foarte tehnic și foarte scurt. Declarația politică cu privire la vot o voi face în final, la fel de scurt, pentru că mi-am expus punctul de vedere. Am înțeles că suntem la art. 24 alin. 2, care s-a supus dezbaterii dumneavoastră.

Vă rog să constatați că, în această încercare de compromis de mediere, am reușit să ne compromitem total, pentru că textul a rămas la fel de neconstituțional în raport de decizia Curții Constituționale. Nu o comentăm. Ea este și trebuiesc să îndreptăm ceea ce a spus Curtea Constituțională că am greșit. Și decizia Curții Constituționale spune un lucru frumos și literar și juridic, și anume că în Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu litera și cu spiritul dispozițiilor constituționale, trebuie aleși magistrați care desfășoară activitate specifică acestei funcții, iar un judecător care nu îndeplinește activitatea de judecător pierde, în fapt, această calitate. Am luat această decizie ca să vă citez exact. A acorda facultatea de a cere suspendarea din funcție înseamnă de a-i acorda facultatea de a se deroba de la acea calitate care îi permite să acceadă ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, conform Deciziei Curții Constituționale.

În același timp, problema optării sau imperativului, pentru că aici este o confuzie terminologică și nu vreau să vă răpesc timpul, cu privire la funcțiile de conducere care trebuiesc abandonate reprezintă iarăși un compromis de natură a ne compromite în fața considerentelor Deciziei Curții Constituționale care spune expres că referitor la încetarea funcțiilor de conducere de către judecători, acestora nu li se poate modifica statutul în timpul exercitării funcției.

În aceste condiții, din păcate, acest text, și știu că este și propunerea unuia dintre colegii mei la care țin foarte mult, rămâne la fel de neconstituțional și nu-l vom vota.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei? Domnul președinte Andon.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Punctul de vedere al Comisiei este exprimat prin însuși faptul... dacă am înțeles bine în primul rând care-i problema, colegii de la PRM consideră că este cazul să fie consecvenți față de raportul inițial.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să vorbiți la microfon!

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Dacă am înțeles bine că frământarea colegilor este aceea de a rămâne consecvenți raportului inițial, punctul de vedere al Comisiei decurge chiar din efortul de a se reuni încă o dată și de a face un pas serios întru concilierea textelor propuse de inițiatorul de lege cu Constituția României și cu criticile reținute prin Decizia Curții Constituționale.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae. Îmi cer scuze, trebuie să-i dau cuvântul înaintea președintelui Comisiei, dar nu l-am văzut în sală.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

În fapt, Curtea Constituțională a ridicat două probleme de neconstituționalitate.

Unul privea neretroactivitatea legii, în sensul că membrii CSM în funcție nu pot să fie obligați la a opta între calitatea de membru în CSM și activitatea de judecător sau procuror, iar pe de altă parte era vorba de menținerea calității de judecător sau procuror și pe durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Din acest punct de vedere, textul rezolvă ambele obiecții de neconstituționalitate. În fapt, Curtea Constituțională nu a spus că trebuie să desfășoare plenar întreaga activitate de judecător sau procuror.

Activitatea de judecător sau procuror nu se rezumă la prezența în instanță, în completul de judecată sau, în cazul procurorilor, la efectuarea actelor de urmărire penală. Există o activitate complexă și care nu este în afara profesiei de judecător sau procuror.

De aceea, vă rog să observați că textul adoptat de Comisie cu o largă majoritate răspunde cerințelor Deciziei Curții Constituționale, este în acord cu textul Constituției.

În ceea ce privește funcțiile de conducere, aici nu încape discuție că tot pentru viitor s-a introdus această stare de imcompatibilitate între funcția de conducere la instanță sau parchet și calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În fapt, acest lucru se petrece și acum, în multe situații. Dar, funcția de conducere, dacă acceptăm ideea că, în Consiliul Superior al Magistraturii, se desfășoară activitate permanentă, nu se mai justifică la instanțe și parchete. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleși de judecători și procurori, deci de corpurile profesionale din cadrul magistraturii.

Din acest punct de vedere, noi am acceptat acest text pentru că el corespunde și Constituției și rigorilor Deciziei Curții Constituționale și intenției inițiale a Guvernului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt comentarii? Nu mai sunt.

Iertați-mă. Domnul senator Frunda.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Domnilor președinți,

Stimate doamne senatori și deputați,

Stimați domni senatori și deputați,

Eu cred că soluția adoptată de cele două Comisii juridice ale Senatului și Camerei Deputaților au reușit, prin soluția pe care ne-o oferă, să pună de acord excepția de neconstituționalitate stabilită în mod irevocabil de Curte cu cererile Guvernului prin pachetul de legi pentru care și-a angajat răspunderea.

Într-adevăr, Curtea Constituțională a stabilit două probleme de neconstituționalitate: prima este neretroactivitatea legii, adică un mandat început trebuie să-l continui să-l termini sub imperiul mandatului pe care l-ai început, iar pe de altă parte trebuie să găsești soluția de a face compatibilă funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii cu cea de judecător sau procuror.

În ceea ce privește prima problemă, cele două Comisii au adoptat o soluție solomonică. Nu au prevăzut obligativitatea ca actualii judecători și procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii să renunțe la exercitarea funcției, dar au arătat că pot să facă acest lucru.

Dar întrucât în alin.2 se arată că pentru viitor, pentru noul mandat, toți judecătorii și toți procurorii trebuie să renunțe, trebuie să suspende exercitarea profesiei, și subliniez acest lucru, nu este vorba despre calitatea de judecător sau procuror, ci este vorba despre exercitarea profesiei de procuror sau de judecător. Adică, membrul Consiliului Superior al Magistraturii își păstrează calitatea de judecător sau de procuror, dar el nu poate să instrumenteze dosare, nu poate să facă parte din completul de judecată, deci, nu poate să aducă cu el beneficiul funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în instanța în care el este judecător sau la parchetul al cărui procuror este.

În acest lucru nu lezez dreptul judecătorului sau al procurorului, el își păstrează calitatea de judecător sau procuror, dar, în același timp, pune o barieră în calea posibilității unui eventual trafic de influență, a unui abuz, a unei posibilități de a influența o hotărâre dreaptă judecătorească sau întocmirea unui rechizitoriu corect.

De aceea, cred că prin construcția lui, prin defalcarea articolului unic în patru alineate care se referă, pe de o parte, la actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, separat la funcțiile de conducere, separat pentru mandatele următoare și, în final, arată clar că acești oameni își păstrează locuri și ajung înapoi în funcția de judecători sau de procurori. Eu cred că soluția oferită de cele două comisii de specialitate îndeplinește scopul prevăzut în Constituție, a pune în acord textul nou pe care urmează să-l votăm cu textul constituțional și cu dorința Guvernului.

Vreau să răspund și unei excepții ridicate de Guvern. Guvernul spunea, doamna ministru, ieri, că această formă nu rezolvă neconstituționalitatea sau prevederile art.125 din Constituție, alineatul ultim, care spune că judecătorul sau procurorul este incompatibil cu orice altă funcție publică, cu excepția celei de profesor universitar. Este adevărat. Numai că vă rog să nu uitați că funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este ombilical legată de funcția de judecător sau de procuror.

Nu poate să vină cineva din afara sistemului juridic să fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii. E imposibil ca să nu fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii numai judecători sau procurori. Legătura este condiționată, este instituțională, este normală, este funcțională. Dacă încerc să tai această legătură instituțională, atunci nu își mai are rostul Consiliul Superior al Magistraturii, nu mai poate să controleze activitatea instanțelor judecătorești, a Parchetului. Or, înființarea acestei funcții publice, acestei instituții separate, autonome, de sine stătătoare este tocmai în vederea independenței justiției.

Justiția poate fi independentă, poate fi reală, poate fi corectă și apărată de orice influență a politicului doar în situația în care problemele judecătorilor, ale procurorilor sunt rezolvate de ei înșiși. Am introdus această legătură între funcția de judecător, procuror, pe de o parte, și funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii tocmai ca noi, Parlamentul, să nu intervenim în treburile justiției.

De aceea, grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România vor vota pentru acest articol și vă recomandă să faceți la fel.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă nu mai sunt alte comentarii, supun votului dumneavoastră formularea alin.2 al art.24, în varianta din raportul suplimentar al Comisiilor juridice.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă rog să ridicați mâna cei care votează pentru, pentru că e o operațiune ceva mai dificilă, sunt foarte mulți colegi în sală astăzi, ca niciodată.

Stimați colegi, îmi cer scuze, dar vă rog să mai ridicați o dată mâna cei care sunt pentru. E vorba de adaptarea secretarilor la acest mod de a vota.

238 voturi pentru. (Aplauze)

Împotrivă? Vă rog să votați împotrivă. 39 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 125 de abțineri.

Stimați colegi,

Trecem la următorul text, este vorba de alin.3. Dacă dorește cineva, de fapt au fost comentarii pentru acest text. Atunci, vă sugerez, dacă nu sunt obiecții, să trecem direct la vot pentru alin.3.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 238 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 39 voturi împotrivă.

Abțineri? 125 de abțineri.

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe la alin.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 238 voturi pentru.

Împotrivă? 39 voturi împotrivă.

Abțineri? 125 abțineri.

Vă mulțumesc.

Trecem la pct.2 din raport, art.24.

Aș vrea dacă se poate să explicați. Aici era și o problemă de redactare, din câte am înțeles, de clarificare.

Domnul senator Eckstein sau domnul deputat Sergiu Andon.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este o pură problemă de tehnică legislativă care se va rezolva prin redactarea finală a legii. Este vorba de faptul că alin.3 al art.24 din lege, în forma inițială, a rămas nemodificat, dar datorită renumerotării impuse de alineatele nou introduse, el va primi numărul de alin.5.

Grafic, era greu de juxtapus acest lucru, însă în cursivitatea legii, când va pleca la Monitorul Oficial, fostul alineat 3 din art.24, lege inițială, va apărea aici ca alin.5.

În legătură cu el, nu au fost probleme de constituționalitate.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Eu vă propun să votăm pentru pct.2 din raport care vizează și primul aspect și cel de al doilea, eliminarea. Domnul deputat Bolcaș. Poftiți!

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, dar aici se impun voturi diversificate din motive diverse. Renumerotarea, deși pare o problemă de tehnică, n-o putem vota pentru că n-am fi consecvenți cu textul de modificare anterior, dar eliminarea o votăm, pentru că întotdeauna Curtea Constituțională ne-a cerut această eliminare.

Deci, vă rog să puneți la vot fiecare alineat în parte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

De acord.

Supun votului dumneavoastră prima propunere din pct.2 din raport, renumerotarea.

Cine este pentru? 245 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 114 abțineri.

Vă mulțumesc.

Pentru a doua propunere, respectiv eliminarea alin.4.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 277 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați.125 de abțineri.

Vă mulțumesc.

Trecem la pct.3 din raport și rog comisia să ne prezinte elementele care au justificat aceste soluții.

Dacă sunt comentarii. Practic, este o propunere de eliminare. Vă rog, domnule Andon, poate spuneți două cuvinte.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Eliminarea art. II este consecința modificărilor care s-au adoptat deja pentru punctele 1 și 2 din modificări, respectiv cele adoptate pentru art.24.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Comentarii. Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la pct.3 din raport.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 277 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 124 de abțineri.

La pct.4 din raport, rog comisia să prezinte rațiunile pentru care s-a făcut această sugestie de modificare referitoare la art.81.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici, operațiunea a fost relativ mai simplă, în sensul că obiecția de neconstituționalitate viza sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror". Motivul de neconstituționalitate rezida în încălcarea prevederilor art.15, respectiv în crearea unui regim de discriminare negativă, situație în care comisiile au păstrat textul art.81 alin.8 propus de inițiatorul de lege cu simpla eliminare a sintagmei "alta decât cea de judecător sau procuror", astfel încât și aceste categorii profesionale, respectiv magistrații, să beneficieze de regimul general din economie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la pct.4 din raport.

Cine este pentru? 267 voturi pentru.

Împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abțineri? 115 abțineri.

Vă mulțumesc.

Trecem la pct.5 din raport referitor la art.82. Vă rog, domnule președinte Sergiu Andon.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici, operațiunile comisiei au pornit de la un punct de vedere exprimat de doamna ministru Monica Macovei și domnul ministru Bogdan Olteanu, prezenți la schimbul de soluții încercat încă de aseară de grupul de specialiști, și anume că, critica de neconstituționalitate s-ar lega în mare măsură de greșita înțelegere a textului. Respectiv, dacă ar fi vorba numai de judecătorii Înaltei Curți și magistrații Parchetului General de pe lângă Înalta Curte sau de toți judecătorii și magistrații.

În această situație, formula acceptată de comisii, de altfel, cu o majoritate mult mai concludentă decât scorul obișnuit la celelalte articole, a fost aceea de precizare a exprimării legislative, încât în formula actuală considerăm că se satisfac și cerințele de constituționalitate, dar s-a obținut și un text aproape identic, din punct de vedere al conținutului, al obiectului legiferării, cu intenția inițiatorului manifestată o dată cu introducerea pachetului de legi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Comentarii? Domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pentru a vă demonstra din nou că avem o atitudine constructivă, vreau să vă avertizez că, prin reformulare, dintr-o greșeală de necunoaștere a tehnicii legislative, manifestată de Guvern, ajungem să cădem într-o greșeală și mai mare prin precizarea făcută.

Doamna ministru Macovei ne-a spus că în textul art.82, având în vedere virgulele care există: "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție..." etc. nu se referă la magistrații care formează Înalta Curte de Casație și Justiție și a argumentat: există virgulele, referirea se face numai la magistrații asistenți ai Înaltei Curți de Justiție. Deci, judecătorii nu, procurorii nu, și așa mai departe.

Și acum vine o reformulare care spune: "Judecătorii și procurorii de la toate instanțele." Păi de-abia acum precizăm că e vorba și de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că este instanță și aici există judecători. Dintr-o greșeală, din necunoașterea tehnicii legislative, se ajunge prin precizarea asta la o greșeală și mai mare care afectează judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dacă se menține formularea, vom vota categoric împotrivă și pentru acest argument.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Frunda.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Formularea inițială n-a fost destul de clară. Într-adevăr, doar virgulele nu erau suficiente pentru a înțelege dacă textul de lege se referea la absolut toți judecătorii de la toate instanțele de judecată, de la bază până la Înalta Curte, sau numai la membrii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Noi am încercat, prin modificarea pe care am adoptat-o, să aplicăm principiul nediscriminării. Toți judecătorii, toți procurorii de la toate instanțele care lucrează în această țară, precum și magistrații asistenți de la Înalta Curte de Justiție și Casație vor fi pensionați la fel ca toată lumea, vor fi pensionați la vârsta pensionării și am eliminat prevederile Legii nr.19 din 2000, pentru că între timp s-a adoptat Legea nr. 303 din 2004 care reglementa acest lucru.

Dar, prevăzând această formulare nouă, va exista o singură excepție care se referă la profesorii universitari, care, în oricare domeniu ar lucra, ei pot să lucreze peste limita de pensionare prevăzută de legea ordinară.

De aceea, noi credem că prin adoptarea acestei modificări, textul adoptat este în concordanță cu Constituția și, drept urmare, vă rugăm să o votați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt comentarii.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiilor juridice.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 363 de voturi pentru.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă. Rectific, 35 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Stimați colegi,

Mergem mai departe la pct.6 din raport. Este vorba de propuneri de eliminare în ceea ce privește unele alineate ale art.IV.

Îl rog pe domnul președinte Sergiu Andon să ia cuvântul.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Situația este comună tuturor celor 3 alineate. Sigur, onoratul prezidiu va decide dacă respectă procedura foarte scrupuloasă, deja acceptată. În opinia noastră, nu este util, dar problema pe care o supunem plenului este aceea că, la acest text, este imposibil de creat o concordanță cu exigențele Constituției, pe simplul fapt că textul a fost criticat și decizia a reținut critica pentru caracterul de retroactivitate al legii, unul din principiile constituționale de neînfrânt.

Iar pentru că este vorba de dispoziții tranzitorii, deci de aplicabilitate imediată, orice posibilitate de a lărgi interesul și de a da soluții diferențiate pentru ceea ce numim noi "facta pendentia", pentru "facta futura", pentru fapte viitoare, a fost imposibilă.

Pentru acest motiv, comisiile reunite, cu majoritate de voturi, au propus eliminarea acestor alineate. În eventualitatea în care le veți pune la vot separat, vă rog să aveți în vedere că același lucru l-aș repeta și pentru celelalte două alineate. Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a alin.1 al art.IV. Din partea comisiilor există această propunere în raportul suplimentar.

Cine este pentru această propunere? Vă rog să numărați. 277 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 125 de abțineri.

Propunerea de eliminare a alin.6 al art.IV.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 277 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 124 de abțineri.

Propunerea de eliminare a alin.7 al art.IV.

Cine este pentru? 277 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

O să corectăm imediat votul.

137 de abțineri și am să modific anunțul referitor la voturile pentru: 265 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Sergiu Andon.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Apare acum o problemă de corelare legislativă. Ea nu a format obiectul analizei Curții Constituționale, dar regulile, tehnicile legale, normele tehnicii legislative ne-o impun, și ale logicii de altfel, și anume: acest art.IV are în continuarea fostului alin.7, acum eliminat, alin.8, 9, 10 și 11. Din aceste patru alineate, alin.8, 9 și 10 rămân fără obiect, deoarece toate se referă la ipotezele reglementate prin alineatele acum eliminate.

Vă rog să supuneți votului, repet, ca o necesitate de corelare legislativă, eliminarea alin.8, 9 și 10 din art.IV. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Sunt obiecții?

Supun votului dumneavoastră această propunere din partea comisiilor.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 347 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 32 de abțineri.

Stimați colegi,

Supun acum votului dumneavoastră raportul celor două comisii în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 402 voturi pentru. (Aplauze puternice din partea grupurilor PRM și PSD.)

Împotrivă? Vă rog să numărați. 38 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiilor a fost aprobat.

Am o rugăminte, însă, pentru viitorul regulament, va trebui să stabilim mai clar dacă, după ce se dă un vot pentru lege organică pentru fiecare punct, mai este nevoie de un vot final pentru raportul comisiilor. L-am dat ca să nu fie nici un fel de discuție. Dar este o chestiune, fără îndoială, de gândit pentru viitorul regulament, pentru că altfel s-ar fi putut da un vot obișnuit pentru fiecare punct și vot pentru lege organică, pentru raport, pentru votul final.

Am spus această chestiune pentru membrii comisiilor noastre de regulament pentru a examina această problemă.

Am o rugăminte: să nu plecați din sală. Am înțeles că domnul deputat Bolcaș vrea să facă o declarație după vot. Și să-mi dați voie, după ce vorbiți dumneavoastră, vreau să anunț că se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.

Dar, am să vă rog, întâi, să luați cuvântul, și după aceea am să fac anunțul respectiv.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Considerentele pentru care nu am acceptat această reexaminare le-am expus la începutul ședinței, din respect pentru domniile voastre, și dați-mi voie cu modestie să spun, din respect și pentru mine, nu mă voi repeta: este foarte bine că a intervenit Curtea Constituțională pentru a opri o manevră de epurare politică în justiție, mai dură decât manevra de epurare comunistă, operată în acest domeniu din 1948. Este bine că n-au trecut aceste prevederi legale, dar prin votul nostru nu puteam consfinți ca responsabilitatea pentru o asumare de răspundere a Guvernului să revină acum Parlamentului.

Ce s-a făcut? S-a "cârpit" o responsabilitate guvernamentală cu responsabilitatea Parlamentului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clipă vă rog. Vreau să fac apel la colegii noștri, să mai stea câteva minute în sală, pentru că ședința nu s-a încheiat. Bufetul rămâne deschis, deci vă rog foarte mult, stimați colegi, ședința nu s-a încheiat și vă rog să luați loc în bănci și să-i ascultați pe cei care vor să facă explicații după vot.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și ca să închei, aș vrea să vă spun că pe baza acestor "cârpeli" făcute la această oră, avem o reformă Monica Macovei "cârpită", sau mai corect, doamna ministru Monica Macovei are o "cârpă de reformă".

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupului PRM.)

 
Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea în condițiile art.114 din Constituția României.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vreau să vă rog să rețineți că, în conformitate cu prevederile art.15 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind reforma în domeniile proprietății, justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Dezbaterea și adoptarea raportului comun suplimentar asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Domnul deputat Rădulescu, înțeleg că dorește, de asemenea, să facă o explicație de vot, după vot.

 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Sigur, este necesară după o astfel de sesiune o explicare a poziției Grupului parlamentar al Partidului Democrat. În decursul votării legii pe articole, în general noi ne-am abținut. Am considerat că nu este un lucru bun să contestăm decizia Curții Constituționale, deși aceasta este neconvenabilă, dar știți dictonul "dura lex sed lex" (aplauze din partea Grupului parlamentar al PD) și am preferat să nu mergem împotriva deciziei Curții Constituționale.

Nu putem însă nici să fim de acord cu eliminarea din lege a unor prevederi care ar fi adus un suflu nou, un aer mai curat în justiție, făcând-o mai eficientă și mai transparentă. De aceea am preferat să ne abținem, în general. A existat și un punct care a fost agreat de către toată lumea și care era necesar. Era, într-adevăr, un text nou, care alinia legea la prevederile constituționale și era în concordanță cu decizia Curții și acolo am votat pentru.

În finalul legii, în finalul raportului, am preferat să votăm pentru acest raport, deoarece cu excepția tăieturilor operate de către Curtea Constituțională, restul prevederilor Legii privind reforma în justiție sunt necesare. Ele aduc transparență și un aer nou, un suflu nou în justiție.

De aceea am votat pentru, pentru ca legea aceasta, restul prevederilor pe care le considerăm bune, să nu se blocheze în Parlament. Am auzit spunându-se aici, în multe cazuri, din partea opoziției, că nu mai sunt necesare legi noi în justiție. Că reforma justiției, din punct de vedere legislativ, este terminată și că este necesară doar o bună aplicare a legilor.

Suntem cu totul de acord cu ultima parte a afirmațiilor dumneavoastră. Este necesar să avem legi bune, dar este necesar să avem sută la sută justiție care să aplice bine legile. Și de aceea a fost necesar să fie inițiat acest pachet legislativ referitor la aprofundarea, că n-am început-o acum, a reformei în justiție.

Am tot respectul față de toate persoanele care în această țară administrează actul de justiție și aplică legea, dar trebuie să recunoaștem că în unele locuri, destul de multe, sunt persoane care ne îndreptățesc să dăm justiției denumirea de justiție de cumetrie. Această situație trebuie schimbată, de aceea acest pachet a fost necesar, de aceea pentru ca celelalte prevederi să intre cât mai repede în viața de fiecare zi, am votat pentru acest raport.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Geoană.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

În această vară blestemată pentru țară, cu inundații, cu calamități, cu probleme serioase pentru țară, sub cupola Parlamentului României, rațiunea a învins.

Și aș vrea să-i felicit pe cei care au contribuit direct sau indirect la înlăturarea unui pretext pentru o criză politică artificială și dăunătoare interesului țării. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Am încercat, Partidul Social Democrat și alte partide, cărora aș vrea să le mulțumesc pentru înțelepciune și înțelegerea interesului țării, că în acest moment avem nevoie de stabilitate politică, că primul act al acestei telenovele politice, care a încercat să ducă țara în instabilitate și alegeri anticipate, s-a încheiat și că întoarcerea la popor, de care vorbeau unii dintre colegii care s-au abținut și la numerotarea unor paragrafe, înseamnă, în primul rând, întoarcerea la Constituție, în primul rând, întoarcerea la Parlament și în primul rând, întoarcerea la nevoile reale ale țării. Nu de această telenovelă avea nevoie România în aceste momente.

În al doilea rând, cred că cei care au încercat să demonizeze Curtea Constituțională, cei care au încercat să demonizeze inclusiv partidul pe care-l conduc, au făcut o gravă eroare tactică, pentru că în fapt ce s-a reușit este producerea unei grave fisuri în Alianța "DA" PNL-PD. Nu premierul Tăriceanu a fost lăsat în offsaid, ci întregul concept de reformă a justiției, și așteptările populației au fost lăsate în offsaid. A fost un scenariu prost pregătit, prost executat, în care unii plătesc prețul, și alții - undeva în palate - zâmbesc și-și freacă mâinile.

Nu în ultimul rând, vreau să vă spun câteva cuvinte despre un lucru pe care și partidul pe care-l reprezint și-l conduc îl consideră esențial pentru România. Reforma în justiție nu a început o dată cu guvernarea liberal-democrată. Obligațiile față de Europa și clauza de salvgardare sunt legate exclusiv de implementarea pachetului de legi adoptat în iunie 2004, exclusiv. Și-i somez pe cei care spun altfel să citească obligațiile din încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Dar, ceea ce am reușit să facem astăzi este: unu, să acordăm respectul cuvenit Constituției națiunii; doi, chiar dacă nu ne place cine este în Curtea Constituțională sau nu ne place cum a judecat, reflexul nostru democratic este de a respecta această instituție fundamentală a statului. și vreau să spun că salut, deși poate planul inițial a fost diferit al președintelui țării, că ieri, într-un final, a înțeles că această Constituție, această lege fundamentală a României trebuie să fie respectată.

Votul nostru, și aș vrea să mulțumesc și colegilor mei care au contribuit la găsirea unei soluții de compromis, reflectă dorința de a asigura României stabilitate politică. Nu vom înceta să criticăm slaba performanță a guvernării, dar în acest moment, în această vară blestemată pentru România, alte lucruri sunt mai importante. Să ne întoarcem la problemele țării și să lăsăm disputa ieftină și contraproductivă pentru altă dată, nu acum.

Încă mai putem să salvăm integrarea României în Uniunea Europeană la termen. Încă mai putem. Este ultimul tren, este ultimul minut! Și votul nostru este pentru acest efort național.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al Minorităților Naționale.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Cred că astăzi am dat un examen de maturitate politică, pe care l-aș compara cu examenul pe care l-am dat în legislatura 1996-2000 în fața mineriadei din acel moment.

Este a doua oară când am asistat la o foarte serioasă și responsabilă mediere venită din partea președintelui României, este a doua oară când am văzut toate partidele politice făcând un efort pentru a rezolva o problemă, este a doua oară când am văzut că putem împreună să soluționăm o problemă care putea duce țara în haos.

Consider că prin acest vot am reușit cu toții să restabilizăm lucrurile, să continuăm reforma, să respectăm Constituția și legile țării, așa cum vă amintesc că a jurat fiecare dintre noi când am fost învestiți ca deputați și senatori.

Sigur că în zilele care vor urma o să revedem declarații contradictorii. Ele fac parte din jocul politic. Dar efortul de stabilizare la care am asistat în ultimele două zile, noi, Grupul parlamentar al Minorităților Naționale, care am militat consecvent pentru stabilitate, îl considerăm un efort peste care va fi foarte greu să se treacă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al minorităților naționale.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Marton Arpad, din partea grupurilor UDMR.

 
 

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați,

De 15 ani, de când am intrat în Parlament, noi am decis ca problemele noastre să încercăm să le soluționăm în aula acestui Parlament. Ca atare, eram convinși că singurul loc unde se pot găsi soluții pentru asta, câteodată chiar soluții insuficiente pentru noi, pași mici, cum s-ar spune, se pot realiza în această aulă.

Așa am declarat și atunci când am auzit de deciziile Curții Constituționale, care nu ne-au bucurat. Suntem convinși că s-ar putea ca unele decizii chiar să nu fie în concordanță cu Constituția, dar erau deciziile Curții Constituționale. Iar Constituția, pentru această situație, prevede o obligativitate a Parlamentului, a Parlamentului și nu a Guvernului, cea de a soluționa acest conflict, declarat de Curtea Constituțională.

Tocmai de aceea am spus, din primele zile, că trebuie să găsim o soluție pentru această situație, în Parlament, și nu prin demisia Guvernului. Nu anticipatele rezolvă această problemă, mai ales că suntem, într-adevăr, într-o perioadă când avem nevoie de un Guvern valid, și nu unul de tranziție. Chiar de aceea am încercat noi să găsim soluții comune, pe cât posibil, care să fie agreate de majoritatea parlamentară. Nu peste tot ne-a fost ușor, nu peste tot am găsit cea mai bună soluție, drept urmare am votat împotrivă sau chiar ne-am abținut pentru acele soluții unde noi am crezut că s-ar fi putut găsi una mai bună. Dar cu toate acestea, am votat pentru această formulă, pentru ca să mai facem încă un pas, poate mic, dar mai mare decât am fi făcut cu primul raport al comisiei în această reformă a justiției.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să fiu mai scurt, pentru că este o plăcere să constat faptul că, consensul votului, putem spune așa, privindu-l în ansamblu, se regăsește și în consensul interpretărilor și motivărilor asupra votului, eu purtând cuvântul colegilor mei conservatori, regăsind o bună parte din ceea ce voiam să mărturisesc în luările de cuvânt anterioare.

Aș vrea pe scurt, totuși, să punctez trei nuanțe la care ținem. Prima este aceea că examenul de democrație, "bacalaureatul", aproape, i-am zice noi, ținut și promovat astăzi cu succes, sub această cupolă, am vrea să-l considerăm și-l considerăm promovat de ansamblul instituțiilor statului implicate și ale factorilor politici. Nu credem că este numai un merit al Parlamentului. suntem la capătul unui drum anevoios, în care mecanismele statului de drept s-au dovedit fiabile. Guvernul a avut hărnicia și curajul să pregătească un complex pachet de legi ambițioase și definite politic destul de clar. Parlamentul l-a examinat cu responsabilitate și a acceptat angajarea răspunderii Guvernului, înțelegând prin aceasta și obligând Guvernul că prin angajarea răspunderii își angajează și răspunderea pentru punerea în operă a pachetului de legi, ceea ce sperăm să se întâmple de acum încolo. opoziția și-a îndeplinit cu acribie rolul firesc de "avocat al diavolului" să-i spunem, de asigurare a contradictorialității și a examinat cu maximă atenție prevederile legii, căutându-i zonele mai puțin rezistente și procedând în consecință. Curtea Constituțională, însăși, într-un timp record, față de volumul sesizării, a analizat cu atenție și a pronunțat o hotărâre, mulți dintre noi credem înțeleaptă, indiferent ce părere am avea despre componența umană a Curții. comisiile juridice, scuzați-mi lipsa de modestie, primind învestirea, în virtutea Constituției, de a reexamina, au făcut prompt efortul de a pune de acord textele. pe măsură ce pasiunile au ajuns la paroxism, a intervenit, cu rolul pe care i-l acordă art.80 alin.2 din Constituție - președintele României - și și-a îndeplinit la timp rolul de mediator, permițând acest moment de fructificare finală a propunerii legislative.

Deci, considerăm că este un proces încununat, într-adevăr, cu dezbaterile și cu votul de astăzi și care sperăm să continue și în continuare, prin promulgare și aplicare.

A doua idee este aceea că poziția pe care a adoptat-o, uneori cu curaj, alteori iritând sau nedumerind, reprezentanții Partidului Conservator, în diferite mecanisme dintre cele enunțate, nu este decât un semn suplimentar de constanță față de valorile în care credem și pe care le promovăm, și anume, valorile stabilității, ale lucrului fără patimă pentru țară, ale respectării Constituției și instituțiilor statului de drept.

Aș adăuga chiar că, la început de viață, în ipostaza noastră corectată de Partid Conservator, considerăm o datorie de onoare să ne gândim la omonimii din istorie, care întotdeauna, în asemenea momente grele, au jucat rolul de cumpănă și rolul de factor ponderator ale emoțiilor politice. Așa vom face și în continuare!

În sfârșit, am simțit în unele luări de cuvânt că s-au plătit și polițe. Noi, Conservatorii, nu avem de plătit polițe, dar n-aș fi cinstit dacă nu v-aș mărturisi că avem de încasat polițe morale și spun doar atât: ne-am dovedit, încă o dată, între multe ghilimele, "imorali", cum cred unii, prin imoralitatea noastră înțelegându-se aceea că punem principiile și consecvența față de regulile democrației, față de legi, față de Constituție mai presus chiar decât lucrul care ne este și el foarte scump, unisonul cu vocea aliaților noștri. Unison, care și el credem că trebuie să se întemeieze tot pe principii și pe reguli.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă n-ați vorbit pentru colegi, oricum ați vorbit pentru istorie.

Vreau să vă anunț, stimați colegi, că ne vom revedea în curând. Cei care nu au vorbit astăzi, vreau să vă asigur că veți putea să faceți acest lucru zilele viitoare, pentru că dacă Guvernul va da ordonanțe de urgență, nu știu care Guvern, pentru că înțeleg că la concurență cu noi domnul prim-ministru Tăriceanu făcea unele anunțuri, dar în măsura în care vor fi ordonanțe de urgență transmise la Parlament, conform Constituției, va trebui să organizăm ședințe ale Camerelor, pentru a examina într-un interval de 5 zile, deci să convocăm în 5 zile Camerele în sesiune extraordinară pentru a discuta ordonanțele de urgență.

De aceea, vreau să fiți pregătiți în perioada următoare pentru reîntâlniri cât mai dese și cât mai plăcute.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 16,25.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 octombrie 2019, 18:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro