Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 octombrie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 03-10-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 octombrie 1996

3. Dezbateri: proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara la data de 16 septembrie 1996

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara la data de 16 septembrie 1996.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații în ceea ce privește titlul legii? Da, vă rog, domnule deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

S-a propus aici pentru analiza raportului 30 de minute. Rugăm să fie date aceste 30 de minute pentru analiza acestui raport.

A doua problemă - acest raport trebuia să fie prezentat aseară la ora 18.00 și el se prezintă astăzi. Deci, este o încălcare de procedură, dar măcar acuma dați aceste 30 de minute pentru analiza acestui raport, pentru că nu ne jucăm și nu avem în față un document oarecare, peste care să trecem așa cum s-a trecut peste multe legi acuma la sfârșit de sesiune parlamentară.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

...Nu a fost depus conform Regulamentului, ci aici, în sală.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Procedura a fost respectată.

Domnule Gavra, dacă mai interveniți o singură dată în acest fel, voi invita chestorii să vă scoată din sală.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Încercați și asta! (Rumoare, aplauze)

Domnul Ioan Gavra:

Procedură. Vă rog să specificați cum ați respectat procedura și în cât timp se distribuie rapoartele comisiilor deputaților și unde? Acesta este Regulamentul, în cât timp și unde, nu cum vreți dumneavoastră... (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Treceți în bancă! (Vociferări)

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Sigur, totalitarism!

Domnul Adrian Năstase:

Deci, regulamentul este foarte clar: timp de 48 de ore există posibilitatea depunerii unor amendamente. Deci, vă rog să vedeți încă o dată art.103, primul alineat.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

...al doilea...

Domnul Adrian Năstase:

S-a insistat asupra acestei chestiuni și s-a depus un amendament care va deveni celebru.

Se cere eliminarea articolului unic, când este foarte clar că, de fapt, votul privind ratificarea se dă asupra legii în ansamblu, dar nu are importanță. Lucrurile acestea vor rămâne în cărțile de școală și vor arăta înțelepciunea parlamentarilor.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Vă rog să nu comentați!

Domnul Adrian Năstase:

Nu comentez. Iertați-mă pentru această paranteză.

Deci, a fost nevoie de două zile pentru a se depune acest amendament celebru.

Art.103 spune că, după exercitarea eventuală a acestui drept, după cele 48 de ore regulamentare, comisia este obligată să depună raportul în cel mult trei zile de la sesizare. Comisia s-a întrunit... sau trebuia să se întrunească aseară, o parte dintre colegi nu au venit, trebuie spus acest lucru, și s-a stabilit o altă oră pentru întrunirea comisiei, astăzi de dimineață la ora 8.00

Comisia s-a întrunit, cu majoritate a adoptat raportul pe care îl aveți distribuit.

Art.104 spune următorul lucru: "Camera Deputaților, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, - ceea ce s-a întâmplat, pentru că acest raport a fost primit - înscrie cu prioritate pe ordinea de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă și trece la dezbaterea pe articole", ceea ce am făcut și ceea ce vom face. Deci, am trecut pe ordinea de zi și trecem la dezbaterea pe articole.

Procedura este respectată și deci, trecem la discutarea titlului legii. Dacă sunt observații privind titlul legii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu 13 voturi împotrivă și 13 abțineri a fost aprobat titlul legii.

Trecem la articolul unic și... Da, vă rog domnule Țurlea. Da, da, vă rog, aveți cuvântul, pe chestiuni de procedură?

Domnul Petre Țurlea (venind spre tribună):

Nu, discuții pe marginea articolului.

Domnul Adrian Năstase:

Pe marginea articolului nu pot lua cuvântul decât reprezentanții grupurilor parlamentare.

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Atunci pe marginea raportului.

Domnul Adrian Năstase:

Nici pe marginea raportului.

Colegii de la PUNR au insistat în nenumărate rânduri să respect regulamentul și cred că au dreptate. Îmi pare rău, acesta este regulamentul și voi încerca ...(Vociferări) Regret.

Deci, în legătură cu articolul unic există un amendament.

În primul rând, luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare sau poate eventual, dacă se dorește, reiterarea amendamentului, dacă nu, începem cu discuțiile din partea grupurilor. Domnul deputat Diaconescu.

Rog grupurile parlamentare să se înscrie la domnul deputat Raymond Luca, pentru aceste intervenții. Vă rog însă foarte mult, să rețineți că timpul total alocat pentru aceste intervenții este de 30 de minute.

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungaria, a cărei ratificare ni se cere să o aprobăm, reprezintă un eveniment de importanță majoră în viața celor două țări. De fapt, cred că este pentru prima oară în istoria de o mie de ani de conviețuire a celor două popoare când se încheie un asemenea tratat prin liber consimțământ, toate celelalte tratate din trecut fiind consecințe a unor războaie sau a unor dictate internaționale.

Prin el se arată clar că există perfectă compatibilitate între tot ceea ce privește caracterul unitar și național al statului român și drepturile tuturor minorităților naționale la păstrarea identității lor etnice, drepturi consfințite prin toate tratatele internaționale la care și țara noastră este parte.

Acest punct de vedere a fost stabilit încă din 1918 prin Declarația de la Alba Iulia, și partidul nostru a militat permanent, cu hotărâre în acest spirit. De altfel, în concepția noastră, politica externă a țării nu este apanajul unui partid politic, ci aparține țării întregi.

Tratatul reprezintă un pas înainte în direcția integrării europene, proces de largă deschidere, peste actualele frontiere promovând apropierea între popoare, iar apariția unor noi frontiere prin autonomii teritoriale pe principii etnice în interiorul statelor existente ar reprezenta o abatere de la mersul normal al istoriei.

Desigur, tratatul nu poate mulțumi pe toată lumea dintr-o țară sau cealaltă, dar este cel mai bun lucru ce se putea face în condițiunile existente. Dar pentru ca el să dea roadele așteptate va trebui schimbat actualul climat existent între cele două popoare, va trebui stabilit un climat de încredere reciprocă prin aplicarea cu strictețe și bună credință a tuturor prevederilor lui și, fără să ne uităm istoria, să privim spre viitor, spre o Europă nouă, cămin comun al tuturor popoarelor ce conviețuiesc în ea.

Pentru motivele arătate mai sus, Grupul parlamentar PNȚCD+PER va vota ratificarea acestui Tratat și va depune toate eforturile ca el să reprezinte un pas înainte pe calea reconcilierii româno-maghiare. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

În continuare domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Ziua de 16 septembrie 1996 va rămâne, sperăm, o dată importantă în istoria noastră și în istoria comună a României și Ungariei. Ea marchează începutul unor noi relații politice, economice și de securitate între două țări apropiate nu numai geografic, dar și printr-o îndelungată coexistență, prin împărtășirea, nu de puține ori, a aceluiași destin.

Semnarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria are importante consecințe politice, naționale și regionale. El este mărturia voinței noastre politice de a reclădi pe principii și valori noi colaborarea cu țările vecine. Așa cum a fost gândit și construit, Tratatul are marele merit de a materializa eforturile de surmontare a divergențelor istorice și a mentalităților suscitate de ele în timp, care au avut implicații complexe și de durată asupra raporturilor româno-ungare. El este expresia depășirii unui anumit prag psihologic, întreținut de cantonarea primordială în trecut și de subaprecierea unor potențialități noi pe care le oferă prezentul în contextul marilor schimbări din Europa ultimilor 7 ani.

Tratatul pune pe baze noi relațiile bilaterale, în spiritul înțelegerii și cooperării dintre cele două state și în conformitate cu standardele actuale ale politicii internaționale.

Tratatul răspunde intereselor și exigențelor naționale politice și de securitate ale celor două părți.

În pofida acelora care îi minimalizează sau îi exagerează impactul se poate afirma că Tratatul nu are nici învingători, nici învinși. El s-a născut și finalizat în spiritul egalității și al cooperării între parteneri. Cei care au încercat să folosească semnarea acestui document ca prilej pentru noi tensiuni între români și maghiari uită, în mod voit, esențialul: principiile politicii deschise, lipsite de prejudecăți, adeziunea la valorile democrației și civilizației moderne europene, pe care este edificat Tratatul.

Prin prevederile sale, el demonstrează cum se pot depăși diferendele din zonă și crea o regiune de stabilitate politică și economică, atât de necesară pentru integrarea celor două state în contextul european.

Articolul 3 al Tratatului menționează cu claritate că dialogul și compromisiul politic, calea pașnică de soluționare a problemelor sunt singurele alternative pentru o politică constructivă și viabilă în zonă.

De asemenea, documentul supus astăzi ratificării răspunde imperativelor de securitate ale țărilor semnatare.

Articolul 4 consacră recunoașterea frontierelor și integritatea teritorială a fiecărei părți. "PărțileContractante, în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional, precum și cu principiile Actului Final de la Helsinki, reconfirmă că vor respecta inviolabilitatea frontierei lor comune și integritatea teritorială a celeilalte Părți. Ele reafirmă, de asemenea că nu au pretenții teritoriale una față de cealaltăși că nu vor ridica astfel de pretenții nici în viitor." Mai mult decât atât, garanțiile de securitate sunt întărite prin aceea că cele două țări se angajează să nu permită unei terțe părți să folosească teritoriul lor pentru comiterea unor activități îndreptate împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a celeilalte părți.

Deosebit de important este faptul că, în spiritul Constituției României și al reglementărilor intenaționale în domeniu, Tratatul recunoaște și încurajează drepturile minorităților naționale la afirmarea identității lor proprii. Subliniem că printr-un efort politic comun s-a reușit depășirea unor deosebiri de vederi, s-au clarificat acele formulări din Recomandarea 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care ar fi putut crea ambiguități și ar fi putut duce la interpretări susceptibile să genereze animozități în climatul politic bilateral.

Încurajând cooperarea bilaterală și colaborarea politică în plan internațional, Tratatul deschide noi oportunități politicii noastre externe, orientată spre integrarea europeană și aderarea la structurile de securitate euro-atlantice. Afirmarea voinței politice comune a celor două părți, de a milita împreună pentru realizarea acestor obiective majore de politică externă, arată preocuparea lor de a fructifica cu maximum de rezultate contextul actual al restructurării spațiului european.

De asemenea, trebuie menționat căTratatul a fost elaborat în conformitate cu prevederile în materie ale organismelor europene și internaționale și cu legislația internă a fiecărei Părți.

Un alt element, nu lipsit de importanță, este, așa cum arată sondajele de opinie, percepția favorabilă pe care o au cei mai mulți cetățeni români asupra Tratatului. La aceasta se adaugă reacția deosebit de pozitivă a liderilor politici din Franța, Statele Unite ale Americii, Germania și din organismele europene. Toate aceste aspecte, prezentate aici doar succint, relevă capacitatea de a da răspuns adecvat unei probleme politice majore sensibile pe măsura așteptării celor mai mulți dintre locuitorii acestei țări și a partenerilor noștri în relațiile internaționale.

Înclinăm să credem că Tratatul bilateral dintre România și Ungaria are virtuțile necesare pentru a se constitui ca un document de referință în eforturile de reconstruire a unor relații stabile și durabile de cooperare și înțelegere între țări vecine.

Acestea sunt considerentele de fond pentru care membrii Grupului parlamentar al PDSR vor vota pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Costică Ciurtin, din partea Grupului parlamentar al PUNR. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este un moment crucial în istoria relațiilor dintre cele două țări și popoare - român și maghiar. S-a ajuns la semnarea unui Tratat de cooperare, de bună înțelegere și vecinătate între cele două state a căror istorie zbuciumată le-a făcut să fie departe unul de altul.

Suntem însă confruntați cu o serie de aspecte ale cuprinsului Tratatului care ne indignează. Totuși, vreau să afirm faptul că Partidul Unității Naționale Române s-a pronunțat și se pronunță pentru normalizarea relațiilor dintre România și Ungaria, exprimându-și dorința sinceră de a se realiza un spațiu al încrederii și respectului reciproc în această zonă a Europei.

Partidul Unității Naționale Române a susținut și susține conștient și în mod responsabil, atât în plan politic, cât și legislativ și guvernamental, intrarea României în structurile economice și de securitate euro-atlantice, fiind convins ca aceasta reprezintă singura alternativă credibilă pentru țara noastră acum și în viitor.

Partidul Unității Naționale Române a salutat inițiativa președintelui Ion Iliescu privind reconcilierea istorică dintre România și Ungaria, fiind convins că se va ajunge la eliminarea tensiunilor dintre cele două țări. Din păcate, însă, acest demers nu a fost finalizat decât parțial.

Partidul Unității Naționale Române s-a exprimt și se exprimă ferm împotriva introducerii Recomandării 1201 în anexa la Tratat, eludându-se Convenția-cadru a Consiliului Europei, singurul document ratificat de Parlamentul României, și conferindu-i-se acestei recomandări puteri de act juridic între cele două părți.

În preambulul Tratatului, la alin.4 se vorbește textual despre "minoritățile naționale" în loc de sintagma "persoane aparținând minorităților naționale", așa cum termenul este cuprins în toate documentele internaționale, inclusiv în tratatele Ungariei, spre exemplu, cu Slovacia.

Suntem, de asemenea, nemulțumiți de faptul că în art.4 se spune: "Părțile contractante...ș.a.m.d. reconfirmă că vor respecta inviolabilitatea frontierelor lor comune și integritatea teritorială a celeilalte părți". Deliberat se omite suveranitatea națională, încălcându-se art.1 și 2 din Constituția României, și avem în vedere faptul că toate tratatele internaționale de după 1990 stipulează această prevedere. În acest sens, consemnăm tratatele dintre Germania și Franța, precum și tratatele României încheiate cu terțe state după 1990.

Interesant este că acest principiu este cuprins și în Convenția-cadru la art.21, care, însă, în mod conștient sau deliberat, a fost omis a fi cuprins în Tratatul de bază, pentru că, așa cum știți dumneavoastră, dreptul internațional stipulează afirmând despre suveranitate, citez: "dreptul unei țări de a-și exercita (impune) autoritatea statului în interior fără imixtiune externă". Prin urmare, așa cum ne lămurește Ministerul Afacerilor Externe că, el este cuprins în art.15, paragraful 12, această suveranitate nu trebuie dedusă, ea trebuie stipulată în Tratat. Prin urmare, noi nu mergem a deduce din conținutul unui articol sau altul ceea ce interesează un popor și o țară, așa cum spuneau alții cu o sută de ani înainte: o națiune se afirmă, nu se discută.

Dar, domnilor, ceea ce ne îngrijorează mai mult este art.15, al cărui conținut lasă prin ambiguitatea formulărilor cuprinse în el, interpretarea la latitudinea fiecăruia. Eu nu aș vrea să insist asupra conținutului acestui articol, dar sunt de notorietate unele prevederi ale acestuia, pentru că, de exemplu, la pct.2 al art.15 se stipulează clar că persoanele aparținând minorității maghiare au dreptul exercitat în mod individual sau împreună, ceea ce însemnează colectiv, cu alți membri ai grupului lor de a își exprima... și continuă citatul.

Acest pasaj este cuprins sub altă formă și în Convenția-cadru de care Ministerul Afacerilor Externe nu a ținut cont și el este precizat și în raportul explicativ al titlului 1, art.l, pct.31 al aceleiași Convenție-cadru și în care se spune: nu se are în vedere recunoașterea de drepturi colective minorităților naționale. Se pune întrebarea: de ce a acceptat partea română această redactare frauduloasă, când aveam un act juridic - Convenția-cadru?

Punctul 3 al aceluiași art.15 stipulează pentru noi, în mod absolut și imperativ: "părțile vor lua măsurile necesare pentru ca aceste persoane să poată învăța limba lor maternă". Este bine, dar pe ce cheltuială se face această...? "Dreptul de a primi educație în limba maternă se va aplica fără a aduce vreo atingere învățării limbii oficiale ori predării în această limbă", este art.14, paragraful 2 al acestei Convenții-cadru, de care Ministerul de Externe nu s-a prevalat.

În al doilea rând, educația prin limba maternă maghiară nu implică nici o obligație financiară din partea părții române - vezi art.13, paragraful 2 și art.14, paragraful 1 ș.a.m.d.

Tot la pct.3 al art.15 se spune: aceste persoane au dreptul de a folosi numele și prenumele lor în limba lor maternă. În Convenția-cadru la art.11, pct.1 se stipulează citez: "părțile pot folosi alfabetul limbilor oficiale, în speță limba română pentru scrierea numelui unei persoane aparținând unei minorități naționale în forma sa fonetică". De ce nu s-a folosit această formă în conținutul Tratatului. Nu mai avem ministru de externe? Este adevărat, el este managerul electoral. Întrebarea trebuie adresată însă domnului Iliescu, el răspunde, conform Constituției și a articolului 91 din aceasta.

Mergem mai departe, la pct.9, art.15 din Tratat: "părțile contractante... se spune mai departe, se vor abține de la orice politică ori practică, având drept scop asimilarea împotriva voinței lor, a persoanelor aparținând minorităților naționale și vor proteja aceste persoane". Dar, în art.5, pct.2 și pct.45 din raportul explicativ al Convenției-cadru se precizează în mod clar: "aceasta nu interzice asimilarea voluntară", închei citatul. De ce nu s-a introdus această formulare în conținutul Tratatului? Și aceasta cu atât mai mult cu cât știm cu toții că avem multe familii mixte cărora li s-ar fi creat un alt statut. Prin conținutul ei, cuprins în Tratat, această omisiune, face ca toți românii de naționalitate maghiară să fie lăsați în mod forțat UDMR-ului. Pentru ce domnule Iliescu?

Tot pct.9, art.15: "ele, părțile se vor abține de la măsuri care să modifice proporțiile populației din zonele locuite de minoritarii maghiari". Bine, dar ia să vedem ce spune art.25 din Constituția României și vă citez: se menționează că: "fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară". Adică cum domnilor? Am ajuns ca, în propria noastră țară, să nu avem voie să ne stabilim domiciliul în județele Harghita și Covasna? Guvernul nostru nu vrea să știe, iar, dacă-mi permiteți, Budapesta va oferi soluțiile necesare.

Toate acestea, coroborate cu art.20 din Constituție, paragraful 2 fac nulă orice posibilitate de interpretare a Recomandării 1201, așa cum ea este stipulată în anexă. Și pentru ca dumneavoastră să fiți, în sfârșit, convinși de ceea ce Partidul Unității Naționale Române a susținut de când s-a înființat, iată vă dau dovada acțiunilor forțelor UDMR din Covasna și Harghita, care deja au început, este organul de presă al PDSR-ului în aceste județe, au început deja bilingvismul, iar în tribunalele din județele Covasna și Harghita se vorbește deja ungurește.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Ioan Mureșan de la PRM, va urma domnul deputat Victor Boștinaru de la PD. Domnule deputat aveți cuvântul.

Domnul Ioan Mureșan:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încheierea tratatelor de bună vecinătate cu țările din jurul nostru este un lucru util și extrem de necesar. Este ca o gospodărie tânără, înconjurată de vecini buni, care, ajutându-se reciproc, permit tinerei gospodării să se consolideze și să prospere. Așa ar trebui privită ratificarea acestui tratat, cu atât mai mult cu cît, ținând cont de antecedentele istorice, un tratat cu vecina noastră din vest, Ungaria, era extrem de necesar și binevenit.

Am fi putut trece la un proces de conciliere istorică, acum, când suntem în pragul făuririi unei Europe unite. Noi românii, însă, trebuie să fim foarte atenți. Noi suntem un popor bun și iertător, dar nu trebuie să uităm niciodată îndemnul unui fruntaș al Partidului Național Român, care, adresându-se tineretului, generațiilor viitoare, spunea că nu avem voie să uităm, în veci, că, veacuri de-a rândul, apele transilvane au fost umflate în matcă cu lacrimile vărsate de români în lupta lor pentru libertate națională și dreptate socială. Deci noi putem ierta, dar nu putem uita acest lucru.

În tratatul supus spre ratificare sunt câteva elemente care împiedică Grupul parlamentar România Mare să participe la vot, așa cum noi am fi dorit, din toată inima.

Partidul România Mare, credincios programului său, nu poate fi de acord cu referirea din anexă la Recomandarea 1201. Noi nu admitem nici un fel de dictat, nici un fel de recomandare cu aluzie la știrbirea independenței și suveranității României, indiferent din ce cancelarie ar veni. Nouă ni se pare că suntem prea monitorizați, România, în această perioadă. Noi dorim o Românie demnă, egală în drepturi cu toate națiunile lumii. Ne temem că azi admitem o referire la o recomandare și mâine ne trezim cu o enclavă etnică în mijlocul țării, că așa a hotărât cineva undeva.

În al doilea rând, noi considerăm momentul ales pentru încheierea și ratificarea tratatului că nu este cel mai potrivit. Am așteptat o mie de ani să avem un tratat cu Ungaria, care să fie respectat și nu mai putem aștepta două luni. Acțiunea este prea importantă pentru a fi folosită ca propagandă electorală. Noi credem că ratificarea acestui tratat putea să aibă loc după alegeri.

În al treilea rând, procedura de urgență nu ni se pare potrivită. Noi credem că o procedură normală, cu ascultarea ardelenilor, ar fi dus la încheierea acestui tratat ancorat în realitățile Ardealului. Păcat că mulți dintre noi nu cunosc aceste realități.

Pentru aceste motive, deși dorim sincer un tratat ferm și cinstit cu țara vecină, care să ne permită amândurora integrarea în structurile euro-atlantice, grupul nostru parlamentar nu va participa, în cea mai mare parte, la vot. Cei ce vor fi prezenți în sală vor vota propriei lor conștiințe.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Victor Boștinaru, din partea Grupul parlamentar PD. Va urma domnul deputat Iuliu Vida, din partea Grupul parlamentar UDMR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Victor Boștinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Distinși colegi,

Ratificarea acestui tratat este un act responsabil, o dovadă de rațiune și suntem convinși că el va contribui, de o manieră majoră, la stabilitatea regiunii, la reconcilierea și parteneriatul istoric între România și Ungaria, la integrarea celor două țări în structurile euroatlantice.

Partidul Democrat, care a susținut de la început soluțiile care se regăsesc astăzi în tratat și care nu a fost niciodată în favoarea drepturilor colective și a autonomiei pe criterii etnice, este, între partidele parlamentare, printre cele care au contribuit poate cel mai mult la soluția interpretării riguroase a Recomandării 1201, inclusiv prin prestigiul nostru și al colegilor noștri de partid, în plan internațional.

În fond, ca și Ministerul Afacerilor Externe, istoria ne dă azi dreptate și aceasta contează cel mai mult, dincolo de cei doi ani de mistificări și propagandă din România. Ne întrebăm doar dacă bunacredința actualului partid de guvernământ oferă garanții când, pe de o parte, declară că susține ratificarea Tratatului cu Ungaria, iar, pe de altă parte, manipulează opinia publică de o manieră abjectă, inclusiv prin prezentarea voit inexactă a poziției unora dintre colegii noștri care au contribuit decisiv la conturarea soluțiilor pe care astăzi le votăm.

Tratatele pot fi semnate, rămâne doar ca voința politică a partidelor să pună în operă litera și spiritul lor.

Partidul Democrat, Grupul parlamentar va vota în favoarea acestui tratat, gândindu-se la trecut și privind, mai ales, către viitor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Iuliu Vida. Va urma domnul deputat Vasile Popovici, din partea Grupului parlamentar al PL’93 și PAC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta punctul de vedere al Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiară din România, cu privire la tratatul de bază prezentat spre ratificare.

UDMR-ul, reprezentantul legitim al comunității naționale maghiare din România, a considerat că Tratatul de bază româno-ungar poate constitui un mijloc important în procesul reglementării relațiilor dintre cele două țări. Tototdată, ne-am fi așteptat ca aceasta să contribuie, în mod esențial, la rezolvarea problemelor comunității maghiare din țara noastră.

Apreciem strădania celor două țări de a accelera integrarea euro-atlantică și de a elimina obstacolele din calea acestui proces, însă tratatul poate constitui un instrument pentru atingerea acestui obiectiv doar în cazul în care nu rămâne la nivelul unei declarații de intenție.

Am luat act de faptul că guvernele celor două țări au negociat și au semnat tratatul de bază. După opinia noastră, textul convenit cuprinde unele prevederi pozitive care, în cazul aplicării corespunzătoare, cu bună credință, pot constitui un pas înainte în soluționarea problemei minorităților naționale.

În același timp, în mai multe domenii, textul tratatului nu satisface pretențiile legitime ale comunității maghiare din România. Apreciem pozitiv cuprinderea în tratat a Recomandării 1201 a Consiliului Europei, document care a devenit o obligație cu putere juridică pentru părțile semnatare.

(Aplauze din partea unde se află PRM)

Mulțumesc pentru acceptul dumneavoastră!

Considerăm că interpretarea restrictivă a Recomandării 1201 este inacceptabilă și inadmisibilă, datorită faptului că, la admiterea țării noastre ca membru cu drepturi depline în Consiliul Europei, Guvernul României și-a însumat, fără echivoc, obligația de a respecta prevederile Recomandării.

Reafirmăm că instituționalizarea exercitării diferitelor forme ale drepturilor colective este indispensabilă pentru soluționarea situației comunității maghiare din România.

Dintre soluțiile pozitive cuprinse în tratat, remarcăm asigurarea învățământului în limba maternă, la toate nivelele și formele, inclusiv posibilitatea înființării unor instituții superioare de stat, permiterea expunerii de inscripții bilingve cuprinzând denumirile tradiționale locale ale străzilor și localităților și sunt și alte reglementări asemănătoare cu privire la denumirile topografice etc.

Considerăm că prevederile referitoare la folosirea limbii materne în relațiile cu autoritățile locale administrative și judiciare nu sunt clar formulate, dând posibilitate la interpretări unilaterale și restrictive, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, chiar în Camera Deputaților, când s-a adoptat Legea organizării judecătorești, Legea administrației publice locale ș.a.

Constatăm, cu regret, faptul că părțile semnatare nu au luat în considerare Avizul nr.176/1993 al Consiliului Europei, care cuprinde obligațiile României, ca membru cu drepturi depline, și nu a ținut cont nici de interesele vitale ale comunității maghiare. Cel mai elocvent exemplu este refuzul de a include în tratat obligativitatea retrocedării bunurilor bisericești și comunitare.

Garanțiile privind aplicarea tratatului de bază nu sunt clar formulate, motiv pentru care există riscul ca mecanismul de control să fie ineficient.

Omiterea prevederilor sus-menționate situează tratatul sub nivelul cerințelor Consiliului Europei în domeniul drepturilor minorităților naționale.

Declarăm că UDMR-ul susține consecvent elementele primordiale ale programului său: statul de drept, economia socială de piață, integrarea europeană și euro-atlantică, asigurarea securității și menținerea stabilității interne și regionale, precum și rezolvarea problemelor minorităților, în conformitate cu practica pozitivă europeană în domeniile învățământului, culturii, folosirii limbii materne.

Aceste obiective sunt realizabile doar prin crearea și transpunerea în practică a diferitelor forme de autonomie, după cum ne-am pronunțat, în repetate rânduri, în declarațiile noastre politice.

Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că tratatul, în forma sa prezentată spre ratificare, nu se situează la nivelul așteptărilor noastre.

Ca atare, acesta poate constitui doar un prim pas într-un proces care să ducă, în viitorul apropiat, la schimbări reale și benefice în situația comunității maghiare din România.

În consecință, grupul nostru va exprima o poziție politică corespunzătoare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Popovici, din partea Grupului PL’93 și PAC.

Domnul Vasile Popovici:

Stimați colegi,

Aș dori să-mi pot permite să exprim, aici, un punct de vedere echilibrat, vorbind despre avantajele semnării tratului și, eventual, așa, pentru ca să-mi construiesc frumos expunerea, să vorbesc și despre dezavantaje. Constat, însă, că nu pot vedea decât avantaje și cred că aici exprim punctul de vedere al întregului grup.

Marele avantaj al acestui tratat este că garantează frontiera de vest a României și, mai mult, trebuie să observăm circumstanța în care se produce garantarea acestei frontiere, este pe timp de pace. Este pentru prima dată când cele două state vecine semnează un tratat în deplină libertate, suveranitate, independență și cad de acord asupra stabilității frontierei. De asemenea, între avantajele majore ale acestui tratat, este contribuția pe care România și Ungaria o aduc, în acest moment, stabilității în zona central-europeană.

Semnând acest tratat, România dovedește comunității internaționale că este capabilă să fie o țară stabilă, capabilă să se înțeleagă cu toți vecinii săi.

În fine, ca punct important, ca avantaj important pe care semnarea acestui tratat îl aduce, este faptul că, în felul acesta, noi facem un pas important pentru integrarea în structurile europene și euro-atlantice, în special pentru integrarea în NATO.

Evident că acest tratat reprezintă o lovitură grea ce se dă de către Parlamentul României și de către statul român, dacă doriți, extremiștilor.

Mulți s-au întrebat cine sunt extremiștii dintre noi. Aveți acum turnesolul: votul pe care îl vom da acestui tratat îi va desemna cu precizie.

Țin să apreciez felul în care a procedat Ministerul Afacerilor Externe, consultând partidele, pe parcursul celor 4 - 5 ani de când se poartă negocieri.

Nu doresc să insist acum, pentru ca să nu întunec momentul și să nu dau apă la moară celor dintre noi care nu doresc să se ratifice, în acest moment, tratatul, amintind cum s-a ajuns la acea anexă din tratat prin care nu se recunosc drepturile colective și nu se recunoaște dreptul la autonomie regională pe criterii etnice - acesta este un punct extraordinar câștigat de România în negocieri - și nu doresc să apăs și să îndrept discuția în această direcție. Țin să spun, însă, că semnarea acestui tratat și înțelegerea pe care semnarea o deschide cu Ungaria este extrem de importantă, fiindcă, dacă ne uităm pe hartă - și politică externă nu se poate face decât uitându-te pe hartă - observăm că, în acest moment, Ungaria este singurul nostru coridor viabil spre Europa. Și de aceea mi se pare important să construim, prin acest tratat, o relație durabilă cu Ungaria și să punem în practică toate mecanismele necesare pe care tratatul le deschide, în anii care vin, pentru ca această relație să fie una care să dureze.

Cred că este și în interesul UDMR-ului ca acest tratat să fie ratificat de către Parlament, fiindcă el oferă garanțiile suficiente pentru ca toate țelurile pe care UDMR-ul și le declară prin statut să fie realizate.

Grupul nostru parlamentar susține, cu toată deschiderea și sinceritatea, ratificarea de către Parlament a acestui tratat și vom vota cu toții pentru.

(Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul secretar de stat Marcel Dinu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Marcel Dinu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată asistență,

Eu aș vrea să mă refer, în câteva cuvinte, la unele din punctele de vedere exprimate aici în legătură cu conținutul tratatului și care, pentru mai buna înțelegere, ar trebui să fie mai bine clarificate.

Au fost câteva puncte de vedere divergente cu privire la Recomandarea 1201 și la interpretarea comună dată acestei recomandări.

Vreau să precizez că această interpretare comună, care se referă la faptul că recomandarea nu înseamnă drepturi colective și nici nu oferă vreo obligație, vreun statut special de autonomie teritorială pe criterii etnice, a fost cheia de boltă a construcției tratatului, a fost punctul care ne-a permis încheierea negocierilor. A fost un punct de vedere pe care l-am avut pe tot parcursul negocierilor, care ne-a făcut, pentru că nu a fost acceptat, să nu semnăm tratatul în preajma Conferinței de stabilitate de la Paris, din martie 1995, când știți foarte bine că Slovacia semnase Tratatul cu Ungaria. Deci, până în momentul în care nu am venit asupra acestei chestiuni cu o formulă acceptabilă, nu am putut realiza progresul respectiv.

Punctul de vedere exprimat de distinsul reprezentant al UDMR-ului, împotriva acestei interpretări comune româno-ungare, cred că dovedește greutatea specifică politică a acestei interpretări.

În legătură cu art.15, aș invita atenția dumneavoastră asupra primului paragraf, care este esențial și care pune Convenția-cadru ca și cuvânt de ordine în ceea ce privește respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Tot ce a fost citit aici din Convenția-cadru și care nu este reluat în tratat, oricum, trebuie respectat, pentru că această convenție a devenit, în urma ratificării de către Parlamentul României, și un document de drept intern.

Toate prevederile art.15 sunt preluări din texte existente, fie din Constituția noastră, fie din Convenția-cadru, nu sunt chestiuni noi.

În legătură cu reconcilierea istorică, pentru că s-a apreciat că această inițiativă pozitivă nu ar fi fost continuată, vreau să vă informez că, în viitorul apropiat, se vor termina negocierile asupra Declarației politice privind reconcilierea și asupra Acordului de reconciliere istorică și parteneriat dintre România și Ungaria, ceea ce va face ca această inițiativă valoroasă să cunoască un nou impuls.

În legătură cu problemele legate de suveranitatea națională, eu cred că lucrurile sunt puse puțin dintr-un unghi care nu este neapărat al Dreptului internațional. În Dreptul internațional, ceea ce se referă la suveranitate este vorba de principiul egalității suverane a statelor și acesta se regăsește în conținutul tratatului, atunci când invocăm Actul final de la Helsinki și alte documente internaționale. Suveranitatea națională a României nu este obiect de negociere, nici cu Ungaria, nici cu un alt stat și nu avea ce căuta, ca atare, în acest document.

În legătură cu problema ridicată de distinsul reprezentant al UDMR-ului, privind retrocedarea averilor bisericești, nu era locul în Tratatul cu Ungaria să fie această chestiune prezentată, întrucât nu este un contencios sau o problemă a relației dintre România și Ungaria. Nu Ungaria a fost proprietara acestor averi.

Acestea erau câteva chestiuni pe care am ținut să le precizez, pentru ca să nu existe dubii în problemele respective. Aș vrea numai să adaug că semnarea Tratatului dintre România și Ungaria s-a bucurat de o extraordinar de bună primire, că, deja, unele efecte se simt, se văd, pe planul eforturilor noastre privind integrarea în structurile euro-atlantice, deja apar idei că România ar trebui să fie inclusă în primul grup, în primul val sau în orice altceva o fi primul. De asemenea, sunt și niște reverberații foarte pozitive, pe plan economic, România este văzută, mai mult ca înainte, ca o zonă de stabilitate și securitate, ceea ce face să crească interesul investitorilor străini, al partenerilor din străinătate în relațiile economice cu noi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

Rog chestorii să invite în sală toți colegii, pentru a trece la votul asupra art.1.

Da, domnule deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

O chestiune de procedură, domnule președinte...

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă rog ca înaintea votului final să se facă verificarea cvorumului.

Domnul Adrian Năstase:

Da, da. Vă mulțumesc.

(Domnul președinte Adrian Năstase acționează soneria)

Da, poftim?

Domnul Vasile Popovici:

În numele Grupului nostru parlamentar, solicităm vot nominal, pentru ca să rămână, pentru următorii ani, cum s-a votat în Parlamentul României această chestiune importantă.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Deocamdată discutăm despre art.1. Nu am pus, încă, în discuție votul final.

Deci rog chestorii și secretarii să meargă să-i anunțe pe colegii care sunt pe hol.

Îi rog pe secretarii de ședință să verifice dacă există cvorum.

Îi rog pe toți colegii să ia loc în sală, să ia loc în bănci.

Sunt în sală 187 de deputați.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă rog să mergeți în sală și să numărați.

Împotrivă? Vă rog să numărați.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Anunțați-l!

Domnul Adrian Năstase:

Vă anunț rezultatul votului. Fiți fără grijă.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Rezultatul votului este următorul: 146 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 25 de abțineri .

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost adoptat.

Pentru votul final asupra legii, s-a făcut propunerea unui vot nominal.

Cine este de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Înțeleg că se dorește un vot deschis.

Haideți, totuși, să numărăm într-un sens sau altul.

Pentru vot deschis. Cine este pentru votul deschis? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Deci, pentru vot deschis, să mai rugăm o dată, dacă mai este cineva pe sală, să vină.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați.

Rezultatul votului este următorul: 159 de voturi pentru, un vot împotrivă și 27 de abțineri .

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. (Aplauze)

Da. Domnul deputat Tabără.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte, nu am să fac nici o declarație. Mențin acel punct de vedere de luni. L-am reexprimat astăzi, îl reexprim și de această dată, de la această tribună, nu s-a respectat Regulamentul. V-am cerut verificarea cvorumului înainte de votul final. Și el nu s-a făcut.

A două problemă. După primul vot al articolului unic ...

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, sunteți în eroare.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu s-a verificat.

Domnul Adrian Năstase:

Cei doi secretari au verificat...

Domnul Valeriu Tabără:

Cvorumul nu a fost anunțat, domnule președinte. Deci nu a fost anunțat și vă cer să-l verificați.

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, el a fost .... Am spus că sunt în sală ....

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, o chestiune de procedură.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, în momenul în care un grup parlamentar, prin șeful său de grup, cere verificarea cvorumului, conform Regulamentului, pe care vă rog să-l citiți o dată, măcar, dumneavoastră trebuie să verificați prin secretari și să anunțați prezența în sală, după care să treceți la vot. N-ați făcut acest lucru. (Rumoare; vociferări)

După fiecare vot exprimat, trebuie să anunțați rezultatul, nu în final. Deci nu în final.

Vă felicit pentru încălcarea Regulamentului și pentru ratificarea cu încălcarea Regulamentului acest tratat. Sunteți campioni la acest capitol. Felicitări.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc pentru această intervenție. Sper să fie ultima dumneavoastră intervenție în acest Parlament. (Râsete; aplauze)

Stimați colegi, am anunțat la un moment dat, au fost 92. Deci cei doi secretari au numărat voturile, 93 de o parte și 95 de cealaltă parte. Au fost, deci, 187 de voturi și acest lucru a fost deja anunțat.

Îi dau cuvântul domnului prim-ministru, pentru câteva cuvinte înainte de final.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, eu sper că dumneavoastră .... (Domnul președinte de ședință întrerupe microfonul)

(Rumoare; vociferări)

Are cuvântul domnul prim-ministru.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă-mi permiteți, numai câteva cuvinte.

Iată, acum, după o perioadă lungă, de circa 3-4 ani de zile de negocieri, am ajuns la final, prin ratificarea de către Senat și de către Camera Deputaților a Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară.

Eu îl consider un eveniment deosebit, posibil de realizat numai datorită poziției constructive a partidelor politice în decursul celor 2-3 ani. Țin să repet aici, am avut întâlniri periodice și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, la nivel de Guvern, la nivel de Președinție. Au fost o serie de observații, propuneri, multe dintre ele au fost avute în vedere în procesul de negocieri.

Eu vă mulțumesc pentru acest sprijin constructiv. Considerăm că este un moment deosebit de important, care dă o perspectivă nouă României legat de obiectivele sale de integrare europeană și euro-atlantică. De asemenea, țin să apreciez și să vă mulțumesc, în numele meu și al Guvernului, pentru operativitatea cu care a fost aprobat de către dumneavoastră acest Tratat, ca și celelalte care au fost obiectul discuției astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 2:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro