Plen
Ședința Senatului din 13 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.116/20-09-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 13-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 13 septembrie 2005

2. Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple "Alianța D.A. - Dezastrul agriculturii", inițiată de Grupul parlamentar al Partidului România Mare și semnată de 40 de senatori.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Stimați colegi, primul punct pe ordinea de zi este moțiunea cu tema "Alianța D.A. - Dezastrul agriculturii", semnată de 40 senatori.

Consult colegii senatori dacă vreunul dintre dânșii care au semnat moțiunea doresc să-și retragă semnătura. Nu.

Pe cale de consecință, stimați colegi, dați-mi voie să vă informez că Biroul permanent, astăzi, la ora 8.30, a stabilit următorii timpi:

Pentru Guvern, un total de 60 minute, pentru prezentare și răspuns final.

Pentru grupurile parlamentare:

  • Alianța PNL-PD - 33 minute;
  • Grupul parlamentar Social-Democrat - 31 minute;
  • Grupul parlamentar PRM - 15 minute;
  • Grupul parlamentar al P.C. - 7 minute;
  • Grupul parlamentar UDMR - 7 minute;
  • Independenți - 3 minute.

Invit pe domnul senator Iorga Nicolae, din partea Grupului parlamentar PRM, pentru a da citire moțiunii.

Poftiți la tribună.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să susțin astăzi în fața domniilor voastre moțiunea simplă, având ca titlu "Alianța D.A. - Dezastrul agriculturii".

În campania electorală de la sfârșitul anului 2004, o maree portocalie, D.A., inunda satele, comunele și orașele României, cu un "Program de guvernare" în care la Capitolul IX trona impozant titlul "Politica agricolă și de dezvoltare rurală".

Românii au ieșit pe la porți și au constatat că purtătorii acestui mesaj îi salutau într-un mod cu totul neobișnuit, nu cu "bună ziua", nu cu "bună seara", nu "Lăudat fie Iisus", ci cu ispititorul salut: "Să trăiți bine!"

Românii au primit cu bunăvoință acest îndemn, însă ce se ascundea în spatele acestei draperii atrăgătoare? O guvernare incoerentă, incompetentă, lipsită de strategii valabile, cu măsuri legislative care se obstrucționează unele pe altele, și, mai simplu spus, o guvernare foarte departe de nevoile românului.

Sănătatea este în colaps, neexistând, practic, medicamente compensate, într-un sistem subfinanțat.

Pensiile, după ce au fost compensate și, chipurile, au fost majorate, au devenit tot mai mici, datorită cotei unice, care i-a îmbogățit pe cei bogați.

Prețurile au luat-o razna în România, ajungând la nivelul țărilor din UE, în timp ce salariile au stagnat.

Plata gazului metan, a curentului electric, a apei și a altor resurse și servicii de strictă necesitate a devenit pentru români un adevărat coșmar.

Economia este în pragul falimentului datorită unei politici fiscale care a dinamitat exportul, componenta reală și determinantă în acest domeniu.

Și toate acestea, într-un moment al istoriei în care Europa democrată și productivă a întredeschis ușa înspre România. Oare ce se vede prin această ușă? Oameni săraci, oameni care luptă singuri cu calamitățile naturale, oameni care așteaptă inutil, sub cerul liber, sprijin real din partea guvernanților.

La nivelul unei țări, orice eroare, orice impostură în oricare dintre domeniile de activitate executivă înseamnă eșec politic și, mai grav, noi probleme și greutăți în viața societății.

În situația în care peste 40% din populația țării este ocupată în agricultură, eșecul politicii din acest domeniu afectează grav economia țării noastre.

Lipsesc strategiile coerente, bazate atât pe regulile de mult știute de țăranul român, cât și pe modernitatea standardelor impuse de UE. Restul îl avem ca dar de la Bunul Dumnezeu!

Este evident că în România există toate condițiile ca pâinea să se găsească pe masa tuturora. Această concluzie este fundamentată pe toate datele care reflectă specificul potențialului agricol românesc.

Atunci ce ne lipsește? Este o întrebare care frământă de mai mult timp mințile românilor. Răspunsul este simplu: un Executiv care să înțeleagă nevoile țării și să aibă competența de a propune soluții moderne, eficiente și bine fundamentate.

Ce au făcut însă Guvernul Tăriceanu și Ministerul Agriculturii, Silviculturii și Dezvoltării Rurale, condus de Gheorghe Flutur, prin "Programul de guvernare" promis în campania electorală?

În primul rând numita "alocare eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli" a fost transformată într-o cuponiadă ilogică, incoerentă și prin urmare, ineficientă. Primele semnale că acest mod de subvenționare nu este cel mai potrivit pentru agricultura românească au fost făcute de către senatorii opoziției care au stras atenția Senatului României prin declarațiile pe care le-au susținut în luna martie 2005, aceleași critici fiind făcute și de către PSD, în cadrul unei moțiuni simple. S-a evidențiat faptul că soluția "cuponiadei Flutur" a produs o gaură neagră în bugetul țării, de cca. 100 miliarde lei vechi, generată de tipărirea și distribuirea cupoanelor. Cu acești bani se puteau finanța programe cu adevărat utile agriculturii românești.

Ca dovadă a incapacității sale, Guvernul a eliminat de la subvenții porumbul, ovăzul și plantele furajere. Consecința? Evident, prejudicierea producătorilor agricoli din zonele de deal și de munte, cele mai sărace zone agricole, care cultivă preponderent porumb, ovăz și plante furajere.

În schimb, un proiect de lege inițiat de mai mulți senatori PRM, care prevedea subvenționarea acestor culturi, a fost obstrucționat, în mod deliberat, de putere, astfel încât nici azi nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

Guvernul și ministrul Agriculturii nu au înțeles însă nimic din ineficiența soluției cupoanelor și nici faptul că, de la fenicieni și până azi, doar banul este instrumentul universal de obținere a unor bunuri și servicii. Chiar și în domeniul agriculturii, mai ales în condițiile în care "cupoanele Flutur" au devenit obiect de speculă și risipă a banului public.

În pofida argumentelor existente, Guvernul a adoptat în această vară o ordonanță de urgență prin care, din nou, apelează la soluția subvenționării culturilor de toamnă prin cupoane. Alte afaceri de sute de miliarde lei, pentru tipărirea și distribuirea lor, de fapt alte hârtii, cum le spun țăranii, în loc de bani adevărați, care să constituie un ajutor real pentru agricultură. Și toate acestea prin respingerea constantă a propunerilor constructive ale Opoziției.

Trebuie subliniat că subvenția culturilor de toamnă propusă prin această ordonanță este de numai de 175 lei noi/ha față de 250 lei noi /ha, în anul trecut, cu justificarea că avem grâu suficient, chiar și pentru export. Prima consecință, vizibilă deja, este că în țară s-a arat foarte puțin până acum, existând pericolul real de a nu se însămânța nici măcar jumătate din suprafața de anul trecut.

O altă carență inexplicabilă a ordonanței este aceea că nu prevede subvenționarea seminței de grâu.

Astfel, producătorii de sămânță au selectat producția și au pus-o în saci, însă nu a fost tratată, știind că sămânța de grâu nu este subvenționată. Apoi, stupoare! În urmă cu cca. 3 săptămâni s-a acordat subvenție la sămânța de grâu! Ce să facă acum țăranul? Să-și scoată recolta de grâu din depozit, să o reselecționeze și să o trateze pentru a beneficia de subvenția la sămânță? Cu greu se pot imagina o harababură, o ineficiență și o incompetență mai mare.

În fine, în ceea ce privește subvenționarea pentru înființarea culturilor de toamnă printre posibilii beneficiari se numără și proprietarii arendatori, dar nicidecum arendașii, adică aceia care lucrează efectiv pământul. Prin această greșită manieră de subvenționare se poate ajunge la desființarea exploatațiilor agricole existente, pe care domnul Gheorghe Flutur afirmă, declarativ desigur, că le iubește de mult.

Apoi se cuvine să întrebăm Guvernul: cum își închipuie că un fermier își poate întocmi un buget de venituri și cheltuieli, dacă din ianuarie și până în martie prețurile la îngrășămintele chimice s-a dublat față de anul trecut, iar la carburanți au crescut cu peste 40%? Este foarte concludent că după ce prețul la motorină a fost subvenționat cu 5.000 lei/ litru, la scurt timp prețul carburantului a crescut cu aceeași sumă.

Ce mai spune însă Capitolul IX referitor la "politica agricolă și de dezvoltare rurală" din "Programul de guvernare" al politicienilor iubitori, după cum pretind ei, de dreptate și de adevăr?

Afirmă, de pildă, că va fi sprijinită valorificarea producției agricole prin măsuri de piață.

Cum s-a tradus în realitate această promisiune, este cel puțin interesant. Domnul ministru Flutur a transmis, prin mijloacele de informare în masă, că avem cea mai mare producție de grâu de slabă calitate din istoria României.

Prima consecință: prețul grâului a scăzut la 2.500-3.000 lei/kg. Apoi, ca urmare a lipsei unei strategii a ministerului privind stabilirea prețului minim garantat la produsele de bază, strategie ce trebuia să prevadă și condițiile de calitate, s-a ajuns ca procesatorii să preia grâul în condiții defavorabile pentru producători (umiditate maxim 13%, gluten minim 22%).

Mai mult, aceștia au stabilit calitatea grâului în funcție de "gradul de cădere", un indicator nou pentru toți producătorii din România, care măsoară procesele biochimice din bobul de grâu, dar cu un aparat foarte rar pe piața românească. Oare în restul Europei, nu a plouat? Oare fenomenul de încolțire a grâului nu se produce și în celelalte țări ale continentului nostru? În loc ca ministerul să caute soluții (amelioratori de creștere), preferă să importe grâu și să lase producătorii români în voia sorții. Ce vom face în această situație cu producția autohtonă? Să nu cunoască oare domnul Gheorghe Flutur că pentru un ha de grâu care produce 6.000 kg se cheltuiesc 18.000.000 lei de către cei care au utilaje și 22.000.000 lei de către cei care nu au utilaje proprii? În acest an, când producția de grâu a fost de doar 2.700 kg/ha, pierderile sunt de cca. 2-12 milioane lei vechi /ha și asta doar în cazul în care grâul va fi vândut.

În județele mari producătoare de grâu îi poți număra pe degetele unei mâini pe agricultorii care nu au suferit pierderi.

Trebuie subliniat și faptul că în perioada recoltării grâului, domnul ministru se ocupa deja de producția de floarea-soarelui pe care, de asemenea, o prognoza drept cea mai mare din istoria României. În realitate, datorită precipitațiilor, gradul de îmburuienare este foarte mare, iar producția va fi modestă, chiar foarte mică. Domnul ministru Flutur care nu este de meserie agronom, a prins din zbor niscaiva idei de specialitate pe care le transformă în declarații politice pe cât de găunoase, pe atât de dăunătoare producătorilor agricoli.

Oare crede domnul ministru că acel țăran la ale cărui sfaturi apelează (probabil bun agricultor în gospodăria lui) poate să țină locul înaltului specialist în agronomie? Este mult diletantism în pretenția ministrului Agriculturii.

O altă mare problemă a agriculturii românești rezidă din lipsa de preocupare a ministerului pentru stimularea proprietarilor în vederea cultivării în întregime a terenurilor arabile.

În România nu se știe exact cât teren arabil este luat pentru cultură. Se declară, cu mare ușurință, că obținem 7.000.000 tone de grâu, 8.000.000 de porumb, dar nu se știe dacă acestea intră în consumul propriu al agricultorului, în procesul de furajare al animalelor sau sunt destinate exportului. Concluzia simplă și nefundamentată a ministerului este invariabilă: se află la producător în pod.

Pe de altă parte, s-a dovedit că suprafața cultivată nu este reflectată în numărul cupoanelor date ca subvenții. Este deja de notorietate că există localități, dar și județe întregi, unde se cultivă doar cca. 40% din suprafața arabilă existentă. Și ca un fenomen de o mare gravitate se constată creșterea anuală a suprafețelor de teren arabil necultivat.

Evident, este și efectul unei măsuri legislative care indică fie o abordare neglijentă a problemei, fie necunoașterea unor realități existente în agricultura românească. Acestea ar putea fi evidențiate după cum urmează:

  • subvenția acordată în agricultura noastră reprezintă doar 20% față de cea din țările Uniunii Europene ;
  • prețurile la carburanți, îngrășăminte chimice, erbicide și substanțe pentru combaterea bolilor și dăunătorilor sunt la nivelul celor din Uniunea Europeană, iar prețurile de vânzare sunt doar la 30% din cele practicate în Uniunea Europeană ;
  • acordarea subvenției la arendare către proprietari și nu către cel care lucrează efectiv pământul, a determinat de asemenea o eficiență nesemnificativă a acestei subvenții:
  • specialiștii care ar dori să înființeze exploatații agricole sunt demobilizați din pricina alocărilor financiare minime în domeniul îmbunătățirilor funciare (7-8% din fondurile alocate anterior anului 1990).

O altă cauză pentru care proprietarii nu sunt stimulați să cultive în întregime terenurile arabile, este importul nejustificat de produse agricole.

În situația în care, în loc ca Ministerul Agriculturii să subvenționeze substanțial producția proprie, recurge la importuri, este evident că nu se va putea construi, baza legală de dezvoltare a agriculturii autohtone. Cel mai concludent exemplu este importul de fructe, neglijându-se cultivarea modernă a livezilor din țară, în condițiile în care în Uniunea Europeană înființarea livezilor este subvenționată în întregime. Există statistici care arată că în România se importă nejustificat unele produse agricole în procent de 70%.

Desigur, erorile în politica agricolă a Guvernului pe care le-am descris mai sus, lipsa de atenție pentru pregătirea integrării la acest capitol nu sunt singurele. Ar fi necesar însă un capital de timp imens pentru a le prezenta pe exhaustiv.

Precizăm, spre exemplu, că nu ne-am propus abordarea unor sectoare, de asemenea foarte importante, cum ar fi zootehnia și viticultura, care pot constitui fiecare în parte subiecte de moțiune.

Nu putem însă încheia fără a evidenția efectul profund negativ al instabilității legislative în domeniul agricol.

Pachetul de legi al proprietății adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului va crea o situație contradictorie și va genera zeci și sute de mii de procese, ca urmare a nelimitării retrocedărilor. Legea impune retrocedarea întregului teren arabil care a mai rămas la Administrația Domeniilor Statului, iar statul va rămâne în continuare dator foștilor mari proprietari și grofi. Astfel se pune firesc întrebarea: de unde se vor constitui resursele financiare pentru subvenționarea în viitor a agriculturii, dacă bugetul va fi împovărat de asemenea creanțe pe termen mediu și lung? Oare chiar crede ministrul agriculturii că putem miza exclusiv pe fonduri externe?

Ca urmare a aplicării acestor legi ale proprietății vor suferi și investitorii care au dobândit utilaje în leasing și care trebuie să-și achite creanțele față de bănci, dar și cu consecința falimentării multor exploatații agricole mari. Ca să nu mai amintim de retrocedarea unor proprietăți, cum sunt sedii de ocoale silvice, cabane de vânătoare, sedii de ferme, sedii de stațiuni de cercetări, drumuri, amenajări și așa mai departe care nu au legătură cu fostul drept de proprietate asupra terenurilor și care în prezent constituie bunuri publice.

Efectele neprofesionale ale acestui pachet de legi se văd deja prin apariția a sute de mii de noi procese între proprietarii de terenuri, creându-se prin neconcordanță legislativă o confuzie majoră, care poate conduce spre un haos generalizat în domeniul proprietății agricole.

Deși, teoretic, mai avem 1 an și 8 luni până la aderarea la Uniunea Europeană, producătorilor agricoli nu li s-au prezentat condițiile de integrare și, în consecință, nu sunt pregătiți să contracareze efectele negative ale aderării.

Micilor proprietari nu le vine încă să creadă că nu li se va permite într-un termen foarte apropiat să aibă sectoare zootehnice decât în afara localităților, în ferme amenajate și igienizate la standarde pe care nu și le pot permite și la care ei nu îndrăznesc nici să viseze.

Având în vedere cele expuse mai sus, subsemnații senatori, inițiatori ai prezentei moțiuni, solicităm celorlalți colegi să adopte prin votul lor prezenta moțiune simplă.

Solicităm totodată Guvernului României, premierului Călin Popescu Tăriceanu să ia următoarele măsuri a căror necesitate decurge din moțiunea de mai sus:

  1. Demiterea ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul Gheorghe Flutur, pentru gestionarea necorespunzătoare a problemelor din agricultura românească și pentru aprecieri eronate privind cantitatea și calitatea producției de cereale de toamnă, cu consecințe negative asupra prețului de valorificare al cerealelor.
  2. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va stabili în termen de 15 zile condițiile minime de prelucrare a grâului de panificație din punct de vedere calitativ (umiditate, gluten, indice de cădere) și o strategie la nivel național în vederea preluării și folosirii grâului din recolta acestui an.
  3. Renunțarea la sistemul de acordare a subvențiilor, constând în cupoane și reintroducerea subvenționării bănești a producătorilor agricoli.
  4. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va ridica nivelul de subvenție care se acordă pentru înființarea culturilor de toamnă de la 175 lei noi/ha la 400 lei noi/ha.
  5. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va iniția măsuri legislative prin care să se asigure subvenționarea arendașilor, cei care lucrează efectiv terenurile agricole.
  6. Crearea în sarcina procesatorilor și a prestatorilor de servicii care stochează grâu a obligației de a deține uscătorie de cereale pentru ca grâul să se poată recolta și la un procent de 17-18% umiditate.
  7. Stabilirea de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a unor prețuri minime la unele produse agricole de bază, prețuri care să fie cunoscute și respectate de procesatori.
  8. Stabilirea de către minister a parametrilor de calitate la produsele de bază.
  9. Limitarea importurilor de cereale și a altor produse agricole prin introducerea unor măsuri uzitate și de către alte țări europene.

Semnatarii prezentei moțiuni consideră că aceasta va constitui premisa necesară relansării agriculturii românești în vederea aderării României la Uniunea Europeană, în așa fel încât acest proces să fie unul benefic pentru agricultura noastră și pentru țăranul român.

Față de cele de mai sus, vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să adoptați prin votul domniilor-voastre această moțiune simplă.

Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să invit la microfon pe domnul ministru Gheorghe Flutur pentru a prezenta răspunsul la moțiunea pe care ați audiat-o. Domnule ministru, aveți cuvântul!

Domnul Gheorghe Flutur - ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi senatori,

Domnule senator Nicolae Văcăroiu,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă spun din capul locului că moțiunea PRM-PSD este o formă de a trage de timp în chestiunea schimbării președinților celor două Camere ale Parlamentului. PSD-ul este obosit și fragmentează jocul parlamentar, dar această tactică nu va avea succes. (aplauze în partea puterii; rumoare în partea opoziției) Înțeleg, domnule Văcăroiu, că noul slogan al PSD este "Săptămâna și moțiunea", dar vă asigur că veți sfârși cu moțiunea respinsă și cu funcția pierdută. (vociferări în partea opoziției)

Domnilor senatori PRM, sper să nu vă faceți sânge rău dacă voi vorbi mai mult despre colegii dumneavoastră de opoziție, adică de PSD. (comentarii, discuții, vociferări) În fond...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, domnule ministru, vă rog să rețineți...

Domnul Gheorghe Flutur:

În fond...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, vă rog, vă întrerup microfonul...( vociferări în sală)Domnule ministru, vă rog să mă ascultați. Vă rog să citiți Regulamentul și Constituția. Suntem la moțiune și dumneavoastră trebuie să dați răspuns numai la acuzele care vi se aduc prin moțiune.

Domnul Gheorghe Flutur:

Dau răspunsul punctual, domnule președinte. În fond, ei au fost la putere 4 ani de zile, iar numărul mare de semnături pesediste puse pe moțiune reprezintă o invitație la folosirea memoriei în legătură cu acei ani. Observ însă că această moțiune nu a fost semnată de fostul președinte al României, domnul Ion Iliescu, de actualul președinte PSD, Mircea Geoană, de actualul președinte al Senatului, domnul Nicolae Văcăroiou și nici de foștii miniștri ai agriculturii, Ilie Sârbu și Petre Daea. Înțeleg aici că pe frontul de luptă al PSD ofițerimea nu merge în rând cu trupa și se mulțumește să privească de pe margini bătălia parlamentară. Dacă aș fi în locul dumneavoastră, domnilor senatori PSD care ați semnat moțiunea, aș fi puțin jenat de acest non combat al liderilor. Probabil însă că sloganul "Aproape de oameni, împreună cu ei", nu mai e valabil nici măcar pentru colegii de partid.

Domnilor reprezentanți ai PSD,

Îți trebuie un dram de inconștiență și o căruță de tupeu să semnezi în 5 luni de zile 3 moțiuni împotriva Ministerului Agriculturii - două simple și una de cenzură - după ce ai gestionat printre hoții mari și mici, cu incompetență și ineficiență treburile agriculturii timp de 4 ani de zile. (vociferări în partea opoziție)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Gheorghe Flutur:

La începutul acestui an când am ajuns la Ministerul Agriculturii am găsit aproape o treime din proprietate disputată în justiție, un sfert din terenurile statului administrate de baronii locali ai PSD, unități subordonate corupte și politizate până-n dinți. În locul a ceea ce trebuia să fie, de exemplu Agenția de Plăți a Agriculturii, similară SAPARD-ului, am găsit o plăcuță pe ușa din minister și câțiva funcționari fără atribuții. În locul unui sistem de înregistrare computerizată a parcelelor agricole am găsit câteva filme foto care zăceau nedevelopate și neprelucrate în subsolurile Ministerului Apărării, acoperind doar 15 % din suprafața agricolă a României. La preluarea Ministerului Agriculturii am găsit sectorul piscicol împărțit între mai multe instituții fără o politică coordonată de dezvoltare, iar Delta Dunării donată clientelei PSD. Am găsit consultanța agricolă spărgând normele de producție de afișe și materiale electorale, departe de fermierul pe care trebuia să-l sfătuiască.

De asemenea, am găsit o Regie Națională a Pădurilor care putea la fel de bine să se numească "Regia Națională a Protocolului", profilată pe construcții de cabane și restaurante, în timp ce corpul silvic era "întărit" cu bucătari și lăutari probabil pentru a ajuta la împăduriri.

Am văzut însă că mai mult s-a defrișat decât s-a împădurit în Valea Trotușului. E cea mai tristă mărturie a tăierilor ilegale de păduri.

Am găsit, de asemenea, o situație foarte gravă la Autoritatea Națională Sanitar - Veterinară, cu licitații dubioase, cu activitatea de identificare a animalelor blocată, cu mari întârzieri legislative și operaționale, total nepregătită pentru exercitarea controlului veterinar și alimentar la standarde europene.

Am găsit restanțe mari la absorbția fondurilor SAPARD în ceea ce privește măsurile cruciale de creare a fermelor și de modernizare a fabricilor de procesare. În același timp, fondurile deja absorbite fuseseră consumate disproporționat, iar, uneori, incorect, motiv pentru care Uniunea Europeană cere astăzi returnarea unor bani.

Iată ce a făcut PSD în 4 ani de gestionare a agriculturii.

Doamnelor și domnilor senatori ai arcului guvernamental, de la preluarea mandatului de ministru al agriculturii am realizat, împreună cu echipa mea, câteva lucruri pe care vreau să vi le amintesc aici.

În primul rând, vorbim despre pachetul legilor proprietății, care rezolvă odată pentru totdeauna problema retrocedării terenurilor agricole și forestiere. Acest pachet este acum în faza de aplicare. Până pe data de 22 septembrie comisiile locale de fond funciar primesc cererile de retrocedare, iar după 22 septembrie vor începe punerile efective în posesie. Comisiile județene s-au constituit și sunt pregătite să primească și să valideze cererile de punere în posesie. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților își constituie departamentul

specific pentru proprietatea funciară care va supraveghea întregul proces de revendicare și retrocedare. Până la 1 ianuarie 2007, problema proprietății funciare va fi rezolvată în România.

În al doilea rând, actele normative din ultimele 8 luni au orientat resurse bugetare ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale către zonele cu potențial de creștere, utile pentru sporirea valorii adăugate din agricultură și cu potențial de creștere a exportului agricol național. Am majorat cu procente cuprinse între 50 și 130% subvențiile pentru carnea de pasăre, de porc, de oaie și de vită, încurajând zootehnia și stimulând indirect crearea unei piețe pentru producția agricolă. Am majorat cu 10% prima la laptele de vacă.

Am dat, pentru prima oară după revoluție, sprijin pentru trei domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale: pentru piscicultură, pentru viticultură și pentru producția de tutun. Am inițiat, tot pentru prima oară după Revoluție, un sprijin de 300 miliarde lei vechi pentru zona montană, bani cu care oamenii de la munte și-au putut cumpăra mulgătoare electrice, motocositoare și tancuri de răcire pentru lapte. De curând, am extins acest sprijin la întreg teritoriul țării.

În al treilea rând, am creat premisele pentru funcționarea reală a Legii piețelor prin înființarea a 17 consilii pe produs în care se stabilesc politicile de piață: cât, cum și cu ce sprijin se produce în România. Un exemplu relevant este cel al Consiliului pe produs la cereale, în urma discuțiilor de acolo, rezultând trei forme de sprijin pentru producția de grâu din anul 2005: o primă la export de 10 euro pe tonă, un sprijin pentru depozitare care începe de la 2,5 euro pe tonă și un sprijin pentru producția vândută de 400 lei vechi/kg.

În al patrulea rând, ca să trec în revistă doar cele mai importante politici ale ministerului, am luat măsuri legislative și instituționale pentru accelerarea absorbției fondurilor SAPARD în domeniile critice ale creării fermelor și îmbunătățirii prelucrării produselor agricole.

În primele 8 luni ale anului 2005, am angajat în aceste sectoare mai mulți bani decât în cei 3 ani anteriori.

De asemenea, la sfârșitul acestei luni, așteptăm undă verde de la Comisia europeană pentru acreditarea ultimelor 4 măsuri, cele care vor încheia programul SAPARD în România. Este vorba de agromediu, silvicultură, controlul calității produselor și constituirea grupurilor de producători agricoli.

În plus, am pus pe picioare Agenția de plăți și intervenții în agricultură care funcționează de la 1 iulie și care va derula plățile pe suprafață către agricultori, după intrarea României în Uniunea Europeană.

În al cincilea rând, dar nu în ultimul, am făcut față celor mai grave ploi și inundații din ultimii 30 de ani din România. Ministerul și unitățile subordonate au dat ajutoare de urgență sinistraților, au alocat despăgubiri pentru culturile agricole afectate, s-au ocupat de evacuarea apei din câmpuri și din gospodăriile oamenilor, au colectat animalele moarte, au ajutat la deblocarea drumurilor și la construcția de case în zonele inundate. Ne-am implicat și lumea a simțit ajutorul primit.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru anul viitor, avem nevoie însă de o repartizare cu totul nouă alocărilor bugetare. Bugetul acestui an, moștenit de la PSD, a putut fi doar reorientat în măsura posibilităților către nevoile ignorate ale agriculturii. Filozofia aflată la baza lui și lipsa legislației moderne, curajoase, a limitat însă substanțial posibilitățile de manevră ale actualei echipe. 2006 trebuie să însemne însă altceva dacă dorim ca agricultura românească să reprezinte ceva în viitor.

Doamnelor și domnilor,

Vă invit să priviți global și în perspectivă. Înainte de a fi efectiv în competiție cu agriculturile altor țări, pe piața europeană, România este într-o competiție de proiecte de dezvoltare a agriculturii.

Vă spun că această competiție în care oricum am întârziat, am intrat târziu, va fi pierdută fără drept de apel dacă nu creăm agenți economici capabili să o susțină.

Oricât ne-am dori să fie altfel, țăranul român obișnuit cu 2 hectare de pământ, cu o vacă în grajd, nu are nici o șansă în fața fermierului ceh cu 10 hectare și tractor sau a fermierului spaniol cu 60 de vaci și instalații moderne de mulgere și stocare a laptelui. Românul va produce în continuare puțin și prost, iar, atunci când schimburile economice vor deveni complet libere, va fi pur și simplu aruncat afară de pe piață. Dacă nu luăm măsuri radicale, acesta este viitorul.

Renunțați, domnilor senatori PSD și PRM, la mitul cu agricultura românească care are deja totul ca dar de la Dumnezeu. Avem pământ bun, o știm cu toții, dar cu asta n-am rezolvat nici măcar 10% din condițiile pentru o agricultură modernă, europeană. Acest pământ bun este fărâmițat în 5 milioane de gospodării de subzistență, are un număr de tractoare pe unitate de suprafață de 4 ori mai mic decât media europeană și dă, constant, producții de două, trei sau chiar patru ori mai mici decât în Uniunea Europeană.

Domnilor senatori PSD și PRM, nu vă faceți că nu înțelegeți mizele care stau în fața agriculturii românești. Pentru România, perpetuarea agriculturii de subzistență înseamnă sărăcie cronică, pierderea definitivă a pieței interne și periferizarea țării în competiția agricolă globală.

Domnilor senatori PSD și PRM, nu fiți orbi la realități și nu întrețineți românului iluzii inutile, prezentând drept soluții de viitor majorarea subvențiilor la hectar și măsuri administrative de fixare a prețurilor în agricultură. Orb pe orb călăuzind, cad amândoi în groapă.

Nu mai cereți, domnilor colegi din opoziție, revenirea la subvenția în bani și renunțarea la subvenția în bonuri valorice. Repet, probabil pentru a zecea oară, că țăranul român încă sărac este tentat să folosească orice ajutor bănesc, indiferent de destinația stabilită de stat, în scopul satisfacerii nevoilor de consum. Ne-am dori să facem și protecție socială. Am face-o dacă am avea bani, dar responsabilitatea noastră este agricultura.

Nu mai cereți, domnilor senatori PSD și PRM, majorarea subvențiilor la hectar în condițiile în care România nu are nici măcar câteva sute de ferme capabile să facă profit pe piața europeană.

Vi se pare patriotic și național să cereți creșterea fără limite a subvenției pentru țăranul român ? Să știți că n-aveți dreptate, pentru că subvenția în exces nu generează dezvoltare, la fel cum vodca în exces nu generează luciditate.

Stimați colegi senatori, agricultura noastră este astăzi în fața unei opțiuni cruciale. Ceva fundamental trebuie să se schimbe față de politica ultimilor 15 ani. Avem de absorbit, în 2006, fonduri SAPARD în valoare de circa 640 milioane de euro. Agricultura românească, așa cum este ea astăzi, nu e în stare să absoarbă aceste fonduri dacă nu primește un influx rapid și masiv de fonduri pentru cofinanțare, iar Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu mai are voie să fie sacul fără fund din care curg subvențiile.

După câțiva ani de la revoluție, raportul între investițiile în agricultură și subvențiile agricole rămâne profund dezechilibrat și clar defavorabil investițiilor. Vom da, deci, mai întâi, bani pentru investiții și apoi bani pentru subvenții.

În 2006, circa 10 mii miliarde lei, aproximativ 35% din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale vor merge spre investiții, adică de circa 10 ori mai mult decât a alocat PSD în anul 2004. Cu acești bani se vor putea înființa cel puțin 6000 ferme zootehnice și vegetale și peste 500 de fabrici de procesare a produselor agricole și zootehnice, peste 500 de unități de servicii neagricole în mediul rural. Aproape 90% din acești bani reprezintă cofinanțare pentru programe SAPARD. A nu da această cofinanțare ar însemna nepăsare, neglijență, incompetență.

Am hotărât, de aceea, împreună cu echipa de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să-mi asum responsabilitatea de a da maximum de bani pentru cofinanțarea programelor SAPARD și pentru crearea fermelor familiale în România. E o decizie grea și sunt conștient de faptul că vor fi și nemulțumiri.

Lăudat sau criticat, voi face însă ceea ce este mai bine pentru dezvoltarea agriculturii. Trebuie să-i credităm acum pe cei dinamici și eficienți ca să obținem în viitor o agricultură performantă pentru toți.

De asemenea, în 2006, ne-am propus să instituim măsurile de piață pentru susținerea prețului grâului, să aplicăm Legea rentei viagere, dată în acest an, să demarăm introducerea cadastrului general unic, să pornim construcția de diguri în zonele inundabile, să stimulăm puternic producția ecologică, să începem procesul de refacere și îmbunătățire a pășunilor și să accelerăm împăduririle, mai ales în zonele deficitare. Aceste proiecte sunt realizabile și le voi urmări cu energie și hotărâre.

Doamnelor și domnilor senatori ai opoziției, ați aflat ce am făcut și ce am de gând să fac în continuare la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Lumea se schimbă, iar vremea pomenilor electorale a trecut. E nevoie de investiții și de abordări dinamice. Viziunea dumneavoastră perimată nu face decât să pună mai clar în evidență politicile curajoase ale actualei echipe a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Moțiunea dumneavoastră este semnul rezistenței la schimbare a vechilor structuri pentru că sângele apă nu se face, iar comuniștii de ieri nu pot deveni democrații de azi. Ați stăpânit trecutul, dar e clar că viitorul nu vă aparține.

Doamnelor și domnilor senatori din arcul guvernamental, vă solicit să respingeți prin vot moțiunea PSD-PRM. Este inconsistentă și propune soluții nerealiste pentru agricultura românească. Voi considera votul dumneavoastră împotriva moțiunii drept un vot moral pentru ca programul de reformă și dezvoltare a agriculturii să poată continua în România. Sunt convins că așa se va întâmpla.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea puterii).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la dezbateri pe marginea moțiunii și a răspunsului la moțiune prezentat de domnul ministru Flutur. (Discuții în sală).

Vă rog foarte mult să păstrați liniștea. Trecem la dezbateri pe marginea moțiunii. (Domnul senator Iorga cere cuvântul).

Da, domnule Iorga. Procedură sau ce.... ?

Domnul Nicolae Iorga:

Procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog.

Domnul Nicolae Iorga:

Nu știu dacă... Domnule președinte, vă rog să mă iertați, dacă dumneavoastră nu reacționați la jignirea cumplită care v-a fost adusă de către domnul ministru Gheorghe Flutur, care este și coleg cu noi, senator, eu nu înțeleg să accept să fiu calificat drept tupeist. Adică avem tupeu cu carul pentru că am depus - ce curaj pe noi ! - o moțiune simplă ?! Păi, nu face parte din mijloacele parlamentare ? În afară de declarații politice, întrebări, interpelări, inițiative legislative, moțiuni simple și moțiuni de cenzură, prin ce să luptăm ?

Aveți o problemă, domnule coleg ? Sau faceți conversație cu mine ? Vedeți că v-a pomenit domnul Flutur, domnule Popa. La dumneavoastră s-a referit când vorbea de cei vechi și cei noi.

Deci, domnule președinte, îl rog pe domnul Flutur, colegul nostru din Senat, să ceară scuze sau să retragă ce a spus. (Discuții aprinse în sală).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este mai greu.

Domnul președinte Ion Iliescu.

Domnul Ion Iliescu:

O simplă replică pentru că eu sunt de acord pe fond cu ceea ce a spus antevorbitorul. Este lipsă de decență, domnule Flutur. A fost o moțiune cu agricultura care vă vizează direct, pe dumneavoastră, ministerul, guvernarea dumneavoastră. Ce rost are această referire lipsită de respect față de alți parlamentari, față de alți senatori ?

Fiți capabili și pledați-vă cauza, prezentați-vă gândirea, dar nu jigniți, domnule. Putem să avem luptă politică, să ne confruntăm pe fond de idei, de programe, de viziuni, dar nu cu jigniri reciproce. La ce slujește așa ceva ? Ce vă slujește dumneavoastră ? Ce ne slujește nouă tuturor ?

Eu dezavuez maniera în care abordați dumneavoastră lucrurile. (Aplauze din partea opoziției).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Din sală: Ce este aici, domnule președinte ?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pe procedură.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Sper că nu aveți insolența să mă opriți să vorbesc în Senat. Vă rog, opriți-vă, vă rog, opriți-vă la timp dacă nu vreți să degenereze ședințele Senatului României. Mergeți acolo unde vi se permite să faceți circul acesta.(Discuții aprinse în sală).

Domnule ministru Flutur, dumneavoastră ați făcut un pamflet aici, dumneavoastră sunteți sub demnitatea statutului de ministru al Guvernului României. Ați vorbit de votcă, aici. Ce legătură avea votca cu agricultura ? Ce legătură are comunismul cu ce se întâmplă, la ora actuală, în agricultură ?

Păi, vă spun eu care e treaba cu dumneavoastră, domnule Flutur.

Dumneavoastră ați vorbit, în principiu, bine despre ce ar trebui agriculturii românești, dar toate acestea le împărțiți între voi. Sunteți o clică de profitori. Cele 192.000 de hectare de pădure din Bucovina, revendicate de Arhiepiscopia Rădăuților,... (discuții în sală) sunt pentru dumneavoastră, domnule Flutur, v-ați făcut o fundație, împreună cu niște clerici și silvicultori, și vă trageți toate pădurile Bucovinei... (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Asta să spuneți dumneavoastră aici, nu să mă acuzați pe mine de comunism.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Eu nu am fost comunist, domnule! Am fost naționalist și sunt naționalist în continuare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

V-a fost teamă de tragere de timp. Păi, prin luarea dumneavoastră de cuvânt, o s-o ducem 3 zile așa, domnule Flutur.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Eu zic că aveți tot timpul, dacă e să vorbim în termeni pamfletari, să vă luați votul de acolo de unde ați venit.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte Corneliu Vadim Tudor, vă dau cuvântul la dezbateri! Dacă aveți toate problemele, le puteți spune acolo. (aplauze)

Intrăm pe dezbateri, stimate colege și stimați colegi.

Invit la microfon pe domnul senator Hașotti Puiu, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr P.N.L.-P.D.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. (discuții în sală)

Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul, vă rog. (discuții în sală)

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Aș vrea să încep printr-o critică la adresa domnului ministru Gheorghe Flutur. Nu a fost suficient de obiectiv la aprecierile pe care această moțiune le face, nu a fost suficient de critic la opoziția care, astăzi, se manifestă într-o manieră, câteodată, indecentă.

Iată de ce, domnule președinte, aș vrea să vă rog ca dumneavoastră să conduceți obiectiv, de aici încolo, lucrările Senatului, pentru că s-au cerut 3 intervenții pe procedură și nu a fost procedură.

În fond, în Parlamentul României, nimeni nu cere nimănui și nu poate impune nimănui să vorbească într-un fel sau să formuleze răspunsul la o moțiune într-o anumită manieră. Fiecare - și ministrul, și vorbitorii, și moțiunea - spune ceea ce poftește. (discuții în sală)

Și acum să vorbesc despre moțiune.

Domnule președinte, aș vrea să nu fiu întrerupt! Vă rog mult de tot și mai ales de prietenul meu de-acolo... (discuții în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Ați vorbit destul...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog...

Vă dau cuvântul la microfon... (discuții în sală)

Domnule senator Vadim Tudor, vă dau cuvântul la dezbateri, vă rog foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule senator Hașotti.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu se poate așa ceva...

Domnul Puiu Hașotti:

Eu nu vă voi face nici comuniști, nici bețivi.

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Avem în față o moțiune, lungă cât o zi de post și lipsită de temei, precum apa sfințită.

Îi spuneam, acum vreo două luni, unui președinte al unui partid parlamentar, aici de față...

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Markó Bela...

Domnul Puiu Hașotti:

...și era de acord cu mine, vorbeam dintr-un eseist francez, că tot ceea ce este exagerat, este nesemnificativ. Așa este și această moțiune, și partidul domniei sale... (discuții în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu este eseist francez, este Talleyrand, domnule profesor universitar... (discuții în sală)

Domnul Puiu Hașotti:

Dar vorbeam, cumva, cu dumneavoastră, acum două luni? (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Vadim Tudor, vă rog eu, vă dau cuvântul... (discuții în sală)

Domnul Puiu Hașotti:

Stimate colege și stimați colegi, aritmetic vorbind, principalul autor al moțiunii, pe care o dezbatem astăzi, este Partidul Social Democrat, ajutat însă, cu patriotic entuziasm, de PRM, vechiul și statornicul lor prieten.

Numărul semnăturilor, 21 la 19 în favoarea PSD, arată clar cine este stăpânul, cine cântă și cine joacă, cine comandă și cine execută. (discuții în sală)

După ce a călărit, pe deșelate, agricultura românească, Partidul Social Democrat revine senin, printr-o altă moțiune referitoare la agricultură, și ne spune că noi suntem vinovați pentru ceea ce dânșii au făcut timp de 4 ani de zile.

Observăm că, din lista semnatarilor moțiunii, lipsesc senatorii Ilie Sârbu și Petre Daea. Prietenii știu de ce. (discuții în sală)

Observăm, de asemenea, că motivele semnării unei noi moțiuni referitoare la agricultură de către reprezentanții PSD trebuie căutate și în alte zone.

Statistici oficiale ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale arată că, în primele 6 luni ale anului 2005, s-a importat de 6 ori mai puțin grâu și de 10 ori mai puțin porumb decât în perioada similară a anului trecut.

În aceste condiții, nu cumva unii importatori de grâu și porumb, apropiați ai foștilor guvernanți, le-au dirijat acestora stilourile și i-au determinat să fie co-semnatarii moțiunii, nemulțumiți că nu-și pot face jocurile pe piața cerealelor?

În mod sigur, scăderea importurilor de grâu și porumb nemulțumește clientela PSD.

Vă nemulțumește și pe dumneavoastră, domnilor co-semnatari ai moțiunii?

Din 2001 până în 2005 a rămas în urma dumneavoastră doar producția de grâu a anului trecut și aceasta datorată, în primul rând, vremii bune, de care am avut parte în 2004. În rest, am văzut doar alocări ineficiente de resurse, trageri de timp, gestionare clientelară și strategii socialiste, refolosite.(discuții în sală)

Ați dat bani pentru priorități electorale și nu pentru priorități de dezvoltare.

Ați tras de timp în ceea ce privește clarificarea statutului proprietății agricole și forestiere, menținând un grad intolerabil de incertitudine în sistem.

Ați dat subvenții pe cumetrii politice, cel mai emblematic caz fiind Culiță Tărâță și Insula Mare a Brăilei.

Ați avut în minte drept o singură strategie: producția cât mai mare de cereale, uitând complet de piață și de performanță, dar și de zootehnie sau dezvoltare rurală.

S-au spus despre ministrul agriculturii tot felul de aberații: că prețul grâului a scăzut fiindcă ministrul a anunțat producția estimată a acestui an; că prețul grâului a scăzut pentru că ministrul agriculturii a anunțat că o parte din producția de grâu a acestui an nu este de calitate; că se fac importuri de grâu în țară, fiindcă ministrul agriculturii a anunțat că avem suprafețe de culturi calamitate și așa mai departe.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. În România, la ora actuală, mecanismele de piață nu prea sunt funcționale, producătorii agricoli nu sunt cei care, în mod normal, ar trebui să fixeze prețul grâului, iar consiliile de produs sunt, la fel, în fază de pionierat.

Toate aceste disfuncții, care au început a fi remediate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și de către ministru, de actuala guvernare, se datorează Partidului Social Democrat. Da, există lucruri bune care s-au făcut în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pe care, însă, domnii senatori din opoziție doresc să nu le vadă sau nu sunt capabili să le vadă.

Cel mai important este, bineînțeles, retrocedarea terenurilor agricole și a pădurilor: s-a dat Legea nr.247/2005 și regulamentul de funcționare a acesteia; prin această lege se restituie tot ce a mai rămas de restituit, în România, în materie de proprietate funciară; s-au îmbunătățit condițiile de circulație juridică a terenurilor; s-a modificat Legea cadastrului și a publicității mobiliare; s-a anulat taxa pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol; s-a dat scutirea de la plata taxelor de autentificare a actelor juridice și translative a dreptului de proprietate; pentru coagularea suprafețelor mici în exploatații viabile, s-a dat Legea rentei viagere și s-a creat cadrul ADS, Oficiul de rentă viageră.

Cât despre moțiunea în sine, îmi amintesc ce spunea, de data aceasta, un filosof român: "aflarea în treabă la români".

Colegii de la PRM au un mare avantaj și trebuie... (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, v-am rugat foarte mult... (discuții în sală)

Domnule senator Șerban Nicolae, vă dau cuvântul, dacă e nevoie să interveniți, de la tribună. Vă rog foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule senator Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să păstrați liniște!

Domnul Puiu Hașotti:

Ar trebui ca domnul chestor Șerban Nicolae să-l poftească afară pe domnul senator Nicolae Iorga. Dar, "corb la corb nu-și scoate ochii". (discuții în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Dreptul la replică, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog!

Domnul Puiu Hașotti:

Aș vrea să le spun colegilor de la PRM ceea ce... (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Nicolae Iorga, vă rog eu, nu provocați... Dumneavoastră provocați discuții în sală. Vă rog eu să vă referiți la moțiune. (discuții în sală)

Domnule senator...

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Dreptul la replică, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să vă dau... (discuții în sală)

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Puiu Hașotti:

Colegii de la PRM au un mare confort în ceea ce privește moțiunea...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator, să continuați!

Domnul Puiu Hașotti:

Au un mare confort în sensul că împotriva dânșilor, împotriva vreunui ministru PSD, niciodată nu se va face vreo moțiune, pentru că dânșii niciodată nu vor fi la guvernare, nici măcar vechii și statornicii dumneavoastră prieteni, cei de la Partidul Social Democrat, nu vă vor lua la guvernare, sunt suficient de inteligenți și șireți, pentru a nu vă invita vreodată la guvernare. (discuții în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

"Câinele moare de drum lung..."

Domnul Puiu Hașotti:

Așadar, Big Brother-ul dumneavoastră... (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să continuați!

Domnul Puiu Hașotti:

Păi, permiteți-mi, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, provocați discuții în sală. (discuții în sală)

Vă rog să păstrați liniște! (discuții în sală)

Vă rog să vă continuați discursul legat de moțiune.

Domnul Puiu Hașotti:

Eu spun, la microfonul Parlamentului României, ceea ce cred de cuviință, da? Și, încă o dată, spun, PSD-ul este Big Brother-ul Partidului România Mare, ca să fie foarte clar. (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult...

Domnul Puiu Hașotti:

Și atunci, dacă tot mă provocați, pentru că dânșii mă provoacă, dumneavoastră sunteți aripa naționalistă, șovină, antisemită și antieuropeană a Partidului Social Democrat. (discuții în sală)

E bine așa? (aplauze)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi dați dreptul la replică, acum!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimate coleg...

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor... (discuții în sală)

Vă dau cuvântul la replică, în final, după ce încheiem dezbaterile... (discuții în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule președinte, a jignit un partid parlamentar.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul la replică, dar în final, după ce încheiem dezbaterile.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Vă rog, acum...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu, în final... (discuții în sală)

Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, vă rog eu mult de tot!

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. (discuții în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să vă dau cuvântul, domnule senator. (discuții în sală)

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori. (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să păstrați liniște, pentru...

Stimate colege și stimați colegi, vă rog foarte mult!

Domnule senator, aveți cuvântul! (discuții în sală)

Domnul Otilian Neagoe:

Constatând cu regret că o problemă importantă, cum este agricultura românească, este politizată în exces, de fapt, într-un stil propriu actualei puteri, probleme importante sunt duse în derizoriu și regret faptul că domnul ministru și-a etalat, aici, mai mult o vocație de politician decât de specialist, asta în contextul în care vorbim, zi de zi, oră de oră, de integrare în Uniunea Europeană, vorbim, zi de zi, de nivelul de viață al românilor, vorbim, zi de zi, de faptul că trebuie să facem pentru dezvoltarea României tot ceea ce este necesar.

Pentru a nu politiza, vreau să aduc în discuție o problemă, pe care actuala putere a omis-o. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, de fapt, a demonstrat, în cele 10 luni de când se află în actuala formulă de conducere, că nu a abordat, în nici un fel, problema agriculturii montane.

Problema agriculturii montane este una de importanță deosebită pentru România și aș vrea să spun că, în perioada 2001-2004, Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a avut o serie întreagă de inițiative care au adus în prim-plan agricultura montană.

Vreau să reamintesc aici că, în 2002, "Anul Internațional al Muntelui", prin acea inițiativă a Organizației Națiunilor Unite, a avut un ecou favorabil și în România, prin crearea a peste 28 de forumuri județene ale muntelui, prin faptul că, iată, începând cu 2003-2004, s-au creat în România structuri care să aibă în centrul preocupărilor agricultura montană.

În 2004 a apărut Legea muntelui și, de asemenea, printr-o hotărâre de Guvern, tot în 2004, s-a adoptat o strategie de dezvoltare durabilă a zone montane.

Zona montană este o preocupare pentru Europa, este o preocupare pentru țările Europei, iar pentru România cu deosebire. Suntem considerați, la această oră, cea mai săracă țară cu populație montană.

Avem, în România, județe care au peste 50% din suprafață ocupată de zona montană. Avem 3320 de sate care sunt în zona montană. Avem satele montane, localitățile montane care cunosc un fenomen de depopulare accentuată. Un fenomen de îmbătrânire, de asemenea, se constată în zona montană. Sunt probleme sociale de o gravitate deosebită. Nu putem pune în valoare resurse de o deosebită importanță, datorită unei infrastructuri deficitare, datorită faptului că, în această zonă, nu se fac investiții.

Este datoria Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să aibă o strategie în acest domeniu, să revadă strategia adoptată în 2004, prin hotărâre de guvern, și să adauge lucruri care țin de ultimă oră, ca să spunem așa, pe de altă parte, trebuie să spunem că sărăcia a cuprins toată această zonă. Sărăcia a ajuns la un nivel cum nu a mai fost niciodată. Îmi spuneau oamenii, în această vară, domnilor, veniți mai repede la putere, că murim de foame.

Sunt în satele noastre oameni care și-au trimis copiii să lucreze în străinătate. Sunt peste 500.000 de tineri, din zona montană, care lucrează în străinătate. Printr-un ordin aiuritor al actualei puteri, acești tineri nu au putut să vină în această vară acasă, să își revadă părinții, să își revadă familiile. Nu aș fi vrut, domnilor de la putere, să fiți în satele din Munții Făgărașului, să vedeți cum vă felicitau ei, în această vară, pentru acest ordin prin care le-ați interzis copiilor să vină acasă.

Este, de aceea, timpul să ne ocupăm de lucruri serioase. Politizarea în exces, prezentarea proprietății și capitalizării, în exces, așa cum o face domnul ministru, din dorința, sigur, de a mai căpăta ceva imagine, până la urmă ne demonstrează că nu se cunosc lucrurile reale, că nu există o preocupare pentru a rezolva problemele reale ale satului românesc, ale agriculturii montane. Nu mai vorbesc de faptul că nu există nimic pentru a dezvolta turismul agrar. Nu se întrevede nici o măsură.

Domnul președinte Traian Băsescu spunea, acum o săptămână, de nevoia de a relansa turismul românesc. Sigur, trebuie o strategie în domeniul turismului și al turismului agrar, cu precădere. Nu se poate să facem relansarea turismului numai cu pregătirea ospătarilor și a recepționerilor. Aici este nevoie de infrastructură, este nevoie de lucruri care să pună în valoare resursele deosebite pe care le are România în acest domeniu.

Un anunț pe care l-am citit în această vară într-un ziar din Brașov m-a pus pe gânduri. Spunea acolo un cetățean care avea și nume și prenume, "poporul a ajuns în pragul disperării, plânge și guvernanții nu îl ascultă".

Domnilor, luați în serios aceste lucruri. Sigur că în agricultură este nevoie de investiții, trebuie să trecem la agricultura mare, dar, până atunci, mai trebuie să și trăim.

Dumneavoastră ați venit cu un slogan prin care ne îndemnați să trăim bine, iată că lucrul acesta nu se confirmă în nici un fel, iată că oamenii sunt disperați, iluzia portocalie a făcut ravagii în satul românesc. Suntem, de aceea, preocupați de aceste lucruri.

Domnule ministru...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să vă referiți la moțiune, vă rog foarte mult, la subiectul agricultură.

Domnul Otilian Neagoe:

...ar fi trebuit să vorbiți și de nivelul insuficient al subvențiilor pentru mașinile agricole. Nu putem face agricultură arând cu văcuțele și cu căluții.

Guvernul PSD a dat 600-700 miliarde, anual, subvenții pentru tractoare și mașini agricole. Ați redus această subvenție la jumătate.

Cota unică de impozitare sigur că v-a creat și vă creează în continuare probleme.

Eu aș vrea, în final, să țineți seama, domnule ministru, poate sunteți sensibil la versurile lui Octavian Goga: "Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă în poartă". (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Dina Carol, din partea Grupului parlamentar România Mare.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Carol Dina:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat intervenția mea în felul următor: "Autopsia unui dezastru național".

Agricultura românească se caracterizează printr-o fragmentare excesivă a proprietății agricole, printr-o populație agricolă mult prea numeroasă și îmbătrânită, printr-o eficiență scăzută a exploatării terenurilor, printr-un sistem slab de control al calității produselor.

Fermele românești sunt, de fapt, milioane de parcele individuale, fermierii sunt bătrâni și lipsiți de mijloacele necesare practicării agriculturii intensive, piața funciară este moartă, infrastructura este la pământ. Aceasta este linia de la care luăm startul către piața agricolă europeană, dominată de țări în căutare de piețe de desfacere, profil în care România se încadrează perfect.

În România, fermele individuale exploatează 70% din suprafața agricolă. Ca număr sunt 4,2 milioane. Suprafața medie individuală este de 2,5 hectare, iar muncile agricole desfășurate în cadrul lor sunt efectuate cu o înzestrare tehnologică de ev mediu: cal și plug.

Comparativ, în Uniunea Europeană media suprafeței agricole exploatate este de 18,7 hectare. În Franța, exploatațiile agricole au, în medie, 42 hectare, în Germania - 37 hectare și în Regatul Unit - 68 hectare.

Fermierul român este bătrân, sărac și muncește numai ograda proprie. Spaniei i-au trebuit 15 ani pentru a schimba structura populației rurale, dintr-una axată preponderent pe agricultura de subzistență, într-una axată pe servicii. Dificil de prognozat câte decenii ne sunt nouă necesare, având în vedere că cea mai mare parte a populației ocupate în agricultură o reprezintă lucrătorii familiali, în gospodăriile proprii, statut caracterizat printr-un grad ridicat de fragilitate a veniturilor și o dimensiune derizorie a acestora.

Ponderea lor în populația ocupată în mediul rural a crescut de la 3,4, în 1992, la 32, 4, în 2002, și la aproape 40%, în prezent, în timp ce ponderea membrilor societăților agricole s-a redus de la 5,3, la 0,3%.

La 1000 de persoane cu vârsta de muncă între 14 și 64 de ani, revin 602 persoane în afara vârstei de muncă, din care 290 au peste 65 de ani.

Infrastructura satului românesc este la nivelul anilor 1950. Rețelele de drumuri, la nivelul anului 2004, numai 10% din drumurile județene și comunale erau modernizate și 29% erau realizate cu îmbrăcăminte ușoară rutieră. Aceste constrângeri își pun amprenta asupra evoluției infrastructurii de colectare-transport, esențială în cazul produselor agricole perisabile și, implicit, asupra procesului pe piață al acestor produse.

Doamnelor și domnilor senatori,

O țară ca România, cu 14,8 milioane hectare teren agricol, respectiv 62,2% din totalul țării, ce ocupă al doilea loc, după Polonia, în cadrul țărilor central și est-europene, valorificând calitativ suprafața cultivabilă, ar putea hrăni o populație de ordinul a 75-80 milioane persoane.

Din păcate, de aproape 16 ani, în mod condamnabil, politica agricolă românească s-a caracterizat printr-un grad ridicat de impreviziune, schimbări frecvente și ajustări de parcurs.

Sistemul de subvenționare a agriculturii a fost deschis, aproape în fiecare an, cu schimbări noi, uneori introduse chiar în cursul anului în care a fost stabilit. Nici în acest an nu se face excepție.

Singurul factor constant al politicii agricole românești a fost preocuparea de a compensa prin diferite plăți directe sau indirecte, de la bugetul de stat, lipsa capitalului de lucru necesar preluării ciclului de producție.

Aceste practici populiste, practicate de toate partidele care au condus guvernele post-decembriste, au adus economia rurală românească la agricultura medievală capitalistă.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în prima jumătate a anului 2005, au intrat în țară alimente în valoare de 900 milioane euro, în creștere cu aproape 7% față de perioada similară a anului 2004. Pentru că zahărul, carnea de porc și legumele românești sunt insuficiente, trebuie importate. Importul de carne de porc a crescut, anul acesta, la 119 milioane euro, față de 53 milioane euro, practic, s-a dublat.

Valoarea importurilor la produse care nu se realizează în țară a fost, în primele șase luni, de 183 milioane euro, în timp ce valoarea alimentelor produse și la noi, a ajuns la 515 milioane euro, produse care s-ar fi putut, printr-o bună organizare, realiza și în România.

Doamnelor și domnilor senatori,

Se înțelege că nimeni nu poate să facă minuni în numai nouă luni, dar nu putem accepta ca obligațiile asumate de actuala putere, în Programul de guvernare, să nu fie onorate. Nu putem accepta greșelile majore care se manifestă în utilizarea resurselor bugetare și gestionarea eronată a problemelor de agricultură, cum se prezintă, de altfel, și în moțiune.

Recent, Federația "AGROSTAR", sindicatul care însumează lucrătorii din agricultură, exprima cu obidă previziuni sumbre pentru satul românesc: "În acest an, 35-40% din numărul exploatațiilor agricole își va închide sau diminua activitatea, suprafețele cultivate cu grâu, vor fi în scădere, deficitul balanței comerciale în cazul produselor alimentare va depăși 1,3 miliarde euro, satul românesc va fi din ce în ce mai pauper, migrația forței de muncă se va intensifica, va crește rezerva de buruieni, boli și dăunători, va exploda prețul la toate produsele agroalimentare, în special la pâine, chiar mai repede decât ne așteptam".

Vinovat pentru acest dezastru este, în opinia "AGROSTAR", Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care a promis că, pentru anul agricol 2005-2006, va asigura un preț minim garantat la toate produsele agricole, că va sprijini dezvoltarea și menținerea pe piață a exploatațiilor agricole și că va utiliza mai bine banul public.

Comisiile pentru produsele agroalimentare, organisme formate din producători, procesatori și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care, conform legii, ar trebui să stabilească prețul minim pe produs, s-au constituit, însă nu funcționează.

În interiorul fiecărui consiliu, deși se stabilește strategia adecvată pentru produsul respectiv, suprafețele care vor fi cultivate, modul de repartiție în teritoriu al acestora și prețul minim garantat, în realitate, nu se respectă, aceste consilii având, astfel, un rol decorativ.

Din păcate, pentru anul agricol 2005-2006, stabilirea unui preț minim garantat nu mai este posibilă, pentru că acest lucru ar trebui să se facă cel puțin cu două luni înaintea declanșării campaniei agricole, astfel încât producătorii să poată opta pentru menținerea în cultură a unui produs care să asigure rentabilitate și pentru care să aibă piață sigură de desfacere.

Trebuie, de asemenea, subliniat că absența unităților de prelucrare, preluare sau de stocare a legumelor și fructelor din zona rurală, duce la escaladarea importurilor și, implicit, la sărăcirea fermierilor care au ajuns la disperare, văzând că în România se importă orice, de la pătrunjel, la piersice.

Ei spun că lipsa dezvoltării sectorului zootehnic este o altă cauză a așa-zisului gripaj din agricultură, deoarece numai un sector zootehnic bine dezvoltat poate consuma cerealele produse în sectorul vegetal și poate asigura consumatorului un preț accesibil.

Doamnelor și domnilor senatori,

Elaborarea unei strategii naționale capabile să remedieze aspectele aproape tragice ale dramei agrare românești trebuie să țină cont de lungul șir de evenimente și cauze care au condus la situația de astăzi.

S-au distribuit 10 milioane hectare țăranilor din România, iar rezultatele au confirmat perfect previziunile făcute, în anul 1907, de marele om politic Petre Carp. Acesta a demonstrat atunci că fracționarea terenurilor și lichidarea marilor exploatări agricole vor ruina economia țării românești.

Inspirându-ne din suferințele a milioane de oameni, considerăm necesară și rezolvarea următoarelor obiective ce ar putea remedia criza din agricultură: o lege care să interzică fracționarea terenurilor, o lege care să încurajeze edificarea unui sistem cooperatist, astfel ca beneficiarii unor asocieri să aibă avantaje substanțiale, din toate punctele de vedere, o lege care să încurajeze investițiile în domeniul agrar, o lege care să reglementeze regimul subvențiilor pentru produsele destinate exporturilor.

Dacă vom fi înțelepți, și cu ajutorul unui sistem de irigații bine pus la punct, poate vom asigura hrana populației mult necesară și în această etapă, căci ceea ce s-a făcut, până în prezent, reprezintă o distrugere premeditată a singurei bogății autentice aflate la dispoziția poporului român, lăsată de Dumnezeu. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pe domnul senator Pete Ștefan. Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Sigur, Senatul, după Constituție și Regulament poate adopta o moțiune simplă prin care să exprime poziția cu privire la o problemă politică internă, pe care o și face astăzi. Este o posibilitate a formațiunilor politice ale Senatului de a dezbate această problemă sau aceste probleme ridicate și de a lua o hotărâre. Moțiunea de astăzi despre agricultură încearcă să arate că astăzi ar fi o situație dezastroasă în agricultura noastră, dar înainte de a intra în amănunte aș aminti, domnilor semnatari ai moțiunii, că ați uitat anumite lucruri care, totuși, s-au făcut în aceste perioade sau chiar în ultima perioadă din acest an, și care se referă tocmai la finanțarea, la ajutarea producătorilor agricoli. Sigur că nu este niciodată suficient bugetul pentru ca să se poată finanța orice activitate. Totuși, numai în acest an s-au alocat subvenții de ordinul a sute de milioane de lei noi, s-au alocat subvenții pentru păstrarea cerealelor, pentru un milion și jumătate de tone de grâu, s-au alocat bani pentru calamitățile care, într-adevăr, au făcut pagube enorm de mari în agricultură și pentru alte și alte produse, pe care n-aș vrea să le enumăr aici. Și totuși s-a făcut un pas foarte important pe linia investițiilor în acest an în agricultură. Această lege pe care am așteptat-o 15 ani și nu am reușit, noi, Parlamentul, s-o adoptăm, a devenit astăzi o realitate prin care se acordă credite agricultorilor, prin care se acoperă costurile documentațiilor, care nu au fost niciodată, de nici un guvern făcute, prin care perioada de grație la restituire este de 1 sau 5 ani, și multe, multe alte facilități acordate prin această lege prin care se dorește ca toată sfera din agricultură să prindă elan prin investițiile pe care producătorii le pot aloca. În moțiune se arată că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ar fi de vină pentru că au crescut prețurile la îngrășămintele chimice, la motorină, la ierbicide, că au scăzut prețurile la cereale, la grâu ș.a., pentru că statul nu a putut sau nu a preluat producția de cereale sau că ministerul preferă să importe grâu sau fructe și alte produse agricole. Eu aș dori să reamintesc celor care au semnat această moțiune că au uitat faptul că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, astăzi, deci, în prezent, are cu totul un alt rol față de cel avut înainte de 1989. Astăzi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu poate să intervină direct în dirijarea prețurilor. Ministerul nu importă sau exportă produse agricole. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are alt conținut, alte sarcini, alte atribuții și astea sunt cele proprii economiei de piață, se conduce după aceste reguli. În moțiune se amestecă problemele retrocedării cu problemele de finanțare a agriculturii. Pentru mine este chiar de neînțeles acest text. Citez din moțiune: "Legea impune retrocedarea întregului teren arabil, care a rămas la Administrația Domeniilor Statului, iar statul va rămâne în continuare dator foștilor mari proprietari și grofi". Nu doresc să comentez acest citat. Cred că nu este legat de problemele reale, de astăzi, din agricultură. Moțiunea este, de fapt, o reluare a moțiunii din mai, acest an, a Partidului Social Democrat, dar cu o documentare mult mai slabă. În viziunea noastră, este o încercare slabă, profesional este nefondată, în care se amestecă problemele agriculturii cu cele ale proprietății, unde se face referire la domenii din sănătate, pensii, prețuri, la plata gazului metan, la sărăcie și la alte, alte probleme care nu sunt direct legate de agricultură. Aș putea să spun că este doar o simplă încercare de speculație politică. Prin urmare, față de cele spuse, noi, UDMR-ul nu avem absolut nici un temei să sprijinim această moțiune, un astfel de demers. Mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe domnul senator Pereș Alexandru. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

"Prietenul la nevoie se cunoaște" - spunea un proverb, perfect armonizat și valabil cu momentul de față. Partidul Social Democrat, vizibil speriat de iminenta pierdere a poziției de președinte al Senatului, apelează la soluția - "Sună un prieten!". De astă dată, Partidul România Mare. Modul jalnic, chiar pompieristic de a ataca situația agriculturii, prezentarea tendențios negativă a eforturilor ministrului agriculturii și ale Coaliției guvernamentale de reformare a unui sistem denotă, practic, confecționarea acestei moțiuni simple "pe picior" și doar ca o necesitate de a stopa din timp, doar, doar se va întâmpla o minune, iar PSD își va putea salva poziția nr. 1 din Senat. Manevra regretabilă de împingere în plin plan a senatorilor PRM este vizibilă și din perspectiva semnatarilor moțiunii: 19 senatori - PRM și 21 ai PSD, suficienți pentru a îndeplini condiția cerută de Regulamentul în vigoare și chiar mai mult decât un sfert din numărul senatorilor. Se poate, deci, înțelege că moțiunea este inițiată de PSD, iar PRM este, ca de obicei, soluția folosită în situații de criză. Și, ca un ultim argument al faptului că nu era neapărat nevoie ca exact după cinci luni de la dezbaterea unei alte moțiuni inițiate pe aceeași problemă de PSD, acțiune la care PRM nu a votat alături de semnatari, este și lipsa de pe lista semnatarilor a unor nume de fruntași PSD, care știu, de fapt, realitatea din sector: fostul președinte al țării, actualul președinte al PSD, precum și cei doi foști miniștri ai agriculturii. Este un fapt constatat. Sigur, se poate repeta. Revenind, însă, la problemele din textul moțiunii simple, inițiată, deci, de PSD și PRM, suntem nevoiți a da dreptate și, în același timp, a reaminti cu seriozitate semnatarilor că Alianța "Dreptate și Adevăr" PNL-PD a captat atenția electoratului român cu promisiuni de un alt tip, față de mita electorală și de cumetriile și cadourile pentru latifundiarii din PSD, modalități practicate de foștii guvernanți. Desigur, ceea ce s-a scris la Capitolul IX din Programul de guvernare al Alianței, a ajuns ghid orientativ, inclusiv pentru PRM, va fi îndeplinit în termenele stabilite. Măsurile inserate în Capitolul IX din Programul de guvernare vor avea o finalitate în anul 2008, atunci când populația va putea spune cu certitudine că trăiește mai bine, iar noi credem că sunt întrunite condițiile, atât la nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cât și în plan teritorial, ca acest slogan electoral să devină o realitate. Suntem criticați de revenirea, pentru început, la sprijinirea agricultorilor prin sistemul de cupoane valorice cu destinație clară pentru cele necesare înființării și realizării unor producții agricole cât mai bune. Am considerat că această soluție este mai aproape și de nevoile reale ale agriculturii, nu numai de adevăratele nevoi și de altă natură, și la fel de reale, ale producătorului. Sigur, însă, că metoda sprijinirii prin cupoane valorice nu este perfectă, existând încă disfuncționalități care urmează a fi corectate. În orice caz, este mult mai aproape de obiectivul fundamental pentru care a fost creat decât metoda "bani în mână", soluție fără un control eficient al destinației finale. Anul 2004, an electoral, a îndemnat PSD să supraliciteze și să consume din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pe anul 2005, pentru culturi agricole de toamnă, sume semnificative care aveau ca destinație subvenționarea culturilor de primăvară.

Astfel, am fost nevoiți să nu mai putem sprijini financiar pe cei care și-au destinat suprafețele cultivării cu porumb și plante furajere. Cu toate aceste restricții,producătorii agricoli au înțeles, iar producția de porumb și furaje este, cu certitudine, o reușită. Trebuie să recunoaștem, însă, că în România nu reușim să facem o subvenționare optimă, lucru care să fie de un real folos în competițiile economice din această zonă a economiei europene. Ne lovim încă de un buget auster, iar absorbția fondurilor din finanțări externe, abia acum se accelerează. Eforturile ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, perfecționarea și simplificarea instrumentelor de creditare, apariția instituțiilor de garantare, modul mai eficient de popularizare, atrag tot mai mulți producători în zona accesului la fondurile primite din Uniunea Europeană. Aceste lucruri care se obțin cu un efort conjugat al tuturor responsabililor din agricultură, indiferent că sunt azi, ai Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD, sau din guvernarea PSD, pot fi garanția degrevării de fonduri financiare bugetare, care urmează să fie redirijate în altă zonă a dezvoltării rurale, așa cum, de fapt, scrie și în Programul de guvernare al Alianței pe 2005-2008. De altfel, semnatarii moțiunii simple ar trebui să cunoască faptul că încet-încet producătorii agricoli beneficiază, prin efortul Guvernului Tăriceanu și la solicitările ministrului agriculturii, de tehnologie modernă pentru recoltarea furajelor și pentru ușurarea muncii în sectorul zootehnic, și pentru ușurarea vieții locuitorilor din zona montană. Prin Hotărârea Guvernului nr. 562/2005 au beneficiat de 300 de miliarde de lei locuitorii zonei montane din 28 de județe, dotându-se cu 3019 motocositoare, 322 de greble mecanice, 1095 de grupuri individuale de muls, lucru pe care PSD-ul, probabil, că nu l-a aflat încă..., iar prin Hotărârea Guvernului nr. 785/2005 sumele destinate pentru aceleași dotări, pentru producătorii agricoli din restul zonelor, sunt de o mie de miliarde lei. Sunt doar două acte normative care au adus o rază de speranță pentru agricultori, tocmai conștienți de eforturile Alianței "Dreptate și Adevăr", precum și a partenerilor de guvernare pentru a rezulta să se pregătească pentru confruntarea dificilă din Uniunea Europeană.

Desigur, este dreptul și obligația opoziției politice de a sesiza și atrage atenția guvernanților asupra unor situații dificile prin care trece economia și, implicit, societatea. Din acest punct de vedere trebuie să recunoaștem că mai sunt lucruri pentru care va trebui să ne concentrăm să găsim soluțiile cele mai bune. Acest lucru se întâmplă în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură a Senatului, unde există o majoră preocupare din partea tuturor senatorilor pentru revitalizarea sectorului agricol. De asemenea, conlucrarea cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu domnul ministru Gheorghe Flutur și cu secretarii de stat a fost de un real folos pentru toți agricultorii din țară. Poate că și modul de lucru din această comisie, dialogul continuu, constructiv cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a determinat o parte însemnată a senatorilor PSD să nu fie părtași, poate nici de acord, cu o mare parte a celor semnalate în moțiune.

Iată de ce, doamnelor și domnilor senatori, moțiunea prezentată și dezbătută azi nu reflectă realitatea și nu merită să fie votată. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Doamnelor și domnilor,

S-a pus în dezbatere o moțiune simplă, abordându-se o mică parte din problematica unui domeniu complex, complicat, dificil, cu o importanță deosebită pentru economia și viața socială a țării, agricultura.

Acest eveniment politic, aflat pe ordinea de zi în Senatul României, confirmă, din nefericire, previziunile începutului de an, când, folosind același instrument democratic, atunci senatorii PSD atrăgeau atenția asupra unor greșeli de politică agricolă, care vor afecta viața economică și socială a țării.

Ca om care și-a dedicat viața acestui domeniu, sincer doream să nu se adeverească ceea ce spuneam atunci, dar, din fericire, simțul practic, judecata simplă, logica lucrurilor, exercițiul meseriei, nu m-au lăsat să greșesc. După un an agricol bun, 2003-2004, țara avea nevoie și în anul 2005 de un rezultat pe măsura eforturilor făcute și a condițiilor climatice, în așa fel încât producătorii agricoli să-și poată reveni după doi ani de secetă. În vederea atingerii acestor rezultate s-a lucrat ani la rând. Pentru pregătirea producției vegetale care reprezintă practic începutul întregului proces agricol și alimentar, de ea legându-se atât succesul, ca și eșecul în agricultură în general.

În anul 2004 au fost numeroase evenimente politice: alegerile locale și generale. Cu toate acestea, lucrările în agricultură s-au desfășurat la timp și în bune condițiuni, datorită faptului că în acest domeniu s-a practicat o politică coerentă și stabilă, iar producătorii agricoli au beneficiat de mecanisme de sprijin simple și eficiente. Acestea au făcut posibilă însămânțarea în toamna anului trecut a peste 2,7 milioane ha rapiță, orz, orzoaică și grâu.

Datele statistice arată că pentru prima dată după anul 1989 arăturile de toamnă s-au executat pe o suprafață de peste 60% de cea programată a se cultiva în primăvara anului 2005.

Iată deci că anul agricol 2004-2005 a debutat bine. Dovada că lucrurile au stat așa au fost câmpurile României care au putut fi privite, înțelegându-se de fiecare om cu un minim interes și pregătire în domeniu că starea de vegetație a culturilor la ieșirea din iarnă dădea speranță unor producții bune de grâu, orz, orzoaică și rapiță. Aceasta era posibil dacă actuala guvernare, conducerea ministerului continua lucrurile bine făcute până în acel moment. Din nefericire, diletantismul, lipsa de cunoaștere, i-a împins în zona experimentului, a improvizației, cu toate că au fost multiple atenționări că agricultura anului 2005 nu mai poate fi un poligon de încercare al acestora.

Fără a neglija condițiile naturale, importanța acestora pentru producția agricolă, îngăduiți-mi ca în acest moment, în plenul Senatului, să mă refer doar la câteva din greșelile de politică agricolă pe care, din nefericire, actuala putere le-a făcut și pe care le putea evita, dacă avea deschidere spre dialog și înțelegere.

Din nefericire, nu a avut și nici nu are. Aflându-se astăzi într-o situație fără precedent, când, într-un an calendaristic se discută două moțiuni simple pentru același domeniu, oare această situație fără precedent nu spune nimic? Spune că s-au făcut multe greșeli. În această intervenție voi prezenta câteva dintre ele:

1. Reducerea subvenției de la 2,5 milioane la 1,5 milioane la hectar și eliminarea de la susținerea bugetară a culturilor de porumb, ovăz, plante furajere, care reprezintă peste 60% din suprafața ce se cultivă în fiecare primăvară în România, afectând astfel circa 3 milioane de producători agricoli;

2. Renunțarea la subvenționarea în bani, mecanism practicat în toate țările Uniunii Europene și introducerea cupoanelor, un mecanism ce s-a dovedit păgubos pentru țară, birocratic și ineficient care a determinat scumpirea produselor pentru agricultură și a pus pe drumuri agricultorii români;

3. Scoaterea de grâu sub formă de împrumut de la rezerva de stat, în preajma recoltării noii producții, fără ca piața să reclame o asemenea intervenție. E cunoscut foarte bine faptul că la rezerva de stat se apelează numai în situații deosebite. Decizia de scoatere de grâu din rezerva de stat în lunile aprilie-mai-iunie, nu a fost determinată de o situație deosebită. România avea grâu, iar prețul era stabil. Această intervenție nejustificată a determinat scăderea dramatică a prețului la grâu de la 4500-5000 lei la 2000-2500 lei pe kg, falimentând cultivatorii de cereale.

4. Reducerea bugetului Ministerului Agriculturii cu 1441,3 miliarde lei afectând grav majoritatea formelor de sprijin, eliminând total susținerea cercetării științifice în agricultură. Acceptarea reducerii bugetului de către conducerea ministerului a fost explicată prin așa-zisa "înregistrare de economii".

Nu am văzut și nu am auzit până acum că poți înregistra economii la ce nu faci. Să înțeleg că înregistrezi economii când se realizează un obiectiv cu bani mai puțini față de prevederi, dar dacă nu-l faci asta nu înseamnă că ai economisit, ci pur și simplu ai abandonat proiectul. Așa cum Guvernul, din păcate, prin rectificarea bugetară a abandonat agricultura.

5. Abandonarea instrumentelor prevăzute în Legea pieței, nedeclararea prețului de referință la grâu. Anul trecut, fost opoziția actuala putere, critica vehement prețul grâului de 5.500 lei ca fiind mic, la care se adăuga subvenția de 500 lei pe kg. Acum însă prețul este la jumătate, 2000-3000 lei/kg, iar subvenția este de 400 lei, în condițiile în care prețul sacului de îngrășăminte a crescut de la 300 la 600.000 lei și litrul de motorină de la 20.000 lei la 34.000 lei. Iar actuala putere se ascunde cu explicații după suprafețele însămânțate de alții anul trecut, afirmându-se că în România s-a cultivat prea mult grâu și că trebuie să se reducă suprafața undeva la 1,5 milioane hectare.

O asemenea abordare este extrem de periculoasă. Dacă vreți, și nu-i scump cuvântul, este chiar antinațională. Ce să cultive România? Nuci de cocos, banane? Sigur, sunt condiții pentru a lărgi paleta de culturi și se impune, dar nu la nivel de milioane de ha.

În minister există un program de raționalizare a structurii culturilor, realizat de cei mai valoroși specialiști pe care îi are țara, care au ținut seama și de rigorile pieței și ale creșterii posibile a randamentelor la unitatea de suprafață și care a fost prezentat Uniunii Europene în procesul de negociere.

Noi trebuie să cultivăm câmpurile României într-o climă specifică care creează condiții foarte bune pentru cereale, iar grâul ocupă un rol important.

Oamenii de știință, tradiția, experiența în domeniu, rezultatele au consacrat o asemenea orientare pentru România. Se știe și se vede ce înseamnă riscurile naturale. Dacă anul acesta România avea doar 1,5 milioane ha prin calamitarea celor 300.000 ha și afectarea celorlalte suprafețe, la producția medie obținută de aproape 3000 kg/ha rezulta că România nu-și putea asigura necesarul din producția proprie, cu aproape 1,5 milioane tone, cantitate care trebuia importată.

Doriți, stimați guvernanți, ca și importul de grâu în România să fie o regulă? Să ne importăm și pâinea de zi cu zi? Din nefericire, prin ceea ce spuneți și faceți nu suntem departe de o asemenea nefericită realitate.

6. Nerealizarea fondului de garantare a certificatelor de depozit cu care se finaliza, practic, construcția mecanismului de preluare-depozitare și valorificare a cerealelor, mecanism la care s-a lucrat timp de 4 ani împreună cu experți străini cu care se putea rezolva preluarea întregii producții și asigurarea continuității activității în agricultură.

Conducerea ministerului l-a abandonat din necunoaștere, și nu folosesc cuvinte dure, din lipsă de profesionalism și interes pentru problemele de fond ale agriculturii Țării Românești.

7. Introducerea instabilității, a nesiguranței, a incertitudinii în rândul producătorilor agricoli, scăderea lipsei de predictibilitate pentru agenții economici prin declarații contradictorii, decizii pripite, nefondate, fără valoare de analiză. Sunt bine cunoscute declarațiile conducerii ministerului agriculturii privind producția de grâu și calitatea acesteia, înainte ca în lanul de grâu să intre combina la recoltat.

8. Bulversarea lumii satelor prin pachetul de legi privind proprietatea, afectând procesul de formare și consolidare a exploatațiilor agricole.

9. Întârzieri privind reglementarea și lansarea mecanismelor de subvenționare în agricultură. A se vedea ultimul act normativ care reglementează subvenția la sămânță. Acesta trebuia să apară odată cu înființare culturii, și nu după recoltarea acesteia.

Stimați colegi, măsura muncii, calitatea acțiunii, valoarea umană sunt date de rezultate, și nu de numărul de apariții la televizor și numărul de declarații, multe dintre acestea fără acoperire. Rezultatele din agricultură, din nefericire, sunt slabe. Ele și numai ele ne-au adus astăzi în discuție acest domeniu.

În primăvară au rămas necultivate circa 1 milion ha. În acest an s-a putut vedea în România ceea ce nu a fost niciodată. Suprafețe imense pe tot cuprinsul țării unde culturile au fost abandonate. Este un lucru fără precedent când țăranul înființează cultura și o abandonează pentru că nu o poate întreține. Este ca și cum ți-ai abandona propriul copil. Este cea mai tristă imagine care dă dimensiunea efectului produs de greșelile din agricultură, pe care trebuie să le recunoaștem, că altminteri nu putem înțelege nici măcar o fărâmă din acest proces care, spuneam, este complicat, dificil și extrem de important pentru țară. Este, dacă vreți, cea mai profundă rană produsă țăranului român. Din nefericire, greșelile nu s-au oprit aici, iar repercusiunile se resimt de către toți și peste tot.

Folosesc acum, la început de an agricol, câteva comparații ale zilei, care dau exact dimensiunea regresului înregistrat în agricultură în doar 8 luni, care poate pune în pericol, rețineți, fără teama de a greși, pâinea românilor.

Anul trecut pe aceeași vreme agricultorul român pentru înființarea culturilor cumpăra 1 litru de motorină cu 4-5 kg de grâu. Astăzi îl cumpără cu 11-12 kg de grâu. Se știe că țăranul înființează o cultură cu rezultatele pe care le are în pătul, și nu cu promisiuni. Anul trecut se putea cumpăra 1 tonă de îngrășăminte cu 1 tonă de grâu. Anul acesta - cu 4-5 tone de grâu. Iată, deci, că doar în 8 luni s-a reușit performanța de a crea cel mai mare dezechilibru înregistrat vreodată într-o perioadă atât de scurtă de timp între prețul principalelor produse pentru agricultură, inevitabile continuității acesteia, și prețul de valorificare a grâului.

Este cel mai devastator șoc înregistrat de agricultorii țării după anul 1989. Când s-a mai văzut pe străzile Bucureștiului că se aruncă grâu de către producători ajunși în zona disperării, când lacrima și sudoarea irigă culturile părăsite datorită neputinței financiare.

Falimentarea agricultorilor, lipsa de sprijin vor conduce la necultivarea terenurilor și la afectarea gravă a producției agricole, cu efecte economice și sociale greu de întrezărit. Ce nu știu cei ce se ocupă vremelnic, sporadic de agricultură și insistent de imaginea lor, este că stomacul gol nu poate fi calmat de dorința de a intra în Uniunea Europeană injectându-se în urechile populației promisiuni fără acoperire. Acum, când a început ultimul an agricol înaintea integrării în Uniunea Europeană, la jumătatea lunii septembrie, rețineți, când în unele zone ale țării trebuiau însămânțate culturile de toamnă, buruienile sunt în picioare, mergi sute de kilometri și nu vezi o suprafață lucrată. Aceasta este imaginea pe care, din nefericire, o are agricultura privind câmpurile României.

De aceea, considerăm absolut necesar - absolut necesar! - a se analiza imediat în Guvern măsurile care mai pot să amelioreze starea de fapt.

V-am spus aceste lucruri, domnule ministru Gheorghe Flutur, iată că pentru prima dată vă pronunț numele, nu pentru a vă determina ca de ieri să căutați și mai abitir ce am ascuns în picioarele scaunelor din minister.

Am dat doar o parte din răspuns la conștiința mea profesională și politică, care mă însoțește pentru binele agriculturii românești, la care, astăzi, dumneavoastră sunteți datori să dați răspuns.

Mă așteptam să spuneți concret ce ați făcut în această perioadă, dar realitatea a demonstrat că nu aveți ce spune și ați rămas de unde, din nefericire, ați plecat, în campania electorală.

Păcat, pentru că este nevoie de o abordare temeinică, căci și viitorul, ca și trecutul, are valoarea lui, iar prezentul în agricultură este definitoriu. Dacă astăzi nu faci, mâine nu mai are rost.

La o asemenea stare de fapt nu putem sta pasivi, motiv pentru care considerați-l și pe fostul ministru al agriculturii, cu puținele lui cunoștințe în cei 32 de ani de activitate, că a venit cu buna-credință la pupitrul Senatului, pentru a da semnalul nu neputinței, ci lipsei de dialog și de înțelegere. Considerați semnătura lui și a fostului coleg Ilie Sârbu, ca fiind pe această moțiune cu sufletul și cu înțelegerea fenomenului despre care astăzi am vorbit și pe care îl consider ca fiind extrem de important, și nu lipsit de temei momentul în care colegii de la PRM au inițiat o asemenea moțiune.

Vă mulțumesc și ne dorim succes. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, îl invit la microfon pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului parlamentar România Mare.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Permiteți-mi să le amintesc colegilor din patrulaterul PD - PNL - UDMR și PC că noi am introdus moțiunea cu tema "Alianța D.A. - dezastrul agriculturii". Datorită acestui dezastru din agricultura românească, am fost nevoiți să aducem în atenția Senatului, pentru a doua oară în acest an, o moțiune pe tema agriculturii.

Domnul ministru Gheorghe Flutur nu a răspuns la acuzațiile și argumentele din moțiunea PRM susținută de PSD, ci a vorbit despre "greaua moștenire" și despre "viitorul sigur", făcând, de fapt, în fața noastră, o declarație politică.

Domnul ministru Flutur a confirmat că Guvernul nu este preocupat de problemele reale din agricultură, ci doar de schimbarea președinților celor două Camere ale Parlamentului.

Domnul senator Gheorghe Flutur nu se comportă ca un ministru al agriculturii. A uitat, strategic, să amintească de defrișarea pădurilor din județele Covasna și Harghita de către liderii UDMR, în frunte cu senatorul Verestoy Attila, care are conștiința încărcată cu victimele inundațiilor din aceste județe.

Domnul ministru Gheorghe Flutur susține că a făcut față inundațiilor. Primul-ministru și președintele României l-au contrazis pe această temă, de acum 2-3 luni.

Domnul senator Puiu Hașotti, care acum citește cu interes presa, punea întrebarea referitoare la stăpâni. Și apropo, cine este stăpânul, și cine joacă? PNL este privilegiat, are doi stăpâni: unul aflat la Palatul Cotroceni, și al doilea, UDMR-ul, care obligă PNL să joace ceardaș și să susțină legea privind Statutul minorităților naționale... (aplauze în rândul senatorilor PSD și PRM)... și proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc.

Permiteți-mi, doamnelor și domnilor senatori, să-i adresez două întrebări domnului ministru Flutur.

Prima dintre ele: câte hectare de teren agricol și de pădure au familia dumneavoastră și rudele dumneavoastră, până la gradul IV, inclusiv, respectiv, ce producție agricolă ați obținut la hectar, la culturile recoltate până acum?

A doua întrebare: dacă aveți - presa a scris că aveți -, ce interese aveți în legătură cu revendicarea celor 192 hectare de pădure din Bucovina?

Din sală: 192.000 de hectare.

Domnul Gheorghe Funar:

192.000 de hectare din Bucovina.

Permiteți-mi, doamnelor și domnilor senatori, să fac referire doar la câteva aspecte privind starea actuală a agriculturii românești, condusă de patrulaterul de tristă amintire pentru români.

Există pericolul foarte mare să nu se însămânțeze în această toamnă, decât pe mici suprafețe, culturile de toamnă. S-au vândut, până acum, de către producătorii români, numai 200.000 tone de grâu și s-au importat peste 120.000 tone. În timp ce producătorii români încercau să dea grâul la moară, se descărcau vagoane cu grâu adus din import. Procesatorii spuneau: nu avem prețuri.

S-au vândut la export 300.000 tone grâu furajer, dar numai la prețul de 2.300 lei/kg. În aceste condiții, ar trebui să se recolteze cel puțin 8.000 kg la hectar, ca să fie rentabilă cultura de grâu.

La floarea-soarelui se realizează cea mai scăzută producție din istoria României, de circa 900 kg, cel mult 1000 kg la hectar. Domnul ministru Flutur, zburând cu elicopterul, a văzut că este cea mai mare producție de floarea-soarelui din istoria agriculturii românești.

Așa cum vă amintiți, doamnelor și domnilor senatori, Partidul România Mare a inițiat o propunere legislativă, care vizează mărirea subvenției pentru producătorii agricoli la 400 lei pe hectar, dar această propunere legislativă a noastră a fost ignorată de către actualul Guvern și de către domnul ministru Flutur. Până în prezent, din datele pe care noi le avem, rezultă că s-a arat numai 5%, cel mult 6% din suprafața care ar trebui să fie cultivată în această toamnă. Lipsește, doamnelor și domnilor senatori, strategia de dezvoltare a agriculturii pe termen lung, mediu și scurt, ceea ce confirmă lipsa voinței politice a actualei puteri de a sprijini agricultura, țăranii, în general, sectorul care asigură hrana populației și constituie unitatea de măsură pentru calitatea vieții.

Primul element care susține lipsa strategiei de dezvoltare a agriculturii îl constituie inexistența legăturilor dintre sectorul primar, producători de materii prime, industriile de prelucrare și structurile de comercializare. De asemenea, nivelul de dispunere a elementelor componente în timp nu rezultă din politica Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, la fel, nici dispunerea în spațiu nu este valorificată, iar segmentul economic și social lipsește din preocupările Guvernului în ceea ce-i privește pe agricultori. Factorii de producție ai exploatației agricole nu sunt folosiți corespunzător. Astfel, randamentele înregistrate la culturile agricole sunt foarte reduse.

În România, la cereale păioase, producția obținută în acest an este de circa 2.700 - 3.000 kg la hectar, în timp ce în Uniunea Europeană se recoltează 8.800 kg de grâu la hectar, în Franța, în Germania. La porumb, la noi, în medie 3.000 kg la hectar, în timp ce în Italia se recoltează 8.000 kg la hectar, în Franța, 8.300 kg la hectar. În România, producția de cartofi este foarte scăzută: 12.600 kg la hectar, în Germania, 36.000 kg la hectar, în Olanda, 43.700 kg la hectar și așa mai departe.

Dintre factorii de producție, respectiv, pământul, capitalul, forța de muncă, cercetarea, managementul, pământul este singurul factor natural care creează avantaje, comparativ cu oricare din țările europene și care motivează efortul relansării economiei României prin agricultură.

Avantajul asigurat de calitatea pământului este...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să încheiați. Îmi pare foarte rău, ați depășit timpul cu un minut. Vă rog să încheiați.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, închei imediat, cu încă câteva din aceste realități triste din agricultura noastră.

Lipsește cadastrul agricol, pregătirea forței de muncă din agricultură este necorespunzătoare. Lipsește, de asemenea, orice preocupare a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru realizarea piețelor de gros.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar "Dreptate și Adevăr" PNL-PD.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să constat că nu este de mirare că, în ceea ce privește agricultura, am avut până acum trei moțiuni, pentru că este domeniul în care se observă cel mai limpede diferența de viziune dintre forțele politice.

Dacă ar fi să exemplificăm ce deosebire există între abordarea noastră, care este de dreapta, și a preopinenților noștri, care își spun "de stângă democratică", probabil că astăzi, aici, la tribuna Parlamentului, se dă dovada cea mai grăitoare.

Aș vrea să fac întâi o foarte scurtă referire la moțiune și să recomand celor care scriu moțiuni de aici înainte să fie ceva mai atenți, pentru că, după 15 ani de exercițiu parlamentar, trebuie să avem o stăpânire mai bună a termenilor.

Dragi colegi de la PRM și PSD, nu politica fiscală a dus la situația care există în cursul valutar, cu efecte asupra exporturilor.

Stimați colegi, nu aplicarea cotei unice are vreo relevanță în ceea ce privește nivelul pensiilor, pentru că nivelul pensiilor are ca bază salariul brut, și nu salariul net.

Stimați colegi, prețurile nu au luat-o razna, dat fiind că ele sunt, pe acest an, cu cel puțin un procent mai mici decât au fost în anul trecut și, dacă dumneavoastră doriți să ne dați un exemplu de autocritică, puteți s-o faceți. (rumoare în sală)

Acum aș vrea să pornesc de la o afirmație pe care a făcut-o antevorbitorul meu, altminteri, care se recomandă drept un om cu intuiție și spirit practic, ce, în treacăt fie spus, a făcut o declarație epocală de la acest microfon, spunând "din fericire, lucrurile merg prost", afirmație incorectă, în ceea ce privește concluziile sale, dar foarte relevantă, în legătură cu o anumită atitudine politică.

Așadar, antevorbitorul meu a spus să oprim experimentele în agricultură.

Stimați colegi de la Partidul România Mare și de la Partidul Social Democrat, și noi socotim că este momentul să oprim experimentele în agricultură, care iată la ce situație expun astăzi agricultura românească: 60% din producția agricolă este în economie naturală, într-o structură anacronică, foarte apropiată de ceea ce se făcea în Evul mediu; 50% din populația activă produce 10 - 11% din produsul intern brut; sub 5% dintre lucrătorii din mediul agrar sunt salarizați, iar restul sunt expuși la precaritate, în ceea ce privește asigurările sociale și asigurările de sănătate; peste 50% din locuințe sunt făcute din chirpici și poate în acest fel explicăm și situația dezastruoasă în urma inundațiilor; peste 95% din locuințe nu sunt racordate la sistemele de apă potabilă; peste 99% din așezările din mediul rural nu au nici un fel de conecție la structura bancară. Ca să nu mai vorbim de faptul că ceea ce dumneavoastră ați spus că este creștere a nivelului de trai în agricultură nu a fost decât, după opinia noastră, o întristătoare soluție, aceea a ajutoarelor sociale, care arată limpede care este diferența fundamentală dintre noi și partidele care sunt reprezentante ale semnatarilor moțiunii.

Noi dorim să luptăm împotriva sărăciei, și nu s-o perpetuăm, utilizând-o ca un instrument politic și cultivând un electorat expus mesajelor populiste.

În legătură cu dorințele pe care le exprimați, stimați colegi, mă bucur că propuneți un nivel de subvenție de 400 de lei pentru un hectar și vă asigur că, începând cu 2007, vom face asta, însă, în același timp - și mă adresez acum și proaspeților semnatari, foști miniștri ai agriculturii - cum, în situația în care, pentru bugetul pe anul 2005, dumneavoastră nu ați prevăzut subvenționare decât pentru 60% din suprafețele agricole, având un buget subvenționat de 2,5 milioane lei vechi, în total aproape 9.000 miliarde lei, dar care nu asigură subvenționarea decât pe două treimi din suprafață, cum credeți dumneavoastră, aceiași semnatari, că din același buget, din care dumneavoastră, într-un mod electoral, ați socotit că veți subvenționa, când, de fapt, nu ați dat fondurile necesare, putem astăzi mai mult decât dubla sumele alocate?

De aceea, eu socotesc că argumentația dumneavoastră în această privință este cel puțin lipsită de spirit autocritic. În același timp, vă rog să nu atribuiți vini imaginare.

Domnul Gheorghe Flutur, cu amărăciune, a făcut o constatare legată de calitatea producției agricole. A merge, de aici, și a spune că asta a bulversat piața agricolă, mi se pare cel puțin excesiv, dacă nu chiar calomnios.

Stimați colegi, iarăși, mă adresez proaspeților semnatari ai moțiunii. Dumneavoastră știți foarte bine că noi trebuie să modificăm niște distorsiuni ale pieței. Amintiți-vă anul 2003, când, într-un singur an, prețurile la cereale s-au dublat din cauza situației critice a agriculturii și a trebuit să importăm foarte multă carne de porc, și foarte mulți fermieri atunci au dat faliment.

De aceea, eu cred că, în ceea ce privește discuția asupra acestor probleme trebuie să avem un spirit autocritic pentru că altfel dezbaterea se distorsionează și merge către polemică, ceea ce este important în acest moment este să schimbăm viziunea despre agricultură.

Este limpede că sistemul actual de subvenționare nu este cel mai potrivit și dumneavoastră zadarnic criticați ministrul agriculturii. Eu cred că el trebuie felicitat pentru faptul că pentru prima oară se propune o modificare radicală. Rolul statului este foarte important, dar statul trebuie să aibă nu opțiuni electorale și demagogice în ceea ce privește agricultura, ci opțiuni strategice. Iar opțiunea noastră strategică este să scoatem agricultura din starea de izolare și să transformăm o agricultură de subzistență într-o agricultură de acumulare. Și toată politica de subvenționare în acest an, toată politica de bonuri valorice, legislația în ceea ce privește creditul pentru investiții în agricultură este bazat pe această opțiune.

În anul următor vom acorda peste 1,2 miliarde euro pentru investiții și modernizări în agricultură, din care 700 milioane prin fonduri SAPARD, peste 300 milioane de euro de la buget, două-trei sute milioane de euro contribuția sistemului bancar și probabil o anumită contribuție din partea agricultorilor.

Acest sistem va continua în anul următor, astfel încât, până în anul 2008 vom produce circa zeci de mii de noi ferme în ceea ce privește producția, câteva mii de ferme de procesare, peste 200.000 noi locuri de muncă în agricultură, paralel cu restrângerea forței de muncă implicată astăzi în agricultură - și mă refer în primul rând la populația vârstnică -.

Nu aș vrea să mai continui această dezbatere cu privire la moțiune, vreau numai să spun că, într-un mod cu totul paradoxal, semnatarii moțiunii, de fapt, sunt de acord cu noi, ei spunând că subvenționarea ar trebui acordată arendașilor, spun dânșii, fermierilor, spunem noi, dar cred că, în cele din urmă, această moțiune este un exercițiu parlamentar, nu vreau să-i spun demagogic, dar el ascunde o realitate foarte importantă a politicii românești.

Spunea un coleg aici despre Petre Carp și despre un citat al domniei sale. Eu m-aș sfii în această privință să amestec pe Petre Carp, sau pe Tache Ionescu, sau pe Titu Maiorescu pentru că ei au avut o părere cu totul anacronică despre agricultura românească și citatul acesta arată că dânșii s-au opus împroprietăririlor din perioada imediat de după primul război mondial, dar acest citat a dezvăluit de fapt care este miezul disputei noastre de astăzi. Într-un mod cu totul nedrept, după părerea mea, miezul disputei este legat de modul în care partidele doresc să-și însușească electoratul din mediul rural.

Dumneavoastră ați cultivat în perioada în care ați guvernat - și a fost cea mai mare parte a anilor postdecembriști - ați cultivat în agricultură un electorat sărac, un electorat captiv și care era vulnerabil mesajelor populiste pentru că subzistența lui era direct legată de ajutorul statului, la care ați adăugat și sistemul de ajutoare sociale care, în loc să cultive atașamentul față de comunitate, a cultivat într-o bună măsură disprețul față de muncă, în timp ce noi dorim să cultivăm un electorat cu discernământ, un electorat care să fie ancorat în economia de piață și să fie rezultatul unei politici curajoase... aceasta, tema electorală... și care v-ar deposeda de un mare bazin electoral cu care, din păcate, amăgindu-l, ați câștigat adesea bătăliile politice... este miza reală de astăzi.

De aceea, stimați colegi, și mă adresez nu numai colegilor din Coaliția guvernamentală, este momentul să ne solidarizăm în jurul Ministerului Agriculturii care astăzi încearcă, probabil, cea mai curajoasă reformă în agricultură după Guvernul averescan. Și votul nostru împotriva moțiunii trebuie să fie expresia acestei solidarități.

Vă mulțumesc. (aplauze, discuții)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, invit la microfon pe domnul senator Mardare Radu, din partea Grupului Social Democrat, și urmează domnul senator David Gheorghe, din partea Alianței PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni senatori,

Printr-un ordin de la începutul acestui an al Agenției Naționale Sanitar Veterinare s-a interzis să se mai introducă proteinele de origine animală în hrana animalelor. Totuși, numai din sectorul de creștere a păsărilor și de producție a cărnii de pasăre rezultă anual 55.000 tone de deșeuri de abator, 10.000 tone mortalități și 10.000 tone de deșeuri din stațiile de incubație care constituiau materia primă pentru făinurile proteice recent interzise.

Această măsură a fost luată înainte ca unitățile crescătoare și producătoare de carne de pasăre să poată găsi soluții pentru incinerarea acestor deșeuri. Ordonanța nr.47/2005 privind neutralizarea de origine animală este inoperantă, în timp ce stațiile de făinuri proteice nu mai sunt autorizate să funcționeze, ceea ce generează cheltuieli suplimentare substanțiale pentru producători și totodată serioase probleme de mediu.

Cu toate aceste rigori la care sunt supuși producătorii autohtoni, se autorizează în continuare importuri de carne de pasăre din Statele Unite ale Americii și din Brazilia, țări în care utilizarea făinurilor proteice nu este interzisă.

În primele șase luni ale acestui an, au fost importate nu mai puțin de 43.738 tone de carne de pasăre din Statele Unite ale Americii. Comparând datele puse la dispoziție de organele vamale, constatăm că valoarea cărnii la ieșirea din Statele Unite ale Americii era de circa 33 milioane de dolari, iar la intrarea în România de circa 23 milioane dolari. Rezultă o diferență de aproape 10 milioane dolari care reprezintă subevaluarea în vama română a importurilor de carne de pasăre. Păgubiți, producătorii români și bugetul de stat.

De altfel, importurile de carne de porc și de carne de pasăre, pe primele opt luni din acest an, au crescut foarte mult și sunt cele mai mari din istoria României.

Vă prezint din statisticile oficiale date comparative cu cele din aceeași perioadă a anului trecut.

Pe primele șapte luni ale lui 2005, ponderea importului în consumul de carne de vită din România este de 12% față de 2% în 2004.

La carne de porc, ponderea importului a crescut la 41% din consumul total în 2005, față de 30% în 2004.

Iar la carne de pasăre a crescut la 38% în 2005, față de 28% în aceeași perioadă, în 2004.

Iar efectivele de animale, în exploatațiile mari, au scăzut la toate speciile.

Care sunt atunci perspectivele acestui sector de activitate, mai ales în condițiile diminuării sau anulării unor subvenții pentru culturi tradiționale, ale scumpirilor dramatice la combustibili și îngrășăminte și mai rău în absența unui ansamblu coerent și eficient de măsuri de redresare.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator David Gheorghe, din partea Alianței PNL-PD.

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Că moțiunea "Dezastrul agriculturii", inițiată și prezentată de aleșii Partidului România Mare și susținută din umbră, dar din toate puterile, de către cei ai PSD, prin pachetul consistent de membri care au semnat-o, este doar o zală a lanțului cu care colegii noștri aflați în opoziție se ostenesc să ne strunească eforturile de a rândui lucrurile din agricultură, așa cum ne-am angajat pe programul de guvernare și prin angajamentul asumat prin semnarea Tratatului de preaderare, a spus-o chiar prezentatorul ei, avertizându-ne că "îi ducem", pe noi, adică, pe cei aflați la guvernare, până la Paști,cu Regulamentele.

Limitându-mă doar la această afirmație, pentru mine și pentru toți cei cât de cât preocupați să fie analitici, este foarte limpede că nu neajunsurile din agricultură, multe, complexe și deosebit de dificile, e adevărat, îi preocupă atât de mult pe domniile lor, cât mai ales amânarea adoptării noului Regulament al Senatului.

Trecând peste acest amănunt, de domeniul evidenței, pentru a demonstra superficialitatea, lipsa de profesionalism și iresponsabilitatea dovedită de atâtea ori, în treacăt fie spus, de-a lungul a peste zece ani, din totalul de 15, a autorilor moțiunii. Lucru de altfel confirmat de ei înșiși prin alte moțiuni aflate în pregătire cu care ne amenință: a sănătății, a învățământului, a sinistraților și așa mai departe.

Cel mai bun exemplu de superficialitate îl reprezintă afirmația care spune că "putem depune o sută de moțiuni pe zi".

Păi, domnilor, dacă sunteți atât de prolifici în moțiuni și contre, de ce nu vă înregistrați echipa, cu suporteri cu tot, sub forma unei societăți cu răspundere limitată.?

Revin însă cu promisiunea făcută ceva mai sus, de a demonstra fragilitatea, chiar totala lipsă de consistență a argumentelor invocate de moționiști.

Ar trebui să vă răpesc prea mult timp pentru a intra în detalii. Am să spun doar că, simțind că le lipsește substanța, domniile lor au găsit de cuviință să vorbească, în treacăt, ce-i drept, despre sănătate, pensii și altele, de parcă aceste realități nu ar fi de domeniul evidenței, ci ei le-ar fi descoperit.

Or, fiindcă și Alianței îi sunt foarte bine cunoscute aceste probleme, le reamintim că eforturile noastre prin programul de guvernare, frecvent invocat în textul moțiunii, dar fără nici o încercare de a-i pătrunde temeiurile, vizează tocmai diminuarea acestor efecte.

Un politician onest și nu numai, indiferent de culoarea politică, și-ar putea da seama că nu poți clădi temeinic pe un teren răscolit anapoda de cei care de peste un deceniu, ba chiar, de ce să nu o recunoaștem, vreme de 15 ani, l-au arat de-a lungul și de-a curmezișul fără ca roadele să fie pe măsura așteptărilor omului de rând.

Vă promit că nu o să repet argumentele folosite de colegul meu, senatorul Alexandru Pereș, în demonstrarea caducității moțiunii, argumente cu care suntem pe de-a-ntregul de acord.

Domnilor senatori, semnatari ai moțiunii,

Afirmați textual că lipsesc strategiile coerente bazate pe reguli de mult știute de țăranul român, cât și pe modernitatea standardelor impuse de Uniunea Europeană.

Dacă e să tot facem trimiteri la țăranul român, considerat a fi modelul zero pentru ceea ce ar trebui să fie agricultura secolului XXI din România, nu vom izbuti în veci să ne urnim pentru a ne putea alinia în coloana agriculturii performante și cu atât mai puțin să rezistăm cadenței sale.

Agricultura de care avem nevoie nu înseamnă doar pământ, agricultura de care avem nevoie presupune o reclădire din temelii a mentalității celor care o practică, țăranul român invocat, de mult nu mai există, iar dacă mai există pe ici pe acolo, atunci el este prea bătrân pentru a mai putea să o ia de la capăt.

Dacă nu ar fi fost colapsul comunist la ora actuală, el și urmașii săi ar fi fost cu siguranță fermieri, ar fi fost de mult convinși că agricultura de subzistență ține de trecutul istoric.

În ceea ce privește modernitatea, dați-mi voie să vă întreb: ce soluții aveți în vedere dacă într-adevăr doriți să scoatem din sărăcie agricultura românească, dacă le aveți și le puteți demonstra viabilitatea, fiți convinși că vom fi receptivi în a le valorifica. Aceeași autori se întreabă retoric: ce a făcut Guvernul Tăriceanu și ministrul agriculturii pentru a pune în practică Programul de guvernare?

Îmi permit să vă întreb, domnilor colegi, ce s-a ales din subvențiile acordate producătorilor agricoli, în limita a cinci hectare, au prosperat cumva exploatațiile agricole? Pentru a putea beneficia de acești bani, printr-un artificiu situat la marginea legii, au fost transformate în exploatații agricole pentru a putea astfel domoli exigențele impuse de legislația comunitară privind regimul de acordare al subvențiilor.

În fapt, ele au rămas tot aceleași triste și oropsite exploatații, caracteristice agriculturii de subzistență.

Trec peste un text și ajung în cele din urmă la un aspect asupra căruia doresc să-mi exprim punctul de vedere cu privire la moțiune, mai degrabă diversionist, după cum s-a putut vedea, decât un document care să reflecte cu adevărat preocuparea opoziției față de dezastrul din agricultură.

În textul moțiunii autorii încearcă să pună în discuție, evident, de pe o poziție critică, indicatorul nou introdus în determinarea calității grâului. Este vorba despre gradul de cădere.

Pentru mine, ca specialist, includerea acestui indicator care să explice, fie și parțial, dezastrul din agricultură, îmi permiteți să le aduc aminte, moționiștilor și tuturor celor care gândesc aidoma lor, că habar nu au de conținutul documentelor care stau la baza aderării în Uniunea Europeană.

La un moment dat ei se întreabă retoric, bineînțeles, oare fenomenul de încolțire a grâului nu se produce și în alte țări ale continentului nostru, adăugând apoi că în loc ca ministerul să caute soluții, adică amelioratori de creștere, preferă să importe grâu și să lase producătorii români în voia sorții.

Păi, domnilor, ar trebui să știți acest lucru, tocmai abundența de produse agroalimentare pe piața europeană și sănătatea umană au fost cele care au favorizat preocupările la nivel comunitar de sporire a indicilor calitativi. Rezumându-mă exclusiv la textul moțiunii, îmi face impresia că semnatarii ei nu au auzit că numele sănătății alimentare și sănătății populației sunt expresii omniprezente ori de câte ori se vorbește despre agricultură și comercializarea produselor alimentare. Au fost luate măsuri de eliminare treptată, de către toate țările membre, a tuturor ingredienților folosiți în prepararea hranei, pentru ca astfel să ne putem apropia tot mai mult de folosirea produselor naturale ecologice.

Doamnelor și domnilor senatori, doresc în primul rând pentru copiii noștri ca ei să fie hrăniți cu pâine fără amelioratori de creștere, fără alți ingredineți mai mult sau mai puțini nocivi pentru sănătatea lor.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

A fost ultima luare de cuvânt din partea senatorilor.

Avem două drepturi la replică, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, un minut, și domnul senator Șerban Nicolae, un minut.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Îi sunt dator colegului Varujan Vosganian un răspuns, mă întreba unde a greșit, a greșit spunând de Guvernul averescan.

Domnilor, peste doi ani se împlinesc 100 de ani de la înăbușirea în sânge a marilor Răscoale din 1907, când ministrul apărării era generalul Alexandru Averescu și ministrul de interne, cine oare? Cel cu care vă mândriți dumneavoastră, Ionel I.C. Brătianu, așa că "lăsați-o mai moale" cu tradițiile istorice sau puneți mâna pe carte.

Ne-a jignit și domnul... nu i-am reținut numele celui care a vorbit ultimul acum, ne-a făcut diversioniști și ne-a spus că moțiunea este diversiune.

Domnilor, hai să ne păstrăm în limite civilizate. Cum adică suntem diversioniști? Ați mai spus o enormitate, că țăranul român nu mai există. Ba există, domnilor și veți vedea asta la vot!

De ce am solicitat acest drept la replică, domnule coleg Puiu Hașotti? Azi este marți 13 și este ziua dumneavoastră cu ghinion! Jigniți prea multă lume și prea des, prea repetat. Ieri l-ați bălăcărit pe președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, astăzi jigniți partidul nostru, ați spus textual, și pentru asta îmi rezerv dreptul să vă supun dezbaterii și judecății Comisiei de disciplină și imunități și, dacă veți mai continua vă dau și în judecată, că "Partidul România Mare este aripa șovină și antisemită a PSD-ului". Vă puteți juca așa cu vorbele, domnule Hașotti, vă gândiți la consecințe?

Avem aici un senator româno-american, fratele nostru creștin-baptist Viorel Duca, și el o fi antisemit și stă de 30 de ani în America?

Vă rog mult, eu vă spun că ați jignit peste 300 de mii de membri și dacă veți continua în felul acesta veți face un mare rău coaliției pentru că ne înverșunați pe noi, și sunt un adversar foarte redutabil.

Eu v-am mai dărâmat o dată de la putere, în 2000, și vă dărâm și acum. Nu vă apucă Paștele dacă veniți cu insulte de genul acesta.

Cu asta vreau să închei, noi nu suntem aripa nimănui, suntem un partid cu peste 300 de mii de membri și, dacă m-aș pune la mintea colegului, destul de malițios, ca să nu-i spun altfel, Puiu Hașotti, aș spune și eu că PNL este aripa mafiotă a guvernării, dar eu nu spun asta, însă vă întreb ce sunt cu afacerile de tip mafiot ale lui Dinu Patriciu, Crin Halaicu, care patru ani a fost primarul capitalei. Știți câte proprietăți a luat, stimate coleg, Puiu Hașotti? 90 de proprietăți, terenuri și imobile, din care a vândut la supra preț 70, halal liberal! Se răsucesc brătienii în mormânt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Mai vorbim de mafioții care au legături cu Mohamad Munaf, întrebați-l pe șeful dumneavoastră suprem, domnul Tăriceanu, ce a căutat acum câteva săptămâni noaptea, după ora 1.00, cu domnul Băsescu, cu mafiotul Mohamad Munaf, la restaurantul Hotelului Majestic din Olimp?

Dacă îmi veți răspunde la aceste întrebări, atunci mai avem loc de dialog. Nu ne mai faceți nici antisemiți, nici șovini, suntem anti-mafie și aveți în PNL zeci de mii de infractori... să fiți sănătos!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Cât despre domnul Gheorghe Flutur, eu nu-l antipatizez, știe că l-am și lăudat când a făcut lucruri bune, vreau un lucru să-i spun: ce legătură aveți dumneavoastră, stimate domnule ministru, cu acea fundație care solicită în instanță cele 192 de mii de hectare de păduri revendicate de biserică?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să încheiați.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă rog, dați un răspuns plauzibil, că noi avem acte și vă judecați cu unii. Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae, vă rog să vă încadrați în minutul pe care l-am alocat.

Domnul Nicolae Șerban:

Trec peste faptul că am fost categorisit global ca fiind fost comunist incapabil de a fi democrat astăzi, fac precizarea că nu am fost niciodată membru al vreunui partid comunist, dar să spunem că nu acesta este aspectul esențial. Anul trecut, în plină campanie electorală, când îndeplineam și funcția de ministru pentru relația cu Parlamentul, am făcut o declarație în care l-a un moment dat am categorisit un gest politic, nu persoane, ci un gest politic, ca fiind o mostră de mitocănie politică.

Domnul Puiu Hașotti, aici prezent, deputat la acea vreme, împreună cu domnul Tăriceanu, astăzi prim-ministru, s-au declarat jigniți și au solicitat scuze, ceea ce am și făcut în ședința imediat următoare a Camerei Deputaților, chiar dacă consider că nu am greșit, colegial și politicos, am considerat că este necesar acest lucru. Domnul Hașotti m-a asemuit metaforic cu un corb, eu nu știu ce mănâncă un corb, dacă mănâncă fluturi sau nu, și când nu mă pricep tac. (Discuții).

Acesta era un sfat și pentru alții, care vorbesc fără să se priceapă.

Fără să spun al cui este citatul, ca să nu fac vreo greșeală, vă reamintesc o vorbă veche "este bine să spui ceea ce gândești, dar este și mai bine să gândești ceea ce spui", și acesta este tot un sfat. (Discuții).

Închei prin a spune că nu aștept scuze din partea domnului Flutur, nu a făcut-o domnia sa atunci când a jignit o colegă, nu a făcut-o când a observat că a jignit-o, nu a făcut-o nici măcar atunci când și-a dat seama că a mințit, că a spus o minciună, un neadevăr cras. Acea acuzație era o minciună, de aceea nu aștept nici de această dată scuze pentru că vreau să-i spune colegului nostru că, dincolo de etichete, cei șapte ani de-acasă în cazul domniei sale sunt irecuperabili.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

În încheiere, vă rog să-mi permiteți să invit la tribună pe domnul ministru Gheorghe Flutur.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Flutur - ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să dau câteva răspunsuri punctuale pentru că s-au notat aici și s-au ridicat o serie de probleme, deci cu permisiunea dumneavoastră am să vă dau câteva răspunsuri punctuale.

Domnul senator Otilian Neagoe ridica problema preocupării pentru zona de munte, câteva lucruri vreau să vă spun: este foarte bine că ați dat Legea muntelui, știu, eram senator în opoziție, dar nu a fost suficient și vă aduc aminte că, pentru prima dată, o formă consistentă de sprijin pentru zona de munte am dat-o noi. Este vorba de cele 300 de miliarde lei alocați pentru procurarea de moto-cositoare, aparate de muls, tancuri de răcire pentru cei care-și încropesc o mică fermă pentru zona montană, recunoscând handicapurile naturale ale zonei de munte.

Am extins această procedură și pentru alte zone.

A doua problemă. Legile proprietății să știți că fac o mare dreptate și pentru zona de munte, unde să nu uităm că au avut foarte multe proprietăți, atât agricole, cât și forestiere, iar prin legea actuală retrocedăm integral. Nu în ultimul rând, vreau să vă spun că pentru bugetul anului 2006 am prevăzut ca prioritate îmbunătățirea pășunilor și fânețelor din zona de munte. Aici este vorba, pentru că nu am avut grade de libertate cu bugetul gândit de PSD, să dăm un sprijin pentru fertilizarea, și supraînsămânțarea pășunilor din zona de munte.

În ceea ce privește unele probleme ridicate de domnul senator Carol Dina, referitor la lipsa unei piețe funciare, aveți dreptate și vă spun câteva cauze. Una este lipsa cadastrului general unic în România, nu întâmplător au apărut acei baroni care au cumpărat cu 100 de dolari hectarul de teren pe malul Prutului, pentru că au profitat că oamenii nu sunt intabulați în cartea funciară.

Pentru bugetul lui 2006 începem procesul de introducere a cadastrului general unic în România, pentru a crea o piață reală a pământului, că pământul este fărâmițat, aveți dreptate și vă aduc aminte că una dintre legi, cea a rentei viagere, are scopul de a stimula concentrarea proprietăților prin acordarea unor stimulente celor care dau terenul în folosință sau în proprietate tinerilor.

De asemenea, s-au ridicat aici o serie de probleme legate de promisiunea noastră, anume că vom veni pentru anul 2005 -2006, cu prețul minim garantat.

Da, pentru anul 2005 -2006, pentru că am înființat consiliul pe produs, domnilor senatori, am înființat 17 consilii pe produs, iar consiliul pe produs la cereale, tocmai asta rezolvă și vă rog, cei care sunteți în comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, știți foarte bine, am stabilit până acum trei forme de sprijin, am acordat această subvenție de 1.750.000/ha în toamnă, pentru a relua culturile, pentru că au fost inundații și foarte mulți au suferit din caza ploilor excesive și grâul a fost afectat calitativ din cauza ploilor care ne-au prins în luna iulie, exact în perioada secerișului. De aceea am făcut acea declarație acoperită de statistici, când am spus că o parte din grâu este grâu furajer, și o spun pentru că buletinele de analiză arată acest lucru. Vreau să vă spun că 63% din probe arătau în momentul de față grâu panificabil la nivel național, diferența grâu furajer.

Eu sunt un om corect, transparent și am spus acest lucruri, inclusiv în mass-media, dar de unde vine presiunea, stimați colegi, că o simt, pentru că de 15 ani sunt presiuni și interese pentru a lansa pe piață zvonuri că nu este grâu ca importatorii de grâu, pe care-i știți, de profesie, să comande din America sau din altă parte grâu fără taxe vamale. Nu s-a important nici un kilogram, dar au fost aceste tendințe și presiuni și nu am nimic cu Agrostar-ul dar, am amintit și atunci, să ne gândim că reprezintă și salariați din Insula Brăilei, care suferă pentru că acolo, am pus degetul pe rană, stimați colegi, și-l voi pune până la capăt pentru a face dreptate în aceste domenii.

În ceea ce privește balanța import-export, de care vorbiți, vă dau două exemple. La porumb, o comparație între 2004 și 2005, dacă ne gândim numai la porumb, în 2004 e vorba de 54.000 tone la export și anul acesta am făcut 277.000 tone.

Sigur că n u am putut să rezolvăm toate problemele, dar vreau să vă reamintesc că am luat opțiunea să mutăm finanțarea de pe porumb pe crescătorii de porc, de pasăre, de vită, de oaie, pentru a dezvolta și sectorul zootehnic, pentru că aveam o problemă. Degeaba aveam porumb, și amintiți-vă anul trecut kilogramul de porumb era 1.500 de lei, dar că nu avea cine îl consuma. Noi am majorat subvențiile cu 50 % la carnea de porc, cu 60 % la carnea de pasăre, că am auzit aici discuții despre pasăre, dar nu s-a spus nimic de majorarea subvențiilor la carnea de pasăre și recent am majorat subvenția la carne de vită cu 130 %, tocmai pentru a încuraja și sectorul zootehnic, să transformăm furajele și cerealele în bani.

Referitor la problemele discutate aici de domnul Daea, eu nu vreau să comentez, a fost ministru al agriculturii. Vreau să vă spun atât, domnule ministru Daea. Nu am avut de gând și nu am de gând să fac ceea ce ați amintit dumneavoastră. Eu am fost unul din cei care am căpătat dosare pentru că, de câte ori ieșeam și aveam o atitudine critică, se spunea - și stenogramele, dacă vă amintiți, vorbeau de Flutur acela - "ia, mai faceți-i 4 dosare, ca să tacă". Nu știu, or fi, nu or fi reale, dar amintiți-vă aceste lucruri. Nu am de gând să o fac. Eu sunt un om corect și stați liniștit dacă nu s-a greșit, dar mafioții și cei care au greșit au suferit și vor suferi - vă garantez - până la capăt.

În legătură cu problemele legate de finanțare, aș vrea, stimați colegi, să vă spun câteva lucruri pe care le-am pregătit și care urmează, și profit să vă anunț despre ce este vorba.

M-am întors ieri dimineață de la Consiliul de miniștri de la Londra, ai miniștrilor agriculturii din țările Uniunii Europene. E clar că anul 2006 este un an crucial și va trebui să facem eforturi cu toții să absorbim ultimele fonduri SAPARD care trebuie cheltuite. Avem peste 700 de milioane de euro în continuare de cheltuit și aici, cu tot respectul, și am citit și în moțiune, 82 % din fondurile SAPARD s-au cheltuit doar pentru infrastructură rurală, pentru drumuri. Nu e rău, dar aici s-au consumat toate fondurile. Știți ce ne întreabă oficialii europeni? Domnule ministru, spre ce duce drumul acesta? Spre o comunitate care nu are nici un fermier, care nu are nici o unitate de procesare lapte carne? V-am dat bani pentru dezvoltarea integrată a satului românesc și nu unidirecționată doar pentru drumuri.

Ca atare, am solicitat partidului din care fac parte, am solicitat Guvernului ca, pentru 2006, prioritate de grad zero să fie acordarea de fonduri, credite pe termen lung pentru cei care doresc să ia prin cofinanțare SAPARD. E vorba de acea Lege a investițiilor în agricultură pe termen lung prin care acordăm credite pe 10 ani cu grație 1 până la 5 ani. Aici am prevăzut circa 300.000.000 euro să-i acordăm pentru a absolvi celelalte 400.000.000 euro anul viitor și acest lucru ce va însemna, stimați colegi? Va însemna circa 6.000 de ferme de familie zootehnice vegetale, va însemna circa 570 de unități de procesare lapte, carne pentru că trebuie să închidem o parte din cele care nu sunt conforme, dar noi nu dorim numai să închidem, ci să oferim alternativă celor care nu respectă normele sanitar-veterinare și peste 500 de unități neagricole de servicii în mediul rural - acvacultură, servicii artizanale și așa mai departe. Acest lucru va fi finanțat din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

A doua prioritate. Este vorba despre această simulare a concentrării terenurilor prin acordarea rentei viagere celor în vârstă care dau terenul tinerilor. Tocmai pentru a înființa aceste ferme am făcut cunoscut acest program Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senatul României, și a fost foarte bine apreciat din câte știu. L-am făcut cunoscut zilele trecute Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților. Sunt deschis la dialog și am tot interesul să vin să discutăm aceste lucruri pentru că este interesul tuturor dezvoltarea și rezolvarea problemei agriculturii și a satului românesc.

O prioritate foarte importantă este cadastrul despre care v-am vorbit. Pentru că fără cadastru banca nu îți ia în calcul un titlu de proprietate, este un activ mort. Și pentru a introduce pământul garanție la bancă trebuie să-l intabulăm. Am pregătit proiectul de introducere a cadastrului general unic în România

Sigur că sunt foarte multe priorități. Vă dau un exemplu în ceea ce privește împăduririle. Am propus - și viața ne arată - că trebuie să luăm măsuri urgente pentru că s-a schimbat clima planetei, și aici avem o serie de probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Am început să cumpărăm terenuri degradate ca să le împădurim. Am prevăzut pentru anul viitor 15.000 de hectare, în afara fondului forestier, care trebuie împădurite, în special în Sud și în Dobrogea. Am prevăzut circa 1000 de hectare de perdele de protecție care trebuie împădurite pentru vegetația din câmpie.

De asemenea, în domeniul îmbunătățirilor funciare. Ați văzut anul acesta că am avut pompe de 30 de ani care nu au făcut față inundațiilor. Și am început procesul de înnoire a acestor pompe și de decolmatare a canalelor pentru irigații.

Asta voiam să spun, că poate ne-ați văzut, unii dintre dumneavoastră, în mijlocul apelor, unii dintre dumneavoastră ne-au sunat și am intervenit și noi. Sigur că poate se putea face mai mult.

În ceea ce privește întrebările punctuale, eu nu vreau să intru aici într-o discuție... Domnul senator Funar mi-a pus două întrebări. Vă spun doar atât, domnule senator. Referitor la ce avere am, vă rog să citiți pe site la www mapm.ro Ministerul Agriculturii. Eu am dat această declarație de avere atunci, am vorbit și de Fundația Fondului Bisericesc, în care am fost membru de onoare din 2000 până ce am venit ministru. Vă răspund cu toată responsabilitatea și cu tot respectul. Eu sunt un creștin ortodox. În acea Fundație am făcut parte, ca membru de onoare, și am declarat acest lucru când eram senator. Sunt bucovinean, sunt credincios și am fost cooptat ca membru de onoare. Când am intrat ministru m-am retras, mi-am dat demisia din acea Fundație. Și dacă vreți să intrăm în amănunte, știu speculațiile, pentru că acolo se tem unii oameni că se vor retroceda proprietățile. Eu am fost și sunt un susținător al retrocedării integrale a proprietăților, indiferent de forma de proprietate, că e biserică, că e școală, că e primărie și acest lucru a fost unul din dezideratele pentru care eu am luptat. Ceea ce aveți dumneavoastră, domnule președinte, știu. Știu ce aveți dumneavoastră. Trebuie să vă verificați sursele pentru că acele surse sunt interesate. (Replică neinteligibilă din sală) Sigur că sunt pentru că și acolo sunt oameni care plâng după umbra codrului din sat, unde pot tăia copacul cu cuțitul pentru că se plătește cu ora. Eu cred că proprietatea privată trebuie respectată. (discuții aprinse în partea opoziției) Deci, eu vă reamintesc... nu vreau să intru în polemică cu dumneavoastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Flutur:

Vreau să vă spun că în ceea ce privește problemele agriculturii suntem foarte implicați, împreună cu echipa de la Ministerul Agriculturii, pentru rezolvarea acestor probleme. Avem un calendar privind integrarea care ne presează și aici avem o serie de instituții care au rămas în urmă: Agenția de plăți a trebuit să rezolvăm; pe probleme sanitar-veterinare, astăzi a plecat de la București comisarul pe probleme sanitar-veterinare, unde avem responsabilități foarte mari. Și vreau să vă spun că politica noastră este apreciată și de oficialii europeni, pentru că a venit momentul să alocăm mai multe resurse investițiilor, Capitolului de dezvoltare, dacă dorim în continuare să avem o agricultură performantă. Nu dorim să-i uităm nici pe cei care au gospodării de subzistență. O formă de sprijin ne-am gândit în continuare să le-o acordăm și lor, dar pentru a-i stimula să iasă pe piață cu produse de calitate și să poată concura cu fermierii din afară, dați-mi voie să vă spun și să vă cer să acceptați politica noastră, dați-mi voie să vă solicit să votați împotriva acestei moțiuni care de fapt vizează această reformă curajoasă. Vă mulțumesc, și dacă cineva s-a simțit lezat într-un anumit fel, eu nu am făcut-o decât cu caracter general, îmi cer scuze și vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,... Da, domnule Neagoe, aveți vreo problemă?

Domnul Otilian Neagoe (din sală):

Drept la replică.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu vi s-a pomenit numele dumneavoastră.. Stimate coleg, o secundă. Deci, domnule senator Neagoe, vă rog eu foarte mult. A fost în cadrul luării de cuvânt... S-a spus "răspund la întrebarea domnului Neagoe". Vă rog foarte mult. deci, nu a fost un atac, a fost un răspuns. Greșesc? (discuții aprinse în partea PSD)Deci, stimate coleg, vă rog foarte mult. A fost un răspuns la întrebare. S-a spus "referitor la întrebarea domnului senator Neagoe" și s-a dat răspunsul. (discuții, vociferări în partea PSD) Vă rog eu mult, deci, vă rog mult nu mai insistați. Dreptul la replică este atunci când este un atac și se răspunde la acest atac. Domnule Daea, aceeași treabă sau altceva? Deci, vă rog foarte mult nu replică la întrebarea care vi s-a răspuns. Dacă ați fost atacat, e cu totul altceva. Vă rog, microfonul 3.

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, vă mulțumesc. Voi da, prin intervenția mea aceeași tentă de seriozitate pe care trebuie să o acordăm atunci când abordăm un domeniu extrem de complicat, complex și important pentru țară. De regulă nu mă interesează paternitatea ideii, ci șansa sa de izbândă. Dar pentru a cunoaște exact cum stau lucrurile în Senatul României trebuie să te referi cu atenție la ceea ce știi, ceea ce cunoști, ceea ce poate alții au lucrat în domeniu și pe care domnul ministru Flutur... căruia îi doresc succes, să privească la pagina 38 din această strategie de dezvoltare, aceasta este precizarea. Acolo se spune foarte clar că în mai 2004 în Ministerul Agriculturii s-a creat Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii și alimentației din România până în 2025. Acolo se inserau cele 10 organizații profesionale pe care le-am făcut în minister. Vă mulțumesc și îi doresc succes.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. A fost o... Nu v-am auzit. Pe procedură, domnule Verestoy? (discuții aprinse în sală) Mulțumim, să trecem la vot. Vă rog, aveți cuvântul. (discuții, vociferări în sală) Pe procedură, domnul senator Verestoy are o intervenție. Rog microfonul 3.

Domnul Verestoy Attila:

E scris microfonul 2 aici, domnule președinte. Dacă doriți mă deplasezpână acolo.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

2.

Domnul Verestoy Attila:

Nu e o problemă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Domnul Verestoy Attila:

E destulă culoare aici și chiar o să ne deplasăm pe partea cealaltă. Deci, domnule președinte, mi s-a pomenit numele, nu e nici o problemă. Omul în astfel de situații se uită și nu numai ce a spus, ci cine a spus. Nu am să intru în polemică. Pot să spun ce a spus și domnul ministru. Verificați-vă sursele, poate că sunt interesate să creeze anumite tensiuni datorită unor dezinformări crase. Atât. Mulțumesc. ( replică neinteligibilă din sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi, vom trece la vot. Doresc să vă precizez, vă rog să fiți atenți. (discuții aprinse în sală) În ceea ce privește votul la moțiune. Votul este deschis. Deci, votând "Da", votați pentru moțiune, votând "Nu", votați împotrivă, votând butonul 3 înseamnă abținere. Deci...(rumoare, discuții, replică neinteligibilă din sală). Mi-a plăcut, a fost interesantă...(se amuză)(sala se amuză) Deci, stimați colegi, (discuții, rumoare)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule președinte, e prea importantă problema ca să fie vot deschis. Să strigăm catalogul, să vedem și noi cine e în sală.

Din sală: Este în sală toată lumea. (Vociferări, discuții, comentarii)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnilor senatori, vă repet încă o dată. Numai o secundă. Stimați colegi, vă rog foarte mult puțină liniște. Eu cred că avem o prezență foarte mare în sală. Acesta e un lucru bun. Deci, suntem în cvorum. Este adevărat că un grup poate cere și vot nominal. Supunem la vot această propunere. Deci, atenție, nu votați. Nu apăsați pe butoane decât când vă spun eu. Deci, atenție. Stimați colegi, a fost o solicitare din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare pentru vot nominal. Supun votului această solicitare.

Din sală: Nu a făcut liderul...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liderul... Păi, l-am întrebat pe lider. Domnule Funar, eu v-am întrebat, ați zis că în numele grupului. Vă rog, liderul să confirme acest lucru.

Mai pierdem un minut. (Discuții în sală).

Rog microfonul 2. Numai o secundă.

Stimați colegi, voi de ce nu sunteți atenți ? (Se adresează staff-ului de la sonorizare). Vă rog foarte mult, nu aveți alte treburi de făcut. Deci microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, propunerea făcută de liderul liderilor noștri o susținem. (Sala se amuză).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimați colegi, supun votului... (Discuții, proteste în sală).

Rog, microfonul 3.

Domnul Otilian Neagoe:

În numele Grupului parlamentar PSD, solicităm și noi vot nominal și am dori să facem și precizarea că vrem să dăm publicității votul de azi ca să vadă și țăranii României cine crede că... (Discuții, proteste în sală).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, am înțeles.

Domnul Otilian Neagoe:

"... agricultorii din România o duc bine. (Discuții aprinse, proteste în sală).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la vot, stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră propunerea pentru vot nominal. Vă rog să votați. ( Discuții, proteste )

De ce vă supărați, domnule Hașotti ? Nu e corect, pe Regulament? De ce trebuie să vă supărați ?

Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votați acum.

Cu 51 de voturi pentru... (Aplauze).

Nu e de aplaudat, stimați colegi, nu merită. Sunt totuși senatori.

... 68 voturi împotrivă și o abținere, a fost respinsă. Deci trecem la votul...(Domnul senator Păunescu cere cuvântul).

Da, domnule Păunescu, vă rog ! (Proteste, nemulțumiri).

Dacă vrea pe procedură, nu trebuie să-i dau cuvântul ? Păi, atunci, de ce tot sunteți revoltați ?

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, este surprinzătoare și jignitoare starea de cenzură pe care o impune liderul Grupului parlamentar PNL-PD asupra prezidiului. Dumnealui are impresia că poate hotărî ce are de făcut prezidiul. Îl rugăm ca, atunci când are ceva de spus, să folosească unul din microfoanele sălii. Liber acces la oricare. Dar să nu impună și să nu terorizeze pe președinte în situația dată, în Senatul României, cu mofturile dumnealui. (Aplauze din partea opoziției).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, trecem la vot. Deci, vot deschis. (Domnul senator Funar cere cuvântul).

Domnule Funar, vă rog foarte mult ! Domnule senator, v-am dat cuvântul pe procedură. Microfonul 2, vă rog. Dacă ați cerut pe procedură, procedură să fie. Vă rog ! Numai o secundă că am impresia că...

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Pe procedură, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, de acum, solicită listă pentru că vrem să le spunem românilor și să afle adevărul, cum s-a votat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnul senator

Din sală: Unde-s boierii și cine-s boierii, asta vrei să spui.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vom trece la vot. Numai o secundă, să apară scris pe ecran.

Supun votului dumneavoastră moțiunea. DA înseamnă pentru, NU înseamnă împotrivă. Vă rog să votați.

52 voturi pentru moțiune, 68 împotriva moțiunii și nici o abținere. Vă mulțumesc foarte mult, stimați colegi. Deci moțiunea a fost respinsă, ca să fiu mai clar, cu acest număr de voturi. Vă rog, listă pentru liderii de grup. (Domnul senator Funar cere cuvântul).

Da, domnule Funar. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Grupul parlamentar PRM contestă votul. Nu sunt 68 de senatori în sală din partea puterii și vă vom demonstra acest lucru.( Discuții, rumoare )

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așteptăm lista pentru contestație efectivă. Trebuie să veniți cu propunere nominală, stimate coleg.

Rog, liste la liderii de grup.

Stimați colegi, până vin listele, vă propun o pauză de 5 minute.

Vă mulțumesc foarte mult.

- Pauză -

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 2 aprilie 2020, 6:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro