Vasile Dâncu
Vasile Dâncu
Ședința Senatului din 19 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.122/26-09-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 19-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 19 septembrie 2005

2. Declarații politice prezentate de domnii senatori:
  2.3 Vasile Dîncu - Atacul puterii la adresa opoziției și iluzia unei democrații fără opoziție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe domnul senator Vasile Dîncu. Urmează domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Vasile Dîncu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, cred că este o zi pe care ar trebui s-o însemnăm cu roșu în calendarul Parlamentului sau măcar în calendarul Senatului. Datorită unei decizii politice este prima dată când colegii noștri de la putere nu mai atacă opoziția, astăzi, la declarații politice. Este o situație fără precedent și cred că ar trebui marcată în istoria democrației în România. În al doilea rând, a mai apărut chiar adineauri un eveniment care are aceeași importanță și cred că ar trebui să-l marcăm ca atare: pentru prima dată, un distins coleg, care vrea să ne fie și președinte al Senatului a cerut să ni se taie dreptul de a ne exprima politic, de a face declarații politice în Parlamentul României. Cred că este un eveniment peste care ar trebui să nu trecem cu ușurință. Pe de altă parte, de peste nouă luni de zile, de la tribuna Senatului, o serie de distinși colegi, reprezentanți ai puterii, atacă opoziția și, în special, Partidul Social Democrat. Un distins senator de București a apărut de zece ori la declarații politice atacând, în fiecare declarație, doar tema opoziției. La o moțiune a colegilor noștri de la Partidul României Mare, ministrul de resort a ignorat complet aproape pe inițiatori, cerând voie de la început să critice PSD-ul. L-am văzut, de asemenea, pe același ministru, la o emisiune de televiziune cu o coasă în mână, spunând un lucru stupefiant: că i-ar place să taie cu această coasă în Partidul Social Democrat. Aluzia la moartea adversarilor politici, credem că este un lucru destul de grav și ar trebui să nu fie lansat nici în glumă. O politică a urii a început să fie promovată de o putere politică exasperată de propria ei neputință, de imposibilitatea de a comunica în interiorul Coaliției și de imposibilitatea negocierii dintre grupurile de interese care se află în spatele unor miniștri sau ministere. Aproape în fiecare săptămână, un distins coleg al Alianței, vine cu o mapă portocalie sub braț și citește un text scris de altcineva, text plin de atacuri și insulte la adresa PSD. Se vede de la o poștă că distinsul nostru coleg nu este de acord cu textul pe care este trimis să-l citească. Săptămâna trecută colegul nostru a tras un..., cum a spus dânsul, "un salam de alarmă", în locul unui strigăt de luptă, probabil, era acolo, adică a unui semnal de alarmă. Am râs cu toții de această transcriere bucolică într-o politică de mucava, însă, cred că trebuie să ne întristăm deopotrivă. Cred că într-un soi de democrație a naturii, ființa cinstită a colegului nostru, ființa ascunsă și imposibil de politizat s-a revoltat într-o manieră bulimică, a răbufnit spre dorințe și bucurii simple. Colegii noștri de la putere încă nu au aflat sau nu vor să vadă că în ecuația democrației opoziția are datoria de a se lupta cu puterea, iar puterea are datoria de a se lupta cu necazurile și problemele oamenilor. Nu cred că dumneavoastră, distinși colegi, acceptați că ați fost trimiși în Parlament doar pentru a vă ocupa om la om pe tot terenul de opoziția parlamentară. Se observă că unii sunt înclinați să-și închipuie că democrația este bună doar pentru a ajunge la putere. După ce ai ajuns acolo, sus, dictatura este un lucru mult mai potrivit și mult la mai îndemână. În viziunea guvernanților, probabil, că cetățenii sunt enervanți, în afara campaniei, iar opoziția este pur și simplu inutilă sau ar trebui redusă la tăcere.

Stimați colegi,

Trebuie să vă cerem sfatul, înainte de a vota: "Ne permiteți să votăm împotrivă sau să ne abținem, din când în când?" Democrația fără opoziție este o democrație fără legitimitate. Nu faceți greșeala de a vă dori un Parlament fără opoziție. Opoziția se va naște oricum, dar se va coagula în altă parte, se va coagula în stradă, în spațiul societății civile sau oriunde altundeva, adică într-un spațiu care nu dispune de mijloace pentru soluționarea pașnică a conflictelor. Parlamentul, cum spuneau înainte colegi cu mai mare experiență, aici, este un loc politic acreditat să rezolve conflicte care s-ar putea naște sau care se nasc, în mod normal, în viața socială. Cred că ar trebui să ne preocupe întărirea tuturor componentelor dezbaterii parlamentare, mai ales acum când s-a declanșat un atac fără precedent la adresa instituției parlamentare. A apărut pe fondul dezbaterii firești, legate de votul uninominal, o ofensivă împotriva instituției-cheie a democrației, care este Parlamentul României. Dincolo de imperfecțiunile activității parlamentare, dincolo de nevoia de modernizare, fiindcă în nici o democrație nu s-a inventat, fără a se baza pe această instituție, dacă nu vom încerca să găsim noi, înșine, soluții, să nu ne așteptăm ca Parlamentul să fie recunoscut în spațiul dezbaterii publice, cât timp dumneavoastră și noi, cu toții, parlamentarii puterii sau ai opoziției, nu vom fi preocupați să întărim această instituție, anihilând opoziția, Parlamentul o se anihileze pe sine cu totul. Cea mai bună dovadă este cea de astăzi, când o dispoziție venită din afară, de la partide sau de la coaliții, a luat dreptul unor colegi de a se exprima din punct de vedere politic, colegi care reprezintă aici populația, nu se reprezintă pe sine. Solidar cu colegul nostru, pe care l-am pomenit adineauri, trag "un salam de alarmă" și eu, dacă acesta este limbajul politic pe care-l recunoaștem mai ușor. Trag un semnal de alarmă pentru a respecta rolul opoziției și pentru a ne preocupa împreună de consolidarea instituției parlamentare. Circul pe care-l facem cu toții este o dovadă a intoleranței, a imposibilității de a comunica între noi, și chiar a lipsei de inteligență politică. Iluzia unei democrații fără opoziție este o sinucidere politică și este o sinucidere colectivă, dacă asta ne încălzește cu ceva. Mulțumesc. (aplauze)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 7:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro