Plen
Ședința Senatului din 24 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.163/31-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 24-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 24 octombrie 2005

3. Continuarea dezbaterilor și respingerea proiectului de Lege privind statul minorităților naționale.
 
consultă fișa PL nr. L202/2005

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Stimați colegi, trecem la proiectul de Lege privind statutul minorităților naționale.

Suntem la Anexa nr.2, amendamente respinse. Dacă mai sunt intervenții la amendamentele de la Anexa nr.2 ?

Dacă se susțin amendamente respinse la proiectul de Lege privind statutul minorităților ?

Domnul senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Suntem nevoiți, cei din Grupul parlamentar PRM, să renunțăm la aproape toate amendamentele pe care le-am formulat și care nu s-au discutat până acum, cu excepția amendamentului referitor la Capitolul 5. La toate celelalte renunțăm, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că se susține amendamentul de eliminare a Capitolului 5- Autonomia culturală.

Da, domnule senator Iorgovan, vă rog !

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Sunt coautor al amendamentului și aș vrea să-l susțin.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, poftiți ! (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

Domnul György Frunda:

Domnule președinte, dați-mi cuvântul pe o problemă procedurală, în numele comisiei!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, s-a renunțat la toate amendamentele respinse, până la Capitolul V.

Domnul Antonie Iorgovan:

Inclusiv de către Grupul parlamentar al P.S.D., un pic mai înainte, prin liderul grupului, domnul senator Ion Solcanu.

Domnul György Frunda:

Domnule președinte, am solicitat cuvântul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să vă dau... (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

Aveți răbdare!

Domnul Antonie Iorgovan:

Este vorba de amendamentele respinse, domnule coleg Frunda. Mai întâi, se discută amendamentele respinse, iar noi, autorii de amendamente, personal și prin liderii grupurilor parlamentare, am spus că nu mai susținem, cu o singură excepție: din 244 de amendamente respinse, îndrăznim să susținem unul singur. El este, ca să nu avem discuții sub nici o formă, el este la răbojul amendamentelor respinse, la pag.75, poz.191, amendament formulat de doamna senator Verginia Vedinaș și de cel care este la tribună, iar numele autorilor, deci, cei doi autori, mi-aș îngădui să rețin atenția, dacă primesc cuvântul pe fond, domnule președinte... Pot să vorbesc, domnule președinte?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Antonie Iorgovan:

Mulțumesc respectuos.

Domnule președinte, reiterez ceea ce am avut cinstea să mai spun în Senatul României: noi nu plecăm - autorii amendamentelor și Grupul parlamentar al P.S.D., pe care îl reprezint, și sunt convins că și Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pe care îl reprezintă doamna senator Verginia Vedinaș, în calitate de coautor la acest amendament -, noi nu plecăm de la ideea că o lege cu privire la proiectul de Lege privind statutul minorităților naționale din România este o absurditate. Ar fi un lucru incorect să se spună așa ceva. Am afirmat, de la această tribună, că, de vreme ce în Constituția României este nominalizată această lege, ea trebuie să fie adoptată.

Problema este ce turnăm în conținutul acestei legi? Nu putem, sub acest motiv că este o lege prevăzută în Constituție și sub titlul: Lege privind statutul minorităților naționale din România, să reglementăm chestiuni care, de fapt, reprezintă atac la Constituția României.

Acest Capitol V este, prin excelență, o Constituție în Constituție. Aici sunt dispoziții care nu au nici un fundament constituțional. Așa-numita autonomie culturală este, de fapt, o autonomie politică. Acest capitol, că el conține mai multe articole, nu face altceva decât să pregătească terenul pentru federalizarea României.

Este motivul pentru care rugăm să fie reținut amendamentul nostru, pentru că restul articolelor nu sunt atât de periculoase și dacă se aprobă raportul cu cele 67 de amendamente, și se respinge, firește, acest Capitol V, am putea spune că suntem, pe undeva, într-o notă a acceptabilului.

Mulțumesc respectuos.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Deci, stimate colege și stimați colegi, avem o propunere de eliminare a Capitolului V, care se referă la autonomie culturală. O să supun votului dumneavoastră... (discuții și vociferări în sală)

Domnul György Frunda (de la pupitrul comisiei):

Domnule președinte, vă rog să-mi acordați cuvântul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Domnul senator György Frunda. (discuții în sală)

Domnul György Frunda:

Vă mulțumesc pentru încurajare.

Într-adevăr, voi vorbi scurt, domnule președinte, pe fondul problemei, dacă îmi permiteți.

Este un prim element. După câte știți, vicepremierul Marko Bela a fost, sâmbătă, la Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei și, probabil, dumnealui ne va spune ce s-a discutat acolo. Cert este că această Comisie, care este cea care avizează toate convențiile europene și, la cererea guvernelor naționale, proiectele de lege, a avizat favorabil acest Capitol V. Este capitolul care nu numai că nu a fost exceptat de către Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei, ci, din contră, Comisia de la Veneția a arătat că este un punct foarte... un punct european al aceste legi, care permite acestor consilii de autonomie culturală să decidă în problemele de autonomie culturală.

Vreau să-mi dați voie să citesc art.57, pentru a înțelege exact la ce se referă această autonomie: În sensul prezentei legi, autonomia culturală înseamnă capacitatea comunității unei minorități naționale de a avea competențe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică și religioasă, prin consiliile alese de către membrii săi. În articolele următoare, art.58 arată care sunt categoriile de competențe, art.59 arată cum se constituie acest Consiliu Național al Autorității Culturale. Asta înseamnă că fiecare comunitate națională, fiecare minoritate națională din România va avea propriul său Consiliu Național al Autonomiei Culturale și orice persoană care se declară membră a minorității naționale respective va participa la alegerile interne ale minorității naționale, care va alege Consiliul Autonomiei Culturale. Ea nu vrea, nici mai mult, nici mai puțin decât arată Capitolul V, care este referitor exclusiv la autonomia culturală a minorității naționale respective.

Cred eu că acest capitol este esența, quasi-esența acestei legi și ar permite, într-un spirit european, pe baza Convenției europene a minorităților naționale, ar permite minorităților să aibă dreptul ca în problemele care le privesc direct, în problemele de cultură, să decidă ele. Cred eu că ar fi un pod construit între instituțiile statului și minoritățile naționale de colaborare, pentru că, bineînțeles, decizia finală este a instituțiilor statului, cu consultarea și avizul minorităților naționale. Și, ca să mă fac foarte înțeles, foarte simplu aș da niște exemple: atunci când ar fi vorba despre o școală, o clasă a comunității germane, de pildă, și comunitatea germană ar spune că Am nevoie, la Mediaș, de încă o clasa întâi, cu toate că nu sunt 11 elevi, ci numai 5 elevi care să înceapă clasa a V-a, atunci aceștia ar putea începe clasa a V-a tot așa ca oricare școală, clasa de limba română poate să funcționeze cu 5 elevi, ar fi consultat Consiliul minorităților naționale cu privire la numirea directorilor școlilor care sunt de limba respectivă.

Vreau să subliniez, în mod clar, că acest Consiliu de Autonomie Culturală nu aduce atingere nici unui drept constituțional, nu aduce atingere funcționării instituției statului român. Este vorba despre o consultanță între Consiliul Autonomiei Culturale și instituțiile statului, pentru ca, în sfârșit, în problemele culturale - care înseamnă de la media, la învățământ și de la radio, la televiziune - minoritățile să poată decide în problemele care îi privesc în mod direct.

Aceasta este esența, nimic mai mult, nimic mai puțin. Este european, este în interesul majorității române, este în interesul comunităților naționale din România.

Motiv pentru care, stimate colege și stimați colegi, vă rog să votați acest Capitol V. Deci, să respingeți amendamentul propus.

Vă mulțumesc. (discuții și vociferări în sală)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnilor colegi de la Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, nu puteți să câștigați pe ambele fronturi, și în privința Regulamentului, și în privința proiectului de Lege privind statutul minorităților naționale din România. Nu se poate, pentru o majoritate fragilă care scârțâie în fiecare, să aveți pretenții atât de disproporționate.

Legea despre care vorbim nu este anticonstituțională, ci este o lege criminală, domnilor, cu consecințe foarte grave pentru pacea socială despre care se face atâta caz. Dacă cineva avea nevoie de instabilitate politică și socială în România, atunci a încurajat această organizație teroristă care este UDMR și care trebuie scoasă în afara legii. Dacă nu v-a spus-o nimeni până acum direct, v-o spun eu, vicepreședintele Senatului. UDMR este o organizație antieuropeană și teroristă. Treziți-vă odată! Treziți-vă, până mai avem stat național unitar! (discuții și vociferări în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator...!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă trimit la ceea ce a zis adjunctul Avocatului Poporului, domnul Vasile Burtea, pe care nu-l poate suspecta nimeni de partizanat politic. A spus că această lege este o lege antieuropeană și a făcut-o pulbere. Oare și el o fi șovin și extremist? Toată lumea e șovină și extremistă în România, numai UDMR este european. Este cam mare tupeul pentru cineva care vine în Europa cu câteva mii de ani după ce noi ne-am constituit ca populație sedentară, aici.

Realitatea de zi și noapte este că o parte a Ardealului este maghiarizată, sunt zone în inima Transilvaniei românești unde nu se mai poate intra, se dă jos denumirea străzilor, 1 Decembrie capătă numele nu știu cărui criminal maghiar, Nicolae Iorga capătă numele altcuiva. Un senator UDMR își permite ca de Ziua Națională a României să vină cu brasardă de doliu. Un primar din Sfântu-Gheorghe aruncă în mocirlă tricolorul românesc. Peste tot unde te duci vezi steagul Ungariei, vezi inscripții ungurești.

Dar cum e posibilă atâta lașitate? Chiar vreți să se apere românii singuri? O vor face. Vă promit că se va ajunge până aici.

Dați-vă jos denumirea de partide naționale! Nu sunteți partidul Brătienilor, dacă mergeți în cârdășie cu niște indivizi care scot cuțitul de la tureaca cizmei și ne înjunghie nu pe la spate, ci în față. Ei, acum, vor să legifereze o politică iredentistă și revizionistă de la 1918 și până acum. Vă spun asta ca istoric și să le fie rușine acelora care pretind că sunt istorici, dar calcă pe morminte de români. Joacă ceardașul pe mormintele Brătienilor, al lui Iuliu Maniu, al lui Octavian Goga. Ce zicea Octavian Goga? "Maghiarii urlă de dureri închipuite!" Uite durerile! Uitați-vă la ei cum stau aici, amândoi pe aceeași cracă și ne sfidează.

Este bine că Senatul României a ajuns la mâna unor șovini? Asta e realitatea. Nu am nevoie de colegialitate de genul acesta. Plec mâine din Parlamentul României pentru patria mea! Nu moare ideea de patrie, nu moare ideea de națiune! Puteți să râdeți și să faceți bășcălie cât vreți. Suntem campioni mondiali la bășcălie istorică, dar vine un moment al adevărului când, dacă vă veți duce în Ardeal, o să vă scuipe lumea.

Treziți-vă la realitate! V-am lăsat să vă faceți de râs. Azi e 24 octombrie, mâine este o zi importantă în istoria neamului românesc: este Ziua Armatei Române, este ziua când s-a eliberat ultima brazdă de pământ, la Carei. Oare de sub cine am eliberat-o? De sub Frunda și de sub Eckstein Kovacs, și de sub Verestoy acelei epoci și acum au venit călare pe umerii noștri, vorbindu-ne nouă de Europa. Cum e posibil așa ceva? De parcă am fi ultimii troglodiți. Să nu-mi vorbească mie nimeni de Europa.

Vreau să vă spun că, în timp ce Europa se îndreaptă către unificare, există o forță anacronică și medievală care vrea segregație, care îi dă afară pe elevii și pe dascălii români din licee, din Universitatea Babes-Boliay, care nu permite vânzătoarelor din brutărie să-ți dea pâine dacă nu te umilești și nu ceri în ungurește.

Cum puteți să spuneți de Europa când tendința-i de unitate? De ce faceți enclave, voi, cei de la UDMR? Ați practicat politica pașilor mărunți timp de 15 ani, până când ați simțit momentul că trebuie să ne săriți în spate și că trebuie să vă impuneți punctul de vedere.

Uite că mai suntem și noi pe-aici! Ce suntem noi, niște răi cetățeni ai țării noastre? Nu vă dăm drepturi? Dumneavoastră nu mai vreți drepturi, nu mai vreți nici privilegii, ci vreți să vă bateți joc de noi! Pentru că nu aveți graniță comună cu Ungaria, vreți să creați un culoar. Ei, asta nu se va putea. Am înțeles că falsificați istoria. Nu vă permit să falsificați și geografia!

În încheiere, domnule președinte și stimate colege și stimați colegi, cei care, într-adevăr, meritați stima noastră, vreau să-l acuz pe domnul Frunda György că minte fără rușine. Varianta Comisiei de la Veneția pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei o știm numai prin prisma și prin traducerea lui Marko Bela. Ei, nu-i așa, noi știm cum traduc ei textele, știm cum au tradus și Recomandarea 1201. Nici o Comisie de la Veneția nu va încuraja separatismul teritorial, pentru că, în clipa aceea,

Liga Nordului, care are sediul chiar la Veneția, s-ar desprinde din Italia unificată de Garibaldi. Așa că, nu ne credeți proști, știm și noi câteva limbi străine, domnule senator Markó Bela.

Am avut această răbufnire, pentru că și răbdarea noastră are o limită.

Pe vremea când nu se auzea piuit de monarhist, în țara asta, sau de liberal, sau de țărănist, în anii 1970-1980, când nu mai erau la pușcărie, scriam cu multă dragoste de familia Brătienilor, de regele Ferdinand cel unificator.

În numele acestor simboluri cu care vă pozați dumneavoastră, în spate, pe pereți, vă rog, nu vă prăbușiți sub 20%, țineți-vă rangul. Cine s-a aliat cu UDMR-ul la guvernare, a pierdut matematic, dar atât de rău, încât țărăniștii, care aveau un capital politic extraordinar în 1996, au ieșit definitiv din Parlament ! Nu, în 1946, a murit PNȚ-ul...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Vă rog să încheiați.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

...în anul 2000, a murit Partidul Național Țărănesc !

Ar fi mare păcat ca și PNL-ul, care a făcut ceva pentru țara asta - și voi susține până la moarte, nu am două conștiințe, una publică și una intimă, de rezervă, am una singură - PNL-ul este un partid glorios al României.

Pentru niște nenorocite de voturi vă călcați în picioare demnitatea ?! Vă dăm noi ce voturi vreți pentru integrarea europeană, pentru a vă trece programele cu adevărat reformiste, dar luați distanță, ce Dumnezeu, nu vă spun numai eu, vă spune toată lumea, vă spune și PSD-ul, vă spune societatea civilă, vă spune adjunctul Avocatului Poporului, vă spun atâția oameni !

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați, domnule președinte.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Atât am avut să vă spun, dacă am insultat pe cineva, nu a fost voia mea, vă rog să mă iertați, am această bărbăție să prezint scuze, dar poziția noastră este tranșantă și, dacă se va adopta, într-o formă sau alta, această lege, eu vă spun că vom face mari mitinguri și marșuri de protest, pretutindeni în țară. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Markó Bela.

Domnul Markó Bela:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ceea ce privește decibelii consumați de antevorbitorul meu, aș vrea să subliniez un lucru: într-adevăr, un diriginte poate să își piardă cumpătul în clasă, dar, domnule senator, elevii dumneavoastră stau acolo, în partea aceea a sălii, noi și ceilalți colegi din acest Senat nu vă suntem elevi și resping un astfel de ton, fie vorba de UDMR, fie vorba de alte formațiuni politice responsabile ale Senatului.

Pe de altă parte, luptele politice nu se câștigă prin decibeli, ci, prin argumente, or...

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Sau prin șantaj !

Domnul Markó Bela:

...argumentele pe care le-am auzit, au fost foarte slabe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este adevărat, acum câteva zile, respectiv sâmbătă, am participat ca invitat la reuniunea Comisiei de la Veneția, reuniune la care, între alte puncte ale ordinii de zi, s-a discutat și raportul privind proiectul de Lege privind statutul minorităților din România.

Eu mi-am început discursul în cadrul acestei reuniuni cu o relatare și am spus că, în această săptămână, respectiv săptămâna trecută, participarea mea la reuniunea Comisiei de la Veneția, pentru mine este al doilea eveniment, extrem de important, din acea săptămână. Primul eveniment a fost ședința comună a celor două Guverne, Guvernul român și Guvernul ungar.

În cadrul acestei reuniuni am subliniat că schimbarea de mentalități, inclusiv privind problema minorităților, problema relațiilor interetnice, a făcut posibilă participarea mea la această reuniune, în dublă calitate, fiindcă am fost invitat și ca reprezentant al Guvernului României, ca membru al Guvernului României și, în același timp, ca președinte al Uniunii Democrate Maghiare din România.

Acest lucru nu înseamnă că, în legătură cu toate problemele suntem, deja, de acord, că am reușit, deja, să eliminăm toate divergențele, dar a avut loc, totuși, în România, o schimbare de mentalitate extrem de importantă în acest sens.

Și am ajuns la un moment când, în urma modificării legislației noastre privind o serie de drepturi acordate persoanelor aparținând minorităților (drepturi în domeniul învățământului în limba maternă, drepturi în domeniul utilizării limbii materne în administrație, în instituțiile de stat, în justiție), am ajuns la un moment când, pe de o parte, înglobăm aceste drepturi într-o Lege a minorităților, pe de altă parte, reglementăm instituțiile, posibilitățile prin care minoritățile vor putea să participe la luarea deciziilor privind instituțiile educaționale și culturale în limba maternă.

Cu alte cuvinte, am găsit o formă extrem de importantă a autonomiei culturale, prin care minoritățile nu se vor izola, fiindcă nu am prevăzut dreptul de decizie separat, ci am prevăzut participarea lor în procesul de decizie privind unele instituții. Altfel spus, pe lângă autoritățile statului, și reprezentanții minorităților vor avea posibilitatea să își spună opinia, să-și spună cuvântul în legătură cu deciziile mai importante privind aceste instituții.

Trebuie să vă spun, stimați colegi, că membrii Comisiei de la Veneția au apreciat, în mod deosebit, introducerea acestei posibilități, acestei instituții în corpul legii și intenția de a o introduce în legislația românească.

Au existat și critici privind unele articole ale acestei legi, dar aceste critici nu s-au referit la ideea autonomiei culturale, s-au referit la lipsa de detaliere a unor dispoziții, pentru că de foarte multe ori sau de prea multe ori trimitem la alte legi, deci facem trimitere la alte legi, prin formula binecunoscută: "în conformitate cu legea" sau "potrivit legii". După unii membrii ai Comisiei de la Veneția, nu trebuie să fie exhaustivă acea înșirare prin care nominalizăm minoritățile care beneficiază de anumite drepturi și, după părerea mea, această înșirare este, într-adevăr, necesară, dar nu trebuie să fie exhaustivă. Mai târziu, în mod firesc, poate să fie completată.

Deci au existat și critici, dar nu în legătură cu această instituție extrem de importantă și, repet, nu cu caracter de izolare, ci cu caracter de participare. Este o diferență extrem de importantă în Europa zilelor noastre, după părerea mea.

Permiteți-mi să vă citez, totuși, din raportul sau opinia Comisiei de la Veneția, fiindcă s-a spus aici că ea se cunoaște numai prin intermediul nostru. Nu, există deja un text al Comisiei de la Veneția și permiteți-mi să citez.

În legătură cu aprecierea privind importanța acestei legi, la pct. 5, Comisia de la Veneția enunță: "Nu există, în prezent, o normă legislativă generală care să trateze statutul minorităților naționale din România, cu toate că această țară este caracterizată de o bogată și veche diversitate etnică, lingvistică și culturală...

Din sală: Timpul, domnule președinte ! A expirat timpul !

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să păstrați liniștea ! Vă rog să păstrați liniștea în sală !

Domnul Markó Bela:

O dezvoltare progresivă a caracterizat, totuși, regimul legal destinat protecției minorităților naționale, dovadă fiind adoptarea noilor garanții legale, în special în domeniul educației (în 1999) și în domeniul administrației publice locale (în 2001).

În ultimii ani, un număr tot mai mare de țări au pus în aplicare legi generale referitoare la protecția minorităților etnice sau lingvistice sau, cel puțin, au intenționat să pună în aplicare astfel de legi.

Aceasta este considerată ca o avansare binevenită, deoarece existența unei astfel de legislații contribuie, în mod semnificativ, la importanța și la vizibilitatea problemei protecției minorităților, în același timp, fiind și o dovadă a creșterii transparenței".

Referitor la cele menționate mai sus, Comisia de la Veneția este de părere că "Adoptarea unei legi generale referitoare la statutul minorităților naționale ar constitui o puternică manifestare a angajamentului asumat de către stat, față de minoritățile naționale și față de conservarea identității acestora.

Adoptarea prezentului proiect de lege va contribui, cu siguranță, în mod semnificativ, la întărirea României ca stat democratic".

Acum, dacă-mi permiteți, în legătură cu capitolul V și anume ideea autonomiei culturale ...

Din sală: Este ora 16,00 !

Domnul Markó Bela:

"Capitolul V al proiectului de lege este dedicat exclusiv conceptului de autonomie culturală care ar constitui o premieră în materie legislativă, în România.

Deși standardele și principiile internaționale, în acest domeniu, lipsesc, autonomiile culturale au fost recunoscute, în ciuda frecventelor deficiențe, ca instrumente potențiale pentru implementarea art. 15 din Convenția cadru și recomandările OSCE.

Introducerea unui model de autonomie culturală pentru minoritățile naționale poate, astfel, să fie considerată un pas pozitiv și folositor în consolidarea participării lor în viața publică, în special în țările în care minoritățile naționale reprezintă un procent însemnat al populației".

Și, în încheiere, o apreciere privind întreaga lege, pct. 76 - proiectul de lege conține prevederi care, de principiu, constituie factor pozitiv pentru protecția drepturilor minorităților naționale în România. De aceea, se cuvine ca proiectul de lege să primească o apreciere pozitivă.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am subliniat de mai multe ori: nu cred că noi trebuie să adoptăm o anumită lege sau o anumită dispoziție legală fiindcă așa se cuvine în Europa, eu cred că noi adoptăm legile pentru a face bine aici, în România. De data aceasta, după părerea mea, este binevenită această lege, fiindcă va îmbunătăți situația minorităților naționale și astfel va contribui la relații egale și echitabile între majoritate și minoritate. Dar, totuși, opinia experților europeni (au dreptate colegii care s-au referit la această opinie) contează, bineînțeles, fiindcă întăresc intenția noastră inițială prin care, și în urma căreia am elaborat acest proiect de lege și am înaintat Senatului. Deci, vă rog să respingeți amendamentul privind eliminarea Capitolului V. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rugămintea mea este următoarea: am zis că ne încadrăm într-un program... Domnul senator Vasilescu. Cu rugămintea să sintetizați, stimați colegi. Aveți cuvântul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să mă cronometrați. N-o să dureze mai mult de 45 secunde.

Doamnelor și domnilor colegi, atunci când am fost în campania electorală, și sunt 11 luni de atunci, aduceți-vă aminte că toată lumea, și nu cred că a existat formațiune politică care să nu declare că va face tot ce e posibil, dacă va accede în Parlamentul României, pentru a intra în Uniunea Europeană. Iată că toți dorim acest lucru și ca să putem intra în Uniunea Europeană trebuie să ținem cont și de ceea ce suntem noi și de ceea ce este Uniunea Europeană. Suntem o țară în care trăiesc mai multe minorități naționale. Suntem o țară în care trăiesc oameni din aproape toate etniile Europei și continentelor apropiate. Toți trebuie să ne respectăm. Intrarea în Uniunea Europeană înseamnă și respect. Dacă colegi de-ai noștri privesc cu mai multă patimă acest lucru, prin cuvântul meu pot să spun că nu printr-un ton agresiv avem loc în Europa, ci prin înțelegere, prin judecată lucidă și prin abordarea justă a tuturor problemelor pe care țara le are. Eu sunt convins că noi toți în acest mod dorim ca Europa să intre în Uniunea Europeană. Dacă la un moment dat sunt anumite patimi, dacă la un moment dat, tonul cu care se discută în Senatul României nu e chiar cel dorit, vă rog să vă gândiți că mâine primim Raportul de țară și avem un moment foarte important, deci, domnilor...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

...domnilor, pentru toate aceste lucruri trebuie calm, trebuie echilibru și trebuie foarte multă rațiune. Cred că m-am încadrat în cele 45 de secunde. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator Vasilescu. Domnul președinte Ion Iliescu.

Domnul Ion Iliescu:

Nu doream să iau cuvântul. Așteptăm chiar să votăm. Vreau să susțin în câteva cuvinte amendamentul, excluderea acestui capitol din lege. Nu-i nevoie să pledez pentru politica pe care o promovăm consecvent, în ce privește asigurarea afirmării identității tuturor minorităților naționale. Toată legislația noastră vorbește despre acest lucru. Constituția, de asemenea. Eu nu cred că există țară în Europa care să fi acordat mai multe drepturi, posibilități de afirmare decât am acordat noi, prin tot ceea ce facem. Însuși faptul prezenței a 18 minorități naționale în Parlamentul României este un caz unic. Nu-i nevoie să mai pledăm pentru așa ceva. Dar acest capitol vine și deformează sensul legii. Chiar observația Comisiei de la Veneția, eu nu am ultimul text, el conținea vreo 18 pagini de observații și Guvernul României trebuia să reflecteze asupra introducerii lor în textul legii. Observațiile comisarului OSCE sunt și mai riguroase din acest punct de vedere și, referindu-se la acest capitol, vorbește de pericolul introducerii unor elemente de segregare. Uitați-vă și la articolul citat de domnul senator Frunda. Păi, ce spune aici: "în sensul prezentei legi, autonomia culturală înseamnă capacitatea... Fiți atenți! ...comunității unei minorități naționale de a avea competențe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică, religioasă prin consilii alese de către membrii săi". Și doi: "executarea deciziilor consiliilor astfel constituite este asigurată de structurile proprii sau, după caz, de autoritățile publice competente". Este exact ceea ce semnala comisarul pentru minorități al OSCE despre introducerea unor elemente deformante, a unor structuri administrative paralele cu cele existente, deci, structuri ale statului, pe de o parte, structuri ale minorităților, pe de altă parte, organizațiile reprezentative ale acestora, care sunt reprezentate inclusiv în Parlament. De aceea, acest capitol nu slujește legii și spiritului ei. Vă propun să votăm împotrivă și deci, pentru aprobarea amendamentului de excludere a acestui capitol. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă propun să ne oprim aici.

Voi supune votului... Domnul senator Adrian Păunescu.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Nu voi spune decât câteva fraze. În general, adevărurile s-au spus și nu numai adevărurile. În orice caz, este obligația noastră de conștiință să știm până la capăt ce votăm. Dacă respectivele comisii acceptau să introducă în text ceea ce de la Veneția venea ca un amendament, puteam începe altă discuție. În cazul de față, de fapt, nu este vorba de autonomie culturală. Nu țin minte ca Ministerul Culturii din vreo țară să ia decizii valabile pentru tot Guvernul sau pentru tot Parlamentul. E un pseudonim cu care se circulă pentru a părea că e vorba de ceva acceptabil. E o autonomie pe criterii etnice. E o autonomie care ține seama numai de aceste criterii. Este o contrapunere a unui nou stat, statului existent. Este evident, și am vrea ca bunii noștri colegi să ne considere intelectuali care pricep, aș vrea să spun că lucrurile merg până acolo, încât cuiva care nu este de părerea dumnealor, dumnealor le lansează porecle, lansează lucruri pe care nu le-au spus. Am așteptat toate zilele acestea ca domnul senator să spună în Senat că a amintit, la o emisiune de televiziune, când mi-a atribuit faptul de a fi spus că dacă maghiarilor nu le convine aici, să plece în Asia. Stau mărturie toate stenogramele. N-am spus așa ceva. Dar, din acel moment încolo, în toată presa maghiară de la Budapesta, în presa maghiară din Ardeal, în presa maghiară de peste Ocean, la Radio Kossuth sunt învinuit nominal și făcut "mâncător de maghiari", pentru că aș fi spus că maghiarii trebuie să plece în Asia. Eu n-am spus asta. Dimpotrivă, am spus să ne ferim să ajungem acolo unde nu ne e locul. Și locul nostru este aici gândind, cooperând, pentru ca lucrurile să meargă bine. Această lege este, într-adevăr, o crimă. Nu este o simplă răsturnare de situații. Așa ceva nu se poate tolera. Este o provocare. Este lipsită de fundament normal cetățenesc. Este o batjocură la adresa majorității și, dacă vreți, nici minoritățile nu se pot regăsi în ea. Cum o să se regăsească minoritatea țiganilor, a rromilor în ideea că trebuie separatism, când țiganilor din România le trebuie tocmai socializare, le trebuie tocmai să intre în rândul lumii, le trebuie civilizație? Așadar, Comisia de la Veneția are multă prețuire pentru guverne. Dacă de la Guvernul României a emanat o asemenea lege, n-are de unde să știe Comisia de la Veneția că acest proiect este o făcătură a UDMR. De aceea, cu toată revolta și cu toată senzația că viața trece și vom fi vinovați, le cer tuturor colegilor să-și scruteze conștiința și să voteze în deplină cunoștință de cauză. Așa ceva nu trebuie îngăduit în România niciodată! (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, vă propun să trecem la vot.

Supun votului dumneavoastră... Domnul senator Verestoy, microfonul 2.

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Ați ascultat că au avut loc câteva discursuri care aproape că mergeau paralel, nu se întâlneau. Și, de aceea, având în vedere și argumentele pe care le-am auzit, și contraargumentele pe care le-am auzit, la fel, având în vedere că suntem în situația că s-ar părea că avem o nelămurire în interiorul Coaliției, eu aș solicita, pentru câteva minute, liderii Coaliției să discutăm privind această neînțelegere care, eu zic că, în câteva minute o vom depăși. (rumoare, discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să păstrați liniștea în sală. (rumoare)

Stimați colegi, doriți să mă ascultați sau nu? Vă rog foarte mult... (rumoare, discuții în sală)

Încă o dată, repet. Stimați colegi, vă rog să mă ascultați. Haideți, să ne păstrăm calmul și vom da și votul necesar, chiar dacă mai durează 5 minute.

Un lider de grup a solicitat o pauză de consultări de 5 minute. (rumoare, discuții). Domnule președinte Berceanu, e o cutumă. Sunt de acord cu dumneavoastră. Am rugămintea următoare: toată lumea să rămână pe loc. Rog liderii grup ai Coaliției să ia loc, aici, în spate... Vă rog foarte mult. (rumoare, discuții în sală) Domnule senator Verestoy, vă rog, 5 minute consultări, aici, în spate. Senatorii, vă rog să rămâneți pe loc. Rămâneți la locurile dumneavoastră. Domnule senator Verestoy... Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog frumos...

- Pauză -

- După pauză -

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locurile. Vă rog să poftiți în sală. Domnule Tănăsescu, vă rog să poftiți la loc.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul de la poz.191 - eliminarea Capitolului V din proiectul de Lege privind Statutul minorităților naționale. Vă rog să așteptați. Mai vine un coleg. (discuții)

Vă rog să votați, stimați colegi. Da, sunteți pentru eliminare. Nu, sunteți împotrivă. Da, pentru eliminarea Capitolului V. Nu, împotriva eliminării Capitolului V. (discuții, rumoare, vociferări, ropot de aplauze)

Vă rog să luați loc.

Deci, cu 51 de voturi pentru, 40 împotrivă și 2 abțineri, Capitolul V a fost eliminat.

Din sală, mai multe voci: Liste... liste... (discuții)

Domnul Attila Verestoy (din sală):

Domnule președinte... Microfonul 2.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste pentru liderii de grup. Domnul Verestoy, microfonul 2.

Domnul Attila Verestoy:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Cu regret trebuie să constat că se schimbă, de fapt, un proiect de lege dat de Guvernul României. (rumoare, discuții)

Din sală: Și ce-i cu asta?!

Domnul Attila Verestoy:

Cu regret trebuie să constat că, în acest moment, noi suntem în situația imposibilă de a continua participarea la ședința Senatului. (discuții, rumoare, vociferări)

Cu regret trebuie să constat că s-a schimbat, s-a alterat, o lege pe care Guvernul României a propus-o și noi am dorit să o susținem. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții; Grupul parlamentar UDMR părăsește sala.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă consult dacă sunt intervenții la amendamentele admise.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise. (rumoare, discuții)

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 15 împotrivă și 2 abțineri...

Din sală, mai multe voci: Liste...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste pentru liderii de grup. (rumoare, discuții) Raportul cu amendamente.

Vă rog, vom da votul pe proiect de lege. Da, sunteți pentru Legea privind Statutul minorităților naționale, fără Capitolul V, cu amendamentele admise. Nu, sunteți împotrivă.

Deci, vot final pe lege. (discuții) Nu, împotriva legii. Da, pentru proiectul de lege. Vă rog să votați. Vă rog să votați, stimați colegi. (discuții, râsete, aplauze furtunoase)

Cu 63 de voturi împotrivă, 43 de voturi pentru și 2 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Stimați colegi, am votat data trecută proiectul de hotărâre, articol cu articol, privind Regulamentul Senatului.

Din sală, mai multe voci: Liste... (rumoare, discuții)

Domnul senator Puiu Hașotti, solicită o pauză de 5 minute pentru consultări între liderii de grup la proiectul de Lege privind Regulamentul. 5 minute pauză.

- Pauză -

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 6:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro