Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/14-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 04-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Ștefan Baban - declarație politică: "Statul român chiar este cel mai prost administrator?";

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Statul român chiar este cel mai prost administrator?"

Toate guvernele postdecembriste s-au plâns că statul, ca acționar majoritar, este un prost administrator, că nu realizează decât arierate și pierderi, iar managerii întreprinderilor de stat care mai există după 15 ani de economie precapitalistă în România, nu au ca unic scop decât îmbogățirea lor și ruinarea entităților industriale pe care le conduc.

Aceste declarații, precum și lupta dusă împotriva perceptelor socialiste care au dus doar la ruinarea ascunsă a populației, sunt din ce în ce mai dese în ultimul timp, toți cei implicați în procesul de guvernare găsind statul drept țap ispășitor.

Dar cine este vinovat, acuzat de toate relele, începând de la ineficiența economică și terminând cu înrăutățirea, pe an ce trece, a nivelului de trai al populației?

Statul este reprezentat în fiecare etapă post-decembristă de cei care ne-au guvernat și ne guvernează. Așadar, din start, guvernanții, indiferent de culoarea politică, au recunoscut cât sunt de proști administratori sau au aruncat vina asupra predecesorilor. Și asta pentru că este foarte ușor să critici, mai ales în public, dar foarte greu în practică să aplici reformele economice dure nu numai pentru angajații întreprinderilor de stat, ci și pentru cei ce manageriază activitatea acestora.

De fapt, este și o încercare de justificare a îngăduinței față de acei directori care nu și-au îndeplinit obligațiile stipulate prin contract. Lucrurile au fost prezentate în așa fel încât să se înfiereze adânc ideea în mintea oamenilor obișnuiți că managerul de stat este un fiasco total, deși experiența a demonstrat că sunt și întreprinderi de stat care au obținut rezultate economico-financiare satisfăcătoare și chiar foarte bune.

Ceea ce ne spun guvernanții, fie din necunoștință de cauză, fie dintr-o eroare, este că mulți manageri din sectorul de stat sunt numiți pe criterii politice, mare parte dintre ei provenind din cu totul alte domenii decât cele pe care trebuie să le coordoneze și consolideze. În aceste condiții, dacă coroborăm și cu slaba pregătire profesională, nu mai miră pe nimeni că statul este un prost administrator.

Însă și numeroase procese de privatizare au demonstrat contrariul: statul român nu este un prost administrator, ci cel mai mare corupt și cel mai neinteresat negustor. Cazurile ARO, Combinatul Siderurgic Reșița etc. au demonstrat că cei puși să deruleze un proces de privatizare au fost total neinspirați ca să nu spunem neinteresați să dorească din punct de vedere economic statutul celor care au participat la privatizarea și, în final, au cumpărat aceste societăți.

Dezinteresul lor a costat contribuabilul de rând care a aflat cu stupoare că oamenii plătiți suficient și superior față de media angajatului din România, fie au dat dovadă de o slabă pregătire profesională, necunoscând foarte bine legile interne și internaționale referitoare la dreptul comercial, fie și-au urmărit propriul interes, adică obținerea unor foloase necuvenite prin funcțiile deținute.

Și atunci, ușor a fost de spus că de fapt statul este un prost administrator și nu adevărul gol-goluț: nu ne-am vândut țara, ci am dat-o pe gratis. Poate de aceea performanța managerilor de stat este nulă pentru că puși în fața unor contracte de privatizare rigide și nefavorabile atât angajaților, cât și României, s-au văzut nevoiți pentru a nu fi acționați în instanță, fie să le respecte, fie să-și dea demisia. Și aici mă refer la acei conducători de întreprinderi de stat competenți, bine pregătiți profesional, care indiferent de presiunile politice făcute asupra lor nu au plecat capul și nu făcut mătănii guvernanților.

Exemplu de privatizări ineficiente se găsesc la nivelul tuturor județelor țării. Chiar dacă la vremea respectivă atât mass-media, cât și angajații au atras atenția asupra acestor cazuri, guvernanții au considerat că deciziile lor sunt corecte și inatacabile, de aceea nu au ținut cont de semnalele primite sau, chiar mai rău, nici măcar nu s-au informat despre partenerii de dialog.

Nu a contat decât comisionul primit și diminuarea poverii reprezentate de întreprinderile de stat ineficiente. Astfel că, în loc să se caute căile de redresare a acestora, din start ele au fost condamnate la moarte sigură.

Prezentate sub forma unor hapuri ușor de înghițit, toate sloganurile postdecembriste privind întreprinderile de stat din România nu au făcut altceva decât să aducă atingerea binelui public.

Extrapolările pripite, generalizările forțate nu sunt utile decât celor care doresc să folosească starea de confuzie și cea de letargie drept scuză serioasă pentru propriul interes. Nu-și dau seama că aruncând vina asupra statului român fie chiar o aruncă asupra lor, fie asupra celor cu care fac afaceri foarte bune și bănoase.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, dacă s-a prezentat vreunul dintre colegi. Nu.

Vă anunț, distinși colegi, că au depus intervențiile politice domnii deputați Ioan Munteanu, Manuela Mitrea, Costică Macaleți, Vasile Mocanu, Ion Stan, Valeriu Ungureanu, Victor Sanda, aurel Vlădoiu, Pușcaș Vasile, Soporan Vasile, care nu vor mai prezenta și oral aceste intervenții.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 14 august 2020, 3:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro