Iulian Iancu
Iulian Iancu
Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/14-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2021
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 04-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.53 Iulian Iancu - intervenție politică cu titlul "Populația României abandonată între durere și indiferență de iresponsabilitatea și neprofesionalismul Alianței DA";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Iulian Iancu:

"Populația României abandonată între durere și indiferență de iresponsabilitatea și neprofesionalismul Alianței DA"

Acum, la aproape 500 de zile de guvernare portocalie, gravele abateri privind îndeplinirea proiectelor strategice de interes național, care vizează dezvoltarea economică și socială a României, au avut o singură cauză - "cota unică de impozitare".

Nici moțiunile înaintate de opoziție, nici intevențiile directe ale reprezentanților FMI, respectiv cei ai Comisiei Europene, nu au putut stopa "ciuma economiei românești", pentru simplul motiv că reprezintă angajamentul electoral simbol al alianței DA.

Instabilitatea fiscală a devenit o caracteristică pentru ultimii 2 ani și se va continua până se va da răspuns la marea întrebare:se modifică t.v.a. sau "cota unică de impozitare"?

  • Dacă se modifică cota unică de 16%, atunci va fi afectată toată populația, iar ținta pentru inflație pentru 2006 va fi compromisă.
  • Dacă se modifică T.V.A., se va compromite argumentul major de ordin electoral.

Din păcate, deși am atenționat asupra acestui eșec încă din campania electorală, iată că a trebuit să se contureze construcția acestui dezastru la scara 1:1, pentru a fi înțeles de actualii guvernanți. Economia românească nu mai duduie cum credea primul-ministru, ci gâfâie, după cum observăm cu toții. Era nevoie însă de aprecierea expresă a comisarului european pentru afaceri economice și financiare Joacquin Almunia, care a spus cât se poate de explicit că a fost o măsură greșită ce induce mari dificultăți pentru România, atât în plan economic cât și social.

"Dezechilibrele macroeconomice s-au mărit în anul 2005. Creșterea economică și productivitatea muncii au început să se încetinească, chiar în condițiile unei rapide expansiuni a cererii interne impulsionate de consum.

Ritmul de creștere a importurilor, care l-a depășit pe cel al exporturilor, a înrăutățit poziția contului curent, datoria externă a crescut și, în pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflația a rămas ridicată ducând la o accentuată scădere a competitivității."

Stimați colegi, afirmația nu-mi aparține, v-am citat din declarația șefului delegației FMI la București, din octombrie 2005, ocazie cu care a și previzionat o creștere economică de doar 4% și nu 4,5 - 5% cum anticipa viceguvernatorul Cristian Popa, sau 4,5% cum presupunea ministrul de stat Pogea.

Constatăm, ca o caracteristică a actualului Guvern, enunțarea unor cifre umflate, dar care nu se realizează niciodată. Proiecțiile executivului actual, la numai un an distanță, conțin abateri astronomice.

Astfel, în Programul economic de preaderare trimis la Bruxelles în februarie anul trecut, figura o creștere economică de 6%. Între 6% și 4% este o diferență de 50%. Despre ce precizie mai poate fi vorba?

Surprinzătoare însă sunt instituțiile statului menite a interveni și a atenționa cetățenii României asupra rezultatelor reale obținute în urma aplicării politicii guvernamentale.

Aceste instituții preferă să mintă, iată, cum este cazul Institutului Național de Statistică, care la o creștere a prețului gazelor naturale în luna ianuarie 2006 cu 17%, a raportat o creștere a inflației de doar 1% , ceea ce înseamnă că la 10.000.000 lei cheltuiți, românii dau 863.000 lei pentru pâine și doar 265.000 lei pentru gaze naturale. Cine poate crede așa ceva?

Sau Consiliului Concurenței, care nu are nici o reacție la decizia PETROM de a nu micșora prețul carburanților, în condițiile în care leul nou s-a apreciat în raport cu euro sau cu dolarul. (Față de dolar aprecierea fiind de cca. 7%).

Motivația PETROM precum că s-au majorat cotațiile recente ale produselor petroliere nu se justifică. În primul rând, pentru că aprecierea de cca. 9% pe baril pentru țițeiul brut față de începutul anului a fost anulată de aprecierea cu cca. 7% a leului față de dolar.

În al doilea rând, PETROM utilizează 75% țiței din producția internă, adică din 4 litri procesați de PETROM, 3 litri au fost din producția internă. Așa că prețul carburanților din România depinde mult mai mult de producția internă decât de cea externă. În aceste condiții, ar fi motive de ieftinire și nu de scumpire a carburanților în România.

Cel mai grav însă este faptul că nu se înregistrează nici o reacție din partea Consiliului Concurenței, în condițiile în care PETROM comunică și faptul că în urma aprecierii leului față de euro și dolar s-a înregistrat și o scădere a accizei cu 4%. Acești bani rămân în buzunarul PETROM și al celorlalte companii petroliere, care nu au nici un interes să-și diminueze câștigurile și atunci "se înțeleg la preț". Adică o practică anticoncurențială, exact obiectul de activitate al Consiliului Concurenței.

De altfel, nu putem să uităm că încă din decembrie 2004 populația a fost înșelată promițându-i-se deschiderea Capitolului Energie, pentru a se elimina "prețurile insuportabile la gazele naturale și energie electrică".

Ce constatăm astăzi? Nu numai că nu au fost micșorate sau înghețate, ci pur și simplu au fost dublate în doar un singur an. Mai mult, "Raportul Eurosat" precizează că prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici din România, exprimat în indicii puterii de cumpărare (PPS) la 100 Kw este dublu față de cel plătit de cele mai dezvoltate țări europene, fiind de 9€/100 Kw, pentru consumatorul individual chiar de 11€/100 Kw

ANRE a fost pusă imediat să dezmintă raportul, sub motiv că nu au fost luați în calcul cei 21% de consumatori pe tarif social. Nici nu se putea mai fals, pentru că, între timp, prin modificarea condițiilor de alocare a tarifului social, aproape 2 milioane de pensionari și consumatori cu venituri reduse au pierdut practic dreptul la tariful social.

Dar nu numai "Raportul Eurosat", ci și Studiul Comisiei UE,precizează că pentru cei mai mulți consumatori din statele membre, nivelul prețului la energie este de 40 - 55 €/Mwh, iar în România a ajuns la 80 €/Mwh, în condițiile în care veniturile medii sunt de până la 10 ori mai reduse decât în UE.

La fel și la gazele naturale, unde plătim cel mai mare preț din Europa, pentru gazele naturale din import. Guvernul actual a înțeles că trebuie să ajungă la standardele din vest dar prima dată cu prețurile.

În ce privește prețul gazelor naturale situația este absolut specială. Dacă în 2004 pentru 1000 mc consumatorul casnic plătea 4.500.000 lei, acum plătește cca.10 mil lei, deci 3 salarii minime pe economie;

În aceste condiții factura la întreținere a ajuns să fie mai mare decât veniturile a 40% dintre români, fiind dublă față de cea din iarna 2004 -2005.

Guvernul a început să mintă în legătură cu marile proiecte economice, apoi în ciuda poziției FMI și a Comisiei Europene, să mintă în legătură cu cota unică de impozitare, apoi prin modificarea de 5 ori a codului fiscal prin OUG.

Drept compensare, s-au introdus încă 220 de cote , taxe, impozite, care au dublat practic numărul de impozite în România, ajungându-se la 428.

S-a mințit în legătură cu abonamentul la gazele naturale, pentru care agenții economici ar fi trebuit să plătească 250 mld. lei pe lună numai abonament. S-a mințit cu necesitatea majorării deschiderii de piață la energia electrică - la 85%, pentru a veni în sprijinul agenților economici din România.

În realitate, "clanurile de interese" din jurul Guvernului, unii dintre ei prezenți în Parlament, s-au grăbit să intre în categoria băieților deștepți, așa cum îi definea președintele Băsescu, încă din vara anului trecut, grăbindu-se să pună mîna pe "cașcavalul" energiei ieftine.

Această energie, în loc să ajungă la populație sau la agenții economici din România, a fost dirijată în marea ei majoritate la export, pentru susținerea agenților economici din alte țări. Practic, s-a exportat materie primă energetică și nu plusvaloare adăugată în produsele finite realizate în România. Cine își asumă responsabilitatea disponibilizării energiei ieftine în defavoarea populației României?

În aceste condiții mai miră pe cineva protestul de stradă al pensionarilor și sindicaliștilor, primii că nu mai au din ce trăi, iar ceilalți că vor rămâne șomeri ?!

Mai poate, în aceste condiții, Guvernul să se joace cu promisiunile când trebuie să intervină cu jandarmii pentru a mai potoli nemulțumirea pensionarilor?

Pe de altă parte, joaca de-a "cota unică" s-a sfârșit. Comisia Europeană cere ori majorarea t.v.a. ori a cotei unice. Europa taxându-ne de ipocrizie, pentru că, pe de o parte, dorim să ne înfruptăm din fondurile europene, iar pe de altă parte, practicăm impozite mici, deci colectăm mai puține resurse financiare proprii.

Comisia Europeană a considerat actualele cote de impozitare ca fiind parte a unui proces (de impozitare) de durată, iar România are nevoie de resurse financiare pe termen scurt, iar după integrare ne sunt necesare resurse financiare pentru contribuția României la bugetul comunitar precum și cofinanțarea proiectelor derulate cu fonduri europene - 2% din p.i.b.

Pentru IMM-uri greul începe abia după integrare.

Cine sunt marii câștigători ?

Pătura bogată a societății, singura avantajată de cota unică de impozitare, care s-a reprofilat rapid, investind în imobile și acțiuni - guvern de jucători la Bursă, care pe de o parte și-au ferit agoniseala din calea derapajelor economice viitoare și pe de altă parte găsindu-și debușee pe seama viitoarei apartenențe la UE.

Cine sunt marii perdanți?

Doar 20% din români declară că trăiesc mai bine decât în 2004. Sunt marii beneficiari ai cotei unice de impozitare a veniturilor și profiturilor cu 16%. Dar mai mult de 50% trăiesc mai rău sau mult mai rău. Salariile mici nu au beneficiat mai deloc de aplicarea cotei unice de impozitare.

Dacă luăm în calcul și rata inflației, puterea de cumpărare a cel puțin 60% din salariați a scăzut sau a rămas aceeași. 1,34 milioane de pensionari nu au beneficiat de nici un leu la recalculare. Cele mai multe însă din pensiile majorate nu au putut ține pasul cu creșterea prețurilor. Dacă adăugăm și decizia executivului actual de a elimina gratuitatea unor medicamente și înlocuirea listei de medicamente gratuite cu altă mincinoasă listă de "compensare cu 100% " , observați că au fost afectați mai bine de 40 mii de bătrâni.

În aceste condiții, poporul român, abandonat între durere și indiferență, iresponsabilitate și neprofesionalism, și-a pierdut definitiv încrederea în toate partidele politice. Și ce este cel mai grav, speranța că ar putea trăi mai bine.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 27 septembrie 2021, 22:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro