Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.145/19-09-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 09-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2006

15. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

    ................................................
 

Reluăm partea a doua a ședinței în plen a Camerei Deputaților, ședință consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnilor miniștri și secretari de stat, vă rog să răspundeți întrebărilor domnilor deputați la microfon.

 
Mirela Elena Adomnicăi

Doamna deputat Mirela Adomnicăi. Vă rog, pe scurt, în interval de două minute.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată ministrului sănătății, domnului Eugen Nicolăescu și are ca obiect criza laptelui praf prescris de către medicii de familie, mai exact criteriile de acordare a laptelui praf, așa cum au fost modificate prin ordinul ministrului sănătății și care au determinat, în final, ca laptele praf să se deterioreze, întrucât medicii de familie evită să-l prescrie datorită faptului că vor răspunde în cazul în care au prescris în mod nejustificat și li se impută această cantitate de lapte praf.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătății):

Domnule președinte de ședință,

Doamnă deputat,

Stimați colegi,

Politica Guvernului României este de promovare a alimentației la sân, conform recomandărilor UNICEF și Organizației Mondiale a Sănătății. Acordarea laptelui praf pe criterii medicale a fost aspru criticată de organismele internaționale menționate.

Totuși, pentru a se înțelege cadrul legal de acordare gratuită a laptelui praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0 și 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, s-au stabilit o serie de criterii printr-un ordin comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Administrației și Internelor. Este vorba de Ordinul 267/1253 din 31.03.2006, prin care se aprobă normele metodologice de aplicare a Legii 321/2001.

Astfel, laptele praf, formulă pentru sugari, se acordă gratuit, pe bază de prescripție medicală eliberată de medicul de familie numai pentru copii cu vârste cuprinse 0 și 12 luni care nu beneficiază de lapte matern și care se încadrează în următoarele criterii.

Și sunt următoarele criterii: copii care au mame care prezintă contraindicații ale alăptării. Este vorba de boli grave: TBC pulmonar activ, neoplazii, septicemie, boli psihice grave, scleroză în plăci, insuficiență renală sau cardiacă, diabet zaharat decompensat, mamă infectată cu HIV, tratamente cu citostatice, diazepine, anticoagulante, radio-izotopi.

O altă condiție, un alt criteriu. Copii sănătoși, la care se constată o creștere nesatisfăcătoare, sub limita inferioară a normalului vârstei datorită absenței sau insuficienței cantitative a laptelui matern. Creșterea nesatisfăcătoare a copilului va fi consemnată în fișa de consultație medicală a acestuia după evaluarea de către medicul de familie, eventual medicul specialist pediatru sau neonatolog, a tehnicii de alăptare și a curbei ponderale. Evaluarea curbei ponderale se realizează prin compararea greutății copilului la un interval de minimum două săptămâni. Orice altă metodă de apreciere a absenței sau insuficienței cantitative a laptelui matern - proba suptului, aspectul laptelui - este lipsită de valoare.

Al treilea criteriu: copil adoptat sau aflat în familie de plasament.

Și, al patrulea criteriu, copil cu mamă decedată.

Aceste norme s-au dat în aplicarea legii și, pe această cale, vă anunț că toți copiii care au fost în asemenea situații au primit lapte praf.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat, tot două minute, cu privire la răspuns.

 
 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, toți copiii care îndeplinesc asemenea condiții au primit lapte praf, dar numărul acestor copii s-a redus la jumătate, astfel încât subliniez, mă repet, cantitatea de lapte praf care este în plus, efectiv rămâne în stoc și se deteriorează, în condițiile în care sunt situații care presupun efectiv cazuri sociale care ar putea fi acoperite cu acest surplus care nu poate fi acordat celor care nu îndeplinesc condițiile mai sus enumerate.

Nu mai vorbesc de faptul, domnule ministru, că verificarea îndeplinirii acestor condiții presupune, din nou, un efort suplimentar din partea medicului de familie, a cărui activitate este deja, mult, mult prea încărcată, dat fiind faptul că și situația medicamentelor compensate a fost trecută de la farmacii în sarcina medicului de familie, nu cadrează cu politica pe care ați promis că o veți purta în ceea ce privește decongestionarea activității medicului de familie.

Deci, din discuțiile purtate cu directorii Direcțiilor de sănătate publică, a reieșit foarte clar situația aceasta ca în criteriile enumerate pentru acordarea laptelui praf să fie prevăzute și calculele sociale și doar în condițiile în care există acest surplus și care să poată acoperi cazurile sociale. Pentru că s-a ajuns în situația în care, efectiv, se recomandă în mod tacit medicilor de familie să folosească acest surplus pe propria răspundere pentru aceste cazuri sociale. Deci, practic, se dorește acoperirea prin temeiul legal, prin modificarea ordinului dumneavoastră pentru ca acel surplus să poată fi folosit pentru cazurile sociale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, tot două minute, echivalente cu cele două minute ale doamnei deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Sunteți foarte gentil, domnule președinte și mulțumesc.

Doamna deputat,

Teoretic, ați putea să aveți dreptate, dar numai teoretic, pentru că, până la urmă, cazurile sociale se plătesc din bugetul Ministerului Muncii și nu al Ministerului Sănătății.

Noi vorbim aici de copii care, din punct de vedere medical, au nevoie de lapte praf și de aceea am apelat la medicii de familie și de aceea acest lapte praf se prescrie pe bază de rețetă. Altfel, noi discutăm de cazuri sociale. Cazurile sociale nu se fac din banii asiguraților. Oamenii plătesc asigurări sociale de sănătate pentru boală și nu pentru cazuri sociale. Dumneavoastră nu cred că aveți interesul și nici nu cred că este corect să ne îndemnați pe noi să facem deturnare de fonduri. Noi nu facem decât să aplicăm legea și faptul că a scăzut numărul de copii care beneficiază de lapte praf pe caz medical, înseamnă că noi ne-am făcut datoria și facem ceea ce trebuie.

Dacă mai sunt stocuri de lapte praf la unii medici de familie, cred că este o greșeală și vă mulțumesc că ne atenționați și o să verificăm și o să redistribuim acele stocuri, iar banii care vor rămâne disponibili îi vom folosi pentru alte programe naționale de sănătate.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
Lia Olguța Vasilescu

Aș dori să ridic o problemă departamentului de relații cu Guvernul și anume că listele de răspunsuri la întrebări se alcătuiesc în ordinea crescătoare a numerelor date întrebărilor depuse. În aceste condiții, cu întrebarea numărul 1885, doamna deputat Lia Olguța Vasilescu.

Vă rog să poftiți la microfon.

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am sesizat unele chestiuni foarte grave Ministerului Educației și Cercetării.

În primul rând faptul, că au fost înstrăinate mai multe terenuri și clădiri care aparțineau unor universități de stat și am cerut să mi se răspundă în baza cărei legi s-a putut întâmpla așa ceva, pentru că din informațiile mele, nu există nici o lege care să permită unei universități de stat, fără știința ministrului, să înstrăineze terenuri și clădiri.

De asemenea, am cerut să mi se pună la dispoziție o notă de control efectuată de către departamentul specializat din Ministerul Educației și Cercetării, din care reiese că au dispărut bunuri în valoare de 5 miliarde de lei din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Este, dacă vreți, o situație similară cu ceea ce s-a întâmplat la Ministerul Justiției.

Și, de asemenea, am cerut să mi se răspundă la o întrebare legată de ce s-a întâmplat în această vară în județul Dolj, când Casa Corpului Didactic, care se subordonează Inspectoratului școlar județean, a organizat mai multe cursuri, cursuri care s-au organizat în toată țara pentru diriginți, numai că, în Dolj s-au perceput bani. Bani pentru CD-uri piratate exact într-o perioadă când președintele Traian Băsescu spunea faptul că pirateria este o mare problemă pentru noi și pentru Uniunea Europeană, așadar, pe aceste CD-uri piratate s-au cerut profesorilor câte 100 de mii de lei, acele CD-uri conțineau date care se găseau pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării și niște lucrări de control scanate ale unor elevi de clasa a II-a și a III-a, și s-au plătit, așadar, sume de 100 de mii de lei. Voiam să mi se explice, în buzunarul cui au intrat acești bani, pentru că este vorba de bani ilegali care s-au luat profesorilor și cineva i-a băgat în buzunar. Am cerut o anchetă în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, vă rog dacă doriți să răspundeți? Nu. De altfel, nu este un obicei să se susțină ambele întrebări.

Vă rog.

 
 

Doamna Gabriela Pasztor (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Vă mulțumesc.

Deci, aș răspunde pe rând interpelării doamnei Olguța Vasilescu în legătură cu situația din Dolj. S-a făcut o anchetă și Casa Corpului Didactic din Dolj a dat, ne-a înmânat toate documentele aferente. Este adevărat că acest curs de consiliere și orientare face parte din programul național, că a avut ca scop pregătirea cadrelor didactice la clasele I-IV, respectiv, IX-XII, că toate cheltuielile în acest program au fost finanțate de Ministerul Educației și Cercetării. Toți formatorii au luat cunoștință și au semnat o notă informativă prin care se menționa faptul că se interzice obligarea achiziționării de către cadrele didactice participante. Și trebuie să vă spun că din partea Casei Corpului Didactic Dolj ne-au parvenit documentele justificative referitoare la ceea ce dumneavoastră ați interpelat, și anume că acele doamne formatoare au cedat dreptul de autor Casei Corpului Didactic. Acesta este justificat prin contract. Nimeni nu a fost obligat să achiziționeze contra cost suportul de curs, dar, la nivelul conducerii Casei Corpului Didactic, deoarece s-a dorit din partea cursanților achiziționarea materialelor întocmite de aceste doamne formatoare a avut loc un consiliu de conducere, unde s-a stabilit că, contra cost se vor pune la dispoziția cursanților. Și mai am și o cifră, că doar 37,11% din aceste cadre didactice au achiziționat suportul de curs în formă de CD și este anexat și tabelul nominal al semnatarilor.

Dacă doriți să răspund și la a doua problemă?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă rog să continuați, doamnă secretar de stat.

 
 

Doamna Gabriela Pasztor:

Cealaltă problemă era referitoare la terenurile înstrăinate și sunt două cazuri de care dumneavoastră ați amintit, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București deține 49,88% din acțiunile S.C.Băneasa Investment S.A, o persoană juridică română cu sediul în București. Din răspunsul pe care o să-l primiți și dumneavoastră detaliat vă pot spune că Ferma horticolă de plantații de pomi și viță-de-vie Băneasa produce pierderi importante universității. Valorificarea producției nu acoperea nici pe departe cheltuielile, plantația era frecvent vandalizată. Rentabilizarea fermei impunea efectuarea unei replantări masive și, în cazul acestei ferme, în aceste condiții participarea universității la construirea firmei S.C.Băneasa Investment S.A. a fost o soluție mai mult decât rentabilă, deoarece până în anul 2006 s-au desfășurat fazele de proiectare și de organizare, universitatea nu a obținut venituri importante, însă, începând cu anul următor, 2007, se anticipează că se va realiza un profit mult mai mare. Participarea la construirea S.C. Băneasa Investment nu a avut ca efect înstrăinarea terenului fermei, care a rămas în proprietatea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Universitatea a precizat că participarea la construirea S.C. Băneasa Investiment S.A. a fost aprobată - acum aș dori să subliniez - atât de Senatul universității, cât și de Ministerul Educației și Cercetării și a fost verificată de Curtea de Conturi de comisii parlamentare, cât și de mass-media, care au concluzionat în totalitate că asocierea este un real succes financiar.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu mi-ați răspuns cu referire la înstrăinare...

 
 

Doamna Gabriela Pasztor:

Dar n-a fost înstrăinat, v-am răspuns.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă atrag atenția și dumneavoastră, doamna deputat, și dumneavoastră, doamna secretar de stat, că sunt interzise dialogurile de acest gen. Vă rog să continuați cu răspunsul dumneavoastră.

 
 

Doamna Gabriela Pasztor:

Da. Iar referitor al situația din Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară nu, universitatea nu a înstrăinat niciodată un teren în suprafață de 30 de ha către S.C. Pollus SRL, deoarece terenul la care se face referire în interpelare este proprietate a S.C. Pollus Company încă din anul 1999, când această firmă a cumpărat terenul în speță, de 34,7 ha de la S.C. Agroindustriala S.C. Cluj. Toate câmpurile experimentate au fost distruse în întregime. A fost un proces de care, nu știu dacă aveți cunoștință, și ca urmare a pretențiilor universității privind repararea daunelor suferite, firma S.C. Pollus Company s-a angajat să ofere despăgubiri. Acestea reprezintă compensații bănești în vederea transferării câmpurilor experimentale pe alte amplasamente și construirea în incinta universității a unui imobil cu destinația de spații de învățământ și cercetare.

În concluzie, în cazul din Cluj se menționează să nu se confunde despăgubirile ce urmează a fi primite de la S.C. Pollus Company pentru pagubele aduse universității cu prețul obținut în urma vânzării terenului. Totodată, se precizează că universitatea nu putea vinde acel teren, nefiind în proprietatea acesteia.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Doamna deputat? Două minute pentru ambele întrebări.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nici nu știu ce să... dacă ar trebui să ripostez sau ce să spun, pentru că, efectiv, sunt două răspunsuri în bătaie de joc. O să-i pun la dispoziție doamnei secretar de stat o listă cu profesori care mi-au reclamat la cabinetul meu parlamentar că au fost obligați să achiziționeze acele CD-uri și vreau să vă spun, stimată doamnă, că sunt în posesia mea CD-urile și nu trebuia să plătească nimeni nici un fel de drepturi de autor acelor doamne de la Casa Corpului Didactic pentru simplul fapt că ceea ce este pe CD-uri există și pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Deci, până la urmă, pentru ce le-au plătit drepturi de autor? Pentru ce există pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării?

De asemenea, vreau să vă spun, stimată doamnă, că au fost obligați, efectiv, obligați, li s-a cerut o sută de mii pe fiecare acest CD care valorează 5000 de lei pe piață și care au fost cd-uri piratate. Nu li s-a tăiat nici un fel de chitanță justificativă, iar eu v-am întrebat foarte exact unde s-au dus acești bani și nu mi-ați răspuns, stimată doamnă secretar de stat.

În ceea ce privește a doua interpelare, a fost foarte clară. În ce bază legală s-au înstrăinat? Or, nu există bază legală. Aici voiam să vă aduc. Că nu există nici un fel de bază legală și cu toate acestea sunt multe universități care au pierdut terenuri. Dumneavoastră ați spus și de un proces. Colegul meu Mircia Giurgiu, care este deputat de Cluj, mi-a confirmat că universitatea câștigat, în cele din urmă, acest proces. Cu alte cuvinte, terenul respectiv a fost înstrăinat de cineva. Eu vă întrebam în ce bază legală s-a întâmplat toată treaba asta.

Și, vă mai spun, stimată doamnă secretar de stat, pentru știința dumneavoastră și poate o să și cercetați treaba asta, că s-au emis titluri de proprietate unor universități, ceea ce este o aberație în drept pe care văd că până acum Ministerul Educației și Cercetării nu a cercetat-o așa cum trebuie, în sensul că, aceste universități, terenurile clădirile, activele, pasivele aparțin statului român. Or, nu poți să dai un titlu de proprietate pentru o universitate, stimată doamnă. Vă rog să verificați cu cea mai mare atenție ceea ce v-am spus eu acum și să-mi veniți cu un răspuns care să mă satisfacă, pentru că ce mi-ați spus dumneavoastră aici este o bătaie de joc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Doamna secretar de stat, dacă mai doriți să mai adăugați ceva?

Precizarea este că, în condițiile în care sesizați săvârșirea unor fapte penale în legătură cu aceste cd-uri, aveți datoria să sesizați organele de urmărire penală.

Să continuăm cu lista.

 
Emilian Valentin Frâncu

Domnul deputat Emilian Frâncu. Pentru Ministerul Justiției.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În interpelarea pe care am făcut-o, am făcut referire la un mare caz de fraudă financiară și corupție, investigat de Parchet acum 3 ani. Acordarea unui împrumut de aproape 800 miliarde lei vechi în condiții ilegale de către BCR Novaci județul Gorj Societății Comerciale Rarora din județul Vâlcea. Firele anchetei au dat la iveală conexiuni cu mafia petrolului din zonă, înșelăciuni de alte zeci de miliarde, precum și evaziune fiscală enormă. Au tremurat atunci mulți demnitari locali.

Din păcate, deoarece de atunci nu se mai știe nimic de acest caz, am dorit să mi se comunice în ce stadiu se mai află procesul sau dacă afacerea secolului, cum au numit-o ziarele locale, nu a fost cumva mușamalizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat? Vă așteptăm cu interes.

 
 

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră Ministerul Justiției s-a adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din informațiile primite, a identificat că acest dosar se regăsește la Departamentul Național Anticorupție și ne-am adresat acestei direcții pentru a ne furniza răspunsul. Încă acest răspuns nu ne-a fost comunicat, și atunci eu am o respectuoasă rugăminte, să ne amânați, și, în momentul în care primim relațiile solicitate, să vă putem răspunde foarte exact la întrebarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu: (din bancă)

Atunci nu-mi rămâne decât să aștept.

 
 

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Neapărat, domnule deputat.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, pot să fiu gelos pentru acest dialog purtat peste limitele regulamentului, dar dacă s-a ajuns la o înțelegere este perfect.

 
Valentin Adrian Iliescu

Domnul deputat Nicolae Păun? Este prezent? Nu. Va primi răspuns scris.

Doamna deputat Aurelia Vasile este mulțumită de răspunsul scris.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu? L-am și căutat din priviri, pentru că știu că dânsul este conștiincios la acestea.

Vă rog.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îmi permiteți să pun cele două întrebări sau doar una dintre ele?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă se adresează aceluiași minister, dacă domnul secretar de stat Darius Meșca este de acord, da. Vă rog.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

În primul rând, trebuie să vă spun, domnule președinte, că aș fi vrut tare mult ca răspunsurile să-mi fie oferite de la tribuna Parlamentului de domnul ministru Codruț Ioan Șereș. Dar, nefiind dânsul, mă voi mulțumi și cu răspunsul dat de un domn secretar de stat. Speram, însă, și cred că era un act de recunoaștere și de apreciere a Parlamentului, ca chiar domnul ministru să vină și să răspundă la două întrebări pe două teme importante.

Prima dintre întrebări se referă la negocierile privind Capitolul "Energia" din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană și la faptul că ele au fost finalizate în mare viteză, fără ca România, prin reprezentanții ei la negocieri, să adopte o poziție conformă interesului național. Și întrebarea era direct adresată domnului ministru, în sensul că voiam să știu dacă prezent dânsul la negocieri ar fi adoptat aceeași poziție ca reprezentanții fostului Guvern și cu ce ar diferi dacă poziția era diferită față de modul în care delegația română care a participat la acele negocieri și-a exprimat un punct de vedere.

Cea de-a doua este legată de privatizarea Societății Comerciale Petrom S.A. care, zic eu, a fost realizată, după părerea mea, încălcând interesul național al statului român. Și voiam să-l întreb dacă este de acord cu modul în care s-a realizat această privatizare și dacă consideră că politica actualului proprietar al Petrom.S.A., însușită în mod normal și de reprezentanții statului român, prin faptul că ei sunt membri în Adunarea Generală a Acționarilor și în Consiliului de administrație al Petrom, deci dacă această politică a Petrom slujește intereselor României și cetățenilor români.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, luați act de regretul domnului deputat pentru absența domnului ministru. Dar vă rog să-l supliniți cu brio.

 
 

Domnul Darius Meșca (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră privind negocierile privind Capitolul "Energie" din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, vă comunicăm următoarele. Negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană au fost deschise în februarie 2000 și închise în decembrie 2004 fiind coordonate la nivel național de Ministerul Integrării Europene și Ministerul Afacerilor Externe.

În ceea ce privește Capitolul 14 - "Energie" - negocierile au fost deschise în martie 2002 și închise în iunie 2004, fiind capitolul din responsabilitatea Ministerul Economiei și Comerțului pentru care, datorită dificultății, negocierile au fost închise ultimele.

Pe cale de consecință, rezultă că finalizarea negocierile pentru Capitolul 14 - "Energie" - s-a încadrat în orizontul de timp care să permită finalizarea negocierilor de aderare la nivel național în anul 2004 și includerea rezultatului acestora în Tratatul de aderare care a fost semnat în aprilie 2005, data prin care autoritățile române au urmărit existența unei perioade de timp suficiente pentru derularea procesului de ratificare la nivelul tuturor celor 25 state membre ale Uniunii Europene.

Prin neratificarea Tratatului de aderare de către toate statele membre ale Uniunii Europene, aderarea la data de 1 ianuarie 2007 ar fi fost periclitată. Negocierea de aderare la Uniunea Europeană nu este o negociere comercială, care presupune compromisul părților implicate pentru finalizarea negocierilor, ea reprezentând procesul de ajustare al legislației și procedurilor administrative pe baza căruia statul candidat trebuie să dovedească capacitatea de asumare a obligațiilor de stat membru. România a obținut o perioadă de tranziție până în 2011 pentru constituirea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere.

Pentru celelalte secțiuni ale acquis-ului aferent Capitolului 14 - "Energie" - și mă refer aici la piața de energie - eficiența energetică, sectorul carbonifer, - sectorul nuclear, România și-a stabilit un calendar de adaptare al legislației naționale care în final să conducă la conectarea sectorului energetic național la piața liberalizată de energie a Uniunii, crearea unui cadru adecvat pentru atragerea de investiții în domeniu, creșterea eficienței energetice, creșterea securității nucleare și reducerea corespunzătoare a riscurilor pentru om și mediu.

Informațiile suplimentare le puteți obține din materialul înaintat în formă scrisă și vă stăm oricum la dispoziție pentru precizări suplimentare.

Cu voia dumneavoastră, vă răspuns și la a doua întrebare.

Semnarea contractului de privatizare dintre Petrom și statul român a avut loc în data de 23 iulie 2004, ulterior aprobării acestuia de către Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 1090/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea S.N.P. "Petrom" S.A. București, act normativ care a aprobat atât întregul proces de privatizare, cât și prevederile contractuale.

Finalizarea acestei tranzacții a avut loc în data de 14 decembrie 2004, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra pachetului majoritar de acțiuni către OMV a avut loc în baza adoptării de către Parlamentul României a Legii nr.555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP "Petrom" S.A. București. În sensul celor prezentate, privatizarea Petrom s-a realizat printr-un proces transparent, concurențial, care și-a propus să asigure atât participarea celor mai importante corporații din domeniul industriei petrolului, cât și realizarea unui proces competitiv, derularea acestuia și procesul de privatizare fiind apreciat de către instituțiile internaționale.

În legătură cu momentul realizării privatizării Petrom, trebuie precizat că la momentul respectiv România nu avea confirmat de către Uniunea Europeană statutul de economie de piață funcțională, statut care la rândul lui era condiționat de însăși realizarea privatizării Petrom, conform înțelegerilor și acordurilor cu Banca Mondială, FMI, cât și cu Uniunea Europeană.

Referitor la cea de-a doua parte a întrebării prin care solicitați un răspuns cu privire la politica actualului proprietar al S.C. Petrom S.A. și dacă aceasta slujește intereselor României și ale cetățenilor români, vă informăm că în prezent activitatea acestei societăți este desfășurată într-un mediu concurențial, în condițiile existenței pe piață și a altor operatori economici de profil.

Statul, prin Ministerul Economiei și Comerțului este reprezentat în consiliul administrației al societății prin doi membri și acționează în interesul societății, prin implementarea de politici comerciale corecte, care să ducă la consolidarea societății, creșterea ei și realizarea obligațiilor asumate prin contractul de privatizare.

Este semnificativă, de asemenea, evoluția pozitivă a Societății "Petrom" postprivatizare, așa cum rezultă din raportul anual dat publicității de companie pentru anul 2005, din care se pot desprinde câteva elemente, și anume; profitul net realizat de Petrom în anul 2005 a fost de 1416 milioane roni, din care - 52% au fost distribuiți sub formă de dividende. Dividendele plătite acționarilor pentru 2005 au fost mai mari decât suma tuturor dividendelor plătite de societate acționarilor săi în perioada 1998-2004. Cifra de afaceri realizată de Petrom a fost de 10 760 milioane roni, iar impozitele plătite la stat au fost de 4.604 milioane roni. Impozitele încasate de stat în anul 2005 au fost cu 24% mai mari decât cele încasate în anul 2004.

Vă mulțumesc și, de asemenea, vă stăm la dispoziție pentru alte precizări, dacă e cazul.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, măcar lungimea răspunsurilor să vă fi satisfăcut.

Vă ascult.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Da. Nu este vorba de lungime, încă o dată subliniez și vreau să se consemneze că doresc de acum înainte și voi refuza să mai vin la răspunsurile primite din partea oficialităților, considerând că este obligație minimă din partea unui minister să-și trimită pe primul reprezentant, pe domnul ministru sau doamna ministru, să răspundă în fața Parlamentului la probleme atât de importante.

Legat de conținutul răspunsului trebuie să spun că sunt profund nemulțumit, în primul rând de faptul că s-au dat în primul rând răspunsuri de natură tehnică, omițându-se de fapt lucrurile pe care așa, printre rânduri, am dorit să le aflu.

Și, mă interesa în primul rând, atunci când vorbeam de Capitolul 14 - "Energia" din Tratatul de aderare... în privința stabilirii unor perioade de tranziție în privința alinierii tarifelor noastre la gaze, la energie electrică, așa cum s-a întâmplat în alte țări ale Uniunii Europene și cum, din păcate, nu se întâmplă acum la noi, lucru care va afecta foarte serios nivelul de trai.

Despre problema și răspunsul legat de Petrom regret, încă o dată spun, regret faptul că actualul minister își însușește un punct de vedere al vechiului Guvern, care este în totală contradicție cu actualul program de guvernare și că sunt hotărât, în măsura în care voi primi un răspuns semnat de domnul ministru, aștept ca răspunsul să fie semnat de domnul ministru, să-l atac foarte serios în instanțele alianței, pentru că el nu corespunde cu programul de guvernare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă doriți, domnule secretar de stat?

Domnule deputat, stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că în conformitate cu articolul 175 alin.2 al regulamentului, "Miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe". Deci, prin votul său, Camera Deputaților a abdicat de la demnitatea sa de a chema la ordine miniștrii. Îmi pare rău pentru acest text din regulament, dar există.

 
Petru Călian

În continuare, domnul deputat Petru Călian.

Vă rog.

Domnule deputat Petru Călian, aveți două, este adevărat una adresată ministrului apărării și cealaltă Secretariatului de stat pentru problemele revoluționarilor.

În ordinea înscrisă aici, 1930A - "Situația dosarelor revoluționarilor din Turda". Fiind vorba de două unități diferite, vă rog să le puneți separat.

 

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, sunt foarte interesant, la fel cum sunt și revoluționarii din Turda de situația dosarelor lor. Acolo există o problemă sensibilă, o problemă de natură juridică peste care, îl rog respectuos pe domnul ministru Petrișor să treacă, să respecte legea și să recunoască liderul revoluționarilor din Turda, așa cum a hotărât instanța. Pe acest temei, pe acest fundament doresc, de fapt, ca domnia sa să-mi dea un răspuns precis.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Petrișor Morar (secretar de stat, Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor din Decembrie 1989):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule Călianu, vreau să vă răspund scurt.

Sigur că sunt divergențe în cadrul asociațiilor, referitor la cei doi președinți. În momentul în care am avut o decizie de instanță am considerat că cel care are decizia definitivă este președintele asociației și am acționat ca atare.

Vreau să spun că această asociație a fost prezentă de mai multe ori, probabil de 10 sau 12 ori a fost prezentă în cadrul instituției pe care o conduc, pentru verificarea dosarelor.

Vreau să vă spun că din municipiul Turda au fost depuse 96 de cereri de preschimbarea certificatelor doveditoare ale calității de revoluționar.

Documentele care trebuiau să fie depuse sunt cele care sunt prevăzute în Legea nr.341 și normele în Hotărârea Guvernului nr. 1412. Trebuie să vă spun, de asemenea, că din totalul de dosare care au fost depuse, până în prezent au fost eliberate 16 certificate. Există, la nivelul instituției noastre un număr de 11 certificate care urmează a fi eliberate și înaintate titularilor, în momentul în care ne deplasăm la Cluj, probabil, în săptămâna, deci după data de 21 în această lună, un număr de 24 de dosare au fost verificate în plenul comisiei. Au fost validate și urmează a fi înaintate spre avizare la comisia parlamentară, iar un număr de 45 de dosare necesită a fi completate cu documente care, după ce se va face această completare, vor fi reanalizate în cadrul comisiei secretariatului de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog să luați cuvântul.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat că procedura se derulează destul de lent. Sper ca acest mod lent în care sunt analizate dosarele și trimise în Parlament, la comisie, să nu aibă legătură cu derularea procesului în care este implicat domnul Popescu. Domnul ministru știe exact la ce mă refer. Pentru că dacă ar fi o legătură minimală între acest proces și modul în care, repet, se derulează aceste dosare pe circuit, am întâmpina, spun eu, o problemă extrem de gravă și atunci cred că va trebui să vin cu alte interpelări mult, mult mai exigente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți dreptul la răspuns.

 
 

Domnul Petrișor Morar:

Domnule deputat,

Din totalul de 96 de certificate au mai rămas 45. Deci, mai puțin de jumătate. Vreau să vă spun că din cele peste 23.000 de cereri care au fost înaintate până acum la secretariat, au fost rezolvate în jur de 5500. Deci, procentul în care a fost rezolvat cazul ăsta, Turda, este destul de mare.

Procedura este complicată pentru că trebuie să fie depuse documentele necesare și prevăzute de lege. Până în prezent, și acest lucru s-a constatat, în prezența ambilor președinți, și Sălăjan, și Popescu, s-a constatat că 45 de dosare nu au elementele suficiente pentru a fi promovate de către comisie. Este o problemă care ține în primul rând de completarea dosarelor și de revoluționarii în speță.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Garda Dezideriu lipsește. Va primi răspunsul în scris. Domnul deputat Petru Călian, interpelare adresată Ministerului Apărării.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Pe procedură, fac precizarea din start că voi accepta răspuns din partea Ministerului Apărării, indiferent de funcția pe care o ocupă persoana care va răspunde la întrebarea mea. Mă interesează conținutul răspunsului și mai puțin persoana care îl susține.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aici este o problemă, domnule deputat. Problema este că interpelarea se adresează ministrului. La ora actuală nu există ministru care să se prezinte sau care să delege un secretar de stat ca să-l reprezinte. Care e situația? Punctul dumneavoastră de vedere?

 
 

Domnul Petru Călian:

Avem minister, nu avem ministru. Indiferent cine îmi răspunde, mă interesează, repet, răspunsul. Așa că, asul se află în mâneca dumneavoastră, domnule președinte. Dacă acceptați, eu accept cu multă plăcere răspunsul, pentru că este vorba despre noua armată de profesioniști, care urmează să-și desfășoare activitatea de la 1 ianuarie 2007. Este grav că nu avem ministru când timpul până la 1 ianuarie este foarte scurt și foarte presant, când avem peste 30.000 de civili care doresc să se înroleze în armata României. Ce exemplu dă Ministerul Apărării Naționale acestor tineri care vor să se înroleze când nu există seriozitate nici măcar la cel mai înalt nivel. Și spun chiar cel mai înalt nivel, fără să dau nume.

Așadar, cum hotărâți dumneavoastră.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat,

Conform regulamentului nostru și conform Constituției, interpelările se adresează membrilor Guvernului, nu unei instituții. În aceste condiții, neexistând un membru al Guvernului care să vă poată da răspunsul, hotărăsc amânarea răspunsului până când acest minister va avea un ministru.

Vă mulțumesc. Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru participare. (Din sală se adresează întrebarea dacă secretarul de stat nu este membru al Guvernului)

Nu, secretarul de stat nu este membru al Guvernului, deci îi mulțumesc pentru participare. S-a amânat răspunsul.

Cu aceasta, domnul deputat Andrei Dominic Gerea primește răspuns scris, am încheiat sesiunea de interpelări.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 septembrie 2020, 13:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro