Mihai Stănișoară
Mihai Stănișoară
Ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/20-10-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 10-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.43 Mihai Stănișoară - declarație politică pe tema "Mai multă transparență de la serviciile de informații - o atitudine parlamentară mai activă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mihai Stănișoară:

"Mai multă transparență de la serviciile de informații - o atitudine parlamentară mai activă"

Fără îndoială, principalul eveniment parlamentar al săptămânii trecute a constat în numirea de către plenul reunit al celor două Camere a directorilor celor două principale servicii de informații- SRI și SIE.

Din păcate, transformarea dezbaterilor parlamentare din plen într-un spectacol al declarațiilor pur politice a împiedicat orice discuție de substanță pe marginea problemelor de fond pe care șefia acestor servicii le presupune.

Profit însă de această primă săptămână de lucru a noilor directori pentru a puncta câteva cerințe esențiale pe care noi, ca parlamentari care reprezentăm interesele și voința cetățenilor în relația cu alte instituții ale statului, le avem de la aceste instituții, implicit de la directorii lor.

În esență, putem reduce aceste exigențe la două mari imperative:

  • profesionalismul noilor directori transpus într-un management responsabil al serviciilor pe care le conduc și în derularea activităților conform literei și în spiritul legilor în vigoare;
  • reașezarea relațiilor servicii de informații - Parlament și, mai extins, servicii de informații - Parlament - societate civilă pe bazele unui dialog mai extins și a unei mai mari transparențe.

Legat de profesionalismul noilor directori, doresc să fac în acest moment doar o precizare, întrucât consider că orice altă analiză sau evaluare este prematură. Numirea domnilor Maior și Săftoiu, ambii legați de zona politică, la conducerea acestor servicii a generat numeroase și aprinse dezbateri. În speță, nominalizarea unui membru PSD la conducerea serviciului intern de informații a trezit reacții diverse în spectrul politic. Constatarea mea, urmărind foarte atent aceste dezbateri, a fost că, tocmai cel mai important criteriu, esențialul criteriu al competenței a fost minimalizat. În acest moment, în contextul în care ambele servicii de informații au mari probleme de imagine și încredere publică, apartenența politică este prea puțin importantă.

Mult mai relevantă pentru consolidarea evoluției serviciilor de informații într-o direcție democratică, este numirea unor civili pe care pregătirea și evoluția de până acum în viața publică îi recomandă ca fiind corespunzători pentru aceste funcții. Și, cunoscându-i personal atât pe domnul Săftoiu, cât și pe domnul Maior, știu că ambii sunt potriviți pentru aceste poziții și au capacitatea de a face performanță.

Numirea directorilor celor două servicii readuce în normal o situație destul de atipică și contestată la rândul său: asigurarea conducerii acestor servicii prin interimat, simultan. În acest moment, trebuie să realizăm, stimați colegi, că "mingea" este în terenul parlamentarilor: acum noi suntem cei care trebuie să demarăm demersurile pentru a stimula reașezarea dialogului pe o bază mai deschisă și mai transparentă.

Acest al doilea aspect, a doua exigență este cea asupra căreia doresc să insist. În mod firesc, reașezarea relațiilor dintre Parlament și servicii pe o altă platformă, care să pornească de la un dialog mai activ, mai extins și mai transparent față de societatea civilă, începe de la evaluarea situației curente. Respectiv trebuie să vedem: care este starea serviciilor de informații; care este relația lor cu Parlamentul; care este relația cu societatea civilă, cum comunică cu aceasta.

Constatăm că: în acest moment, serviciile sunt încă afectate de ecourile scandalului dispariției acuzatului Omar Hayssam; dezbaterile pe marginea legilor siguranței naționale au adus problema serviciilor în atenția opiniei publice și a mass-media, într-o dispută cu puternice conotații politice și prea puțin profesionale; în ciuda reformelor și a restructurărilor interne, există încă acuzații că vechile metode și atitudini securiste sunt menținute.

Desigur, toate acestea sunt afirmații acoperite mai mult sau mai puțin de realitate, dar rezultatul lor concret este acela că scade încrederea populației în instituțiile statului și, mai mult, scade încrederea populației tocmai în acele structuri create pentru a o proteja. Opinia publică are o atitudine destul de critică la adresa eficienței activității derulate de aceste servicii, prea puțin încrezătoare în capacitatea lor de a le asigura securitatea și destul de rezervată în ceea ce privește colaborarea cu aceste serviciile de informații.

Este o situație extrem de păguboasă pentru servicii, pentru restul instituțiilor statului, pentru cetățeni și, ca atare, trebuie să înceteze. Iar aici, și acesta este un aspect pe care doresc să îl accentuez, nouă, parlamentarilor, ne revine un rol extrem de important. Parlamentul este adevăratul garant al democrației. Noi, parlamentarii, nu am fost mandatați doar pentru a vota legi, ci mai ales pentru a ne asigura că interesele cetățenilor sunt protejate de către instituțiile statului. Noi suntem mediatorii relației cetățeni - structuri executive, în sensul protejării cetățeanului. Această latură a mandatului parlamentar - de control asupra structurilor executive - este cu atât mai relevantă în cazul serviciilor de informații.

În general, apare un paradox: instituțiile statului mandatate să protejeze statul și cetățenii au posibilitatea ca, în anumite circumstanțe prevăzute de lege, să aducă atingeri grave drepturilor și libertăților cetățenești tocmai în dorința de a le proteja. Dincolo de o intruziune în viața privată, limitată și complet justificată de specificul misiunii, există, și experiența a dovedit-o, tentația abuzului de puterile ce i-au fost acordate. În consecință, democrațiile au învățat lecția și au plasat aceste servicii sub mai multe tipuri și niveluri de control: control intern, control executiv, control parlamentar, control judiciar. Dintre acestea, doar controlul parlamentar are posibilitatea de a influența toate celelalte tipuri de control, prin: crearea cadrului legal în care aceste servicii se organizează, își derulează activitatea și sunt răspunzătoare pentru modul în care acționează; monitorizarea modului în care legislația este aplicată.

În momentul de față avem două comisii specializate comune care exercită latura de monitorizare a activității acestor servicii: Comisia de control al activității SRI și Comisia pentru controlul SIE. Dat fiind specificul serviciilor de informații, formula aceasta a comisiilor speciale comune, care pot aprofunda activitatea de control, este pe deplin justificată. Și, din câte știu eu, există o monitorizare constantă pe care aceste comisii o derulează dar, date fiind cerințele impuse de nivelurile de secretizare, activitatea lor este destul de puțin transparenta, contribuind prea puțin la sporirea cunoștințelor populației despre activitatea acestor servicii. Or, și aici apare o problemă ce trebuie menționată. Nu este suficient ca SRI și SIE să relaționeze cu Parlamentul într-un spectru atât de limitat.

Această insuficiență se reflectă destul de bine în sondajele de opinie în care este constant consemnată aprecierea cetățenilor că serviciile nu comunică îndeajuns. De aceea consider că acum, când a apărut o nouă ocazie de a dimensiona relația cu SRI și SIE, noi, parlamentarii, trebuie să fim mai activi în a stimula refacerea și deschiderea dialogului interinstituțional. Această deschidere trebuie să găsească la nivelul serviciilor un corespondent, însă, cunoscându-i pe noii directori, am convingerea că vor reuși să relanseze comunicarea, amândoi fiind perfect conștienți că serviciile nu pot funcționa fără sprijinul opiniei publice.

Am dat girul nostru noilor directori ai serviciilor de informații. Cu alte cuvinte, le-am spus cetățenilor că acestea sunt persoanele care le generează lor siguranța. Avem acum obligația, prin control parlamentar și prin promovarea și menținerea unui dialog extins interinstituțional, să ne asigurăm la rândul nostru că noii directori și serviciile pe care le conduc vor respecta mandatul ce le-a fost încredințat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 18 noiembrie 2019, 16:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro