Ioan Dumitru Puchianu
Ioan Dumitru Puchianu
Ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/20-10-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 10-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Ioan Dumitru Puchianu - declarație politică cu titlul "Dorința de sfidare și lipsa de realism politic - dovada duplicitarismului udemerist, indiferent de guvernare";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Dumitru Puchianu:

"Dorința de sfidare și lipsa de realism politic - dovada duplicitarismului udemerist, indiferent de guvernare"

Domnule președinte,

Stimați colegi și colege,

Cu numai 72 de ore înainte de anunțarea oficială a deciziei favorabile a Consiliului Europei privind aderarea României la UE, conducerea singurului partid de pe scena politică românească format pe criterii etnice, a încercat, din nou, să destabilizeze fragilul echilibru politic în care ne aflăm de atâția ani. Cum putem altfel să calificăm gestul conducerii unui partid care se află veșnic la guvernare indiferent de culoarea politică a guvernului, și care sistematic apelează la șantajul votului pentru a obține avantaje flagrant disproporționate cu importanța lui pe eșichierul politic românesc?

Nu cred că electoratul udemerist este solidar în totalitate cu declarațiile și solicitările aberante ale conducerii acestei uniuni etnice, pentru că dacă nu ar fi așa, restul electoratului din România ar trebui să își pună serioase semne de întrebare privind capacitatea politică a unei populații majoritare în propria sa țară, de a guverna spre binele întregii națiuni. Electoratul minoritar etnic maghiar este, totuși, format din oameni de cetățenie română; născuți, crescuți și educați în România, oameni care au votat o Constituție a unei țări unde trăiesc și pe care au jurat că o vor respecta. Pe documentele lor de identitate scrie România și este imprimat steagul acestei țări, ei fiind considerați oriunde în lume cetățeni români nu maghiari. Puține sunt țările în care, pe documentele oficiale, se menționează și naționalitatea unei persoane nu numai cetățenia, și acestea sunt, în general, țări cu o rată a imigrației foarte mare.

In aceste condiții, declarațiile conducerii UDMR privind autonomia teritorială a unor regiuni din centrul României nu pot decât să ne ducă cu gândul la o încercare de destabilizare națională cu consecințe greu de evaluat acum. Probabil că mâna de oameni de la conducerea UDMR nu face decât să încerce să atragă atenția asupra lor și să mai câștige un pic de interes din partea electoratului, dar și așa declarațiile lor dau dovadă de lipsă de realism politic și sfidează cele mai elementare reguli de bun simț. Cum poate fi altfel catalogată declarația liderului UDMR decât o încercare de destabilizare? Și asta din partea unui partid care s-a aflat veșnic la guvernare și a oferit electoratului său avantaje pe care, de multe ori, celelalte partide mai bine reprezentate politic, nu le-au putut obține. Probabil că duplicitarismul cu care s-au obișnuit trecând de fiecare dată de partea celor aflați la putere, a adus astăzi UDMR-ul în situația să creadă că tot ce doreste i se și cuvine. S-au făcut concesii privind autonomia culturală; învățamântul românesc de stat, deci suportat de la bugetul național, se poate face și în alte limbi decât cea română; folosirea limbii materne în instituțiile publice este deja ceva obișnuit în anumite regiuni ale țării, dar de aici și până a cere public și oficial, în numele unui partid etnic, ca o parte din pământul României să fie rupt și pus la dispoziția unei minorități, asta deja înseamnă sfidarea unei întregi națiuni române.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 8:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro