Puiu Hașotti
Puiu Hașotti
Ședința Senatului din 16 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.151/26-10-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 16-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 16 octombrie 2006

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.10 Puiu Hașotti (PNL-PD) - Conferința comunităților românești din Europa; 50 de ani de la declanșarea revoluției anticomuniste din Ungaria.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD. Urmează domnul senator Apostol Neculai.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezența mea, astăzi, în fața dumneavoastră, are rolul de a sublinia importanța a două evenimente, unul abia încheiat, desfășurat în zilele 13-15 octombrie chiar în Palatul Parlamentului, celălalt urmând a fi comemorat de către vecinii noștri maghiari chiar peste o săptămână.

În primul caz, este vorba de prima Conferință a comunităților românești din Europa, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni, condus competent și eficient de domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat.

Nu pot decât să-mi exprim satisfacția pentru faptul că, din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, în care, cum bine se știe, comunitățile etnice din diferite state ce compun organizația continentală se bucură de o atenție deosebită, această conferință a avut menirea de căpătâi de a sublinia noua linie politică a Guvernului actual potrivit căreia, citez: "Comunitățile de români de peste hotare reprezintă o extensie a societății civile românești în mediul internațional. Politicile Ministerului Afacerilor Externe privind valorificarea potențialului românilor de peste hotare, pornind de la ansamblul standardelor și bunelor practici din spațiul Uniunii Europene, sunt o expresie a acestor abordări", am încheiat citatul.

La reuniunea de la București a participat un număr semnificativ de reprezentanți ai comunităților românești din Europa, atât a celor din jurul României, cât și din zonele geografice aflate la o mai mare depărtare de patria mamă.

Am aflat, cu o sinceră bucurie, că acești frați ai noștri, înfățișând condițiile specifice, mai bune sau mai rele, în care viețuiesc în țările de adopție sau în cele în care s-au născut ca parte a romanității orientale de odinioară, au salutat cu mare interes inițiativa Guvernului României de comunicare și consultare reciprocă, vizând în final, citez: "dinamizarea dialogului cu și între comunitățile românești".

Nu-mi rămâne decât să sper că acest exercițiu anual, cum se preconizează el a fi din partea autorităților noastre, își va arăta roadele în beneficiul atât al României, ca viitoare țară membră a Uniunii Europene, cât și a comunităților românești de pe întinsul continentului.

Salutând încă o dată inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, am convingerea că și celelalte comunități românești de pe alte continente se vor bucura de o atenție egală din partea diplomației noastre, a statului român în general.

Al doilea fapt pe care doresc să vi-l aduc în atenție este apropiata împlinire a 50 de ani de la declanșarea revoluției anticomuniste din Ungaria. Cum bine se cunoaște, în 1956, în perioada 23 octombrie - 4 noiembrie, Ungaria a fost scena unui eveniment de considerabilă însemnătate nu numai în istoria poporului maghiar, ci și în aceea a blocului sovietic și a războiului rece.

Numeroși și competenți cercetători au afirmat că, din perspectiva lungii durate în istorie, 1956 în Ungaria a fost începutul sfârșitului sistemului comunist, altfel spus, că eroica ridicare la arme a maghiarilor împotriva ocupantului sovietic și a regimului impus de aceștia a fost preludiul tragic al evenimentelor din 1989, prin care în centrul și sud-estul Europei totalitarismul comunist și-a dat mult așteptatul sfârșit.

Nu doresc să intru în amănunte, dar concluzia studiilor efectuate până în prezent este cât se poate de lipsită de orice dubiu. Conducerea de la București de acum o jumătate de secol s-a dovedit a fi secundantul cel mai zelos al Moscovei în reprimarea revoluției maghiare. Unul dintre aspectele cele mai condamnabile ale servilismului echipei lui Gheorghiu-Dej față de Kremlin a fost complicitatea în răpirea grupului Imre Nagy la Budapesta, aducerea și deținerea lui în România, la Snagov. Pentru primul secretar al Partidului Muncitoresc Român - și citez aici mărturia unui diplomat sovietic din 14 decembrie 1956 - Imre Nagy nu era altceva decât un, citez: "bandit, dușman de moarte al poporului ungar și al socialismului. Îl vom preda pe Imre Nagy - afirma în continuare Gheorghiu-Dej - tovarășilor unguri și suntem convinși că va fi spânzurat, nu de gât, ci de limbă", am încheiat citatul.

De n-ar fi decât acest singur document și încă duplicitatea, complicitatea și abjecția atitudinii primului dictator comunist român și a echipei sale, din care făcea parte și Nicolae Ceaușescu, ar fi dovedite.

Închei cu o informație preluată azi de un ziar, din conferința susținută chiar ieri de către Vladimir Tismăneanu despre revoluția anticomunistă din Ungaria. În context, politologul a semnalat că, la aniversarea a 30 de ani de la acest eveniment, așadar în 1986, Corneliu Coposu și Ion Puiu, cei care aveau să readucă PNȚCD-ul pe scena politică românească post-comunistă, au semnat, alături de 300 de personalități europene, un document în care se afirma un adevăr inexorabil, revoluția anticomunistă de la Budapesta este tezaurul nostru comun. Vă mulțumesc. (aplauze)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 1 iunie 2020, 2:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro