You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 10-02-2009

Sittings of the Chamber of Deputies of February 10, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,37.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc că sunteți prezenți la o oră de început de zi.

O să fac pentru început niște precizări cu caracter tehnic. Conform art.188 și art.189, în fiecare zi de marți, primele 90 de minute ale ședinței în plen a Camerei Deputaților sunt rezervate pentru diverse declarații politice ale deputaților.

Înscrierile pentru declarații politice asupra unor probleme de actualitate se fac până în ziua de luni, ora 20, la secretarul desemnat al Camerei, cu excepția cazurilor neprevăzute. Înscrierile pentru declarații politice consacrate unor aniversări sau comemorări se fac cu o săptămână înainte, până în ziua de luni, ora 20, la secretarul desemnat în acest scop.

Împărțirea celor 90 de minute rezervate pentru declarații politice se va face pe grupurile parlamentare ale majorității, ale opoziției și ale deputaților care nu fac parte din acestea.

În cazul în care timpul afectat nu se epuizează, președintele de ședință este abilitat să acorde cuvântul în continuare respectându-se aceeași regulă.

Durata intervenției unui deputat nu poate depăși trei minute. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă, din săptămână în săptămână și se va face pe grupuri parlamentare. În cazul în care tematica și conținutul intervenției vizează activitatea și politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi trimis ministrului pentru relația cu Parlamentul.

Acum, vă propun să intrăm în listă și aș da cuvântul pentru început din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul Octavian Bot. Nu este.

 
Gheorghe Ana - declarație politică intitulată O nouă filozofie;

Atunci, domnul Ana Gheorghe de la PSD.

 

Domnul Gheorghe Ana:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "O nouă filozofie".

Am pășit împreună într-un ciclu electoral cu speranțe, cu încredere, dar și cu responsabilitatea că putem construi o societate pe măsura așteptărilor milioanelor de cetățeni. Dacă privim cu atenție opțiunile cetățenilor, este vizibilă invitația pentru cele două partide câștigătoare, PSD și PD-L de a găsi o soluție pentru ca așteptările oamenilor, după 20 de ani, să fie împlinite.

Această alianță, imposibilă cu câteva luni în urmă, poate deveni soluția optimă pentru a guverna o Românie intrată într-o criză globală extrem de periculoasă dacă prin ceea ce întreprinde va dovedi fermitate în luarea deciziilor, va prima interesul național, va exista o solidaritate guvernamentală, va simplifica cadrul legislativ, va izola grupurile de interese și, în sfârșit, va realiza descentralizarea mult trâmbițată de toată clasa politică.

Din păcate, începuturile guvernării sunt marcate de unele ezitări inerente dar și de promisiunile din campania electorală făcute de ambele formațiuni politice.

Este nevoie de curaj și sinceritate maximă pentru a spune românilor că multe din acele promisiuni nu pot fi onorate deocamdată. Este nevoie de mult profesionalism, de o susținere și spirit de sacrificiu, de liniște și pace socială. Guvernul trebuie lăsat să lucreze, iar cei care au îndoieli, e mai bine să aibă răbdare de a aștepta, dar și a monitoriza acțiunile întreprinse și rezultatele obținute.

Suntem într-o etapă foarte grea, cu multe necunoscute, pe care o putem depăși luând măsuri eficiente, unele nepopulare, în toate domeniile.

Bugetul pe acest an trebuie să fie prima măsură care să ne dea ora exactă legat de această criză, dar și primele măsuri în combaterea ei. Din păcate, rezultatele financiare ale anului 2008 nu sunt pe măsura declarațiilor sforăitoare ale foștilor guvernanți care au mers pe principiul "După noi potopul!".

Culmea tupeului, cei care critică guvernul sau chiar cei care au condus țara ca pe propria moșie, lipsa de profesionalism la toate nivelurile de decizie a generat haos în toate structurile statului. Dovada elocventă, cele aproape 3 miliarde euro cheltuite la sfârșitul anului 2008, aruncând în aer deficitul bugetar, au fost întârziate sute de proiecte din infrastructură în toate județele țării, s-au creat structuri birocratice stufoase la nivel central și județean, pentru a răspunde comenzilor politice, nu am reușit să atragem niciun euro în 2007 și 2008 din fondurile europene, ceea ce a cântărit foarte mult în bugetul țării.

Acest nou ciclu, cu un nou Guvern, cu o nouă concepție înseamnă o nouă filozofie de a guverna o țară bogată cu un popor sărac. Este un început foarte greu cu o criză globală puternică și de lungă durată din care sigur vom putea ieși având încredere în noi, în capacitatea noastră de a găsi soluții, având încredere până la urmă în guvernul actual, în măsurile pe care le va lua, pentru că, până la urmă, suntem cu toții interesați ca astăzi să trăim mai bine decât ieri, iar mâine să trăim mai bine decât astăzi.

Aceasta trebuie să fie noua filozofie a actualului guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică intitulată De la aspirina banală la aspirina Ferrari și papucii Louis Vuitton;

Îi dau cuvântul domnului Eugen Nicolăescu, din partea Grupului PNL.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Bună dimineața!

Doamna președinte,

Declarația mea politică se numește "De la aspirina banală la aspirina Ferrari și papucii Louis Vuitton".

Între 2005 și 2007, prețul medicamentelor incluse pe listele de compensare au scăzut cu circa 24%. În 2008 s-au menținut la acest nivel redus, de asemenea, încă o lună până la 31 ianuarie 2009, când au expirat actele normative pe care le-am elaborat și publicat în Monitorul Oficial.

Am utilizat toate instrumentele legale și economice în relațiile cu piața farmaceutică pentru a crește accesul pacienților la medicamente compensate și a asigura un volum tot mai mare de medicamente din fondurile publice.

Evident că au fost reacții negative din partea distribuitorilor, farmaciștilor și uneori a producătorilor, însă de fiecare dată s-au găsit soluții în comun pentru a atinge obiectivul principal, medicamente mai ieftine, dar mai multe, ceea ce mi-a permis să desființez și odioasele plafoane existente la farmacii, plafoane care afectau demnitatea pacienților.

Am lăsat actualului ministru al sănătății un proiect pregătit și discutat într-un mod avansat cu piața farmaceutică, mă refer la producători, distribuitori, farmaciști, atrăgându-i serios atenția asupra urgenței finalizării unui nou act normativ care să intre în vigoare de la 1 februarie 2009. În urmă cu circa trei săptămâni, ministrul Bazac a anunțat că va reduce prețurile cu circa 10% în condițiile recalculării prețurilor la un curs de patru lei pe euro, plecând de la 3,63 euro, deși distribuitorii au informat corect.

Prețurile vor crește cu peste 10% dacă luăm în considerație numai influența cursului de schimb. Am crezut că asistăm la miracole. Crește cursul de schimb și prețurile scad, ceea ce ar însemna că toată lumea va putea să-și cumpere aspirine de lux Ferrari.

Am aflat până la urmă cu mâhnire că prețurile medicamentelor vor crește și că tot mai puțini cetățeni vor putea să-și mai cumpere medicamente, având în vedere că pensiile vor crește ca și salariile în 2009 numai cu 2,75% și nu cu 5%, atât cât s-a spus mincinos. Tot așa, am constatat că în viitor, în spitale, medicii vor utiliza halate Ferrari în semn de supunere față de măritul conducător. Atât de multă aroganță, lipsă de măsură și încântare de sine de mult nu am văzut. Când vom asista și la o achiziție de pantofi și poșete Louis Vuitton pentru salariații din sănătate?

Ministrul Bazac ar trebui să-și ceară scuze pentru dezinformarea opiniei publice și să arate exact cum vor evolua prețurile medicamentelor la 1 februarie 2009, cu onestitate, chiar dacă asta va dovedi incompetența afaceristului aflat din întâmplare la conducerea unui minister în a negocia cu piața farmaceutică menținerea sau reducerea prețurilor la medicamente.

De fapt, astăzi știm că până la 30 aprilie 2009, prețurile sunt mai mari, medicamentele mai scumpe și mai puține. Cetățenii români pacienți trebuie să știe adevărul și să-și chibzuiască banii necesari renunțând la orice pentru sănătate. Pot oare spera că vom afla informații corecte?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc mult.

 
Tinel Gheorghe - declarație politică intitulată Cum nu trebuie să afectăm interesul național și politica liberală;

Dau cuvântul domnului Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la "Cum nu trebuie să afectăm interesul național și politica liberală".

Săptămâna trecută, opinia publică din România a aflat cu surprindere de existența hotărârii de Guvern nr.1446 din 12.XI.2008 privind aprobarea actului adițional nr.11 la contractul de exploatare și împărțire a producției pentru perimetrele 13 Pelican și 15 Midia din Bazinul Mării Negre.

Am aflat, de asemenea, că primul-ministru a dispus imediat desecretizarea HG-ului mai sus invocat și că, de asemenea, a sesizat Corpul de control în vederea elucidării condițiilor în care a fost atribuit contractul de concesionare între Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) și Sterling Resources LTD.

Pentru a se putea încheia însă acel act adițional a fost necesar ca Legea petrolului, Legea nr.238/2004, să fie modificată prin Ordonanța de urgență nr.101 din octombrie 2007, imediat contractul cu Sterling intrând pe drumul avizării guvernamentale. Mai știm că ordonanța se află în momentul de față în circuitul de aprobare în Parlament, dar nu putem aprecia durata circuitului.

Conform prevederilor art.135 alin.(2) lit.b) și lit.c) din Constituția României, statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, precum și exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național.

Dat fiind prevederile art.135 din Constituția României, invocat mai sus, precum și posibilitatea ca până la aprobarea Ordonanței de urgență nr.101 din 2007 de către Parlamentul României, nu în forma înaintată, actualul Guvern să fie obligat să lucreze aplicând aceeași legislație, îl rog pe domnul prim-ministru să dispună elaborarea unui act normativ în regim de urgență pentru modificarea acelor articole din Legea nr.238, Legea petrolului, astfel încât exploatarea resurselor naturale din Bazinul Mării Negre să se facă având în vedere protejarea intereselor naționale ale României.

Îi rog pe distinșii mei colegi liberali, membri ai Partidului Național Liberal, proaspăt aleși în Parlamentul României, să susțină prin poziții publice o astfel de măsură. Știu că este greu, dar orice lucru are un început.

Ar fi pentru prima dată după 1989 când un guvern și-ar asuma o astfel de inițiativă care să repună statul român în drepturile lui legitime.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Marton Arpad-Francisc - prezentarea principalelor solicitări cuprinse în petiția adoptată la adunarea populației maghiare din Secuime;

Îi dau cuvântul domnului Márton Árpád-Francisc, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

În data de 19 martie 1990 mă aflam în Biserica Catolică Sf. Iosif din Sfântu Gheorghe cu solicitarea de a se trage clopotele în semn de solidarizare cu doleanțele tineretului maghiar, legate de școli și universitatea în limba maghiară. În acea zi, la aceeași oră, au sunat toate clopotele din Sfântu Gheorghe. Atunci nu știam că peste două zile, mii de cetățeni ai orașului se vor aduna în fața clădirii actualei Prefecturi în semn de protest față de evenimentele din 19-20 martie 1990 din Târgu-Mureș. Acest protest a continuat zile și nopți, terminându-se prin adoptarea unei petiții.

Iată că peste 19 ani, din nou a avut loc o astfel de manifestare, la care atât bisericile tradiționale, cât și formațiunile politice maghiare și reprezentanții societății civile și-au regăsit vocea comună și în prezența a mii de cetățeni au adoptat o petiție ca reacție la faptul că, în urma unei hotărâri de Guvern, dintr-un prefect și doi subprefecți, nu mai este niciunul maghiar, situație nemaiîntâlnită în acești 20 de ani într-un județ cu o populație maghiară de 75%.

Acestui eveniment i se adaugă declarația domnului președinte Traian Băsescu legată de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, precum și declarația liderilor partidelor de guvernământ ce și-au împărțit toate posturile de conducere din județ în instituțiile deconcentrate, care preconizează dispariția totală a maghiarilor din posturile de conducere, periclitând nu numai năzuințele noastre pentru viitor, ci și toate drepturile pe care le-am obținut în acești ani.

Permiteți-mi să citesc doar câteva din solicitările petiției adoptate de această adunare: Președintele Traian Băsescu să-și retragă acuzațiile jignitoare la adresa secuimii; reprezentarea proporțională a comunității maghiare în instituțiile publice deconcentrate; asigurarea dezvoltării echitabile a infrastructurii din Ținutul Secuiesc; accelerarea retrocedării bunurilor naționalizate - atât cele bisericești cât și cele aparținând comunităților minorităților naționale; trecerea imobilelor deținute de unitățile militare pe care acestea nu le mai folosesc în proprietatea administrației publice locale, la fel ca în alte regiuni ale țării; înființarea unei universități maghiare de stat finanțate din bugetul național; recunoașterea limbii maghiare - alături de limba română - ca limbă oficială regională; autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.

S-a accentuat că această adunare nu este una împotriva românilor, ci pentru drepturile noastre. Năzuințele unei comunități importante e bine să fie luate în seamă și nu ar trebui să periclităm tot ce am construit împreună.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Aledin Amet - declarație politică intitulată Tătarii din Crimeea doresc să-și redobândească drepturile legitime;

Îi dau cuvântul domnului Amet Aledin, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

 

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Tătarii din Crimeea doresc să-și redobândească drepturile legitime".

Anul acesta, la data de 18 mai, se împlinesc 65 de ani de la marea tragedie a deportării tătarilor din Crimeea. Într-o singură noapte, la ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin, a fost strămutată aproape întreaga populație a peninsulei. bătrâni, copii, femei au căzut pradă sistemului politic inuman din fosta Uniune Sovietică, iresponsabilitatea deciziei conducând la drame personale și colective.

După anul 1990, cei deportați dar și urmașii celor deportați în Siberia, precum și în alte zone îndepărtate, au preferat să se reîntoarcă și să se stabilească în Peninsula Crimeea, chiar dacă au întâmpinat și întâmpină numeroase greutăți din partea autorităților.

În momentul de față, în Crimeea trăiesc în jur de 400.000 de tătari. Din păcate, însă, există numeroase cazuri când acești oameni se confruntă cu probleme reale, în mod special în zona administrativă. Sunt semnale clare de neconcordanță între ceea ce se afirmă și ceea ce există în realitate.

Recent, mai multe familii de tătari au fost obligate să-și părăsească casele, deoarece autoritățile au cedat terenurile pe care se găseau locuințele pentru a putea fi construite spații comerciale. Nu o astfel de abordare conduce la un just echilibru în relațiile de conviețuire interetnică. Tătarii din Crimeea nu doresc altceva decât să-și redobândească drepturile legitime.

Acest caz, cu siguranță produce neliniște, fiind clară atitudinea de ostilitate față de acei oameni și față de năzuințele lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Avem nevoie de instituții eficiente în agricultură;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul Vasile Mocanu.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Avem nevoie de instituții eficiente în agricultură".

Am repetat-o de mai multe ori: în ultimii patru ani, agricultura românească a decăzut continuu, atingând în 2008 cota de avarie. Lipsa de viziune a foștilor guvernanți asociată cu mulțimea de miniștri de profil care au stat vremelnic în fruntea ministerului a făcut ca acest domeniu atât de important să se confrunte astăzi cu tot felul de probleme.

Una dintre cele mai grave probleme o reprezintă încetineala cu care vin banii europeni pentru agricultură. De exemplu, fermierii ieșeni nu au primit până acum niciun euro de la Uniunea Europeană pentru investiții. Interes din partea agricultorilor din Iași există. La nivelul județului au fost aprobate pentru finanțare 35 de proiecte a căror valoare depășește 40 de milioane de euro.

Din păcate, deși unele proiecte au fost aprobate încă din luna iunie, niciun fermier nu a intrat în posesia primei tranșe de bani. Unele cazuri sunt de-a dreptul ridicole. Există fermieri care au fost chemați anul trecut aproape zilnic fie la Agenția județeană, fie la Centrul Regional de Plăți și Dezvoltare Rurală și Pescuit pentru a da explicații referitoare la câte un document din dosar. De exemplu, unui ieșean i s-a pus întrebarea de ce un ordin de plată era făcut într-o zi, iar banii au ajuns la furnizor a doua zi!

Toate aceste tracasări i-au făcut pe unii agricultori să nu mai aștepte banii europeni și să finalizeze investiția începută apelând la credite bancare. Potrivit legii, solicitantul de fonduri europene pentru investiții trebuie să primească un răspuns în termen de 30 de zile de la depunerea dosarului pentru obținerea banilor.

Dar lunile se scurg, iar fermierii ieșeni nu primesc nici răspunsuri pertinente din partea autorităților și nici banii necesari investiției. Evident, vina pentru aceste amânări permanente nu este a Uniunii Europene, ci a instituțiilor românești care gestionează fondurile europene. Birocrația, ajunsă la un nivel de nesuportat în ultimii patru ani, sufocă orice fel de demersuri pentru mai binele agriculturii românești.

Dacă vrem o agricultură performantă, avem nevoie în primul rând de instituții eficiente.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Cristian-Ion Burlacu - sublinierea necesității unui program anticriză concret;

Dau cuvântul în continuare domnului Cristian Burlacu din partea PNL.

 

Domnul Cristian Ion Burlacu:

Doamna președintă,

Dragi colegi,

Bună dimineața!

În ultimele luni, fiecare român a aflat că efectele crizei economice internaționale vor ajunge și în România. A devenit deja o modă, vorbești de criză cu prietenii, cu colegul de birou la o cafea, în familie sau la o petrecere.

Dacă până acum criza era tratată ca un zvon, ca o fantomă a modernității, mai nou, încep să apară și referiri concrete, oameni pe care îi cunoaștem își pierd locurile de muncă, altora le sunt reduse salariile, firme și fabrici se închid.

Paradoxal este că autoritățile folosesc masa Guvernului și televiziunile pentru a continua șueta obișnuită pe subiectul crizei. Dar nimeni nu face nimic. Nu există un program anticriză, nu există o măsură concretă, iar autoritățile rămân inerte în reacție. Până și bugetul pe anul 2009 a venit cu întârziere și nu conține nicio măsură de susținere a celor afectați de criza economică.

Singura instituție din România care este ancorată în economia reală și care are o replică serioasă în fața crizei, rămâne Banca Națională a României. Folosim această ocazie pentru de a saluta decizia BNR și a Guvernatorului Isărescu de a lua măsuri concrete care să ajute economia românească în viitorul apropiat.

Decizia de relaxare a condițiilor de creditare este una de apreciat, în condițiile în care pentru mulți agenți economici, în special i.m.m.-uri, obținerea unui credit poate reprezenta singura modalitate de a construi o punte peste criza economică. Este o măsură menită să-l ajute pe cetățeanul de rând în fața amenințării deja permanente de a-și pierde locul de muncă.

Totodată, este regretabil faptul că eforturile BNR nu-și găsesc ecou și susținere la Palatul Victoria, guvernul fiind prima instituție care ar trebui să protejeze cetățeanul, mai ales când se declară adepți ai măsurilor de stânga.

Însă, așa cum măririle salariale acordate profesorilor, creșterea pensiilor, a indemnizațiilor pentru mame rămân vorbe goale, tot la fel de lipsită de substanță este și acțiunea Guvernului Boc de a proteja oamenii în fața fantomei concedierilor. Mai mult decât atât, avem de-a face cu bâlbâieli regretabile.

O dovadă în acest sens este anunțul public al guvernanților privind scutirea de impozit a profitului reinvestit din 2010. sesizând probabil penibilul situației, faptul că mulți agenți economici sunt în pericol să nu mai supraviețuiască până în 2010, Guvernul a revenit și a anunțat măsura din al doilea trimestru al anului curent.

Se vede că actualul guvern nu are nici o legătură cu România reală. Un prim exemplu pe care pot să-l ofer îl reprezintă județul Prahova, județ în care, în urmă cu un an, găseai cu greu forță de muncă, în care salariile erau mari și tot mai multe companii luau avânt pe piața economică.

Acum, Agenția județeană a Oficiului forței de muncă Prahova anunță o perspectivă deloc încurajatoare. Finalul anului 2008 a adus concedierea a peste 1500 de angajați, iar până în martie 2009 au fost anunțate deja încă aproape 500 de concedieri. Valea Prahovei este o zonă în care oamenii sunt învățați să muncească și nu o regiune de asistați sociali. Valea Prahovei așteaptă un program anticriză concret, în care să fie inclusă ca o regiune prioritară în dezvoltarea economică și turistică a României.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Ce ne-am propus să facem pentru clujeni;

Îi dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu din partea PD-L.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Ce ne-am propus să facem pentru clujeni".

Încă din campania electorală, echipa P.D-L. formată din primarul de atunci, domnul prim-ministru Emil Boc, am hotărât să ne implicăm în viața comunității și să ne propunem niște obiective clare pe care urmează să le implementăm în cel mai scurt timp.

O dovadă a faptului că se încearcă să se rezolve cât mai repede problemele, este și vizita domnului ministru Radu Berceanu la autostrada Transilvania, chiar în primele zile de mandat. În afară de Autostrada Transilvania, care sperăm să fie gata, un tronson, până la sfârșitul acestui an, e vorba de Câmpia Turzii-Gilău, ne-am propus să ne ocupăm și să rezolvăm cât mai repede problema Spitalului regional de urgență, deja o echipă de la Ministerul Apărării formată din specialiști a fost la Cluj, la garnizoana de la Florești. Sperăm cât mai repede să rezolvăm situația terenului de acolo.

De asemenea, ne-am propus construirea stadionului municipal, lucrările de demolare s-au terminat, celelalte urmează să înceapă în cel mai scurt timp. De asemenea, sala sporturilor, o sală modernă, una dintre cele mai moderne din România. iar pentru locuitorii cartierelor Mănăștur și Grigorescu avem pregătite câteva investiții majore, e vorba de un acqua-parc în cartierul Grigorescu, de o piață modernă tot în cartierul Grigorescu, iar pentru învățământ în cartierele Mănăștur, Liceul Pora, școlile Octavian Goga și Ion Creangă vor primi fonduri pentru mansardare. De asemenea, și școala sportivă va fi luată în considerare de noi.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Kerekes Károly - declarație politică cu titlul O nouă suprimare a Bisericii greco-catolice?;

Dau cuvântul domnului Kerekes Károly, din partea UDMR.

Mai aveți la dispoziție două minute.

 

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Tema intervenției mele politice este "O nouă suprimare a bisericii greco-catolice?"

În ianuarie a.c. prin intermediul poștei electronice am fost înștiințat despre protestul credincioșilor greco-catolici pe marginea unei propuneri legislative aflate în dezbatere parlamentară referitoare la regimul juridic al bunurilor imobiliare aparținând cultelor religioase ortodox și greco-catolic din România.

Cei 3 deputați PD-L inițiatori ai propunerii au prevăzut că bunurile imobiliare sacre (cum sunt lăcașurile de cult, casele parohiale, cimitirele și terenurile aferente) în localitățile unde coexistă confesiunile ortodoxă și greco-catolică revin în proprietatea cultului majoritar.

Ca o ultimă soluție, după numeroase încercări eșuate de înfiripare a unui dialog cu autoritățile, Preafericirea Sa Lucian Mureșan, Arhiepiscopul și Mitropolitul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, face apel la credincioșii greco-catolici din întreaga lume, chemându-i la post și rugăciune în data de 11 februarie 2009, adică în ziua de mâine.

Teama Bisericii greco-catolice este perfect justificată, deputații-inițiatori, dintre care unul - abia îndrăznesc să o numesc ironie a sorții ".. sau a politicii? între timp a fost numit judecător la Curtea Constituțională, fac parte din partidul prezidențial și guvernamental, ceea ce conferă șanse concrete și cuantificabile de adoptare a propunerii legislative Parlamentul redesenat după noiembrie 2008.

Voi încerca să enumăr motivele pentru care inițiativa în cauză este periculoasă, nocivă: una la mână - efectul evident va fi suprimarea Bisericii greco-catolice, doi - va crea un precedent de temut pentru celelalte culte recunoscute de lege și trei - va arunca încă o dată o umbră de îndoială asupra funcționării statului de drept în România.

Ca un corolar, întrebarea este dacă inițiativa nu se înscrie în tendința de a-i conferi Bisericii ortodoxe rolul de biserică de stat. Din păcate, aici nu e vorba doar de această inițiativă legislativă, ci și de tolerarea sau chiar sprijinul fățiș al autorităților administrației centrale și locale acordat expansiunii ortodoxe. Câte biserici greco-catolice au fost retrocedate? În câte localități credincioșii greco-catolici sunt nevoiți să apeleze la soluții improvizate, să se roage în case particulare, în aer liber, în cimitire, cămine culturale și alte asemenea doar din motivul că Biserica ortodoxă refuză să dea înapoi lăcașurile de cult aparținând inițial credincioșilor greco-catolici și care în anul 1948 le-au fost făcute cadou de regimul comunist?

Despre expansiunea ortodoxă știu și din circumscripția mea electorală. În orașul Ungheni, județul Mureș, biserica ortodoxă, cu sprijinul autorităților, a început demolarea vechii biserici greco-catolice, cu toate că aceasta a fost revendicată, construind ca paravan în jurul ei zidurile noii biserici ortodoxe.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizați.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Mai am încă două propoziții.

Astfel, clădirea lăcașului de cult greco-catolic este practic sugrumată de noua construcție.

De asemenea, în orașul Miercurea Nirajului, Biserica ortodoxă, cu sprijinul justiției, și-a întabulat fraudulos dreptul de proprietate asupra unui teren ce a aparținut Bisericii greco-catolice, chiar după ce puterea postrevoluționară a decis în mod just și reparatoriu abrogarea decretelor din 1948 care prevedeau desființarea Bisericii greco-catolice și trecerea bunurilor acesteia în proprietatea Bisericii ortodoxe. Terenul în discuție este situat în perimetrul unicului parc public al orașului, iar cum edilii ar dori păstrarea intactă a spațiului verde, bisericii ortodoxe i-a fost oferit la schimb un alt teren pe care să își construiască lăcașul de cult. Însă BOR nu dorește să renunțe la ideea construirii bisericii în spațiul parcului public al orașului, demers în care e sprijinită de prefectul nominalizat de către Partidul Democrat Liberal.

În acest context, este clar că partidul prezidențial s-a angajat în sprijinirea expansiunii bisericii ortodoxe în Ardeal, asumându-și răspunderea pentru tensiunile interconfesionale. Mai mult decât atât, la Miercurea Nirajului contribuie la escaladarea chiar a unei tensiuni interetnice. Dată fiind gravitatea încălcării principiilor statului de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești, acțiunile de felul acesta ale partidului Democrat Liberal și nu numai ale acestuia vor fi aduse la cunoștința Parlamentului European.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul Tranziție, nevoi și chefuri - trebuitori și netrebnici;

Dau cuvântul domnului Vasile Filip Soporan, din partea PSD.

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Doresc să prezint în fața dumneavoastră declarația politică cu titlul "Tranziție, nevoi și chefuri - trebuitori și netrebnici".

Ne apropiem de momentul în care activitatea partidelor politice, activitatea Parlamentului și activitățile autorităților locale și județene ajung la ora adevărului, în care dorințele exprimate mai mult sau mai puțin profesionist sunt suprapuse peste posibilitățile existente.

Efortul suprapunerii se face prin intermediul construcției bugetului. Este pentru prima dată, în experiența mea parlamentară, în care dezbaterea se face pornind de la faptul că partidul din care fac parte se găsește la guvernare într-o combinație politică nemaiîntâlnită, în care stânga și o parte din dreapta au o majoritate de aproximativ 70%.

Având în vedere această putere covârșitoare a majorității, consider că datoria și responsabilitatea participanților sunt mult mai mari, cu motivația de a cântări mult mai bine și profund interesul României și interesele românilor, în care deciziile și programele se construiesc.

Pornind de la acest raționament, doresc să exprim un punct de vedere, la care am gândit mult în ultima perioadă, asupra faptului că bugetul este perceput ca o modalitate de a acoperi anumite cheltuieli, care pot fi mai mici sau mai mari, după cum necesitățile afirmării mediatice o cer, fără a-l prezenta ca un instrument eficace în procesul de modernizare a României, proces conceput, din păcate, ca o perpetuă însumare a perioadelor de tranziție, în așa fel încât unul din hâtrii Clujului, răspunzând întrebării ce sărbătorim la 24 ianuarie afirma că în anul 2009 sărbătorim 150 de ani de la începerea tranziției în România și 150 de ani de tranziție în România.

Astăzi, pot să afirm că există un consens, acela în care se caută motivații la faptul că tranziția continuă, prin faptul că au apărut din senin, ca urmare a dezvoltării durabile din ultimii ani, pierderi datorită ratingurilor, creșterii costului resurselor financiare pentru băncile românești, iar băncile au început să fie demonizate și acuzate pentru crima de a fi trecut aceste costuri mai ridicate asupra clienților.

Consider că dezbaterea bugetului nu ar trebui să se facă asigurator, prin apăsarea celor 70% ale puterii, ci ar trebui să constituie, într-o construcție multianuală, baza unui plan coerent și bine fundamentat de redresare a crizei, obiectivul de a nu afecta grav economia României sau, într-o formulare pragmatică, de a folosi criza, care va transforma pentru un timp economia, societatea și politica, în schimbarea profundă a structurilor economice și a mecanismelor sociale.

Pentru a exemplifica necesitatea schimbării profunde, o să vă prezint câteva cifre care sintetizează starea activității la nivelul colegiului pe care îl reprezint, Colegiul nr.7 - Câmpia Turzii din Circumscripția Cluj, datele fiind specifice anului 2008.

La o populație de 73.000 de locuitori și 39.000 populație activă, există 11.000 de locuri de muncă, adică unul din șapte locuitori lucrează și doar unul din patru, din populația activă.

Veniturile, la nivelul celor 15 unități administrative, variază între 1.120 lei/locuitor, până la 3.170 lei/locuitor, iar veniturile proprii variază între 560 lei/locuitor, până la 1.430 lei.

Ponderea cheltuielilor cu personalul variază între 37%, până la 67%; ponderea cheltuielilor cu serviciile publice variază între 5%, până la 40%; ponderea cheltuielilor de capital variază între 7% și 50%, iar spre surpriza celor care spun că avem nevoie de resurse financiare, excedentul la nivelul anului 2008 a variat între 0,3 și 37%.

Analizând răspunsurile unui chestionar adresat primarilor din zonă, am avut confirmarea faptului că principalele probleme ale spațiului rural, cel mai depărtat de situația medie existentă la nivelul Uniunii Europene, sunt: lipsa infrastructurii de bază, lipsa agenților economici și a locurilor de muncă; lipsa locuințelor; greutăți în realizarea producției agricole și valorificarea acesteia, prin faptul că 50% din suprafața agricolă este nelucrată; efectivele de animale sunt în scădere; producția viticolă, pomicolă și legumicolă este în cădere pronunțată; piața produselor agricole autohtone nu funcționează; potențialul turistic nu este folosit; locurile de muncă pentru populația rromă sunt inexistente, iar concluziile cu privire la descentralizare arată faptul că România nu este pregătită să aplice descentralizarea în mediul rural, din motive economice.

Din acest motiv, consider că, înainte de a trece la analiza cifrelor, ar trebui făcută o analiză asupra lucrurilor concrete, care ar trebui realizate, pentru ca starea României să se modifice esențial, în sensul modernizării într-o perioadă de timp stabilită.

Închei, lăsând problematica pusă în discuție deschisă, amintindu-vă, dragi colegi, la punerea în discuție a bugetului, o parte a discursului marelui istoric Vasile Pârvan, rostit aproape acum 90 de ani la deschiderea Universității Daciei Superioare: "Puțini sunt aceia care ajung în fruntea tovărășiilor de oameni, pentru că, în adevăr, ar fi trebuitori acolo, căci oamenii nu-și orânduiesc viața după nevoi, ci după chefuri, și adesea cei răi și netrebnici sunt conducători, iar cei buni și harnici sunt conduși".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Radu Bogdan Țîmpău, de la PNL.

A depus în scris domnul Ionuț-Marian Stroe.

 
Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică referitoare la creșterile bugetare indecente și la o reducere nejustificată;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Bună dimineața, doamna președinte,

Bună dimineața, dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la creșterile bugetare indecente și la o reducere nejustificată.

În aceste zile, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009 va ține capul de afiș cu siguranță. Știu că este un buget numit ca fiind de criză și care generează nemulțumiri pentru aproape toți ordonatorii de credite.

Nu intenționez să fac o radiografie asupra proiectului în ansamblu. Cu siguranță, vor fi numeroase discuții foarte aprinse. Intenționez, însă, să reliefez o serie de aspecte mai mult decât ciudate din acest proiect și care are mai mult decât o conotație de ordin politic.

Deja nu mai este niciun fel de noutate. Există numeroase luări de poziție în presă. Bugetul administrației prezidențiale a crescut cu 33% față de execuția bugetară pe anul 2008. Se pune întrebarea: este normală, într-un procent atât de ridicat, această creștere, ținând cont că este vorba de un buget de criză?

Răspunsul, cu siguranță, este nu. Și nu este un răspuns de natură politică, venit din partea opoziției. Este un răspuns care se bazează pe cifre și date.

În 2007, realizările la administrația prezidențială s-au ridicat la 28.562.000 lei.

În anul 2008, s-au alocat 29.202.000 lei, execuția bugetară fiind, însă, mai mare, de 33.297.000 lei.

Pentru anul 2009, bugetul a fost elaborat la sfârșitul lunii noiembrie, de Cabinetul Tăriceanu. Despre această propunere bugetară nu se vorbește aproape nimic. De ce oare? De ce ne deranjează faptul că, la final de mandat, un guvern și-a făcut datoria și a elaborat cu atenție un buget de criză, care s-a propus pentru administrația prezidențială, suma de 36.958.000 lei. Deci, o creștere mult mai decentă față de anul 2008, guvernul liberal neținând cont de orice resentimente vizavi de disputele de natură politică cu șeful statului.

Ce a făcut actualul Cabinet? A plusat și față de propunerile fostului guvern pe 2009 și a propus suma de 48.800.000 lei. Toate aceste cifre vin să confirme suspiciunile presei privind bugetul administrației prezidențiale. Mie mi se pare mai mult decât rezonabile creșterile propuse de fostul guvern.

Un alt act de creștere nejustificată îl reprezintă bugetul Institutului Cultural Român, unde suma propusă, de 44.000.000 lei, este cu 25% mai mare decât execuția bugetară pe anul trecut. Și în acest caz, presa a manifestat o serie de suspiciuni, susținând că în spatele acestei creșteri ar fi elemente ce țin de o anumită clientelă politică.

În schimb, constat că o instituție care a fost și este în permanență "persecutată", vorbesc de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a primit un buget sub nivelul execuției bugetare a anului 2008 și sub ce a propus Cabinetul Tăriceanu. Concret, execuția bugetară pe anul 2008, s-a ridicat la 16.673.000 lei, fostul guvern propunând 17.583.000 lei, deci o creștere simbolică, iar actualul guvern a propus 15.600.000 lei.

Ce înseamnă acest lucru? Consideră actualul Guvern că Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității are un volum mai mic de lucru? Se consideră, cumva, că este mai puțin importantă deconspirarea foștilor securiști și turnători?

Dacă PSD a fost în permanență un partid care nu a agreat deconspirarea foștilor securiști și turnători, știu că PDL, în ultimele campanii electorale, s-a pronunțat favorabil în ceea ce privește obiectul de activitate al CNSAS. Și atunci să punem întrebarea: de ce nu se putea accepta creșterea propusă de Cabinetul Tăriceanu?

Așa cum s-a acceptat o creștere masivă pentru Institutul Cultural Român, personal propun, de la această tribună, o realocare. Concret, un transfer de la Institutul Cultural Român spre CNSAS. Ar fi o mutare decentă a actualului guvern.

Vă mulțumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Petru Călian - câteva considerații pe marginea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2009;

Dau cuvântul domnului deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

O să prezint o declarație politică liberă, fără să dau citire unui text, asta în calitate și de fost parlamentar care a participat la dezbaterea Legii bugetului de stat și a Legii asigurărilor sociale de stat și anul trecut.

Spun aceste lucruri, deoarece în această săptămână, săptămâna mare în care, practic, dezbatem noul buget pe anul 2009, apar discuții contradictorii, apar discuții critice și nefondate, venite din partea anonimei opoziții, astfel încât să atragă atenția asupra bugetului real, asupra proiectului de buget, de această dată, real, care în această săptămână va fi dezbătut și, cu siguranță, va fi și aprobat.

Aș face doar o scurtă trecere în revistă a bugetului pe anul 2008. În primul rând, vreau să reamintesc faptul că un proiect de buget se elaborează în circa 6 luni de zile. Spunea domnul Tăriceanu, ieri, alaltăieri, că s-a tergiversat foarte mult elaborarea bugetului pe 2009. Total fals. În două luni de zile s-a muncit atât cât au muncit foștii guvernanți în 6 luni de zile.

Pe fondul unei creșteri economice masive, dar artificiale, a anului trecut, am ajuns la un deficit bugetar exagerat, deficit bugetar care a obligat Comisia europeană să ia în discuție introducerea unei măsuri destul de grave, spun eu, măsura deficitului excesiv. Deși trebuia să ne încadrăm într-un deficit de circa 2,8%, am ajuns să depășim 5 procente, atunci când vorbim de deficit bugetar. Este doar o realizare măreață a fostului Guvern Tăriceanu, și încă de pe atunci am atras, în repetate rânduri, atenția asupra riscului creșterii deficitului bugetar.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că s-a lucrat doar pe baza deservirii clientelei politice, s-a vândut blana ursului din pădure și atunci. Și acum, în sfârșit, după ce am găsit pădurea, nu mai avem blana - știți la ce mă refer - și atunci, sigur că da, am ajuns acolo unde am ajuns, să lăsăm pur și simplu conturile țării noastre aproape goale. Și, mai mult de atât, să lăsăm datorii imense care riscau să ne ducă la blocarea circuitului economic și la o criză acută a lichidităților în zona societăților comerciale.

Eu nu pot decât să salut actualul proiect de buget, deoarece, în sfârșit, reușim să facem și un buget normal, un buget bazat pe realități, chiar dacă mizăm pe o creștere economică de circa 2%, chiar dacă avem drept țintă un deficit de 2%, care în realitate poate să urce până la 2,5 - 2,8%, sunt convins că, cel puțin de această dată, deficitul va fi respectat, astfel încât această măsură de deficit excesiv, pe care Comisia europeană dorește să o introducă și în România, să nu fie de actualitate, pentru că în această situație monitorizarea va fi extrem de amplă, iar în circa 4 luni de zile ar trebui, practic, să reechilibrăm acel deficit bugetar care înseamnă implicit costuri suplimentare în actualul buget.

Nu doresc, în încheiere, decât să fac un apel tuturor colegilor, astfel încât să se mobilizeze să voteze atât în comisii, cât și în plen, noul proiect de buget, deoarece el are la bază, în sfârșit, realitățile din România, deoarece el are menirea să reducă cheltuielile excesive, și vă dau doar un exemplu, aici, și cu asta închei, sporurile care sunt prevăzute sau erau prevăzute pentru cei care lucrează în sectorul bugetar, echivalează, stimați colegi, cu întreg bugetul județului Dolj.

Este o aberație, și cred eu, în sfârșit, a venit momentul ca să fim mai realiști și să adoptăm un buget realist.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Dan Ilie Morega - referire la pensia socială minimă și pentru țăranii cu gospodării individuale din fostele comune necooperativizate;

Îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dragomir, din partea PNL. Nu este.

Domnul deputat Dan Morega.

 

Domnul Dan Ilie Morega:

Bună dimineața, doamna președinte,

Bună dimineața, stimați colegi,

Doresc să mă refer la extinderea aplicării pensiei sociale minime de 350 ron și la țăranii cu gospodării individuale din fostele comune necooperativizate.

Atât în campania electorală, cât și în recentele deplasări din colegiu, am avut întâlniri cu cetățeni din toate categoriile socio-profesionale. Printre acestea, am întâlnit foarte mulți vârstnici, de peste 65 de ani, din localitățile ce nu au fost cooperativizate în timpul regimului comunist, dar lucrând în propria-i gospodărie individuală au fost nevoiți sau chiar obligați să vândă la prețuri de monopol, prin contracte, diverse produse animaliere, mă refer la bovine, porcine și multe altele, cât și produse de legume și zarzavaturi.

Practic, ei au avut o contribuție reală pentru societate. De aceea, consider imperios necesar ca și aceștia să beneficieze la fel ca și țăranii care au făcut parte din cooperativele agricole de producție, cu o pensie minimă de 350 ron. Aceasta ar reprezenta recunoașterea de facto și de jure a muncii acestora pentru societate și în folosul acesteia.

Solicit, în același timp, și ministrului muncii un răspuns la această declarație politică.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Stop, Lăzărescu, la Iași!;

Îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ciuhodaru, de la PSD.

 

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Bună dimineața.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Stop, Lăzărescu, la Iași!".

Practic, sunt medic primar de urgență, și sunt coordonatorul unității de primire a urgențelor de la Spitalul de Urgență din Iași.

Ce să vă spun?! Am învățat de-a lungul timpului că singurul lucru sigur este că murim. Problema este: când și cum?

Asistăm în fiecare zi la cazuri de tip "Slatina". Le vedem și vedem cum pacienții sunt plimbați între spitale. Acest lucru se poate întâmplă oricând în Iași, în Centrul Universitar Iași, în Centrul Universitar Medical Iași, într-un spital de urgență care deservește șapte județe ale Moldovei și, practic, 5 milioane de locuitori.

Asistăm la un paradox: actualul spital de urgență deservește o patologie traumatică, interesând întreaga Moldovă. În aceste condiții, activitatea sa se desfășoară în condiții total improprii: resuscităm pacienți în unitatea de primire a urgențelor, îi plimbăm prin curtea spitalului și apoi îi ducem pe un culoar îngust, spre terapie intensivă. Pacienții sunt urcați spre sala de operație cu targa. nu există lift, nu există săli de operație suficiente, nu există computer tomograf.

Care ar fi paradoxul? În curtea spitalului se ridică de peste 12 ani o clădire numită "Spital de urgență". Meșterul Manole și-ar pune problema cum au reușit acești constructori și sistemul să realizeze acest adevărat record mondial?

Nu vreți să mai vedeți pacienți plimbați între spitale. nu vreți ca tragedia de la Slatina să se repete la Iași. În aceste condiții, vă solicit tuturor să ne ajutați în terminarea Spitalului de Urgență din curtea Spitalului de Urgență de la Iași. Dum spiro, spero: cât respir, mai sper!

Haideți să rezolvăm odată acest "Stop, Lăzărescu, la Iași!".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
Mihăiță Calimente - declarație politică cu titlul Pușca și cureaua lată, ce minciuni ați tras odată!;

Îi dau cuvântul acum domnului deputat Mihai Calimente.

Aveți un minut la dispoziție, domnule deputat.

 

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește: "Pușca și cureaua lată, ce minciuni ați tras odată!".

Parafrazându-l pe un mare om politic, la vorbă, și nu la stat, toate guvernele au o perioadă de grație. Acest guvern a început, însă, cu o perioadă de greață.

În general, măcar 6 luni de la formarea unui guvern, acesta are susținerea electoratului, pentru că a rezultat din voința acestuia.

Ce să faci cu un guvern care rezultă din voința președintelui Băsescu?!

La prima vedere, pare o struțo-cămilă, prin alipirea stângii cu dreapta. În realitate, președintele care l-a creat știe mai bine ca noi că nu-i așa. Cele două partide se potrivesc de minune, ca ramuri ale aceluiași trunchi: PCR.

Celor din P.D., fără L, nu le mai pute PSD-ul. Nu i-am văzut strâmbând din nas, după tonele de lături pe care le-au turnat în capul acestora când erau amândouă în opoziție.

Apropo, unde, în Europa, mai există un partid de dreapta, născut din PCR și trecut, la comandă, de la Internaționala Socialistă la cea Populară?!

Nici celor din PSD nu li s-a făcut gura pungă din această mezalianță, dacă ea i-a purtat la guvernare. Ce i-a unit? Minciunile și populismul din campania electorală: promisiunile fără acoperire de mărire a pensiilor și salariilor; cei 25.000 de euro pentru fiecare român repatriat; bunăstarea și fericirea celor mulți și fără noroc, conform programului electoral.

După ce s-au văzut la guvernare, au schimbat rapid placa: monstruoasa moștenire de la liberali, cheltuielile și facturile neachitate ale vechilor guvernanți, fonduri nefolosite de la Uniunea Europeană. Repetă cu obstinență această placă, cu toții.

Atât de renovatul Parlament, rezultat în urma votului uninominal, nu are păreri, nu are opinii, peste tot aceeași placă. Șefii care le-au dat-o știu bine că sunt numai minciuni și calomnii, dar știu la fel de bine că o minciună repetată la infinit, poate crea, la un moment dat, senzația de adevăr.

Au găsit scuze și pentru umflarea bugetelor celor două Camere și a bugetului Președinției. Tot liberalii ticăloși, care prevăzuseră creșterea prea mare a acestora, dar care nu mai guvernează, sunt de vină.

Toți care credeți că are legătură cu acest an electoral, vă înșelați, nu sunteți de bună-credință. Cum să credeți că 1 milion de euro poate determina cariera politică a domnului Băsescu?

Domnule Emil Boc, aveți o singură soluție: prezentați-vă în fața poporului, veniți ca un gentleman și cereți-vă scuze. La fel a procedat și premierul Ungariei, domnul Gyurcsany, după ce a câștigat alegerile în Ungaria în 2006.

Noi nu vom ieși în stradă, așa cum a făcut opoziția din Ungaria.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizați.

 
 

Domnul Mihăiță Calimente:

Nu vor fi bătăi ca acolo, așa cum au făcut colegii dumneavoastră din Partidul Popular.

Nu pot, însă, să vă garantez că același lucru se va întâmpla din partea sindicatelor, pe care le-ați asmuțit împotriva noastră, când am explicat că nu se pot mări salariile cu 50-60%.

Cine seamănă vânt, culege furtună!

Vânt bun din pupa, domnule Boc!

Vă mulțumesc.

 
Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică: ALRO Slatina aparține tuturor românilor;

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Daniel-Ionuț Bărbulescu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

 

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Tot un caz "Slatina" vizează și declarația mea politică de astăzi, de data aceasta cazul "ALRO Slatina".

Titlul declarației este: "ALRO Slatina aparține tuturor românilor.

Cu trei zile înaintea Crăciunului anului 2008, Consiliul de Administrație al acestei societăți avea pe ordinea de zi decizia privind închiderea a trei hale de electroliză, din cele șase care funcționează în prezent.

Luând la cunoștință de această intenție, la inițiativa primarului municipiului, a parlamentarilor de Slatina și a liderilor de sindicat, 5.000 de slătineni au ieșit în stradă și au reușit să obțină o amânare de câteva luni a deznodământului dorit, acela de a păstra doar brandul ALRO, și sub acest brand să se vândă în Uniunea Europeană, practic, aluminiu produs în China.

"ALRO Slatina" vinde aluminiu la export de circa 500 milioane de euro pe an, iar întreaga industrie a aluminiului din România înseamnă o piață de peste 1 miliard de euro anual.

În acest fel, industria românească de aluminiu contribuie la produsul intern brut, la balanța de plăți, deci implicit ajută cursul euro/leu și la scăderea deficitului de cont curent al României.

De menționat că anul trecut "ARLO - Slatina" a avut profit net de 190 milioane de euro, iar anul acesta profitul net estimat este de circa 130 milioane de euro.

Drept urmare, argumentul resimțirii efectelor crizei economice globale invocat de către Patronat nu stă în picioare, asta cu atât mai mult cu cât trei sferturi din energia consumată de "ALRO - Slatina" este energie hidro, energia achiziționată printr-un contract secretizat la preț preferențial de aproximativ 27 dolari/MGW, în timp ce prețul pieței este undeva la 70 - 80 de dolari.

Contractul de energie este valabil până în 2012 și surplusul de energie rămas prin închiderea unor hale ar genera un profit uriaș companiei, prin revinderea energiei pe piața liberă, lucru cel puțin imoral, dacă nu ilegal.

Odată cu ALRO, va dispărea o piață considerabilă, care absorbea consumabile din diverse industrii. Partenerii ALRO care nu vor da faliment vor fi grav afectați, deoarece le vor crește costurile de producție. Afectați vor fi producătorii de cabluri, care folosesc sârma din aluminiu, PRYSMIAN Slatina - 300 de angajați, ICME-ECAB București - 700 de angajați, IPROEB Bistrița - 700 de angajați, dar și producătorii de piese turnate din aluminiu: ALTUR Slatina, Dacia Pitești, Grupul german Honsell, care urmează să construiască o fabrică tot în Slatina.

Producătorii de energie ar fi și ei afectați, deoarece ALRO este cel mai mare consumator de energie electrică din România.

Iată de ce ALRO Slatina aparține tuturor românilor și este vital că această unitate de producție să nu-și închidă porțile. Numai printr-o intervenție unitară a tuturor factorilor de răspundere din statul român ALRO mai poate fi salvată de la închidere, și municipiul Slatina - de la moarte economică.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ioan Stan - pledoarie pentru urgentarea construirii Spitalului municipal din Fălticeni;

Îi dau cuvântul Ioan Stan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 

Domnul Ioan Stan:

Doamnă președinte,

Domnule secretar,

Doamnelor și domnilor colegi,

Trec peste introducere. Intru direct în cuprins și ridic din nou problema Spitalului municipal din Fălticeni, necesar, promis, început, părăsit, reluat, micșorat, reconsiderat, repromis în fiecare campanie electorală și rămas la stadiul de speranță în așteptările noastre.

Este adevărat că de această dată speranța este mai puternică! Pentru că s-a făcut, am făcut toate demersurile cerute de prevederile legale dintre cele mai răsucite.

Am acceptat că cei peste 170 de mii de oameni ce vor beneficia de serviciile specializate ale unui spital modern pot fi îngrijiți într-un spațiu net diminuat față de primul proiect.

Am acceptat să transformăm unul dintre corpurile spitalului în corp destinat locuințelor ce vor fi repartizate cu prioritate cadrelor medicale ce se vor stabili în Fălticeni ca urmare a construirii acestei instituții.

Pentru fiecare dintre renunțările noastre, am acceptat să se cheltuiască puținii bani scăpați ca printre degete de la bugetul ministerelor de resort, pe mereu alte proiecte tehnice și de fezabilitate, rămase și ele în așteptarea altor bani, pentru ca speranțele noastre să capete substanță. S-a ajuns până acolo încât s-a folosit nevoia disperată de spital a fălticenenilor ca mijloc de răzbunare politică. Trecerea primarului fălticenean din PNL în PD-L a fost sancționată de un fost ministru cu retragerea sumelor de bani deja postate în buget cu destinație precisă - spitalul municipal.

În același timp, ca și cum cele menționate până acum nu ar fi fost de ajuns, imobile în care Spitalul fălticenean, în actuala lui organizare, desfășura anumite activități, au trebuit să fie retrocedate proprietarilor de drept, restrângând și mai mult un spațiu deja insuficient.

Să mai spunem că ceea ce se mai ține pe picioare, cu chiu, cu vai, sub denumirea de spital municipal, este degradat, uzat fizic și moral, lipsit de cele mai elementare elemente de confort pentru bolnavi, ca și pentru salariați. Nu mai miră pe nimeni că, în aceste condiții, reabilitarea compartimentului de morgă al spitalului a fost tratată de autoritățile locale ca o victorie notabilă! Se pare că nici să murim nu am mai fi putut în așa-zisul nostru spital, fără aceste demersuri.

Considerăm, deci, imperios necesar a se cântări cu mult discernământ modul în care se vor aloca banii bugetari pentru investiții în domeniul sănătății și sperăm să se țină cont și de faptul că la Fălticeni, cu toate condițiile precare în care se desfășoară asistența sanitară, nu s-au înregistrat situații limită care să pună în primejdie viața oamenilor.

Sperăm că nu se așteaptă așa ceva pentru deblocarea sumelor necesare unui așezământ care să se ocupe de sănătatea fălticenenilor și a cetățenilor din spațiul arondat municipiului din acest punct de vedere, în număr de 170 de mii de oameni, cum spuneam la începutul cuvântului meu.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
Octavian Bot - declarație politică intitulată Exercițiul de autoadministrație sau visul liberal;

Ultima intervenție, domnul Octavian Bot, PD-L.

 

Domnul Octavian Bot:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Exercițiul de autoadmirație sau visul liberal".

Într-un adevărat exercițiu de autoadmirație, fără să îl întrebe nimeni, Călin Popescu-Tăriceanu declara că: "Mai devreme sau mai târziu, PNL va fi chemat la guvernare. Nu se știe însă de cine".

Brusc, mi-am amintit de celebrii miniștri ai Guvernului Tăriceanu: Decebal Traian Remeș - inventatorul șpăgii caltaboș; Cristian Adomniței - cel care, dacă mai rămânea ministru, i-ar fi scos din programa de bacalaureat pe Eminescu și Caragiale, răzbunându-i, poate inconștient, pe liberalii care au fost odinioară ținta preferată a lui Eminescu în opera sa politică; Paul Păcuraru - ministrul potlogar; Cristian David - un Pristanda modern, sau Adrian Cioroianu - autorul unor gafe monumentale.

Înțelegi pofta de guvernare a lui Călin Popescu-Tăriceanu, gândindu-te la modul șerpesc în care a reușit să transforme explorarea în exploatare, în cazul Sterling. Dacă Tăriceanu ar mai veni la guvernare, ar fi în stare să vândă și șerpii din mult disputata insulă, după ce, în prealabil, ar aproba un studiu explorator.

În scrierile sale politice, Eminescu spunea despre liberali: "Gravitatea lucrului consistă însă în împrejurarea că un partid fără caracter, pe lângă aceea că demoralizează poporul, făcându-l a nu mai ști cu ce oameni are a calcula, mai este și compus din oameni fără caracter".

În aceeași ordine de idei, Eminescu mai spunea " Nu sunteți un partid politic, ci o societate de exploatare. Nu cu principiile voastre avem a lupta, ci cu apetiturile voastre. Pentru a arunca praf în ochii lumii, sunteți în stare, cu aceeași lipsă de caracter, să votați azi o lege ultraliberală, mâni - una ultraconservatoare, fără a pricepe nici pe una, nici pe alta. Din cauza asta, nu sunteți democrați, ci demagogi". Cât de actual pare azi Eminescu! Imginați-vă ce s-ar întâmpla dacă am mai avea un Guvern Tăriceanu! Cum ar mai "dudui" economia României?

Sub Călin Popescu-Tăriceanu, PNL începe să nu aibă nimic în comun cu principiile liberalismului.

În momentul de față, PNL se află într-o duplicitate evidentă, în țară se pretinde partid de dreapta, iar în plan extern face parte din grupul ALDE, de orientare centru-stânga. Poate că nu este o întâmplare faptul că deputații liberali s-au așezat în sala Parlamentului în partea stângă, amintind de episodul revoluției franceze cu așezarea în sală, când a apărut pentru prima oară distincția stânga-dreapta în politică. Relevant și în același timp comic pare gestul unui deputat liberal care vrea să organizeze la Cluj-Napoca un marș de protest împotriva lesbienelor, uitând că liberalismul pune accent pe apărarea libertăților individuale.

Din ce în ce mai mulți liberali încep să nu mai aibă încredere în Călin Popescu-Tăriceanu. La Oradea, un grup important de liberali de dreapta au părăsit PNL, înscriindu-se în Partidul Democrat Liberal.

Îndemnul meu este: "Lăsați liberalii să vină în PD-L!"

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a încheia ședința consacrată declarațiilor politice, vă informez că au depus la secretariatul tehnic declarații din partea PD-L domnii: Daniel Buda, Bogdan Cantaragiu, Constantin Chirilă și Adrian Gurzău; din partea PSD, domnii: Filip Georgescu și Iuliu Nosa; iar din partea PNL, domnii: Horea Uioreanu, George Dumitrică, Florin Țurcanu, Mihai Lupu, Radu Bogdan Țîmpău, Adrian Dominic Gerea, Alina Gorghiu, Gheorghe Dragomir și Grațiela Gavrilescu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Revenim în plen la ora 10,00.

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Alina Ștefania Gorghiu - declarație politică intitulată Plafonarea indemnizației pentru mame - strategia Guvernului Boc pentru criza economică;

Doamna Alina Ștefania Gorghiu:

"Plafonarea indemnizației pentru mame - strategia Guvernului Boc pentru criza economică".

Vă vorbesc despre legea privind acordarea unei indemnizații de creștere a copilului în valoare de 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni. Legea este în vigoare, după ce a trecut de votul Parlamentului și a fost ulterior promulgată de șeful statului. Este vorba despre aceeași lege care a transformat un subiect tabu, cum era cel privind indemnizația pentru mame, într-un argument ce atestă voința statului de a sprijini creșterea copilului, oferind mamelor o sumă lunară de 85% din media veniturilor din ultimul an și garantând, în același timp, un plafon minim de 800 de lei.

Vă vorbesc în calitate de parlamentar al unui partid de dreapta care, aflat la guvernare, a garantat aplicarea prevederilor acestei legi. Vă vorbesc, deci, în calitate de parlamentar contrariat acum de nonșalanța prin care Guvernul Boc calcă în picioare o lege - repet, o lege în vigoare de abia o lună de zile - hotărând introducerea unui plafon maxim de 4.000 de lei pentru indemnizația mamelor.

Permiteți-mi să nu accept justificarea scrisă pe genunchi a premierului, potrivit căruia "această plafonare răspunde principiului solidarității" și a fost introdusă "pentru a elimina discrepanțele și a realiza un efort de solidaritate"! Refuz să primesc această explicație contrară valorilor unui stat democratic, dar fidelă principiului "mai bine pentru mai mulți" care nu face cinste unui om de centru dreapta, cum se pretinde a fi premierul României, președinte al PD-L!

În virtutea singurelor justificări pe care Guvernul le-a oferit în sprijinul hotărârii sale privind plafonarea indemnizației pentru mame, vă solicit dumneavoastră, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, să prezentați indicatorii care au stat la baza deciziei și care, cu părere de rău, vă informez că nu reies din lectura notei de fundamentare ce însoțește documentul emis de Executiv. În acest moment, justificarea atât de slabă a deciziei demonstrează că echipa de la conducerea Guvernului nu are măsura bugetului actual, nu știe de unde să reducă în mod real costurile în condiții de criză și nu acordă atenția cuvenită protecției familiei. Acest lucru e dovedit clar și de faptul că subiectul a fost tratat la pachet cu alte măsuri financiar-bugetare. Sunt convinsă că economia pe care premierul susține că o face prin această măsură nu va ajuta cu nimic declinul economic în care probabil vom intra din cauza incompetenței acestei echipe.

Iată cum, din cauza unui premier de paie și a unor miniștri preocupați în această perioadă mai degrabă de a-și pune pe funcții clientela, se strică echilibrul economic atât de muncit de liberali în acești ani. Prin decizii eronate și populiste, Guvernul Boc se dovedește deja mult inferior Guvernului Tăriceanu, care a reușit să țină economia în echilibru pentru ca cetățenii României să simtă că zilnic se îndreaptă către prosperitate.

Menționez că am înaintat deja o interpelare pe această temă ministrului muncii, familiei și protecției sociale - Marian Sârbu. Demersul meu vine în încercarea de a lămuri dacă numărul mamelor care ar fi beneficiat de o indemnizație mai mare de 4.000 de lei implică, într-adevăr, un efort bugetar considerabil sau, pur și simplu această lege a nimerit pe masa unui Guvern disperat, incapabil să înțeleagă amploarea unui buget de stat.

  Daniel-Ionuț Bărbulescu - Argumente pentru păstrarea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale în subordinea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

Declarație politică

Argumente pentru păstrarea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor Registrului Comerțului de pe lângă tribunale în subordinea Ministerului Justiției și libertăților cetățenești

1. Aspecte privind constituționalitatea

Nu sunt întrunite condițiile art. 115 alin.(4) din Constituție, întrucât nu există "o situație extraordinară" care să justifice modificarea structurală a registrului comerțului.

2. Se încalcă dispozițiile art. 136 alin. (4) din Constituție.

Măsurile ar avea ca efect concesionarea acestui serviciu public de interes general, prin transferul în gestiunea camerelor de comerț cu nerespectarea principiilor egalității de tratament, transparenței și proporționalității, pe care, potrivit interpretării Curții Constituționale, trebuie să se bazeze concesionarea unui serviciu public.

S-ar proceda la atribuirea directă a unui monopol de stat către entități private, fără o motivație tehnică și economică, cu consecința regresului semnificativ al serviciului public din toate punctele de vedere, respectiv al prestării serviciului, administrativ, metodologic și tehnic.

3. Aspecte care aduc atingere dreptului comunitar în materie.

S-ar contraveni directivei 2003/58/CE cu privire la procedura de înregistrare electronică, punându-se sub semnul îndoielii capacitatea acestuia de a răspunde obligațiilor ca stat - membru al Uniunii Europene.

4. Taxe și tarife pentru operațiunile efectuate.

Noțiunea de taxă nu poate fi folosită pentru a desemna prețul unui serviciu prestat de o entitate privată cum este camera de comerț. Taxele fac parte din categoria veniturilor bugetare și reprezintă plăți efectuate de persoanele fizice și juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituții publice.

5. Bazele de date și bunurile Oficiului Național al Registrului Comerțului și Oficiului Registrului Comerțului Teritorial nu pot trece în folosința gratuită a Camerelor de Comerț.

6. Aspecte privind oportunitatea:

  • organizarea serviciilor publice este un atribut ce revine statului, iar în situațiile excepționale în care se permite entităților private să le îndeplinească, statul este obligat să își asigure mecanisme corespunzătoare de control al activității acestora.
  • Judecătorul delegat, parte a autorității judecătorești nu poate funcționa pe lângă o cameră de comerț. Legislația română nu cunoaște decât instituția delegării judecătorului pe lângă o instituție publică.
  • Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești ar fi pus în dificultate în îndeplinirea obligațiilor sale de raportare a evoluției transpunerii și implementării directivelor comunitare în materia societăților comerciale. Ministerul a avut calitatea de integrator al capitolului V de negocieri "dreptul societăților comerciale" de la începerea negocierilor de aderare în februarie 2000.
  • nu există deficiențe în exercitarea serviciului public care să justifice modificarea structurală a acestuia; dimpotrivă, au existat aprecieri negative asupra activității registrului în perioada în care acesta era ținut de camerele de comerț. În raportul Comisiei Europene de monitorizare a progreselor înregistrate de România în procesul de aderare - 2005, se apreciază că: "structurile de implementare a directivelor comunitare în materie au fost create și funcționează adecvat". Se subliniază, însă, că "registrul comerțului trebuie să-și asigure continuitatea personalului și să se pregătească pentru înregistrarea entităților legale europene", se arată, de asemenea, că "trebuie continuate eforturile de îmbunătățire atât a raportărilor financiare ale societăților românești, cât și a supravegherii eficiente a societăților care nu se conformează prevederilor legale". Raportul de evaluare al GRECO pentru România - 2005 a reținut că registrul comerțului a fost transferat de la camerele de comerț la Ministerul Justiției în 2002, pentru a consolida caracterul public al registrului. Persoanele intervievate de experții GRECO au confirmat că registrul funcționează mult mai eficient după transferul la Ministerul Justiției.

7. Există solide argumente de drept comparat în favoarea menținerii actualului statut al Oficiului Național al Registrului Comerțului. În studiul recent realizat de Grefa Tribunalului Comercial din Paris a fost relevat faptul că în douăzeci și două de state membre ale Uniunii Europene, registrul comerțului este ținut de o instituție publică, doar în două state membre optându-se pentru gestionare în sistem cameral, dar și în această situație camerele sunt fie instituții publice, fie controlate de o instituție publică.

Apreciem că trecerea serviciului public de ținere a registrului comerțului la camerele de comerț va afecta negativ următoarele aspecte:

  • caracterul unitar al registrului comerțului și aplicarea unitară a dispozițiilor legale, a taxelor și tarifelor percepute pentru operațiunile efectuate; din experiența anterioară trecerii la Ministerul Justiției, apreciem că Oficiul Național al Registrului Comerțului nu va putea fi susținut financiar, astfel încât nu va putea asigura îndrumarea metodologică necesară funcționării unitare a registrului comerțului. De asemenea, camerele de comerț nu vor putea asigura dotarea uniformă necesară pentru funcționarea unitară a registrului comerțului;
  • nu s-ar mai realiza arhivarea electronică a documentelor - cerință impusă de Uniunea Europeană;
  • buletinul procedurilor de insolvență - publicație ce a devenit un instrument deosebit de util pentru mediul de afaceri, fiind editată și difuzată în format electronic de Oficiul Național al Registrului Comerțului;
  • primirea on-line a documentelor comercianților în vederea înregistrării în registrul comerțului și de eliberare în formă electronică a documentelor (cerință expresă a Uniunii Europene);
  • obținerea cazierului fiscal;
  • primirea situațiilor financiare (monitorizare din partea Uniunii Europene).
  Daniel Buda - declarație politică privind proiectele de infrastructură din județul Cluj;

Domnul Daniel Buda:

Declarație politică privind proiectele de infrastructură din județul Cluj.

La începutul acestei sesiuni parlamentare, deputații și senatorii PD-L Cluj - Mircia Giurgiu, Petru Călian, Adrian Gurzău, Mihail Hărdău, Șerban Rădulescu, ne-am reunit pentru a discuta prioritățile activității noastre legislative. În urma analizei făcute, am identificat două tipuri de priorități pentru activitatea legislativă a acestei sesiuni: cele locale, legate de investițiile în infrastructura județului Cluj și ale municipiului Cluj-Napoca și cele naționale, legate de obiectivele guvernării.

În calitate de reprezentanți ai județului Cluj și pentru că, după cum bine spunea un distins coleg din Guvern, "am moștenit ceea ce am lăsat" acum doi ani, mă voi bate politic alături de colegii mei pentru alocarea de fonduri guvernamentale substanțiale pentru proiectele vitale ale județului Cluj și ale municipiului Cluj-Napoca: Autostrada Transilvania, centurile ocolitoare ale municipiului, Spitalul Regional de Urgență, noul depozit ecologic de deșeuri, clădirea Filarmonicii, Stadionul municipal "Ion Moina", reabilitarea termică a blocurilor, continuarea lucrărilor la locașurile de cult din județ.

În acord cu demersurile noastre, parlamentarii de Cluj, Ministerul Transporturilor a declarat ca prioritate finalizarea Autostrăzii Transilvania având în vedere importanța strategică și economică a acesteia, în timp ce construirea centurilor ocolitoare ale municipiului reședință de județ va permite normalizarea traficului urban, dar și dezvoltarea economică. Demararea proiectului Spitalului Regional de Urgență este extrem de importantă pentru actul medical din întreaga regiune, iar locația susținută de PD-L pentru construirea acestui spital este comuna Florești, datorită accesului foarte rapid în municipiu, la viitoarea autostradă și la centura de sud a municipiului, precum și datorită existenței utilităților în zonă. Filarmonica și Stadionul municipal "Ion Moina" reprezintă investiții emblematice ale întregii regiuni, care trebuie susținute și de către administrația centrală prin asistență tehnică și financiară.

Deblocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea termică a blocurilor va avea ca efect reducerea facturilor la energie termică cu până la 40% și la crearea de comenzi și locuri de muncă pe piața construcțiilor.

Sesiunea care începe va fi, fără îndoială, una grea, atenția noastră trebuind orientată pentru a încuraja propunerile legislative vizând descentralizarea administrativă în domeniul educației, sănătății și al ordinii publice. O atenție deosebită va fi acordată și reformei în domeniul justiției prin adoptarea celor patru noi coduri: Civil, Penal, de procedură civilă și de procedură penală.

Desigur, multe din aceste obiective nu pot fi atinse - datorită duratei procedurii legislative - în cursul unei sesiuni legislative, dar ele trebuie demarate încă din prima sesiune a noului Parlament. În toată munca noastră legislativă și în toate demersurile noastre politice vom urmări realizarea acestor obiective care reprezintă cartea noastră de vizită, menirea noastră de deputați și senatori ai Clujului. Aceste obiective nu sunt negociabile pentru noi și nu vom renunța niciodată la ele, pentru că acestea reprezintă interesele celor care ne-au ales.

  Bogdan Cantaragiu - pledoarie pentru promovarea producției agricole autohtone;

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Am fost la cumpărături, la supermarket. Desigur, nu asta este ideea pe care am vrut să v-o transmit, cred că fiecare dintre noi a fost, ci aceea că am rămas surprins să constat că în sectorul legume-fructe nu mai sunt produse românești. Da, doamnelor și domnilor, nici măcar banalele mere nu mai intră în supermarketuri. Sunt, în schimb, pere din China sau Canada, ardei gras din Statele Unite, roșii din Italia, mere din Polonia, castraveți din Turcia, usturoi din Ungaria. Tot ce vrei, doar că sunt aduse de aiurea. Iar de la noi... mai nimic.

Cum este posibil, oare, să nu mai avem produse tradiționale românești în galantarele marilor magazine? Nu cred că trebuie să vă povestesc de potențialul agricol și mai ales legumicol al țării. Bunăoară, în județul Dâmbovița. În colegiul meu, în zona Potlogi - Poiana - Slobozia Moară - Lungulețu, aproape de viitorul Centru de testare al Renault de la Titu, există câteva mii de hectare de teren cu un pământ extraordinar de bun, cultivat de legumicultori de mare clasă, cu experiență, care fac asta de-o viață. Numai anul trecut, ca să vă dau un exemplu, recolta de varză a fost peste așteptări. Din păcate, multă a rămas pe câmp și s-a stricat, iar unii din agricultori au intrat cu tractorul peste și au arat terenul fără să se mai obosească s-o culeagă. Spuneau că, pentru ei, este mai scump s-o adune și s-o scoată la vânzare decât s-o lase pe câmp.

Acesta este doar un exemplu. Nu singurul. În fiecare zonă din țară există legumicultori care își abandonează recoltele pe câmp, care lucrează câteva luni pe ani și au un profit cât să treacă cu chiu cu vai de limita subzistenței. În schimb, în marile magazine ajung, după cum vă spuneam, pere din China și ardei grași din Statele Unite, care numai ieftini nu sunt.

Ce se întâmplă, doamnelor și domnilor? În condițiile crizei economice, când agricultura ar trebui să fie imboldul și motorul economiei, bani frumoși ies din țară în loc să ajungă la țăranul român. Oare ne permitem să subvenționăm legumicultorii din vecini și să-i lăsăm pe ai noștri să moară? Oare ne permitem să privim nepăsători la stingerea unor meserii tradiționale și la dispariția unor soiuri pentru care odinioară străinii se băteau? Eu cred că nu. De aceea, cred și susțin că trebuie să facem ceva. România are și potențial și pământ foarte bun și tradiție și experiență. Poate lipsește doar puțin sprijin pentru ca un fermier să fie mulțumit și să producă. Întrebați orice agricultor ce are nevoie și o să vedeți cât de puțin pretențios este. Puțină atenție și un program coerent în agricultură și roata se poate schimba definitiv. Și chiar dacă nu vom ajunge curând să cucerim magazinele vestice, măcar le vom goli pe ale noastre de produse străine și le vom umple cu cele autohtone.

Doamnelor și domnilor, sper ca mesajul meu să ajungă la specialiștii în agricultură și sper ca acești specialiști să ia măsurile care se impun. Este un semnal de alarmă tras asupra unei situații grave. Înainte ca agricultorul român să spună "pas" și să devină un asistat al statului român, trebuie să se facă ceva pentru el. Până atunci, până când specialiștii din agricultură se vor pronunța, fiecare din noi trebuie să dăm o mână de ajutor: să nu mai cumpărăm produse importate. Cereți - și îndemnați-i și pe alții să ceară - doar produse românești. Sunt poate mai gustoase decât cele plimbate cu vaporul de la mii de kilometri distanță.

Mulțumesc.

  Constantin Chirilă - despre problematica IMM-urilor;

Domnul Constantin Chirilă:

Stimați colegi parlamentari,

Problematica IMM-urilor este o temă aflată pe agenda autorităților române de foarte mult timp. Din păcate, măsurile concrete nu au dat randament, iar fondurile europene nu au dus la dezvoltarea reală a acestor firme. După cum bine știm, se încearcă de mulți ani crearea unei clase de mijloc a societății noastre, prin dezvoltarea IMM-urilor. Însă, o bună bucată de timp, accesul la bani europeni a fost posibil doar pentru cei care s-au pus bine cu sistemul. Este de notorietate că România a practicat o regulă de acordare de finanțări în care nu era important interesul național de dezvoltare, ci interesele politice și cele financiare al unor grupuri.

Sistemul contabil folosit pentru IMM-uri este unul dintre lucrurile care frânează dezvoltarea. Practic, în acest domeniu, statul român este unul de tip polițienesc. Nu măsurile punitive vor aduce bani la buget, ci un sistem coerent, care să îi determine pe proprietarii firmelor sa plătească la timp contribuțiile, cu condiția să nu oferim portițe pentru evaziunea fiscală.

Fiscalitatea și finanțările sînt două dintre problemele de care trebuie să ne preocupăm. Practic, sistemul actual permite oricând sancționarea IMM-urilor, pentru că se pot găsi greșeli din cauza numărului mare de proceduri care trebuie urmate.

Legislația este stufoasă și permite atât sancțiuni, cât și evaziuni, aspecte pe care trebuie sa le corectăm cât mai repede.

Criza financiară și lipsa lichidităților de pe piață sunt două mari pericole pentru IMM-uri. Prognozele pentru 2009 pot evalua cu greu situația acestor firme si există pericolul ca multe dintre ele să intre în colaps. Dacă vom avea câteva zeci de mii de IMM-uri care vor intra în faliment, în următoarea perioadă, presiunea pe sistemul de protecție socială va fi enormă. De aceea, un cadru juridic pentru înlesnirea accesului la finanțări este nu doar necesar, ci vital pentru economia României. Experiența fondurilor SAPARD trebuie să ne fie o lecție, pentru că rata de absorbție a fost mult prea mică pentru domeniul agricol.

Pe lângă cadrul juridic clar și eficient, autoritățile trebuie să se preocupe mai mult de partea de îndrumare, pentru că nu vânarea greșelilor este importantă, chiar dacă aprecierea muncii unor oameni se face doar pe baza numărului de sancțiuni aplicate. Esențial este să corectăm greșelile la timp, pentru că, în fond, interesul național este acela de a absorbi fondurile europene, dar în așa fel încât procedurile să fie respectate și să nu trebuiască să returnăm ceea ce vom primi.

Va mulțumesc pentru atenție.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Cum e cu demisia, doamnă ministru Andronescu?;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Cum e cu demisia, doamnă ministru Andronescu?"

Actuala putere PSD - PD-L a făcut un tur de forță în campania electorală din a minți electoratul cu promisiuni referitoare la majorările salariale ignorând cu desăvârșire criza economică previzibilă la acea dată.

Cele mai nonșalante minciuni electorale se referă la mărirea salariilor profesorilor cu 50%. Cum va reuși actualul Guvern să se țină de aceste promisiuni este pentru noi o enigmă. Dar, se pare că profesorii vor beneficia de o mărire - dacă poate fi numită așa - de numai 5%. Și atunci, unde a greșit Guvernul Tăriceanu când a refuzat să mintă populația și în mod special pe profesori?

Mă întreb: când se va pune în aplicare legea de mărire salarială cu 50%? Sau dacă se va pune vreodată, având în vedere că nu cred că ministerul condus de dumneavoastră va primi cu adevărat un cuantum de 6% din p.i.b. la votarea bugetului.

Și atunci ce veți face? Veți îngheța tot ce înseamnă investiție în învățământ pentru a respecta o promisiune electorală sau vă veți da demisia așa cum ați promis? Se va anula hotărârea Guvernului Tăriceanu? Se va propune o nouă lege referitoare la salarizarea profesorilor? Ați acuzat guvernarea precedentă de incompetență în acest domeniu. Acum nu pot să văd decât că renumele dumneavoastră de "Abramburica", pe care l-ați căpătat în guvernarea 2000 - 2004, se resfrânge asupra întregului sistem de educație și de această dată.

Aștept cu nerăbdare ziua în care un membru al Guvernului din care faceți parte va demisiona pentru nerespectarea unui punct din programul electoral.

  Filip Georgescu - considerații asupra impactului crizei actuale asupra viitorului sistem social;

Domnul Filip Georgescu:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

După calamitățile care s-au abătut peste noi, în primii opt ani ai acestui mileniu, iată-ne astăzi loviți de o recesiune care zguduie întreaga planetă. Spre deosebire de alte popoare, se pare că noi, românii, am fost luați prin surprindere, cu toate că tocmai noi ne-am confruntat, în ultimele două decenii, cu tot felul de crize: politice, economice, financiare, alimentare, școlare, de sănătate, ca să nu mai vorbim de cea din domeniul justiției, care pare cu totul insolubilă.

Din păcate, cam pe toate le-am tratat cu indiferență, dacă nu cumva cu inconștiență. Când vorbeau despre amenințarea crizei economice, guvernanții de până mai ieri rămâneau ancorați între zvonuri și verdicte liniștitoare. Pe noi nu ne va afecta în cine știe ce măsură, afirmau unii lideri liberali, fiindcă guvernul nostru a promovat o politică îndrăzneață de creștere economică înaltă și o politică inteligentă. Evoluția galopantă a crizei mondiale a infirmat, după cum era și firesc, toate sloganurile propagandistice liniștitoare.

De mai bine de două luni, recesiunea și-a făcut simțită prezența și în țara noastră, mai toate marile societăți metalurgice, cele din industria de autoturism, combinatele chimice și cele de materiale de construcții și-au restrâns producția, disponibilizând mii de angajați. Concomitent, moneda națională s-a depreciat mult și continuă acest joc nefericit.

Era limpede că România nu putea să fie ocolită de un asemenea puseu planetar. În condițiile în care migrația liberă a capitalului a devenit atotcuprinzătoare, determinând pretutindeni creșteri economice, ea nu putea să nu-și arate și cealaltă față, la scară globală. A izbucnit în SUA, ca urmare a neroziei manifestate de marile bănci de a extinde în mod incontrolabil și inconștient împrumuturile, cu sau fără garanții, în scopul realizării unor profituri cît mai mari. Ca atare, în ultima parte a anului trecut, sistemul bancar american a fost puternic afectat de lipsa de lichidități și de încredere. Din nefericire, prăbușirea sistemului bancar american s-a manifestat nu ca un uragan, limitat ca acțiune la zona Caraibilor, ci ca un joc de domino care a dărâmat întreg lanțul relațiilor economico-financiare mondiale, mai cu seamă că germenii crizei se instalaseră anterior erupției de peste ocean și din alte țări.

România nu se poate socoti o victimă, în exclusivitate, a crizei americane. Să ne amintim cum s-au comportat autoritățile politice din țara noastră în perioada de tranziție. În cadrul procesului d e privatizare, noi am vândut pe nimic marile capacități ale industriei siderurgice, ale industriei de aluminiu, rafinăriile, combinatele de materiale de construcții și marile bănci, a fost dezorganizată și ruinată agricultura, iar, pe deasupra, România a contractat o datorie de peste 60 de miliarde de euro. Continuând răfuiala cu foștii aliați, Guvernul premierului Boc invocă acum greaua moștenire lăsată de Cabinetul Tăriceanu, ignorând degradarea generală a economiei și a celorlalte domenii ale vieții din perioada postdecembristă. Este adevărat, guvernarea anterioară a mimat în mare măsură performanța economică, de vreme ce creșterea economică n-a fost cea trâmbițată, de 8,5 - 9%, ci doar de 7,8%, iar inflația n-a fost de 3-4%, ci de 6,3%.

Practic, în țara noastră, actuala criză economică mondială se suprapune peste cea autohtonă, care ne macină viața de 19 ani. De aceea, ieșirea din această depresiune va fi pentru noi mult mai grea, deși reprezentanții puterii încearcă în mod permanent să ne inoculeze ideea liniștitoare că la noi criza economică nu se va manifesta atât de virulent, în condițiile în care România nu se confruntă cu o recesiune financiară.

Singura soluție care ne mai rămâne pentru a ieși din marasmul acestei crize, în condițiile reducerii drastice a investițiilor interne și a resurselor proprii anemice, este aceea a unei reale reconcilieri naționale, renunțarea la înfruntările politicianiste atât de păguboase și hotărârea sinceră de a ne da mâna, peste divergențele politice și doctrinare care ne-au dezbinat atât de mult în ultimele două decenii. România, ca și lumea în ansamblul ei, se află la ananghie, iar la vremuri de restriște, unitatea de simțire, de voință și de acțiune este cea mai puternică armă.

Parteneriatul pentru România, considerat de unii politicieni un compromis național și necesar, iar de alții un act compromițător pentru cele două partide care au reușit, în ceasul al 12-lea, să treacă peste marile divergențe dintre ele și să-și dea mâna, constituie un prim și promițător pas în lupta anticriză.

Cabinetul Boc nu este un guvern al dezvoltării ori unul al crizei, așa cum pe bună dreptate afirmă unii analiști politici. Avem un Executiv care dispune de o majoritate electorală și implicit de una parlamentară. Să nu-l privim doar cu suspiciuni, sau să-l pândim cu măciuca după ușă, iar la primele nereușite să-i cerem capul. Să-i acordăm credit, în mod cinstit, să-l susținem în acțiunile pe care le va desfășura, dar să-l sancționăm dacă se va cantona în politica măruntă și meschină de până acum. Dacă vrem să ieșim teferi din această mare încercare pe care o reprezintă criza mondială, trebuie să repudiem și să sancționăm drastic corupția, afacerile necurate, incompetența și demagogia. Trebuie să înțelegem că prima criză mondială a mileniului trei nu este un guturai pe care-l putem trata cu un antinevralgic și câteva picături de bixtonim. Dimpotrivă, ea va avea consecințe atât de profunde încât în anii viitori nimic nu va mai fi ca astăzi.

Până și capitalismul, considerat cel mai rațional, cel mai democratic și trainic sistem social, va trece printr-un adevărat purgatoriu. Adepții și oponenții lui, care s-au duelat de la distanță, vreme de două secole, consimt astăzi să se așeze la aceeași masă și să examineze consecințele acestui sistem. Este greu de crezut că omenirea va putea să evolueze spre progres, înaintând în salturi, mai ales într-o perioadă în care tendințele globalizării devin tot mai evidente.

În condițiile reducerii resurselor de care dispune planeta noastră, ale degradării permanente a mediului înconjurător și ale creșterii populației, perioadele de înflorire economică și de prosperitate socială nu se vor mai întinde de-a lungul deceniilor, după cum nici ciclul crizelor nu se va mai repeta la distanțe mari.

Nu știm care vor fi principiile și normele politice, economice ori filozofice care vor sta la baza viitorului sistem social. Un lucru este sigur: criza economică și financiară cu care ne confruntăm astăzi atât de acut, va duce în mod indubitabil la regenerarea actualului mod de organizare, de dezvoltare și de conviețuire a lumii contemporane.

Vă mulțumesc.

  George Ionuț Dumitrică - declarație politică cu titlul Adevărata miză a scandalului Sterling;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

«Adevărata miză a scandalului "Sterling"»

Declanșarea scandalului "Sterling" nu reprezintă o surpriză pentru mine și cred că nici pentru foarte multă lume care activează sau observă scena politică. Cu un amendament: inițial am crezul că subiectul a fost aruncat pe piață - așa cum s-a întâmplat în ultimele două-trei săptămâni cu alte ample campanii de presă - pentru a estompa neputința și neștiința actualei guvernări de a găsi un program anticriză și de a-și ține, minimal, promisiunile electorale. Evident, dacă printr-un astfel de subiect exista posibilitatea de a ataca fosta guvernare, fostul premier și PNL, cu atât mai bine. Punct ochit, punct lovit.

Mi-am dat seama de faptul că suntem în fața unui astfel de subiect "paravan" încă din 3 februarie, când prima "știre" a fost aceea că "toate rezervele petroliere câștigate la Haga au fost concesionare unei firme cu capital social de 200 lei și un singur angajat". O enormitate mai mare nu se putea arunca pe piață.

Ulterior, povestea a fost ceva mai nuanțată. Foarte rar și cu jumătate de voce s-a afirmat că de fapt 50% din perimetrul cucerit la Haga este liber de orice contract, că 45% este concesionat OMV încă de acum cinci ani și că Sterling are o concesiune pe doar 5% din respectiva suprafață. Deci nici vorbă de concesionarea totală a suprafeței celor de la Sterling. Dar cum concesionarea către OMV a aparținut administrației PSD și cum inchizitorul șef în scandalul "Sterling" este chiar Iulian Iancu, fostul secretar de stat din Ministerul Economiei, condus la vremea respectivă de PSD, referirile la firma austriacă au fost și sunt marginale. Păi, dacă este să îl împușcăm pe fostul premier Tăriceanu pentru acel procent de 5%, atunci ceilalți oficiali, printre care chiar și domnul Iulian Iancu, ce pedeapsă ar mai putea căpăta pentru mega concesiune oferită OMV.

Ținând cont de aceste realități, diversiunea "Sterling", pentru că asta este, și-a schimbat cursul. Plouă mai nou cu acuzații - dar din nou se omite din ecuație OMV-ul - privind faptul că firmei canadiene i s-a concesionat exploatarea, în loc să se meargă pe vechile prevederi din 1991-1992 când producția se împărțea. Se invocă drept argument suprem că în loc de 55%, România va benefica prin redevențe de doar 5 până la 13,5%. Păi, domnul Iulian Iancu să nu știe că acestea sunt noile prevederi legale în domeniu?! A uitat domnia sa ce prevede legea petrolului din 2004, la care bănuiesc că a și fost printre autori? Cred că nu a uitat, dar profită de faptul că opinia publică nu cunoaște în amănunt toate subtilitățile legislative. Contractul cu Sterling a fost pus în acord cu legea petrolului. Atât și nimic mai mult.

Dar arta diversiunii a ajuns la măiestrie. Altfel nu s-ar fi putut trimite presei sugestii cum că OUG nr.101/2007 a fost emisă de guvernul Tăriceanu pentru a revizui legea petrolului și de a permite expres modificarea contractului cu Sterling. Pentru cine nu știe - și acest lucru este trecut sub tăcere - contractul cu Sterling a fost semnat pe 24 august 2004, iar OUG nr.101 a fost emisă pe 4 octombrie 2007. Și nu cred că părțile care au negociat contractul, ANRM și Sterling, au beneficiat de o mașină a timpului pentru a pune datele din contract în acord cu viitoarea ordonanță de urgență.

Adevărata și singura problemă ce se degajă din acest scandal este dacă legea petrolului, emisă în 2004, este sau nu bună pentru România. De ce legea nu mai prevede împărțirea producției, ci doar concesiunea contra unor redevențe. asupra acestui aspect, lămuriri trebuie să dea chiar inchizitorul șef, domnul Iulian Iancu, și eventual cei 215 deputați care pe 25 mai 2004 au dat vot final asupra acestei legi. Țin însă să reamintesc că, la vremea respectivă, grupul parlamentar al PNL avea 25 de membri, din care foarte puțini au fost prezenți la vot.

Ar mai fi însă un aspect al acestui scandal, pe care nu l-am văzut din prima clipă. O informație de presă a agenției Reuters mi-a atras atenția. Mari companii, printre care Total, Royal Dutch Shell, BP, precum și deja marele beneficiar OMV, s-au arătat interesate să investească în prospectarea si exploatarea rezervelor de petrol si gaze de pe platoul continental din Marea Neagră. Ei bine, din acest moment consider că principala miză a acestui scandal o reprezintă intrarea în joc a unor grupuri de interese care probabil - nu am încă dovezi în acest sens, dar tradiția politică dâmbovițeană este plină de astfel de cazuri - fac jocuri pentru anumite firme oculte. Pentru că, altfel, nu lansezi pe piață un astfel de scandal tocmai când importanți jucători din domeniul energetic sunt interesați de afacere. Nu tratezi un contract cu o firmă străină - Sterling în cazul nostru - ca și când ar fi vorba de un caz penal, nu sugerezi că legislația trebuie schimbată radical. Repet, dacă legea este proastă, nu sunt eu specialistul care să mă pronunț acum, ea trebuia din start elaborată altfel.

Sunt curios să văd care dintre marii jucători de pe piața energetică ar mai fi interesați să investească în Marea Neagră în astfel de condiții. Și să mai ținem cont că încă nu se știe precis ce și cât se află în zona care ne-a revenit după procesul de la Haga. Nu cred că va mai dura mult și veți observa și dumneavoastră că aceasta este de fapt principala miză: scoaterea din joc a unor competitori de renume în favoarea unor alți competitori care au plantați "oamenii lor" în România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul Criza economică amplificată de debandada guvernării;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Criza economică amplificată de debandada guvernării"

Chiar dacă în politică orice este posibil, demisia lui Liviu Dragnea din funcția de ministru de interne, la 12 zile de la numire, a reușit să mă surprindă, mai ales că vine după demiterea primului titular al postului, Gabriel Oprea. Ceea ce se întâmplă în acest Guvern reiterează lupta surda pentru o bucată mai mare de "cașcaval", conflict care a debutat încă de la formarea coaliției, o coaliție născută sub semnul demisiei - prin retragerea lui Theodor Stolojan - și nu-i exclus să se sfârșească la fel.

Aceste conflicte interne din interiorul guvernării le resimțim și la nivelul Camerei Deputaților. Nu este posibil ca începutul actualei sesiuni, spre exemplu, să debuteze cu o pauză de consultări, pentru că domnii parlamentari de la PSD si PD-L nu au avut timp să se consulte pe tema proiectelor legislative, fiind ocupați mai mult cu chefurile pe la munte sau cu împărțirea ciolanului în teritoriu.

Gravitatea situației este cu atât mai mare cu cât ne confruntăm cu o criză ministerială tocmai în momentul în care lucrurile au scăpat de sub control: avem un jaf la depozitul de arme de la Ciorogârla și mai avem o crimă în plină stradă, la Brașov. În plus, se anunță mari mișcări sindicale și sociale, numai că cei doi parteneri de coaliție găsesc că este mai important să-și dispute influența în Ministerul de Interne decât să insufle un climat de siguranță și stabilitate.

o primă analiză a textului bugetului de stat pe anul 2009 arată că acest buget nu se adresează românilor, nu are legătură cu problemele economico-financiare ale acestora și nu răspunde la provocările crizei economice.

Incoerența și inconștiența bugetului de stat arată incompetența economică a actualilor guvernanți și reflectă fidel declarațiile și boacănele liderilor celor două partide care au uimit o țară întreagă timp de o lună și jumătate.

Cifrele care fundamentează bugetul de stat demonstrează încălcarea promisiunilor electorale ale actualei Coaliții și ne demonstrează ca s-au făcut promisiuni exagerate și neadevărate numai pentru a obține voturi.

Plafonarea creșterii salariilor și a pensiilor la 5% în acest an și acordarea în două etape, aprilie și octombrie, este o măsură care contrazice total angajamentele din campania electorală și, din păcate, nu este singura de acest gen.

Toți actorii implicați, PD-L, PSD, sindicate, criticau că Guvernul Tăriceanu refuză să crească salariile profesorilor, iar acum, când au luat voturi pentru a realiza această măsură, nu o fac și chiar caută motive pentru nerespectarea promisiunilor electorale.

Chiar dacă gafele monumentale ale actualei guvernări ar trebui să-mi producă satisfacții ca și reprezentant al unui partid de Opoziție, nu am cum să nu fiu mai mult decât îngrijorat, întrucât lucrurile au scăpat total de sub control. Însuși Traian Băsescu, liderul de facto al coaliției, este total debusolat, România arătând, pentru prima oară după 1990, ca o țară neguvernată.

  Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică intitulată Efecte ale tergiversării adoptării bugetului pentru 2009;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

Declarație politică intitulată "Efecte ale tergiversării adoptării bugetului pentru 2009".

Ne aflăm, deja, în februarie și încă nu am dezbătut și adoptat bugetul pe anul în curs. Și nu din vina noastră, ci a Guvernului Boc, care a avut și are preocupări mult mai importante: talk-show-urile, întâlnirile politice formale și informale, festivitățile de tot felul. Au timp să se lamenteze pe toate canalele de efectele crizei mondiale, să schimbe miniștri, să propună și să răspropună secretari de stat, directori, adjuncți, șefi de servicii, să împartă funcții prin județe, să se certe pe acele funcții, să mute prefecți, să dea ordonanțe dovedite neconstituționale, să facă reduceri de personal, să ne lumineze chiar și cum ar trebui revizuită Constituția, să impună economii la hârtia de scris și ascuțitori, dar... nu să se și ocupe de bugetul pentru acest an!

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate vreau să atrag atenția asupra a doar două dintre efectele acestei tergiversări: apariția crizei de lapte praf pentru sugari și întârzierea plății salariilor cadrelor medicale din cabinetele școlare.

Sper ca Guvernul Boc să își ia atribuțiile în serios și să înțeleagă că fiecare zi contează, că românii nu doresc explicații pentru ce nu își primesc pensiile și salariile la timp, ci pensiile și salariile! Nu numai la timp, ci și mărite! Așa cum li s-a promis!

...Că mamele nu au nevoie de justificări, ci de lapte praf pentru nou-născuți!

...Că bolnavii au nevoie de medicamente, nu de promisiuni de ieftinire a acestora peste două luni!

...Că tot vidul de coordonare, care, iată, începând cu Slatina, a făcut și victime, este extrem de nociv la nivelul întregii societăți!

Cred că este momentul să lăsăm politica în plan secund și să ne ocupăm, cu toții, mai mult de țara asta, care nu degeaba pe unii ne-a trimis în Parlament, și pe alții îi plătește ca guvernanți!

  Adrian Gurzău - declarație politică intitulată Unde ne sunt sindicatele?;

Domnul Adrian Gurzău:

Declarație politică intitulată "Unde ne sunt sindicatele?".

În urmă cu puțin timp, cea mai mare companie petrolieră din România anunța că intenționează să disponibilizeze, începând cu 1 februarie, aproximativ 2.800 de angajați. În replică, sindicatele din cadrul companiei au răspuns că ele au fost de acord cu disponibilizările, sub condiția "să fie păstrate celelalte locuri de muncă", precizând, în plus, că "în continuare sunt posibile disponibilizări, în funcție de cât de jos ajunge prețul țițeiului".

Noi ne așteptăm ca sindicatele să lupte pentru interesele muncitorilor, fie că aceștia sunt din mediul privat, fie că sunt din administrația statutului sau funcționari bugetari.

Este incredibil ca o confederație sindicală de mărimea și forța celei despre care spuneam mai înainte să se mulțumească cu promisiunea derizorie că, după concedierea a aproape 3.000 de salariați, vor fi păstrați ceilalți angajați ai companiei. De parcă o companie ar putea funcționa și produce profit fără angajați.

Exemplul pe care îl aduc în fața dumneavoastră, făcându-mă să mă întreb - fără nicio exagerare - "Unde ne sunt sindicatele?" este cu atât mai de neînțeles și mai aberant cu cât, statul român, prin contractul încheiat cu compania în momentul privatizării, îi dă posibilitatea să obțină rezultate financiare peste așteptări, dat fiind prețul extrem de mic al concesionării rezervelor interne.

În aceste condiții, reperul legat de prețul țițeiului de pe piața internațională nu se susține, în contextul raționamentului continuării concedierii angajaților.

Eu personal aș recomanda angajaților companiei petroliere ca, în condițiile de criză de astăzi, să își reconsidere interesele personale și cele profesionale și să analizeze în ce măsură este posibil să își organizeze acele instituții sindicale care să îi reprezinte cu adevărat. Pentru că, atunci când vor ajunge la mila statului, va fi cu siguranță prea târziu.

Este foarte important să ne preocupe bugetul și sectorul bugetar, însă grija pentru sectorul privat este, din aceeași perspectivă, esențială. Sectorul privat este cel care susține, de fapt, prin cei patru milioane de angajați, constituirea bugetului de stat.

  Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Cine guvernează România?;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică intitulată "Cine guvernează România?".

În toamna anului 2008, Emil Boc, pe atunci reprezentant vajnic al opoziției, la auzul veștii că Guvernul Tăriceanu se opune majorării cu 50% a salariilor profesorilor, se erija în "mama tuturor răniților" afirmând cu orice ocazie, la orice televiziune și de la orice tribună, că legea trebuie respectată, acuzând, totodată, Guvernul Tăriceanu de risipirea banului public prin salarii mari acordate celor din agențiile guvernamentale.

Premierul de atunci al României, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat opinia publică în nenumărate rânduri că aplicarea unei asemenea măsuri ar arunca România într-o criză economică fără precedent, astfel că aplicarea acestei prevederi a fost amânată pe 1 aprilie 2009, stârnind nemulțumirea aceluiași Emil Boc, care în virulența sa demagogică, îi acuza pe guvernanții liberali de bătaie de joc al adresa profesorilor.

Odată trecută-i criza demagogică a opoziției și văzându-se cu sacii în căruță, după numirea sa ca premier al României, Emil Boc și-a schimbat radical poziția - desigur, învârtit cu cheia de maestrul păpușar - și s-a transformat din "primul lider sindical al țării" în cel mai avar trezorier. Desigur că în aceste vremuri tulburi din punct de vedere financiar se impun măsuri guvernamentale de evitare a crizei și de sprijinire a populației, însă premierul Boc a înțeles să aplice tocmai pe dos aceste măsuri, cabinetul Boc neavând, nici până astăzi, un plan anticriză coerent, care să pună pe picioare România.

Împins de dorința de a face economie și trezit parcă la realitate de amenințarea crizei economice, premierul Boc a semnat la începutul anului cu o mână ordonanța de urgență care interzicea cumulul pensie - salariu de stat - declarată neconstituțională -, în vreme ce cu cealaltă iscălea documentele de înființare a unor ministere noi, destinate acoliților PD-L, care au costat România sute de mii de euro. Totodată, cele 50 de procente de majorare a salariilor, pe care Emil Boc le cerea în toamna anului trecut, s-au transformat în 5 procente, măsură care contrazice flagrant toate angajamentele luate de PD-L pe timpul campaniei electorale.

Țara noastră traversează o perioadă nefastă din punct de vedere financiar. Zeci de mii de români și-au pierdut deja locurile de muncă și mulți se gândesc cu disperare la ziua de mâine, în vreme ce coșul de cumpărături se împuținează, afectând serios calitatea vieții cetățenilor acestei țări. Acești oameni văd, în aceste vremuri tulburi, minciuni sfruntate, în locul promisiunilor exagerate afișate în campanie - pe care coaliția de guvernare nu le va onora niciodată -, dar și un buget făcut pe genunchi, în colțurile Palatului Victoria, în pauzele dintre negocierile pentru ciolan.

Și ca toate acestea să nu fie de ajuns, românii trăiesc astăzi sub guvernarea unui Cabinet ale cărui măsuri sunt prinse între grupurile de interese ale PD-L și PSD care niciodată, dar niciodată nu vor pune dorințele populației mai presus de interesele dictate de președintele României, Traian Băsescu. Și atunci, retoric mă întreb, domnule premier Emil Boc: cine reprezintă, de fapt, interesele românilor?

Mulțumesc pentru atenție!

  Ionuț-Marian Stroe - declarație politică intitulată Despre creșteri bugetare indecente și o reducere nejustificată;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Declarație politică intitulată "Despre creșteri bugetare indecente și o reducere nejustificată".

În aceste zile, proiectul bugetului de stat pe anul 2009 va ține capul de afiș. Știu că este un buget numit ca fiind de criză și care generează nemulțumiri pentru aproape toți ordinatorii de credite. Nu intenționez să fac o radiografie asupra proiectului în ansamblu. Cu siguranță vor fi numeroase discuții aprinse. Intenționez însă să reliefez o serie de aspecte mai mult decât ciudate din acest proiect și care au mai mult o conotație de ordin politic.

Deja nu mai este o noutate. Există deja numeroase luări de poziție în presă. Bugetul Administrației prezidențiale a crescut cu 33% față de execuția bugetară a anului 2008. Se impune o întrebare. Este normală o creștere într-un procent atât de ridicat, ținând cont că este vorba de un buget de criză? Răspunsul este nu. Și nu este un răspuns de natură politică venită din partea Opoziției. Este un răspuns care se bazează pe cifre și date.

În 2007, realizările la Administrația Prezidențială s-au ridicat la 28.562 mii lei. În anul 2008 s-au alocat 29.202 mii lei, execuția bugetară fiind însă mai mare - 33.297 lei. Pentru 2009, în bugetul elaborat la sfârșitul lunii noiembrie de Cabinetul Tăriceanu - despre acest buget aproape că nu se vorbește de loc. De ce oare? Pe cine deranjează faptul că la final de mandat un guvern și-a făcut datoria și a elaborat, atenție, tot un buget de criză - s-a propus pentru Administrația prezidențială suma de 36.958 mii lei. Deci o creștere mai mult decât decentă față de anul 2008, guvernul liberal neținând cont de orice resentimente vis-a-vis de disputele de natură politică cu șeful statului. Ce a făcut actualul Cabinet? A plusat și față de propunerile fostului guvern pe 2009 și a propus suma de 48.800 mii lei. Toate aceste cifre vin și confirmă suspiciunile presei privind bugetul administrației prezidențiale. Mie mi se par mai mult decât rezonabile creșterile propuse de fostul guvern.

Un alt caz de creștere nejustificată îl reprezintă bugetul Institutului Cultural Român, unde suma propusă - 44.000 mii lei - este cu 25% mai mare decât execuția bugetară pe anul trecut. Și în acest caz presa a manifestat o serie de suspiciuni, susținând că în spatele acestei creșteri ar fi elemente ce țin de o anumită clientelă politică.

În schimb, constat că o instituție care a fost și este în permanență "persecutată" - Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - a primit un buget sub nivelul execuției bugetare a anului 2008 și sub ceea ce a propus inițial Cabinetul Tăriceanu. Concret, execuția bugetară pe 2008 s-a ridicat la 16.673 mii lei, fostul guvern a propus 17.583 mii lei, deci o creștere simbolică, iar actualul guvern 15.600 mii lei. Ce să însemne acest lucru. Consideră actualul guvern că CNSAS are un volum mai mic de lucru? Se consideră cumva că este mai puțin importantă activitatea CNSAS? Dacă PSD a fost în permanență un partid care nu a agreat deconspirarea foștilor securiști și turnători, știu că PD-L în ultimele campanii electorale s-a pronunțat favorabil în ceea ce privește obiectul de activitate al CNSAS. Și atunci îmi pun întrebarea, de ce nu se putea accepta creșterea propusă de Guvernul Tăriceanu?, așa cum s-a acceptat o creștere masivă pentru Institutul Cultural Român. Personal propun de la această tribună o realocare. Concret, un transfer de la ICR spre CNSAS. Ar fi o mutare decentă a actualului Guvern.

  Mihai Lupu - considerații asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2009;

Domnul Mihai Lupu:

"Criza economică" a devenit unul dintre elementele de referință principale în intervențiile publice ale membrilor cabinetului Emil Boc. Practic, "criza" este prezentă peste tot și, în combinație cu "greaua moștenire a Executivului anterior" - de asemenea, des invocată, poate explica aproape tot, căci transferă în mod injust responsabilitatea actualului Guvern ori dincolo de granițe, ori în trecut.

În același timp, în contradicție cu principiile generale enunțate în partea sa introductivă, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009 include creșteri substanțiale ale cheltuielilor pentru Administrația Prezidențială și pentru cele două Camere ale Parlamentului. Astfel, potrivit datelor, suma acordată instituției prezidențiale în 2009 este de aproape 49 de milioane de lei, față de puțin peste 33 de milioane de lei, bani alocați anul trecut. De asemenea, pentru Senat și Camera Deputaților sunt prevăzute creșteri bugetare de aproximativ 30, respectiv 20 de procente, în raport cu 2008.

Dincolo de un incontestabil caracter electoral, această opțiune a Guvernului Emil Boc mai prezintă o trăsătură fundamentală: induce o desolidarizare majoră a politicienilor de restul populației, pentru care proiectul de buget a fost elaborat pornindu-se de la premisele reducționiste ale inevitabilei crize economice.

Ca deputat în Parlamentul României, declar deschis că eu nu ader la o astfel de poziție. Dimpotrivă, cred că membrii Legislativului, indiferent de formațiunea politică pe care o reprezintă, ar trebui să dea dovadă că înțeleg această situație grea în care se găsește țara și, printr-un gest cel puțin simbolic, să decidă, măcar pe perioada crizei, reducerea cheltuielilor în instituțiile în care își desfășoară activitatea.

  Petru Movilă - declarație politică intitulată Ce fel de piesă se joacă la Teatrul Național?;

Domnul Petru Movilă:

"Ce fel de piesă se joacă la Teatrul Național?"

Altădată emblemă de necontestat a vieții culturale a Iașiului și a țării, Teatrul Național trăiește astăzi zile dintre cele mai negre. De zece ani, ieșenii privesc cu oroare cum - înconjurată din toate părțile de schele ruginite - se degradează una dintre clădirile simbol ale orașului. Pe vremuri, aici se întreceau în roluri meșteșugite și în aplauzele răsunătoare ale publicului monștrii sacri ai teatrului românesc.

Culmea e faptul că există fonduri suficiente pentru reabilitatea acestui moment istoric. Încă din 2006, Teatrului Național i-a fost alocată suma de 6 milioane de euro, împrumutată de statul român de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Dar nici un leu din acești bani nu a fost încă folosit. Birocrația și interese obscure sufocă orice fel de intenție bună. Astfel, nici până astăzi nu a fost stabilită firma ce va avea dreptul să reabiliteze clădirea Teatrului Național.

Din nefericire, orice fel de tergiversare riscă să compromită toate eforturile de refacere a prestigiului acestui sălaș de cultură.

În cazul Teatrului Național din Iași, limita de finalizare a lucrărilor de reabilitare este iulie 2010. După această dată, banii de la BERD nu vor mai putea fi folosiți. Și chiar dacă unii oficiali din Ministerul Culturii vorbesc de o prelungire cu un an a termenului limită, este greu de crezut că în doar doi ani se poate încheia o lucrare care necesită enorm de multă migală. Se știe că o oricât de mică eroare în procesul de refacere a sălii principale poate afecta extraordinara și celebra acustică a sălii.

Nu știu cine este regizorul acestei piese îngrozitor de proaste care se joacă de zece ani la Teatrul Național din Iași. Știu doar că ieșenii, fie ei din loji ori din galerie, s-au săturat de prestația sub orice critică a "actorilor". E timpul ca actualul ministru al culturii să bată gongul final.

  Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Guvernul are nevoie de purtător de cuvânt, nu de purtător de pumni;

Domnul Iuliu Nosa:

Titlul intervenției mele de astăzi este "Guvernul are nevoie de purtător de cuvânt, nu de purtător de pumni".

Am convingerea că săptămâna trecută, o dată cu debutul unei noi sesiuni parlamentare, cu toții am venit deciși să facem tot ce ne stă în putință pentru a contribui la sprijinirea economiei țării, în această perioadă de criză globală. Majoritatea dintre noi, indiferent de apartenența la un grup parlamentar sau la altul, suntem deciși să realizăm o îmbunătățire semnificativă a imaginii Parlamentului României. Pentru asta este nevoie să terminăm cu scandalurile și să reușim să conlucrăm eficient cu executivul. Și când spun scandaluri, mă refer inclusiv la scandalurile de presă.

Sunt convins că toate acestea le-a avut în vedere și premierul Emil Boc. De aceea, în 2 februarie a anunțat că Guvernul României va avea purtător de cuvânt în persoana europarlamentarului Rareș Niculescu. Cu un curriculum vitae impresionant, Rareș Niculescu părea o persoană potrivită pentru a fi imaginea executivului. Cu atât mai mult am fost surprins când mass-media a fost invadată de știrile despre scandalul în care a fost implicat vineri noaptea, la Cluj, proaspătul purtător de cuvânt.

Probabil cunoașteți deja toate amănuntele poveștii respective, de aceea nu am de gând să repet aici ce s-a întâmplat. Vreau să subliniez doar că scandalul în sine nu aduce decât prejudicii de imagine unui tânăr politician considerat de succes, care ar trebui să contribuie la primenirea imaginii clasei politice. Mai ales că a fost desemnat să reprezinte Guvernul. Nu a trebuit mult până când presa l-a numit "Purtătorul de pumni al Guvernului".

Că ne place sau nu, suntem conștienți că presa este cu ochii ațintiți asupra oamenilor politici. Un purtător de cuvânt, și cu atât mai mult Rareș Niculescu, o persoană cu o vastă experiență, trebuia să cunoască acest lucru. Dar și mai mult m-a contrariat, ca să nu spun dezamăgit, atitudinea purtătorului de cuvânt al Guvernului față de reprezentanții Jandarmeriei. Primele sale declarații legate de incidentul de la Cluj au fost de fapt acuze la adresa jandarmilor. A și spus, de altfel, că va formula plângere penală pentru abuz în funcție împotriva echipei de jandarmi. O atitudine destul de bizară, având în vedere că Niculescu reprezintă executivul, și jandarmii sunt parte din acest executiv. Deci sunt în aceeași echipă.

Nu doresc să judec vinovății sau nevinovății. Vreau să spun doar că starea de fapt nu mi se pare normală. Indiferent de cine este vinovat. Consider că, în primul rând Rareș Niculescu trebuia să evite situațiile care să degenereze în astfel de incidente. Mai cu seamă că a fost decorat de președintele Traian Băsescu cu Ordinul "Bărbăție și Credință" - cel mai important ordin militar pe timp de pace.

Așa cum spuneam, sunt convins că toți ne dorim o schimbare a imaginii omului politic român. Și cum putem să o schimbăm dacă nici măcar tinerii politicieni, considerați de perspectivă, nu ne ajută în acest sens?

  Florin Țurcanu - declarație politică intitulată Principalele disfuncționalități ale agriculturii județului Botoșani.

Domnul Florin Țurcanu:

Declarație politică intitulată "Principalele disfuncționalități ale agriculturii județului Botoșani".

Într-o țară cu o tradiție agrară, traversăm o perioadă în care producția agricolă și zootehnică sunt de "import" " Legumele, fructele și carnea provin în proporție de aproximativ 65% din țările UE și nu numai.

Vă expun în rândurile ce urmează o serie de probleme cu care se confruntă județul Botoșani, unul dintre județele cu potențial agrar și zootehnic, precum și o serie de soluții care ar putea diminua importul produselor agricole și zootehnice.

În ceea ce privește sectorul vegetal, problemele stringente sunt:

  • în fiecare an, o suprafață de 35 - 40% din cele peste 291 mii ha. teren arabil nu se lucrează;
  • aproximativ 30% din aceasta suprafață se lucrează fără a se respecta tehnologiile de producție aplicate în țările U.E.;
  • încărcătura pe tractor este mult supradimensionată, ajungând de la 5 până la 8 ori - încărcătura normală este de 50 - 60 ha. pe tractor de 65 - 90 C.P.;
  • parcul de combine este învechit și nu asigură recoltarea în termen a producțiilor realizate;
  • aproximativ 90% din parcul de tractoare și utilaje agricole are durată de exploatare expirată, fiind deci învechit și cu consum de motorină aproape dublu față de cel utilizat de agricultorul din U.E.;
  • fiabilitatea este net inferioară, iar sectorul de servicii care să deservească reparațiile este aproape inexistent în 80% din comunele județului;
  • inexistența depozitelor de cereale specializate la nivelul grupurilor de producători.

Lipsa mijloacelor financiare și imposibilitatea agricultorului de a apela la creditul agricol sunt factorii care agravează cele arătate mai sus și deci, fac ca decalajul între agricultorul din UE și cel din județul nostru să se accentueze.

În sectorul zootehnic, principalele probleme ale județului Botoșani sunt:

  • o foarte slabă mediatizare a normelor sanitar-veterinare și de mediu, coroborate cu fermitatea cu care se efectuează actul de control de către inspectorii acestor instituții și de măsurile dispuse, care sunt mult mai dure decât în multe țări din UE, în care mediatizarea și toleranța încurajează agricultorul, în scopul integrării în norme și a sporirii producției;
  • dezinteresul specialiștilor de la mediu privind încercările agricultorilor de a întocmi proiecte cu finanțare europeană ;
  • dispersia efectivelor de animale atât ca număr, cât ca și specii în gospodăria agricultorului, lipsa asociațiilor de producători din acest domeniu și lipsa piețelor specializate;
  • lipsa firmelor de industrializare a principalelor produse agricole - lapte, carne, miere de albine etc., constituite la nivelul grupurilor de producători pentru a preîntîmpina concurența constituită prin firmele de tip "monopol" care impun prețurile producătorului agricol.

Viticultura, pomicultura, ca și cultivarea legumelor în câmp sau spații protejate sunt aproape inexistente în județ, în exploatații intensive, ele practicându-se mai mult în gospodăriile de subzistență a cetățenilor din mediul rural.

Din aceste motive s-au închis, pentru nerespectarea normelor sanitar-veterinare și de mediu, în special în perioada 2002 - 2004, aproximativ 110 exploatații de industrializare a laptelui și 90 de industrializare a cărnii, în loc ca acestea să se transforme în grupuri de producători și ulterior să se retehnologizeze într-un anume interval de timp.

Pentru remedierea acestor neajunsuri și apropierea producătorului român de modul de lucru și tehnologiile celui din țările UE, care este adevăratul nostru concurent pe piața produselor agricole, sunt imperios necesare câteva măsuri urgente, din care enumerăm:

    1. Stabilirea prin acte normative a exploatației optime, care să țină cont de condițiile de relief, și nu unitare, așa cum sunt în prezent, de avantajele și dezavantajele poziției geografice și de bonitatea terenurilor.
    2. Remedierea legislației privind impozitul pe teren și venitul agricol, în funcție de factorii enumerați la punctul 1, cu alocarea unei părți din acesta fermelor care au dimensiunea optimă. În acest fel, și concentrarea terenurilor se va face mult mai ușor.
    3. Dotarea ONG-urilor și asociațiilor profesionale, din fondurile MADR, cu laboratoare de certificare a calității produselor vegetale și zootehnice, după obiectul de activitate al acestora.
    4. Emiterea de acte normative care să permită procurarea de mașini agricole, tractoare și combine, cu finanțarea a 50 % din bugetul MADR, producătorilor asociați, organizați în grupul de producători sau cooperative care depășesc minim 30 de agricultori înscriși în Registrul Fermei.
    5. Subvenționarea dobânzii la creditul agricol pentru producție și investiții cu 70% din bugetul MADR, concomitent cu majorarea plafoanelor la dispoziția fermierilor - într-o primă fază pentru cei care conduc exploatații agricole optime.

Un motiv plauzibil pentru propunerea de la punctul 5 este viteza de rotație a mijloacelor circulante în agricultură, care este de aproximativ 360 zile, față de comerț, care este de minim 30 zile, pe de o parte, și practica din foarte multe țări, pe de altă parte.