Florin Țurcanu
Florin Țurcanu
Ședința Camerei Deputaților din 10 februarie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/20-02-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 10-02-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 februarie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.35 Florin Țurcanu - declarație politică intitulată "Principalele disfuncționalități ale agriculturii județului Botoșani".  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Florin Țurcanu:

Declarație politică intitulată "Principalele disfuncționalități ale agriculturii județului Botoșani".

Într-o țară cu o tradiție agrară, traversăm o perioadă în care producția agricolă și zootehnică sunt de "import" " Legumele, fructele și carnea provin în proporție de aproximativ 65% din țările UE și nu numai.

Vă expun în rândurile ce urmează o serie de probleme cu care se confruntă județul Botoșani, unul dintre județele cu potențial agrar și zootehnic, precum și o serie de soluții care ar putea diminua importul produselor agricole și zootehnice.

În ceea ce privește sectorul vegetal, problemele stringente sunt:

  • în fiecare an, o suprafață de 35 - 40% din cele peste 291 mii ha. teren arabil nu se lucrează;
  • aproximativ 30% din aceasta suprafață se lucrează fără a se respecta tehnologiile de producție aplicate în țările U.E.;
  • încărcătura pe tractor este mult supradimensionată, ajungând de la 5 până la 8 ori - încărcătura normală este de 50 - 60 ha. pe tractor de 65 - 90 C.P.;
  • parcul de combine este învechit și nu asigură recoltarea în termen a producțiilor realizate;
  • aproximativ 90% din parcul de tractoare și utilaje agricole are durată de exploatare expirată, fiind deci învechit și cu consum de motorină aproape dublu față de cel utilizat de agricultorul din U.E.;
  • fiabilitatea este net inferioară, iar sectorul de servicii care să deservească reparațiile este aproape inexistent în 80% din comunele județului;
  • inexistența depozitelor de cereale specializate la nivelul grupurilor de producători.

Lipsa mijloacelor financiare și imposibilitatea agricultorului de a apela la creditul agricol sunt factorii care agravează cele arătate mai sus și deci, fac ca decalajul între agricultorul din UE și cel din județul nostru să se accentueze.

În sectorul zootehnic, principalele probleme ale județului Botoșani sunt:

  • o foarte slabă mediatizare a normelor sanitar-veterinare și de mediu, coroborate cu fermitatea cu care se efectuează actul de control de către inspectorii acestor instituții și de măsurile dispuse, care sunt mult mai dure decât în multe țări din UE, în care mediatizarea și toleranța încurajează agricultorul, în scopul integrării în norme și a sporirii producției;
  • dezinteresul specialiștilor de la mediu privind încercările agricultorilor de a întocmi proiecte cu finanțare europeană ;
  • dispersia efectivelor de animale atât ca număr, cât ca și specii în gospodăria agricultorului, lipsa asociațiilor de producători din acest domeniu și lipsa piețelor specializate;
  • lipsa firmelor de industrializare a principalelor produse agricole - lapte, carne, miere de albine etc., constituite la nivelul grupurilor de producători pentru a preîntîmpina concurența constituită prin firmele de tip "monopol" care impun prețurile producătorului agricol.

Viticultura, pomicultura, ca și cultivarea legumelor în câmp sau spații protejate sunt aproape inexistente în județ, în exploatații intensive, ele practicându-se mai mult în gospodăriile de subzistență a cetățenilor din mediul rural.

Din aceste motive s-au închis, pentru nerespectarea normelor sanitar-veterinare și de mediu, în special în perioada 2002 - 2004, aproximativ 110 exploatații de industrializare a laptelui și 90 de industrializare a cărnii, în loc ca acestea să se transforme în grupuri de producători și ulterior să se retehnologizeze într-un anume interval de timp.

Pentru remedierea acestor neajunsuri și apropierea producătorului român de modul de lucru și tehnologiile celui din țările UE, care este adevăratul nostru concurent pe piața produselor agricole, sunt imperios necesare câteva măsuri urgente, din care enumerăm:

    1. Stabilirea prin acte normative a exploatației optime, care să țină cont de condițiile de relief, și nu unitare, așa cum sunt în prezent, de avantajele și dezavantajele poziției geografice și de bonitatea terenurilor.
    2. Remedierea legislației privind impozitul pe teren și venitul agricol, în funcție de factorii enumerați la punctul 1, cu alocarea unei părți din acesta fermelor care au dimensiunea optimă. În acest fel, și concentrarea terenurilor se va face mult mai ușor.
    3. Dotarea ONG-urilor și asociațiilor profesionale, din fondurile MADR, cu laboratoare de certificare a calității produselor vegetale și zootehnice, după obiectul de activitate al acestora.
    4. Emiterea de acte normative care să permită procurarea de mașini agricole, tractoare și combine, cu finanțarea a 50 % din bugetul MADR, producătorilor asociați, organizați în grupul de producători sau cooperative care depășesc minim 30 de agricultori înscriși în Registrul Fermei.
    5. Subvenționarea dobânzii la creditul agricol pentru producție și investiții cu 70% din bugetul MADR, concomitent cu majorarea plafoanelor la dispoziția fermierilor - într-o primă fază pentru cei care conduc exploatații agricole optime.

Un motiv plauzibil pentru propunerea de la punctul 5 este viteza de rotație a mijloacelor circulante în agricultură, care este de aproximativ 360 zile, față de comerț, care este de minim 30 zile, pe de o parte, și practica din foarte multe țări, pe de altă parte.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 19 septembrie 2019, 22:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro