Valeriu Ștefan Zgonea
Valeriu Ștefan Zgonea
Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.46/17-04-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 07-04-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.36 Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică cu tema "Reclădirea încrederii în economia românească";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Reclădirea încrederii în economia românească"

Acordul liderilor G20 la summit-ul de la Londra, care a avut loc săptămâna trecută, marchează un prim pas decisiv pe calea relansării economiei. Deși s-a desfășurat sub semnul divergențelor, reuniunea statelor G20, ce concentrează 90% din bogăția mondială, și-a atins, în mare parte, scopul: liderii celor mai dezvoltate 20 de țări din lume au căzut de acord asupra unui important plan de stimulare a economiei mondiale, care include întărirea legislației privind fondurile de investiții și paradisurile fiscale, precum și reglementarea mai strictă a sistemului financiar global.

Au fost dezbateri aprinse, s-au adoptat măsuri importante, care trebuie să se afle și în atenția noastră, mai mult decât tot felul de bombe mediatice lansate pentru a deturna atenția publicului.

Liderii G20 au decis să pună capăt paradisurilor fiscale care nu se conformează reglementărilor fiscale internaționale și care nu sunt de acord să furnizeze informațiile solicitate de autorități. Totodată, s-a hotărât suplimentarea fondurilor FMI și ale altor instituții financiare cu un trilion de dolari.

Așadar, mai multe reguli, un control mai riguros al piețelor financiare și reforme instituționale, acestea sunt principalele măsuri menite să "vindece" economia mondială. În documentul pe care l-au semnat toți șefii de stat și de guvern prezenți la summit se regăsesc punctele centrale ale planului de reformă, fiind cel mai mare plan economic global din istorie, prin care 5 mii de miliarde de dolari vor fi injectate în economia mondială.

La summit-ul de la Londra s-a discutat și despre alimentarea fondurilor pentru ajutarea piețelor emergente în dificultate, în special a țărilor est-europene, afectate din ce în ce mai mult de criza economică.

Toate măsurile adoptate ne privesc și pe noi, pentru că România este afectată de criză, o criză pe care nu am provocat-o noi, dar care a scos la lumină toate dezechilibrele structurale acumulate de economia țării noastre. Criza va fi de durată și trebuie să fim capabili să ne protejăm, trebuie să știm ce decizii majore sunt adoptate la nivel global, pentru că aceste decizii influențează economia românească, precum și răspunsul autorităților române, al Guvernului nostru în fața provocărilor perioadei pe care o traversăm.

Relevantă, în acest context, este reclădirea încrederii în economia românească. Banca Națională a României a deblocat o parte importantă de resurse destinate repornirii creditării economiei. Totodată, un semn bun este dat de faptul că rata de absorbție a fondurilor europene s-a dublat în ultimele trei luni. Desigur, provocările sunt mari și trebuie să găsim soluțiile adecvate pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm.

PSD consideră că este total greșit să fie crescute taxele și impozitele într-o perioadă de criză. În timp ce Franța, spre exemplu, renunță la impozitul forfetar, cel puțin în această perioadă dificilă, România vrea să adopte acest sistem.

Instituirea unui impozit forfetar nu ar reuși decât să împingă spre faliment majoritatea firmelor mici și mijlocii. Peste 80% din firmele din România sunt mici și foarte mici. Sugrumarea acestui sector ar însemna o lovitură dată cererii de bunuri și servicii în piață și, implicit, o comprimare și mai accelerată a economiei. Vor fi desființate zeci de mii de locuri de muncă, în condițiile în care preocuparea Guvernului trebuie să fie, în primul rând, păstrarea locurilor de muncă existente și crearea altora noi.

Cum putem crea locuri de muncă? Prin investiții, prin susținerea unor proiecte importante de infrastructură. Asupra acestor probleme trebuie să se concentreze Guvernul. În plus, rectificarea bugetară nu trebuie să se transforme într-un pretext pentru abandonarea angajamentelor din Programul de Guvernare. Capacitatea de reacție a Executivului, în primul rând a ministerelor transporturilor și dezvoltării, care au bugete consistente de investiții, constituie un element de bază pentru combaterea efectelor crizei și pentru reclădirea încrederii în economia românească.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 16 septembrie 2019, 5:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro