Zanfir Iorguș
Zanfir Iorguș
Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.121/09-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 29-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 septembrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.30 Zanfir Iorguș - declarație politică cu tema "Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă; bătrânii României, încotro?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Zanfir Iorguș:

"Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă; bătrânii României, încotro?"

În sesiunea ONU din februarie 1991 s-a stabilit ziua de 1 octombrie ca "Zi Internațională a Persoanelor în Vârstă", iar la 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU a adoptat, prin Rezoluția 46/91, "Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă, destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câștigați". Transpunerea în viața de zi cu zi a prevederilor înscrise în documentele ONU a impus crearea unui sistem de mecanisme specifice, capabile să pună în practică aceste obiective importante ale organizației mondiale.

Această sărbătoare ar trebui să ne prilejuiască atât nouă, cât și guvernanților, niște reflecții. Și asta deoarece, în graba spre viitor, scăpăm din vedere dorințele, cerințele, necesitățile acelora care au ajuns la această vârstă, și nu ne mai întoarcem privirile spre cei care au construit prezentul și o parte din trecut. Prezentul nu poate fi explicat fără cunoașterea trecutului, așa cum nici viitorul nu poate fi proiectat fără explicarea prezentului. Tot așa, generațiile viitoare își găsesc probabilitatea de destin în faptele celor în vârstă de astăzi. Din păcate, prea rar ne manifestăm nevoia ca, dincolo de a ne căuta rădăcinile în generațiile trecute, să-i omagiem pe cei care au adăugat, după puterile lor, trepte pe scara devenirii umane.

Pensionarea este un moment deosebit de important în viața fiecăruia dintre noi, dar, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, este un moment dificil, care, adesea, este însoțit de un neplăcut sentiment al inutilității pentru societate.

Individul, ca persoană, nu poate fi independent în totalitate, el depinzând în marea majoritate a cazurilor de societatea în care trăiește. Cum în ultimii ani în societatea românească au avut loc mari schimbări în toate domeniile, bătrânii au rămas pe un prag al societății undeva la limita dintre existență și supraviețuire.

Dincolo de constrângerile lor fiziologice și spirituale, este onorant și omenesc de a omagia sentimentul de solidaritate cu persoanele vârstnice, care nu trebuie să se simtă excluse social. Toate acestea trebuie traduse în fapte, în viață, de către guvernanți, prin asigurarea unui trai fără privațiuni majore vârstnicilor, prin integrarea și valorificarea experiențelor de viață în proiectele prezentului și ale viitorului.

Viața bătrânilor a devenit temă a discursului politic prin care se încearcă, prin cuvinte cu grijă alese, o anumită compasiune filantropică. Aceste discursuri nu țin de cald și nici de foame. Mai mult ca sigur că mai mult umilesc.

Concret, trebuie să se facă mai mult. Lipsesc acele cămine unde bătrânii să fie îngrijiți și ajutați să-și ducă bătrânețile mult mai demn. Se așteaptă să moară cineva, pentru a se face loc altui bătrân. Rolul familiei este esențial în viața bătrânilor. Grija copiilor față de părinți, prezența nepoților aduc bucurii și o stare psihologică optimistă. Prelungirea activității în condiții bune induce o stare sufletească deosebită. Câți bătrâni au parte de o bătrânețe fericită? Ce face societatea pentru cei ajunși la apogeul mult așteptat? Iată întrebări la care nu se prea găsesc răspunsuri. Un rol important îl pot avea și acele ONG-uri care se ocupa de asistență socială, asociațiile de pensionari, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Se pare însă că nici acestea nu-și pot îndeplini funcțiile statutare propuse, din motive dintre cele mai diverse, și în mod special din lipsă de fonduri.

De aceea, este necesar să existe o preocupare continuă pentru a identifica, cât mai grabnic, soluții pentru îmbunătățirea traiului zilnic al persoanelor în vârstă și, desigur, al pensionarilor.

Grija societății și, în special, a celor ce conduc destinele acestei țări ar trebui să se îndrepte spre identificarea soluțiilor de protecție a pensionarilor, respectiv a vârstnicilor. Trebuie să avem grijă ca viitoarele legi să aibă în vedere garantarea fondurilor pentru pensii, astfel încât, indiferent cât de greu ne-ar fi, să putem asigura un trai decent și fără lipsuri persoanelor vârstnice. Este de datoria noastră să căutăm modalitățile prin care viața bătrânilor să fie cel puțin mulțumitoare. Aceasta este o datorie morală și, în același timp, constituțională!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 27 ianuarie 2020, 21:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro