Iosif Veniamin Blaga
Iosif Veniamin Blaga
Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/19-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.9 Iosif Veniamin Blaga - declarație politică având tema "Parcurile naționale - în continuă dificultate";

 

Domnul Mircea Dușa:

  ................................................

Are cuvântul domnul deputat Iosif Blaga Veniamin.

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Parcurile naționale - în continuă dificultate."

Doamnelor și domnilor colegi,

România, ca și alte state ale lumii, deține un număr de 28 arii naturale protejate, din care 14 parcuri naturale și 14 parcuri naționale. 13 dintre acestea sunt în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor și 5 în subordinea altor instituții.

La nivel mondial există circa 4000 de parcuri, dintre care doar 2 cu autofinanțare, celelalte fiind susținute în mare parte financiar de statele pe teritoriul cărora se află. Din nefericire, parcurile naționale și naturale din România nu au o asemenea susținere, ea nefiind reglementată corespunzător.

A existat Agenția Națională pentru Arii Protejate care a fost desființată fără a pune altceva în loc, astfel încât activitatea acestora să poată fi susținută corespunzător, pentru interesul tuturor, dar mai ales pentru beneficiul mediului.

Dintr-o analiză succintă a evenimentelor reiese faptul că există probleme de ordin general și probleme specifice fiecărui parc. Având în vedere multitudinea problemelor enumerăm doar câteva dintre acestea: nesusținerea de către stat a funcționării administrațiilor parcurilor, toată finanțarea acestor structuri fiind lăsată pe seama altor entități, în principal Regia Națională a Pădurilor, consilii județene, universități etc.; faptul că terenurile și clădirile aparținând administrațiilor parcurilor nu sunt considerate de "utilitate publică", face ca administrațiile să plătească taxe și impozite foarte mari pentru ele; inexistența unor uniforme, echipamente și însemne specifice pentru personalul tuturor parcurilor din România; inexistența dotărilor pentru protecția și securitatea personală a angajaților, în condițiile în care se lucrează în teren accidentat și au loc întâlniri frecvente cu persoane agresive și animale sălbatice periculoase; o anumită subordonare creează și dificultatea aplicării cu strictețe a legii parcurilor.

Există și multe alte probleme legate de salarizare, lipsa personalului și inexistența unei legislații adecvate problemelor existente.

În cazul particular al Parcului Național Retezat, parc înființat în 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, parc căruia i s-a conferit în 1979 statutul de rezervație naturală de către UNESCO, problemele existente sunt greu de acceptat de către cei cu dragoste către natură, mediu și patrimoniu național.

Administrația acestui parc a luat ființă în 1999, ea având în grijă circa 38.000 ha. Cu un personal scriptic de numai 17 oameni, conform HG nr.230/2003, reduși la 16 prin decizia RNP, dintre care 13 activi și 3 posturi neocupate.

Pentru parcuri similare în Europa, exemplu Ungaria, Serbia, Italia, Austria, aceștia au între 93 și 110, cu circa 80 de rangeri, față de 10 rangeri, câți veghează asupra problemelor Parcului Național Retezat.

Acest parc mai are un specific care îi creează dificultăți în administrare: existența unor proprietăți particulare pe suprafața lui: 11.000 ha domeniul Kendeffy, 650 ha domeniul Ocskay și 1.700 ha Academia Română, care prin legea nr.33/2008 a comasat această suprafață în acest parc.

În state precum Ungaria și Serbia administrațiile au competență totală privind problematica parcurilor, fără a exista suprapuneri de competențe.

Stimați colegi și colege membrii ai Parlamentului,

Am convingerea că sunteți de acord că trebuie să intervenim asupra legislației specifice parcurilor naționale și naturale astfel încât să poată fi asigurată administrarea acestora ca un bun al tuturor.

Haideți să credem în cuvintele colonelului August von Spiess, maestrul vânătorilor regale și unul dintre primii administratori ai acestui domeniu: "Nu-mi pot imagina aceste păduri minunate, aceste stânci și acești munți fără neastâmpărul lupilor, fără râsul cu blană pătată, fără mistrețul scurmător, mândru cerb și ursul voinic. Ei sunt viața și poezia pădurilor străvechi, nestematele acestor păduri minunate ale Carpaților."

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 8:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro