Zanfir Iorguș
Zanfir Iorguș
Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/19-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.43 Zanfir Iorguș - declarație politică cu referire la "Cooperarea stat-Biserică în domeniul protecției sociale";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Zanfir Iorguș:

,,Cooperarea stat-biserică, în domeniul protecției sociale"

De-a lungul întregii ei istorii, și prin diversele tradiții care o reprezintă, biserica a fost angajată într-un efort de transformare - deopotrivă materială și spirituală - atât cu privire la personalitățile individuale ale membrilor ei, cât și în planul societății în ansamblu, acordând o atenție specială în acest proces celor defavorizați și marginalizați.

Implicarea socială a bisericii a avut întotdeauna ca bază de referință valoarea individului, întrucât prin acesta se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre societate și biserică.

Colaborarea dintre biserică și stat în privința acțiunii sociale trebuie să aibă ca punct de plecare asumarea demnității persoanei umane.

Prin aplicarea principiului subsidiarității nu se creează doar drepturi, ci și responsabilități. Statul trebuie să cedeze o parte din atribuții atunci când cetățeanul ( sau o comunitate) este îndreptățit sau capabil să le preia, altfel spus să încurajeze asumarea subsidiară. În același timp, în situația în care cetățeanul, respectiv comunitatea, din cauza apariției anumitor riscuri, nu pot sa-și îndeplinească obligațiile, nivelurile superioare trebuie să fie pregătite să le preia.

Din perspectiva principiului acțiunii sociale, biserica devine parte a societății civile nu numai în plan spiritual, ci și în plan funcțional. Prin natura sa și prin potențialul său, biserica poate contribui în așa fel încât serviciile sociale oferite de această instituție să fie mai puțin costisitoare decât cele finanțate în mod obișnuit prin buget.

Problemele care pot apărea într-o comunitate și pe care statul încearcă să le soluționeze prin serviciile specializate sunt și problemele bisericii. Bazându-se pe suportul istoric pe care biserica îl are în acest sens, i se cere o implicare activă profesionistă ca o alternativă la serviciile sociale ale statului.

Dacă ar fi să avem în vedere numai cota de credibilitate de care se bucură în prezent biserica, implicarea socială a cultelor religioase nu poate fi decât benefică pentru societatea românească în ansamblul său. Mai mult decât atât, sprijinul acordat cultelor de stat în vederea participării lor la viața socială ar putea fi privit și ca un act reparator față de o perioadă comunistă în care au fost îngrădite manifestările de ordin social ale cultelor religioase.

Cooperarea dintre stat și biserică poate duce la reunirea eforturilor pentru realizarea reformei în domeniul protecției sociale, mai ales în acele zone dificile în care o singură instituție a statului nu poate avea răspuns absolut, cum ar fi:

  • sărăcia, ca și cauză a abandonului copiilor și izolării bătrânilor;
  • includerea socială a unor categorii grav afectate;
  • cauzele socio-economice care duc la destrămarea familiei și a valorilor familiale, care au consecințe negative mai ales asupra copiilor;
  • cauzele delincvenței juvenile.

Ca și în restul statelor Uniunii Europene și în România este deja instituită o formă de protecție socială. Doar că s-a ajuns la concluzia că instituționalizarea aduce prejudicii, afectează personalitatea beneficiarului extrem de tare. De aceea este important și pentru reprezentantul bisericii să fie conștient și să fie implicat tot timpul în reforma sistemului de asistență socială la modul cel mai practic.

Unul din principalele obiective ale procesului de reformă în domeniu ar trebui să fie descentralizarea sistemului la nivelul autorităților locale, având ca finalitate sprijinirea creării și dezvoltării treptate a serviciilor sociale la nivelul fiecărei comunități locale. Scopul acestor transferări de responsabilitate este acela de a crea condițiile necesare, în esență responsabilizarea comunității locale, apropierea serviciilor de binefaceri și unificarea deciziilor la nivel local, care să permită restructurarea vechilor instituții de protecție și crearea de servicii alternative la protecția de tip rezidențial în instituție. Această restructurare trebuie să presupună reorganizarea instituțiilor existente prin înlocuirea practicilor de globalizare a asistenței sociale și a funcționării inerțiare, centrate practic pe interesul instituției, cu îngrijirea personalizată a persoanelor defavorizate.

Nu cred că mai este necesar să subliniez importanța coordonării acțiunilor, astfel încât resursele umane și materialele să-și găsească cea mai bună utilizare, să se evite redundanțele și dublarea acțiunilor, pe de-o parte, precum și absența totală a intervenției pentru un anumit grup țintă, pe de altă parte.

De aceea consider că prin adoptarea legii privind stabilirea parteneriatului dintre stat și biserică în domeniul asistenței sociale se va îmbunătăți calitatea activităților sociale, va spori numărul persoanelor care vor beneficia de acestea, iar asistența socială, în ansamblul ei, va fi mai bine consolidată.

Nu aș vrea să închei fără să menționez faptul că este foarte important să se înceapă recunoașterea statului ca partener social al cultelor religioase, pentru ameliorarea sistemului de asistență socială și medicală, să se realizeze legătura la nivel local între direcțiile județene de protecție a drepturilor copilului și birourile de asistență socială ale Bisericii Ortodoxe Române, respectiv fundațiile/asociațiile înființate pe lângă bisericile/locașurile celorlalte culte, să se formalizeze prin convenții cadru colaborarea la nivel central.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 18 iulie 2019, 10:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro