Ion Dumitru
Ion Dumitru
Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/19-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.47 Ion Dumitru - declarație politică având tema "Consolidarea stării de subzistență";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ion Dumitru:

"Consolidarea stării de subzistență"

În această declarație politică consider necesară abordarea locului și rolul micii gospodării țărănești în ansamblul agriculturii și în perspectivă, pe termen lung, a evoluției economiei românești. O modalitate de a răspunde acestui deziderat este gândirea unei strategii sau măcar a unor elemente strategice care să dea contur la ce ar trebui făcut pentru supraviețuirea micilor gospodării rurale, ele reprezentând sectorul cel mai vulnerabil al spațiului rural românesc actual. Conceptul de supraviețuire a micii gospodării țărănești trebuie să pornească de la nivelul actual economic și social al mediului rural românesc. De la acest nivel poate fi inițiat procesul ulterior de dezvoltare, ale cărei limite superioare vor fi determinate de potențialul uman, natural și de capacitatea de regenerare a resurselor vitale procesului de viețuire.

Procesul de supraviețuire este selectiv: presupune nu numai câștigători, dar și perdanți, ambele categorii fiind prezente în spațiul economic și social românesc. Sunt localități rurale în curs de depopulare, după cum sunt și sate ori comune prospere, gospodării cu spirit întreprinzător, adaptate la greutățile și specificul economiei de piață și care "luptă" serios pentru supraviețuire, dar și altă categorie de gospodari, care așteaptă încă ajutorul statului, ca acesta să le ridice standardul de viață.

La înclinarea balanței într-un sens sau celălalt contează determinarea gospodarului de a-și depăși condiția economică, primăria și primarul, vocația locală și vârsta medie a locuitorilor.

Țăranul trebuie să rămână țăran, dar adaptat la secolul XXI, cu care el se va integra, dar drama sau destinul lui, spectrul subzistenței nu va dispare, și aceasta nu din cauza țăranului.

"Când va dispărea ultimul țăran din lume... va dispărea și ultimul om din specia de om și atunci or să apară maimuțe cu haine" (Petre Țutea).

Schimbarea "modelului de țăran" în muncitor pe o mare suprafață de teren arabil, al cărui proprietar poate să rămână necunoscut lui, dispariția micii gospodării rurale transformă țăranii de astăzi în "cetățeni ai lumii", efect - dorit sau nu - al procesului de globalizare, pas important spre dispariția națiunii, conștiinței umane (deja noțiune perimată) sau culturi naționale. Marile companii transnaționale care croiesc economia modernă nu au nevoie, în strategiile lor de dezvoltare orientate spre profit, de componentele menționate, ale statului învechit, dinainte de secolul XXI.

Filosofia stării de subzistență trebuie să țină cont și de faptul că țăranii trăiesc la acest nivel impus de împrejurările dorinței lor, cer puțin de la societate și de la administrația centrală. Supraviețuirea micii gospodării permite statului, mai ales a unui stat ce se găsește în profundă criză economică, conjuncturală sau permanentă, să-și dirijeze eforturile către alte obiective, considerate prioritate de către Guvern.

În sfârșit, conceptul de supraviețuire trebuie să se ocupe și de efectele perverse ale acesteia: gestiunea celor ce nu reușesc să supraviețuiască, atât ca dramă personală, cât și ca proces sau fenomen social (sate pustiite, depopulate) cu efect la nivel național.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 20:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro