Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/19-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.69 Marius Rogin - declarație politică intitulată "Republica Moldova și România - regăsirea dialogului necesar";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Rogin:

Declarație politică intitulată "Republica Moldova și România - regăsirea dialogului necesar"

După o lungă perioadă de divergențe la nivel diplomatic, Republica Moldova și România au adoptat calea dialogului constructiv. Insuccesul comuniștilor moldoveni la ultimele alegeri parlamentare - din 29 iulie 2009 - și efortul noii conduceri de la Chișinău de a se apropia de București și de Bruxelles au constituit cei mai importanți factori ce au dus la apariția acestuia.

În acest context, președintele român Traian Băsescu, însoțit de o delegație numeroasă de oficialități politice de prim nivel, a aterizat dincolo de Prut și, împreună cu președintele interimar moldovean Mihai Ghimpu, a consfințit la nivel oficial apropierea dintre cele două state. În 2010 se așteaptă ca Republica Moldova să mai treacă prin febra electorală, însă recentele demonstrații moldo- române au arătat cum trebuie să fie cu adevărat relațiile dintre două state legate de o limbă, respectiv de o istorie mai mult sau mai puțin comună, și totodată au pus bazele unei colaborări avantajoase de care ar trebui să se țină cont pe viitor.

Anul 2009 a trecut, însă în istoria relațiilor moldo-române a rămas ca un reper, arătând, pe de o parte, cum e să ajungi la apogeul unor tensiuni diplomatice și, pe de altă parte, cum e să redresezi consecințele acestora. În prima jumătate a anului 2009, conform fostei puteri comuniste, România a reprezentat pentru Republica Moldova principalul inamic al stabilității și suveranității sale. În sprijinul unor declarații de propagandă ieftină s-au înscris mai multe acțiuni diplomatice nechibzuite precum: expulzarea ambasadorului român din Republica Moldova, acuzarea României de tentativă de lovitură de stat și impunerea vizelor de călătorie pentru cetățenii români (în dezacord cu așteptările europene), care au degradat complet dialogul dintre Chișinău și București.

În a doua jumătate a anului 2009, noua putere formată de Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a restabilit și chiar a oferit o nouă dimensiune relațiilor diplomatice cu partea română. Mihai Ghimpu, în calitate de speaker și de președinte interimar al Republicii Moldova, și-a cerut scuze față de comportamentul lipsit de tact diplomatic al fostei conduceri, prim-ministrul Vlad Filat a lucrat de zor la semnarea unui acord privind micul trafic de la frontieră, părțile moldovene și române au convenit la deschiderea a trei consulate (unul moldovenesc - la Iași, două românești - la Bălți și la Cahul), și România a primit, după zece luni de interimat, acordul pentru un nou ambasador la Chișinău.

În acest context diplomatic favorabil, Traian Băsescu, însoțit de o delegație impunătoare formată din șase miniștri: Vasile Blaga (MAI), Adriean Videanu (MEC), Teodor Baconschi (MAE), Radu Berceanu (MTI), Elena Udrea (MDRT), Cătălin Predoiu (MJ), dar și de alți demnitari: Eugen Tomac, secretar de stat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, și Constantin Simirad, președintele CJ Iași, Viorel-Richard Badea, senator PD-L, și Tudor Panțîru, deputat PSD, a aterizat la Chișinău.

Demonstrația de la aeroport a reprezentat doar prologul unei întâlniri călduroase, Președintele român având o gazdă excelentă în omologul său interimar moldovean, numeroase discuții cu liderii politici importanți de la Chișinău, un program încărcat, în care a străbătut o jumătate de țară, vizitând monumentele și mormintele unor personaje și eroi de referință pentru istoria celor două state. De remarcat că niciodată, pe parcursul celor patru deplasări anterioare la Chișinău, președintele Băsescu nu s-a înconjurat cu o delegație atât de numeroasă, iar atmosfera a fost atât de relaxată.

La Chișinău, Traian Băsescu s-a comportat aidoma unui frate mai mare, oferind sfaturi tinerei generații basarabene și lămurind unele aspecte ce mai frământă o parte a eșichierului politic moldovenesc. Practic, el și-a afirmat încă o dată susținerea față de năzuințele majorității populației din partea stângă a Prutului.
Primul mesaj președintele Băsescu l-a transmis încă pe 20 ianuarie a.c., la întâlnirea cu ambasadorii acreditați la București, declarând că integrarea Republicii Moldova în UE reprezintă proiectul său "de suflet".

Peste o săptămână, la Chișinău, și-a reiterat poziția, felicitând partea moldoveană pentru începerea negocierilor în vederea semnării unui acord de negociere. Președintele Băsescu a transmis un al doilea mesaj, și anume că: "România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocați în patru tranșe anuale, destinați proiectelor de infrastructură în educație, modernizarea școlilor, cu precădere, și proiectelor de infrastructură de importanță locală, la nivel de administrații locale".

Un al treilea mesaj s-a referit la cetățenia română pentru basarabeni. Președintele Băsescu a admis că efortul legislativ va fi completat de un cadru funcțional ce va trebui să eficientizeze procesul redobândirii acesteia. De precizat că la două zile de la afirmația sa, executivul a adoptat prin ordonanță de urgență înființarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, cu sediul la București și cu cinci unități la nivelul țării: Iași, Galați, Suceava, Cluj, Timișoara.
Un al patrulea mesaj a fost adresat tinerei generații, promițând majorarea numărului burselor de studii în România de la 3.400 în prezent la 5.000 în 2011.

Și nu în ultimul rând Traian Băsescu s-a referit la Tratatul politic de bază și la Tratatul de frontieră (idei ale fostei conduceri comuniste), precizând că "nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România și Republica Moldova", fiindcă, potrivit unei idei enunțate mai demult, Bucureștiul a recunoscut granițele Republicii Moldova moștenite de la Uniunea Sovietică și nu vrea ca printr-o nouă semnătură să se transforme într-un "partener al lui Ribbentrop și al lui Molotov".

Cele mai relevante pentru o bună calitate și o strânsă solidaritate a relațiilor bilaterale sunt proiectele comune. În acest sens, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, cu câteva zile înainte de vizita lui Traian Băsescu, afirma la Iași că "idealul unității naționale", în prezent, se poate înfăptui prin conducte de gaz, rețele electrice, o linie de cale ferată cu ecartament european între cele două maluri ale Prutului și investiții directe. Așa se explică de ce președintele român a fost însoțit de cei mai importanți miniștri ai premierului Emil Boc. Sarcina lor și a partenerilor moldoveni a fost să discute pe marginea unor proiecte de infrastructură comună (conectarea rețelelor energetice, electrice și a căilor ferate), să reia colaborarea în domeniul educației și să devină mai activi în cheltuirea celor 130 de milioane de euro acordate de UE pentru proiecte comune România-Republica Moldova-Ucraina. Astfel, se prefigurează un parteneriat româno- moldovenesc, al cărui obiectiv a fost anunțat chiar de liderul român, "apropierea și integrarea în UE a Republicii Moldova. "

În concluzie, se poate spune că noua dimensiune a relațiilor moldo-române a demarat pe un trend pozitiv, încrezător pentru unii și îngrijorător pentru alții, dar necesar, indiferent de asperități și situații politice.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 20 septembrie 2019, 13:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro