Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/12-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 02-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2010

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președinta Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.

*

  Georgică Dumitru - declarație politică intitulată Pentru o cultură a diversității;

Domnul Mircea Dușa:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Deschid ședința dedicată declarațiilor politice și începem cu Grupul parlamentar al PSD. Au depus în scris domnii deputați Ioan Stan, Dumitru Chiriță, Florin Pâslaru, Ion Călin, Adrian Mocanu, Costică Macaleți, Emil Radu Moldovan, Dușa Mircea, Marian Ghiveciu.

Grupul parlamentar al PD-L. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Georgică.

   

Domnul Georgică Dumitru:

Bună dimineața!

Declarația mea politică se numește "Pentru o cultură a diversității".

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Încep această declarație politică prin a vă ruga să faceți un exercițiu de memorie și să vă aduceți aminte câți prieteni sau simple cunoștințe rromi aveți și să vă aduceți aminte de câte ori v-ați simțit jenați din cauza acestui lucru.

Nu este nevoie să-mi răspundeți. Este doar un exercițiu retoric. Dar în spatele acestuia se află una dintre cele mai crude realități ale societății românești. Suntem un popor care înglobează și refuză totodată o etnie: cea rromă. Privim și savurăm uneori produsele lor culturale, dar ne este rușine să recunoaștem acest lucru. Încercăm să spunem că suntem români, cu un singur "r", și nu rromi, atunci când mergem peste hotare.

Încercam cu disperare să convingem Europa că nu suntem un popor de Mailat. Și, paradoxal, încercăm să mințim Europa spunând că avem programe și proiecte pentru integrarea socială a acestei etnii, deși în inimile noastre nici nu credem și nici nu vrem așa ceva. Este semnul ipocriziei noastre ce vine dintr-o lipsă a culturii diversității, a refuzului celui ce nu-mi seamănă, a fricii ancestrale de celălalt, iar și mai trist este faptul că ni se întâmplă asta într-o Europă tot mai cosmopolită și tot mai multiculturală.

Vreau să atrag atenția asupra acestui fenomen din două motive: în primul rând, colegiul pe care îl reprezint în Parlamentul României este unul având o numeroasă populație de etnie rromă și, în al doilea rând, eu cred că de rezolvarea problemelor specifice acestei etnii depinde rezolvarea multora dintre problemele noastre ca popor european.

Caracteristicile de tip etnic propriu-zis - limbă specifică, pe care nu toți o cunosc și o utilizează, tradiții, port, muzică, conștiință a apartenenței - se combină cu efectele negative ale deficitului istoric de modernizare a majorității populației de rromi. O lungă istorie de marginalizare s-a sedimentat într-o întârziere a procesului de modernizare, cu blocaje importante de integrare cu succes într-o societate în rapidă schimbare, dominată de o competiție în creștere.

Deficitul de modernizare a fost compensat o lungă perioadă de timp prin dezvoltarea unor strategii de supraviețuire la marginea societății care, pe lângă fixarea unei sărăcii adesea extreme, a blocat angajarea într-un proces de modernizare de succes.

Din păcate, atitudinea rromilor față de educație este însă în continuare negativă. Atunci când nu este obligatorie, educația formală este în bună parte refuzată de rromi, chiar dacă este gratuită, precum grădinița, liceul, școlile vocaționale sau facultățile de stat.

Este evident că analfabetismul este o sursă primară de excluziune extrem de semnificativă pentru populația de rromi din România. Importanța pe care școala o are pentru copiii rromi este extrem de mare. Practic este, în multe cazuri, singurul mod prin care ei pot scăpa din cercul vicios al excluziunii sociale: sărăcie - dezinteres, pentru școală-analfabetism, lipsa unei profesii și a salariului, sărăcie.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Dincolo de aceste analize strict sociologice și/sau psihologice stă un adevăr: situația rromilor din România este una gravă, iar nerezolvarea ei întârzie România în procesul de adevărată integrare europeană. Și se pot desprinde, cu ușurință, două direcții importante de acțiune, în primul rând, îmbunătățirea pregătirii școlare și profesionale. Acest obiectiv ar trebui să-și centreze atenția și resursele pe două direcții prioritare: reducerea spre lichidare a analfabetismului tinerilor si concentrarea efortului pe cei cu șanse mari de reușită. Aceasta înseamnă stimularea copiilor cu resurse pentru finalizarea unor puncte cheie ale procesului de învățământ: gimnaziu, școală profesională, liceu, facultate, în al doilea rând, creșterea numărului de salariați. Acest obiectiv se poate realiza prin creșterea pregătirii profesionale, prin stimularea angajării în locuri de muncă care nu cer o calificare specială, dar prin oferirea la locul de muncă a unei îmbunătățiri a pregătirii, prin creșterea numărului de locuri de muncă în activități de suport pentru romi: profesori, asistenți sociali și medicali etc.

Evident că aceste două direcții nu sunt singurele. Dar bine ar fi să începem dezvoltarea lor cu prioritate si, sunt convins, în scurt timp vom vedea și rezultatele.

În final, vreau sa subliniez faptul ca această declarație politică se vrea, înainte de toate, un semnal de alarmă față de o problemă pe care noi toți o tratăm asemeni gospodinei din zicala, care, spre mândria satului, ascunde gunoiul sub preș. Trebuie să fim conștienți de faptul că avem o problemă și că trebuie să o rezolvăm. Doar așa vom fi o Românie europeană, multiculturală si modernă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică cu titlul România ta, viitorul cui?;

De la Grupul parlamentar al PD-L au depus în scris: domnul Marius Rogin, doamna Claudia Boghicevici, domnul Silviu Prigoană, domnul Ioan-Nelu Botiș, doamna Doinița Chircu, domnul Cezar Preda.

De la Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Cătălin Cherecheș.

Vă aparține microfonul, domnule deputat.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi se intitulează "România ta, viitorul cui?"

Specialiștii în probleme demografice din România afirmă că evoluția demografică în România prezintă semne îngrijorătoare, iar principalele probleme sunt sporul natural negativ, sporul migrator negativ, calitatea natalității și structura pe vârste a populației. Prognozele arată că până în 2025, populația României va scădea la 19-20 milioane locuitori, reducerea populației tinere (0-14 ani) și creșterea ponderii celor peste 65 de ani.

Dacă familia românească a secolului al XIX-lea era una numeroasă, la începutul secolului XXI, situația se prezintă cu totul altfel. Tranziția prelungită către economia de piață nu a crescut nivelul de trai, ba dimpotrivă, sistemul de valori ce constituiau baza cutumelor și normelor de comportament moral și aducătoare de coeziune socială degradându-se și el. Realitățile socio-economice, prelungirea școlarizării până spre 25 de ani și presiunile carierei conduc la o rată a natalității din ce în ce mai mică.

Familia rurală, în care trăiau laolaltă generații întregi - nepoți, copii, părinți - și-a pierdut și ea aceste caracteristici. Statutul individului nu mai este atât de mult legat de condiția întemeierii familiei, iar relațiile generațiilor active economic cu cele dependente se depersonalizează și ele tot mai mult.

Prinși între vârtejul profesiei și lupta pentru un post cât mai bun, tinerii amână atât întemeierea unei familii, cât și apariția copiilor în viața lor. Costul creșterii unui copil, suportul fragil din partea statului, lipsa unor servicii care să-i ajute, fiind și ele tot atâtea piedici în viața de cuplu, cu efect asupra creșterii demografice.

Iată realități care pot să constituie un moment de reflecție pentru Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport, pentru instituțiile guvernamentale și neguvernamentale care au un cuvânt de spus în această privință.

Vă vine să credeți că fertilitatea în România este una dintre cele mai scăzute din Europa? Trist, dar adevărat. Iar, conform proiecțiilor, în anul 2050, populația României va fi mai mică de 16 milioane de locuitori. Fără a lua în calcul migrația externă. De aceea, pentru a putea vorbi de România de mâine, e nevoie de soluții, începând cu îmbunătățirea legislației care privește mama și copilul, învățământul obligatoriu gratuit, asistența medicală, sprijinul corespunzător pentru familiile cu condiții precare.

Vă mulțumesc.

 
  Lakatos Petru - Scrisoare deschisă adresată ministrului finanțelor publice, Sebastian Vlădescu. Tăcere complice sau interpelare?;

Domnul Mircea Dușa:

De la Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Petru Lakatos.

   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

"Scrisoare deschisă adresată ministrului finanțelor publice, Sebastian Vlădescu. Tăcere complice, sau interpelare? "

Stimate domnule ministru,

Noul fundal mov al site-ului oficial al Ministerului Finanțelor Publice nu mă poate împiedica să aleg varianta interpelării, în cazul întrebării retorice din titlul declarației mele politice. Nu am altă soluție în acest caz ciudat, în care aparent toți suntem de acord privind necesitatea unei reglementări fiscale în regim de urgență și, totuși, finalizarea demersurilor întârzie.

Iată, faptele în ordine cronologică. Prin Ordonanța Guvernului nr.47/2007 s-a introdus obligativitatea certificării declarațiilor fiscale anuale de către un consultant fiscal, înaintea depunerii lor la organul fiscal.

Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/2008, aplicarea dispozițiilor sus-menționate a fost suspendată până la data de 1 ianuarie 2010, dată de la care obligația certificării declarațiilor fiscale anuale a intrat din nou în vigoare.

În urma sesizărilor persoanelor juridice, a subsemnatului și a altor deputați din Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, s-a controlat soluția de compromis cu care Ministerul Finanțelor Publice a fost de acord și care stipula obligativitatea certificării numai pentru contribuabilii mari și mijlocii, cu excepția celor pentru care este obligatorie auditarea situațiilor financiare. Astfel, zeci de mii de întreprinderi mici și microîntreprinderi ar fi scutiți de cheltuieli inutile de peste 500 lei fiecare.

La data de 02.02.2010, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice s-a postat proiectul unei ordonanțe de urgență, în sensul celor de mai sus, la care se primeau propuneri, sugestii până la data de 12 februarie 2010. De atunci, au trecut alte 20 de zile și ordonanța de urgență încă nu s-a publicat în Monitorul Oficial. Consecința? Persoanele juridice care depun declarațiile fiscale anuale, fără certificare fiscală, primesc somații de la organul fiscal - nota bene, cheltuieli poștale inutile - și se adresează parlamentarului de la care așteaptă să le reprezinte interesele.

Oare, ar fi corect din partea mea, domnule ministru, să-i sfătuiesc să nu respecte legea că, oricum, nu există sancțiuni prevăzute în acest caz, și să-i îndemn la nesupunere fiscală? Sau e mai corect să trag un semnal de alarmă, iar dumneavoastră să depuneți toate diligențele pentru publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial? Nu cumva să se creadă că cineva este cointeresat în amânarea publicării.

Cu stimă, Lakatos Petru, deputat UDMR din Coaliția guvernamentală.

Vă mulțumesc.

 
  Aledin Amet - intervenție cu tema 20 de ani de la înființarea Filialei Constanța a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România;

Domnul Mircea Dușa:

De la Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Amet Aledin.

Au mai depus scris de la Grupul minorităților naționale, domnii Mircea Grosaru și Miron Ignat.

   

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "20 de ani de la înființarea Filialei Constanța a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România".

Sâmbătă, 27 februarie a.c., s-a desfășurat, la Constanța, manifestarea dedicată împlinirii a 20 de ani de la înființarea filialei locale a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România. O acțiune similară a avut loc, în luna ianuarie, la Medgidia, aceste fapte demonstrând, dacă mai era cazul, că există o continuitate a tot ceea ce înseamnă păstrarea și promovarea identității etnice.

1990 reprezintă, cu siguranță, anul când, cu mult entuziasm, cu mult dor de ceea ce aproape se uitase în anii tulburi ai comunismului, a fost reinventat modul de a te manifesta, din nou, în spiritul propriei comunități, spirit al valorilor esențiale.

S-au publicat cărți în limba maternă, limba tătară, a fost revigorat învățământul în limba turcă, s-au organizat simpozioane, seminarii, au fost tipărite reviste specifice.

În perioada astfel petrecută, paradoxal, romantică și, în același timp, pragmatică, s-a evidențiat activitatea unor veritabili profesioniști, pentru că, nu-i așa?, calitatea trebuie să aibă întâietate.

Din păcate, anumite personalități ale etniei noastre s-au stins din viață, devenind, însă, și este o onoare pentru noi, repere ale conștiinței de înaltă ținută.

Activitatea desfășurată la nivelul filialei Constanța a UDTTMR a fost amintită, evocările, nu puține, întregind un program benefic, în primul rând, pentru generațiile tinere. Tradițiile nu trebuie uitate. Este o datorie firească, nesofiscată, clară.

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Irimescu - aducerea în atenția publică a unui oraș pierdut, înstrăinat de țară: Cernăuți;

Domnul Mircea Dușa:

Vă mulțumesc.

De la Grupul parlamentar al independenților are cuvântul domnul deputat Irimescu.

   

Domnul Mircea Irimescu:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc, în declarația mea politică, să aduc în atenția publică unul dintre orașele pierdute, înstrăinate ale țării, Cernăuți.

Foarte multă lume, în special din generațiile mai tinere, nu cunoaște ce înseamnă orașul Cernăuți pentru istoria românilor. Faptul nu trebuie să mire pentru că, în ultimii 65 de ani, în România din timpul comunismului, a fost interzis să se vorbească despre capitala Bucovinei, iar în ultimii 20 de ani s-a vorbit foarte puțin. Asta după ce în primul deceniu de dictatură comunistă, bibliotecile publice din România au fost obligate să distrugă sau să treacă la "fonduri secrete" scrierile care conțineau referiri la Cernăuți.

Atestat documentar în anul 1408 într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun, odată cu mai multe dintre orașele moldovenești, târg și loc de vamă pe râul Prut, situat pe un important drum comercial care lega nordul Europei de Marea Neagră și, mai departe, de Asia, Cernăuțiul își are istoria în cadrul Moldovei din care a făcut parte.

Destinul a făcut ca la 1775, nord-vestul Moldovei să intre sub stăpânirea Imperiului Habsburgic iar orașul Cernăuți să devină capitala provinciei ce avea să primească numele de Bucovina. 143 de ani a durat ocupația austriacă a orașului, apoi 25 de ani făcut parte din România și, începând din 1944 și până astăzi (plus anul de zile scurs din 28 iunie 1949 și până în 10 iulie 1941), a stat sub ocupația URSS-ului și a Ucrainei. Așadar, din ultimii 225 de ani ai istoriei sale, orașul de pe malul Prutului, împreună cu partea nordică a Bucovinei, a trăit doar 25 de ani la țara căreia îi aparține de drept și 200 de ani în condiții de ocupație care continuă și astăzi.

Poziția de capitală a Bucovinei a determinat o dezvoltare pe toate planurile a acestei localități. Provincia a avut o lungă perioadă de prosperitate și pace până la primul război mondial și a fost beneficiara unui sistem de administrație publică de calitate, tipic în epocă Europei Centrale de care aparținea. În aceste condiții, binefacerile civilizației moderne au venit mai rapid aici și vechiul târg moldovenesc a luat alura orașelor de pe cuprinsul monarhiei austro-ungare.

În același timp însă, statul austriac a încurajat și organizat ample colonizări și imigrări în Bucovina. Caracterul românesc al orașelor bucovinene s-a pierdut, acestea fiind populate majoritar cu elemente alogene. Cel mai reprezentativ din acest punct de vedere a fost chiar Cernăuțiul, care a găzduit cele mai importante confruntări pe plan național, toate însă pașnice.

În perioada interbelică, când Cernăuțiul aparținea țării, orașul era al treilea ca mărime al României, după București și Chișinău, înaintea Iașiului, Clujului și a Timișoarei, și al șaptelea centru economic al țării. Pe lângă numeroase unități economice, aici își aveau sediul central 11 bănci și activau 18 filiale ale altor importante unități de creditare din țară sau străinătate. Camera de Comerț și Industrie din Cernăuți avea un sediu care permite astăzi funcționarea în el a Facultății de Medicină din cadrul Universității.

La Cernăuți funcționa una dintre cele patru universități ale țării, alături de cele de la București, Iași și Cluj, Mitropolia Bucovinei, Teatru Național, Conservator de muzică și Filarmonică, 10 cinematografe, 9 consulate ale unor țări europene, aeroport internațional, 20 de edificii de cult de diverse confesiuni, stadioane etc.

În acest oraș cosmopolit își desfășurau activitatea 14 licee și alte școli secundare sau speciale, apărea o presă locală care în anul 1937 cuprindea 10 cotidiene, 22 de publicații cu apariție săptămânală sau lunară, dintre care 5 reviste de cultură. În oraș existau 23 de biblioteci publice, 4 edituri, 42 de asociații și instituții culturale private, unele posesoare ale unor sedii și edificii cu săli de spectacole impozante, la care trebuie adăugate mai bine de 30 de asociații de asistență socială și binefaceri.

Standardul de viață în Cernăuți era printre cele mai ridicate din țară. Existau în oraș reprezentanțe străine ale unor cunoscute firme europene, magazine care comercializau mărfuri produse în statele Europei Occidentale și Centrale, restaurante, cluburi și hoteluri elegante, transport public cu tramvaie și autobuze. Aici aveau loc în permanență spectacole ale unor importante trupe teatrale europene care susțineau ministagiuni în care se jucau piese în limba germană. Și tot la Cernăuți rulau, în premieră în România, importante producții cinematografice din toată lumea.

Cernăuțiul, cu cele 12 spitale și cele 17 dispensare ale sale, era al doilea centru medical al României, după București, luând în considerare numărul de paturi de spital pe care le avea. Cea mai mare parte a medicilor care funcționau în oraș își aveau studiile făcute la Viena.

În cazărmile acestui burg septentrional al României se găseau încartiruite cele mai multe dintre unitățile uneia dintre diviziile armatei române care-și avea sediul aici, semn al unei importanțe strategice de necontestat.

Iată, în câteva cuvinte, date de care ar trebui să ne aducem totdeauna aminte când auzim sau când vorbim despre Cernăuți, capitala Bucovinei, vechi oraș românesc, azi înstrăinat.

Vă mulțumesc.

 
  Carmen Ileana Moldovan - declarație politică ce abordează tema reducerii numărului de parlamentari;

Domnul Mircea Dușa:

Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Carmen Moldovan.

Au mai depus în scris deputații Mugurel Surupăceanu, Manuela Mitrea, Vasile Mocanu, Dorel Covaci.

   

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi abordează tema mai largă a revizuirii Constituției, în speță reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300, adică una din cele două propuneri supuse referendumului din perioada alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Anticipând dezbaterile parlamentare care vor urma, nu doresc redeschiderea unei polemici de natură electoralistă. Nu pot, totuși, să nu constat cât de puține argumente concrete au fost aduse până acum, într-un sens sau altul, în discuțiile privind reducerea numărului de parlamentari. Tocmai din acest motiv, mi-am permis - fapt poate mai puțin obișnuit în practica declarațiilor politice în plen - să vă înmânez aceste "hand out-uri" care compară normele de reprezentare parlamentară din cele 27 state membre ale Uniunii Europene.

În România, cu un număr, în prezent, de 137 senatori și 334 deputați (total 471 parlamentari), norma actuală de reprezentare parlamentară este de jure - de 1 deputat la 70.000 locuitori, respectiv de 1 senator la 160.000 locuitori, iar de facto - de 1 parlamentar la 47.166,5 locuitori (calculat la populația Românei estimată pentru iulie 2009).

Stimați colegi,

După cum puteți constata din tabelul comparativ, pe care urmează să vi-l înmânez, aceste valori plasează România în cadrul UE pe locul 21 din 27 în clasamentul reprezentativității statistice a unui parlamentar în raport cu populația, sau, formulat invers, România ocupă în prezent locul 7 în UE după norma de reprezentare parlamentară. În acest context, inițiativa în discuție vizează punctual reducerea numărului total de parlamentari români la maxim 300, sau, altfel spus, reducerea numărului total de parlamentari cu 36,3%. În eventualitatea materializării acestei idei prin revizuirea Constituției, noua normă agregată de reprezentare parlamentară ar crește cu nu mai puțin de 57%, urmând să atingă valoarea aproximativă de 1 parlamentar la 74.151 locuitori și respectiv să plaseze România pe antepenultimul loc în clasamentul UE al reprezentativității parlamentare naționale.

Practic, singurele state membre cu valori mai mari ale normei decât România ar rămâne Olanda, cu o valoare cvasiegală a normei de reprezentare, respectiv Germania - cu observația însă necesară că, dată fiind structura federală a statului, prerogativele legislativului central sunt semnificativ reduse în favoarea parlamentelor statelor membre ale federației, ceea ce, nefiind cazul României, impune deci prudență la orice comparație între cele două țări. Axiomatic, cu cât norma de reprezentare este mai mare, deci cu cât un parlamentar deservește mai mulți cetățeni, cu atât scade reprezentativitatea statistică a parlamentarului pentru populația reprezentată, respectiv se îngreunează sarcina parlamentarului de a reprezenta optim și promova interesele cetățenilor din colegiul în care a fost ales. Ca exemplu, dacă în prezent un cetățean din colegiul x se poate adresa, pentru soluționarea unei probleme, atât deputatului, cât și senatorului care acoperă zona administrativ-teritorială respectivă, în viitor, el se va putea adresa unui singur parlamentar.

În sfârșit, dincolo de natura electorală evidentă și de neînsoțirea ei de niciun fel de fundamentare sau cercetare prospectivă, de impact, inițiativa se cuvine dezavuată și prin prisma modului arbitrar în care a fost "stabilită" valoarea de 300; de ce nu 200? De ce nu 400? De ce nu 148,5(3)?! Încerc eu un răspuns și vă spun: sunt toate cifre corecte, cât timp, de fapt, pretindem că îmbunătățim calitatea umblând la cantitate.

Vă mulțumesc.

 
  Andrei-Valentin Sava - declarație politică cu referire la Reforma Parlamentului - o datorie față de electorat;

Domnul Mircea Dușa:

De la Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Andrei Sava.

   

Domnul Andrei Valentin Sava:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Încă de când am fost aleși în 2008, am vorbit cu toții despre un nou Parlament, cu aleși uninominal, responsabili pentru activitatea lor în fața electoratului.

Anul trecut, electoratul s-a pronunțat, într-o proporție covârșitoare, în favoarea reducerii numărului parlamentarilor și trecerea la un Parlament unicameral. Referendumul a fost validat și este datoria noastră, ca reprezentanți aleși ai cetățenilor, să lucrăm pentru îndeplinirea voinței acestora. Asistăm, în schimb, la declarații politicianiste și tertipuri pentru a împiedica punerea în practică a unei decizii a cetățenilor României. De unde în toamnă nimeni nu îndrăznea să contrazică ceea ce era evident - dorința electoratului - de frica pierderii alegerilor, acum, când perspectiva unor alegeri este îndepărtată, au apărut contestatari, chițibușari care s-au pus de-a curmezișul unei reforme autentice a Parlamentului.

Ne e frică de competiție? Ne e frică că ne vom pierde scaunele calde din Parlament? Eu sper că măcar noi, cei care suntem la primul mandat, primii aleși uninominal, avem curajul să ne asumăm aplicarea voinței electoratului.

Reducerea numărului parlamentarilor și Parlamentul unicameral nu sunt teme de dezbatere politicianistă, ci măsuri pentru o mai mare eficiență a activității noastre. Stăm acum luni, ani pentru a avea un proiect de lege aprobat, perioadă în care nevoia căreia îi răspunde propunerea legislativă rămâne fără soluție.

Să profităm de această perioadă lipsită de confruntări electorale pentru a începe dezbaterea parlamentară și a putea avea un referendum pentru modificarea Constituției înaintea alegerilor din 2012, astfel încât structura noului Parlament din 2012 să reflecte voința cetățenilor. Cu cât amânăm decizia, cu atât șansele ca rezultatele referendumului din 2009 să fie aplicate se reduc. Și credeți că atunci când vom merge în 2012 să cerem din nou votul cetățenilor, spunându-le că îi vom reprezenta în Parlament, ei ne vor mai crede? De ce ne-ar mai vota dacă noi nu le-am respectat votul acordat?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Lucia-Ana Varga - declarație politică referitoare la organismele modificate genetic

De la Grupul parlamentar al PD-L au mai depus declarații scrise: domnii Petru Călian, Ioan Holdiș, Riviș-Tipei Lucian, Gheorghe Ciobanu, Zanfir Iorguș, Victor Boiangiu, Cristian Dugulescu - două, Daniel Buda, Clement Negruț, Leșe Doru Brașoan, Gheorghe Ionescu, Constantin Chirilă, Cornel Știrbeț, Răzvan Mustea-Șerban, Trășculescu Alin.

De la Grupul parlamentar al PNL, are cuvântul doamna deputat Lucia Varga.

   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Guvernarea actuală din România poate fi asemănată, din multe puncte de vedere, cu un tren care merge printr-un tunel fără sfârșit: nu știm încotro ne îndreptăm, luăm măsurile după instinct și păreri nefundamentate și, mai ales, nu vedem ce se întâmplă în jurul nostru. Acesta este motivul pentru care România, deși țară membră cu drepturi deplină a Uniunii Europene, este din ce în ce mai puțin racordată la preocupările și dezbaterile ce au loc în spațiul european.

Acesta este și cazul discuției privitoare la introducerea în mediu și în consum a organismelor modificate genetic. În 2009, în urma unei solicitări a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, 22 din cele 27 de state membre UE au votat împotriva autorizării de produse transgenice, dar discuția este una mult mai amplă, fiind implicate calcule enorme de ordin financiar și comercial versus o viziune ecologistă asupra vieții.

În momentul de față, 11 state membre UE doresc interzicerea completă a culturilor pe bază de organisme modificate genetic și în lipsa unui consens solicită aplicarea principiului subsidiarității, astfel încât fiecare stat membru să își adopte legislația specifică.

În contextul acestui vid legislativ, România a devenit o zonă de experiment pe acest subiect, românii consumând din plin porumb sau cartofi modificați genetic, fără ca urmările acestui fapt asupra sănătății umane să fie complet cunoscute. De exemplu, un studiu realizat de Universitățile din Rouen și Caen arată că porumbul modificat genetic MON810, cultivat și în România, prezintă semne de toxicitate pentru organele interne, rinichi și ficat, precum și alte efecte asupra inimii, glandelor suprarenale și splinei pe animalele testate.

Poate ar fi trebuit să urmăm exemplul Bulgariei, care, în urma unor ample dezbateri publice, este pe cale să introducă un moratoriu care să interzică cultivarea acestor produse în următorii cinci ani, pentru a permite cercetătorilor efectuarea unor studii mai aprofundate în ceea ce privește impactul acestor organisme asupra mediului și sănătății umane.

În acest context, îmi este greu să înțeleg tăcerea autorităților responsabile, Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii, care ar fi trebuit până acum să genereze o amplă dezbatere pe acest subiect. Ar trebui să știm ce organisme modificate genetic se consumă în România, pe ce suprafață se cultivă, care sunt acestea, care sunt mecanismele de control și, mai ales, care sunt efectele asupra consumatorilor.

Nu este de dorit ca o astfel de decizie să fie luată în spatele unor uși închise, fără o dezbatere publică sau ca urmare a unui lobby sau a unor interese financiare, indiferent din ce direcție. Poate că mai înțelept ar fi să se spună public care este starea de fapt și, mai ales, să se încurajeze, din partea statului român, finanțarea unor cercetări serioase în această direcție, pentru că până atunci vom consuma încrezători produse neetichetate, a căror proveniență nu o vom cunoaște și mai ales nu vom cunoaște cum ne afectează aceste alimente sănătatea.

Vă mulțumesc.

 
  Korodi Attila - declarație politică cu tema Sporturile de iarnă, grav afectate de lipsa resurselor financiare;

Domnul Mircea Dușa:

De la Grupul parlamentar al PNL au depus declarații scrise domnii Gheorghe Dragomir, George Dumitrică, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Andrei Gerea, Florin Țurcanu, Grațiela Gavrilescu, Tibi Holban, George Scutaru, Dan Motreanu, Cristian Adomniței, Virgil Pop și domnul deputat Cristian Buican, trei declarații.

Urmează Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Attila Korodi.

   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

"Sporturile de iarnă - grav afectate de lipsa resurselor financiare"

Județul Harghita și Miercurea Ciuc sunt un fel de Olimp al sporturilor de iarnă din România. Biatlon, patinaj de viteză, patinaj artistic, schi, hochei sunt sporturi pentru care județul și orașul au dat sportivi de valoare: Tófalvi ...va, Miklós Edit, Kristó Katalin și mulți alții putem să enumerăm.

Fiind deputat de Harghita, am posibilitatea de a vedea mai de aproape ce se întâmplă cu aceste sporturi de iarnă acasă la mine, în ce condiții se antrenează acești sportivi de performanță, care, până la urmă, ajung să ne reprezinte țara la olimpiade și campionate mondiale.

De exemplu, Sport Club Miercurea Ciuc are în structură mai multe secții de performanță, în principal secții care activează în domeniul sporturilor de iarnă și de aceea necesarul de fonduri este mai acut, având în vedere costurile materialelor sportive și a pregătirii precompetiționale și competiționale.

Deși Sport Club Miercurea Ciuc pregătește sportivi de performanță prezenți în loturile naționale și olimpice la schi-biatlon, patinaj și hochei pe gheață asigurând, în același timp, gestionarea activității Patinoarului artificial "Vákár Lajos" din Miercurea Ciuc, unitate deschisă în fiecare sezon în perioada lunilor august-martie, sumele alocate sunt insuficiente.

În ceea ce privește cheltuielile curente de capital, prioritare sunt reparațiile efectuate la patinoar, reabilitarea pârtiei de schi fond și biatlon de la Harghita Băi și amenajarea pistei olimpice de patinaj viteză din Miercurea Ciuc. Au fost alocate, pentru cele două proiecte care vizează pârtia de schi și pista olimpică, numai sumele necesare realizării fazei întâi. Astfel, s-a realizat poligonul de tragere pentru pârtia de schi fond și biatlon, s-a asfaltat 1 km din pistă, deși erau prevăzuți 5 km, diferența de spațiu fiind alocată construirii unei clădiri pentru birouri, săli și vestiare, unei tribune pentru spectatori, respectiv împrejmuirea întregii baze sportive.

În ceea ce privește pista artificială de patinaj viteză de 400 m, este nevoie de finalizarea racordurilor pistei la utilaje, lucrări evaluate la aproximativ 180.000 lei, urmând să se proiecteze tribunele, vestiarele și turnul de arbitraj.

Deci este mai mult decât evident: sporturile de iarnă sunt grav afectate de lipsa resurselor financiare. Ceea ce se întâmplă în județul Harghita și în Miercurea Ciuc se poate aplica pe plan general, în sensul că situația este la fel în toată țara. Cu excepția fotbalului, care beneficiază de finanțare privată, și în mai mică măsură a altor sporturi de echipă, situația este critică în mod general. Sporturile olimpice nu sunt finanțate corespunzător de ani de zile și sporturile de iarnă nu sunt o excepție la acestea.

S-a inițiat din 2007 o strategie pentru sporturile de iarnă, materializată într-un program bine definit, iar Comitetul Olimpic și Sportiv Român a investit sume deloc neglijabile. Numai în 2008 și 2009, efortul Comitetului Olimpic a fost de peste 2,5 milioane lei noi, dar nu este de ajuns.

Sportul de performanță trebuie să aibă o strategie realistă și coerentă. Pentru realizarea acestui obiectiv avem nevoie de resurse umane specializate, care să știe să elaboreze o strategie, s-o aplice, începând de la antrenor, medic, preparator fizic, kinetoterapeut, plecând de la fenomenul antrenament, competiție și recuperare.

Trebuie să înțelegem astăzi, după cum putem vedea la terminarea Jocurilor Olimpice de la Vancouver, că avem rezultate din sportul de performanță, plecând de la biatlon, care a avut o evoluție spectaculoasă și continuând cu toate celelalte sporturi prezente din partea României.

Avem multiple exemple de implicare serioasă a sportivilor care, de cele mai multe ori, și-au depășit propriile limite competiționale ca să demonstreze că se poate. Am avut, din păcate, și sportivi accidentați din această cauză. Oare România s-a implicat cu toate forțele pentru ca acești sportivi să se pregătească îndeajuns pentru Olimpiadă? Am acordat tot suportul financiar, de infrastructură și resurse umane calificate pentru pregătirea lor?

Consider că trebuie să învățăm din experiențele noastre din perioada 2007-2010. Sportivul de calitate dorește să aibă un standard bun de viață, un statut în România. Or, în contextul socio-economic actual nu îl poate avea, dacă nu are venituri suplimentare. Veniturile suplimentare înseamnă bani și din zona privată. Din acest punct de vedere, nici legislația în vigoare nu ne ajută. Majoritatea banilor pentru sport provin de la bugetul de stat, iar bugetul federațiilor este diminuat cu 50 la sută. Avem nevoie de finanțare pentru sport, astfel încât să putem asigura antrenori sportivilor și antrenorilor, preparatorilor și sportivilor dreptul la o răsplată decentă pentru eforturile susținute. Avem nevoie, în primul rând, de modificări legislative, Legea educației, Legea sportului, Codul fiscal, Legea sănătății, peste tot unde apare noțiunea sport.

Peste tot în Europa, guvernele finanțează federațiile și comitetele. Mai mult, Carta Albă a Sportului, care este un document oficial prin ratificarea Tratatului de la Lisabona, în care sportul este înscris cu specificitatea și autonomia lui, statuează aceste lucruri.

Prin urmare, trebuie să regândim finanțarea sporturilor de iarnă, să aplicăm o strategie și să modificăm cadrul legislativ existent, altfel vom irosi, în loc să valorificăm talentele sportivilor noștri care, după cum au demonstrat, nu sunt deloc de neglijat. Sportivilor noștri le datorăm tot respectul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Tudor Ciuhodaru - exprimarea îngrijorării față de mărirea numărului agresiunilor asupra medicilor;

De la Grupul deputaților independenți, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Bună dimineața!

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Numai puțin vă întrerup. V-aș atrage atenția, sunt încă mulți colegi care doresc să prezinte declarațiile politice. Conform Regulamentului, trebuie să vă încadrați în trei minute.

 
   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Bună dimineața, încă o dată.

Mă întreb dacă v-ați uitat aseară la televizor. Eu da. Până târziu în noapte.

O informație de ultimă oră îmi zgâria retina și sângeram. Încă o doctoriță a fost înjunghiată. Din ce în ce mai mulți dintre cei care încearcă să salveze vieți sunt agresați, umiliți, înjunghiați, bătuți. De multe ori chiar de către cei cărora le salvează viața.

Din păcate, numărul agresiunilor, atât fizice, cât și verbale din unitățile spitalicești, este în creștere. Din păcate, de cele mai multe ori, femei care lucrează în sistemul medical au ajuns cu infirmități, iar, de ce să nu spunem, sunt doctori care au murit la datorie.

Acum un an, inițiam un proiect legislativ ce viza considerarea acestor agresiuni împotriva personalului medical să fie considerate infracțiuni și să fie pedepsite ca atare. Nici acum acest proiect de lege nu a fost ratificat și, din păcate, nu văd, deocamdată, nicio soluție pentru ca cei care încearcă să salveze vieți să se simtă în siguranță.

Voi mai iniția astăzi un proiect, la care vă invit să vă alăturați, ce prevede modificarea Legii nr.371/2004 și dă posibilitatea unităților sanitare să solicite înființarea unor posturi de poliție în unitățile ce deservesc populația. Pentru că, în afară de Dan Velcelean, au mai fost și alții. Pentru că mă pot întreba cine sau câți trebuie să mai moară ca să găsim un minim de siguranță pentru cei care ne salvează în fiecare zi. Pentru că și viața lor trebuie salvată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Ioan Stan - despre unele repere ale angajamentului asumat în fața FMI prin semnarea acordului de împrumut;

De la Grupul parlamentar al PSD au depus scris domnii deputați Valeriu Zgonea, Liviu-Bogdan Ciucă, Rizea Cristian, Filip Georgescu, Ion Dumitru.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Stan.

   

Domnul Ioan Stan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este de înțeles imperioasa nevoie ca Fondul Monetar Internațional să fie convins de bunele intenții ale guvernanților din România, doar mai sunt de primit tranșele III și IV ale împrumutului, desigur după ce vor fi aprobate.

Vorbirea despre aceste bune intenții nu se poate face la gard, el neexistând, și nici pe lăicioară la poartă, că suntem în stare să edităm și noi o scrisoare de intenție.

Acestea sunt, după mine, principalele motive ale elaborării documentului care, prin grija Mediafax, și-a lansat conținutul amenințător spre românii de toate vârstele și, repet, maniera de comunicare cu Fondul Monetar Internațional nu prezintă decât neajunsul că scrisoarea cu pricina a fost ascunsă nu "de", ci "cu" intenție nouă, ăstora de contribuim la bugetul pe care îl gestionează Guvernul.

Important este, desigur, ce promite acest gestionar în scris, deci neretractabil binefăcătorului monetar internațional.

Și ce promite? Pe scurt concedieri și noi taxe!

Pe înțelesul tuturor, lucrurile stau astfel. Promisiunea de reducere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu jumătate miliard euro va fi pusă în fapt pe două căi, și anume:

  • vor fi disponibilizați cea 32.000 de bugetari, ceea ce se presupune că va însemna o reducere de 0,2% din p.i.b. a cheltuielilor
  • se vor reduce sumele alocate pentru prime și ore suplimentare cu 252 milioane de euro, ceea ce ar însemna cam tot 0,2% din p.i.b.
  • altă promisiune din aceeași scrisoare se referă la introducerea metodei de coplată în sistemul medical prin introducerea unui plafon maxim de 600 lei pe an pentru limitarea numărului de servicii medicale gratuite la care are acces un bolnav.

Cum spuneam, acestea fiind scrise pe hârtie nu vor mai putea fi negate de semnatarii documentului, ba chiar vor trebui să fie realizate ca un angajament ce se află! Fac această afirmație pentru că, așa cum s-a văzut, la nivel guvernamental se obișnuiește retractarea spuselor de azi cel târziu mâine. S-a întâmplat astfel cu afirmațiile miniștrilor de finanțe și al muncii, care au "testat piața", lansând propunerile impozitării pensiilor și limitării dreptului la alocație al copiilor, care, după ce au fost prezentate cu argumente, pe ton apăsat spre categoric, au fost reconsiderate în bâlbâieli după reacția fermă a cetățenilor revoltați.

Sigur, domnul prim-ministru își poate imagina că a liniștit apele, lăsând să se creadă că și-a pus miniștrii la colț pentru că, chipurile, nu știu să refuze presa când sunt opriți pe culoare. Las la o parte faptul că numai pe culoare n-au făcut cei doi miniștri declarațiile cu pricina pe care, cel puțin eu, nu le pot crede simple fantezii. Pentru că prea seamănă cele întâmplate cu scenariul acela cu polițistul bun și polițistul rău! Adică, după ce te anchetează dur polițistul rău, vine cel bun, se scuză pentru comportamentul colegului său și te amețește cu bunăvoință și băuturi răcoritoare pentru ca, în final, să te pună să semnezi aceleași declarații pe care, reașezându-ți coastele, ți le-a trântit în față inițial polițistul cel dur.

Văzând acestea toate, să ne încumetăm a crede că prezentul îl știm. Pentru luminosul viitor, prevăd că românii vor afla mai multe despre ideea de coplată din sistemul sanitar, despre noul sistem de taxare a locuințelor la valoarea reală, despre reducerea ajutoarelor sociale, în speță cele pentru încălzirea locuinței, despre limitarea accesului copiilor la alocații și, de ce nu, despre creșterea t.v.a.-ului sau a cotei unice de impozitare.

Eu cred că miniștrii Vlădescu și Șeitan nu au vorbit în necunoștință de cauză. Ei au avut ordin să testeze reacția opiniei publice la anunțarea unor măsuri care nu erau produsul unor fantezii personale, ci repere ale angajamentului asumat în fața Fondul Monetar Internațional prin semnarea acordului de împrumut. Or, în acest document, ca și în scrisoarea de intenție scrie clar că statul trebuie să reducă salariile, pensiile și alte cheltuieli bugetare de natură socială.

Știind că aproape jumătate din populația României a declarat deja că o duce mai rău decât anul trecut, nu-mi doresc decât ca vorbele mele de azi să fie contrazise de realitatea zilei noastre de mâine, păstrând ritmul de dezmințire practicat de Guvern în aceste prime luni ale anului 2010.

Consimt chiar la prelungirea intervalului de negare a afirmațiilor guvernamentale până la jumătatea anului acesta, nu 2012, presupunând că mai rezistă Guvernul până atunci,

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Tinel Gheorghe - declarație politică cu titlul Sunt mai sănătos ca toți patronii voștri;

De la Grupul parlamentar al PD-L au mai depus declarații scrise domnul deputat Trășculescu Alin și domnul deputat Ioan Oltean. Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Tinel, în ordinea listei.

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează "Sunt mai sănătos ca toți patronii voștri"

În ultimele două săptămâni, bursa zvonurilor a fost alimentată de un subiect extrem de periculos din perspectiva implicațiilor și conotațiilor politice date acesteia. PSD-iști și PNL-iști și nu numai au lansat pe surse zvonul că președintele Traian Băsescu ar fi foarte grav bolnav și că, vezi Doamne, există riscul neducerii mandatului la bun sfârșit.

Se pare că însuși Mircea Geoană ar fi încercat să se folosească de acest zvon la congresul PSD, spunându-le PSD-iștilor că dacă îl votează pe el ca președinte al partidului va aduce PSD-ul la guvernare împreună cu PNL, după ce, bineînțeles, Traian Băsescu nu va mai fi președintele României, iar el îi va prelua provizoriu prerogativele în calitatea pe care o are acum, de președinte al Senatului.

După mine, toate aceste zbateri ale opoziției au la bază comportamentul din ultimele luni ale președintelui Traian Băsescu, care tace, lipsindu-i pe jurnaliști și politruci de interpretări și răstălmăciri spumoase, care, chipurile, fac rating. De! Dacă nu tace, încalcă Constituția și riscă suspendarea, ca în 2006. Dacă tace, scad rating-urile televiziunilor, se îngustează orizontul analizelor politice și e bănuit de metastază, ciroză, boala lui Calache, conspirație regionale și șancru și, de ce nu, cutremurul din Chile.

Cred, însă, că tăcerea președintelui are, în această perioadă, de frământări puternice pe scena politică a României, un motiv bine întemeiat. Orice ar fi spus președintele s-ar fi interpretat în fel și chip: că se amestecă în treburile interne ale partidelor de opoziție, care tocmai își aleg în această perioadă liderii, că se amestecă în treburile interne ale Guvernului Boc și, vezi Doamne, acesta îi ascultă orbește ordinele, că încearcă să creeze un partid prezidențial, rupând, în acest sens, parlamentarii din partidele de opoziție, ce mai!, toată gama de suspiciuni și acuzații cu care ne-au obișnuit, în primul mandat prezidențial, adversarii președintelui.

De fapt, după mine, tăcerea președintelui ascunde dorința de a fi cu adevărat un altfel de președinte. Și a promis acest lucru în campania electorală, când a spus că, în viitorul mandat, nu va mai repeta greșelile mandatului încheiat, că va fi mai înțelept, mai aplicat.

Personal, mi-ar plăcea ca președintele Traian Băsescu să se ghideze în acest nou mandat după principiul "Tace și face!" Cât despre boală, vorba dânsului: "Sunt mai sănătos decât toți patronii voștri la un loc!"

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Victor Paul Dobre - declarație politică intitulată Ceasul al 13-lea;

De la Grupul independenților a mai depus declarații scrise domnul deputat Soporan Vasile.

De la Grupul parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Victor Paul Dobre.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește "Ceasul al 13-lea"

Săptămâna trecută, Guvernul Boc a adoptat Ordonanța de urgență privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și diminuării șomajului în 2010.

Conform acestei ordonanțe, angajatorii care, în anul 2010, pe locurile de muncă nou create stabilesc raporturi de muncă cu persoane provenite din rândul șomerilor aflate în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă cu minimum trei luni anterioare datei stabilirii raporturilor de muncă și pe care le mențin în activitate pe o perioadă de cel puțin 12 luni, beneficiază, pe o perioadă de maximum șase luni de la data încadrării, de scutire de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru aceste persoane.

Ideea de a stimula angajatorii să încadreze în muncă persoane provenite din rândul șomerilor, deși nu este nouă, este bine venită, pe o piață a muncii pe care actualul Guvern nu a avut, cel puțin până acum, o politică de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă. Am susținut în repetate rânduri că măsurile active sunt cele care vor conduce la reducerea numărului de șomeri, deci la o presiune mai scăzută pe bugetul asigurărilor sociale, mai ales în perioada de scădere economică severă pe care țara noastră o traversează.

Prin urmare, înțeleg filozofia acestei reglementări pe piața muncii. Ceea ce nu înțeleg este de ce a fost nevoie de mai mult de un an de zile pentru ca această măsură să fie adoptată. De ce a fost nevoie ca numărul șomerilor să ajungă la aproape 750.000 de persoane înainte ca Guvernul Boc să ia în considerare posibilitatea stimulării angajatorilor să încadreze în muncă persoane provenite din rândul șomerilor.

Poate că legiferarea la timp a unei asemenea facilități pentru angajatori ar fi făcut ca rata șomajului, la nivel național, să nu depășească opt procente, așa cum se întâmplă în prezent. Poate că, în loc să acorde plăți compensatorii sau să prelungească perioada de acordare a ajutorului de șomaj, Guvernul Boc putea lua măsuri active pe piața muncii, mai ieftine pentru buget și mai eficiente din punct de vedere al șomajului.

În repetate rânduri, am solicitat Guvernului luarea unor măsuri active pe piața muncii și, chiar dacă, așa cum rezultă din textul ordonanței despre care v-am vorbit, nici acum Guvernul Boc nu a înțeles pe deplin că este mai viabil din punct de vedere economic și social să diminueze bugetul asigurărilor sociale cu contribuțiile unui angajat decât să plătească ajutor de șomaj unei persoane care nu muncește, mă bucur totuși că vocea mea și a colegilor mei s-au făcut în sfârșit auzite, chiar dacă abia în ceasul al 13-lea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Lucreția Roșca - declarație politică: Cadou de mărțișor 2010 pentru viitoarele pensionare ale României;

Din partea Grupul parlamentar al PSD, au mai depus declarații scrise domnul deputat Vasile Gliga și domnul deputat Rățoi.

Are cuvântul doamna deputat Roșca Lucreția.

   

Doamna Lucreția Roșca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Cadou de mărțișor 2010 pentru viitoarele pensionare ale României"

Stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei și bărbați este justificată de Guvernul Boc ca fiind necesară pentru asigurarea egalității de șanse dintre femei și bărbați, precum și de aliniere a României la legislația europeană. Directiva 2000/78/CE intră, însă, în contradictoriu cu declarațiile oficialilor, în ea specificându-se: "Prezenta directivă nu aduce nicio atingere dispozițiilor naționale de stabilire a vârstelor de pensionare".

În perioada iulie-august 2009, Departamentul Egalitate de Șanse și Combaterea Discriminării al Organizației de Femei PSD a demarat un sondaj între femei, membre și simpatizante, și consultări cu ONG-uri pe tema privind egalizarea vârstei de pensionare. Concluziile au fost: 82% dintre femeile chestionate nu sunt de acord cu această decizie.

Femeile nu sunt bărbați! Dumnezeu ne-a creat diferiți ca sex și ca menire pe Pământ. Femeile din România trecută și, din păcate, actuală au un grad de ocupare cu muncă efectivă de cel puțin 12-14 ore pe zi. Pe lângă activitatea profesională, ele afectează mult timp pentru creșterea și educarea copiilor, pentru treburile casnice, pentru îngrijirea părinților, bătrâni sau bolnavi.

Sprijinul din partea statului pentru susținerea familiei și ușurarea muncii femeii este foarte slab, sau inexistent în cea mai mare parte a României: lipsesc serviciile sociale, accesibile și de calitate pentru creșterea copiilor; lipsesc posibilitățile financiare pentru procurarea aparaturii casnice, care le-ar ușura munca femeilor; lipsesc servicii de sănătate accesibile; lipsește asistența socială sau de sănătate pentru persoanele în vârstă sau bolnave și, în plus, există discriminarea pe piața muncii privitor la accesul femeii la posturile bine plătite.

Nu este vina femeilor că aduc o contribuție mai mică la sistemului public de pensie, ci a guvernelor și a sistemului care permite discriminarea între cele două sexe.

Domnilor guvernanți și domnilor bărbați, îmi permit, datorită meseriei mele, să vă amintesc că, fiziologic, orice femeie la aproximativ 50 de ani intră într-o perioadă care o face, în jur de 55 de ani, să aibă nu o boală, dar o afecțiune care se numește osteoporoză fiziologică, adică femeia decalcifică difuz sistemul osos, cu atât mai intens cu cât eforturile zilnice sunt mai intense. Prevenirea complicațiilor acestui proces la limită cu boala există, dar nu pentru femeile din România, care nu au nici educația sanitară necesară, dar, cel mai grav, nu au suportul financiar.

Așadar, domnilor, o femeie ca să rămână la fel de înaltă, cu articulațiile nedeformate și bună de muncă până la 65 de ani, adăugați-le, printr-o lege obligatorie, în paralel, la venitul salarial lunar, aproximativ 200-300 ron pe lună, atât cât costă o prevenție minimă a procesului fiziologic pe care Dumnezeu l-a dat femeilor.

Și pentru că adevărul este întotdeauna la mijloc și pentru că există meserii și femei care doresc să muncească și peste 65 de ani, dați prin legea pe care o pregătiți posibilitatea ca, peste 30 de ani de cotizații la sistemul unic de pensii, femeile să poată continua activitatea doar la cerere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Corneliu Olar - declarație politică cu titlul Dacă nema putirință, ce mai chichirez gâlceava! (Șeful scârț și moțul pârț);

Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Corneliu Olar.

   

Domnul Corneliu Olar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Dacă nema putirință, ce mai chichirez gâlceava! (Șeful scârț și moțul pârț)"

Pentru a putea comasa învățământul, trebuie să știm prin ce se deosebește dispersia locuințelor din Munții Apuseni de dispersia locuințelor de pe alte plaiuri.

Nu sunt dintre cei care susțin că oricât de mic ar fi numărul de elevi ai unei școli dintr-un cătun neaccesibil, trebuie ca statul să mențină această școală. Ar fi absurd și ar fi în detrimentul calității învățământului, care, în sine, este o investiție.

Într-adevăr, există foarte multe școli în Munții Apuseni în care numărul de elevi a scăzut atât de mult, încât menținerea școlii este pusă sub semnul întrebării. În contextul depopulării Munților Apuseni, am mai arătat cauzele acestei reduceri și deoarece am avertizat tot timpul asupra acestui fapt de interes național, sunt convins și de această dată că Ministerul învățământului trebuie să nuanțeze comasarea și în special să o însoțească, în cazul Munților Apuseni, sau prin investiții complementare comasării sau să ne lase în pace.

Copiii moților din clasele I-IV nu pot beneficia de învățarea limbii engleze și a calculatorului, deoarece un dascăl nu poate și nu trebuie să poată să îi învețe pe cei 8 copii alfabetul, disciplinele și în plus limba engleză și folosirea calculatorului. Sunt de acord și cu faptul că dacă lucrurile ar rămâne așa cum sunt, mulți copii ai moților din cătunele dispersate ar porni într-o lume superinformatizată cu un handicap imens.

Problema este că acei copii nu pot fi culeși cu microbuzele, deoarece nu există drumuri auto sau și dacă există, acestea sunt nefuncționale peste 60% din perioada de învățământ, căci iarna nu-i ca vara!

M-am gândit la construirea de internate după modele stabilite, ca și în cazul sălilor de sport, astfel încât să nu fie necesară efectuarea de proiecte și pentru acestea; în acele internate, și-ar găsi în primul rând un loc de muncă și dascălii rămași fără școli, asigurându-se astfel supravegherea copiilor cu vârste între 6 și 10 ani. Totuși, ce te faci cu puiul de moț instituționalizat a cărui legătură ombilicală există și ce te faci cu clădirile școlilor părăsite? Multe școli se află pe lângă un cămin cultural și de voie, de nevoie se întrețin împreună. Dacă vor fi separate, se vor desființa amândouă. Nu pot să cred că cineva poate expedia astfel de situații printr-o fluturare din mână sau prin expresii de genul: "câte situații de acestea sunt ca să putem vorbi de excepții?" Toate comunele din Țara Moților se află în această situație. Nu am crezut că voi ajunge să mă lupt împotriva depopulării munților și cu o astfel de problemă.

Și dacă am lua în calcul varianta culegerii copiilor cu microbuzele, tot am ajunge la cheltuieli infernale: microbuzele, construirea și întreținerea drumurilor auto ar ajunge la valori a căror amortizare este atât de îndelungată încât numai de investiții nu poate fi vorba. Oricum ai da-o și ai calcula-o, comasarea reclamă mai multe cheltuieli decât investiții și dacă excludem posibilitatea de a lăsa școlarizarea la latitudinea părinților sau a copiilor, ajungem la concluzia că la noi, la moți nu se poate face comasarea așa cum nu s-a putut face nici CAP-ul.

Am mai spus și în alte dăți că omogenizări de genul comasării, văzute în final ca și metodă de a avea oamenii sub control și de a culege taxele, - azvârlă oamenii din munți și omoară găina care face ouăle de aur. Amenințat cu colectivizarea, un primar din Munții Apuseni a spus: "Apă rece, oameni buni, până-i... n-o fi colectivă la noi." A făcut patru ani de pușcărie, dar nu s-a făcut colectiv! Apă rece ".. și patru ani de opoziție sau lăsați comasarea pentru vremuri mai bune!

Stimate domnule ministru, doresc prin această declarație politică să vă amintesc și prevederile art. 32 din Constituția României: "învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii." și să-mi precizați de ce în bugetul de stat pe anul 2010 nu s-au prevăzut bursele sociale de studii, fiind amenințată funcționarea internatelor școlare din lipsa fondurilor.

Ai carte, ai parte (de)parte de carte!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumesc.

 
  Nicușor Păduraru - declarație politică cu titlul Voința populară trebuie să fie lege pentru orice parlamentar;

Domnul Nicușor Păduraru:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi are titlul "Voința populară trebuie să fie lege pentru orice parlamentar."

În data de 22 noiembrie 2009 nu mai puțin de 77,78% din alegători s-au pronunțat în favoarea existenței unui Parlament unicameral, iar peste 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. Aceste date reprezintă voința populară și al doilea vot de blam dat împotriva unora din parlamentari, iar partidele care au vrut în mai 2007 să îl suspende pe președintele României, Traian Băsescu, sunt din nou în ipostaza de a fi împotriva cetățenilor României.

Atrag atenția că prin declarațiile liderului Partidului Social Democrat, domnul Victor Ponta, dar și prin reacțiile politice ale Partidului Național Liberal, devine evident faptul că se încearcă împiedicarea punerii în aplicare a unei decizii foarte clare a majorității românilor, exprimată la referendumul din noiembrie anul trecut. în acest moment, prin atitudinea lor, cele două partide nu fac altceva decât să își arate disprețul public față de cei care i-au trimis în Parlament și să nu își asume responsabilitatea pentru o decizie populară cu o greutate constituțională.

Din păcate, cele două partide au rămas prizoniere unei "democrații originale", exersează o demonstrație de tupeu politic care este înțeleasă doar de liderii politici ai PSD-ului și ai PNL-ului. "Democrația este guvernarea poporului de către popor, pentru popor", așa se pronunța Abraham Lincoln cu referire la ce înseamnă democrația. Poate că parlamentarii PSD și PNL nu au înțeles exact ce înseamnă cu adevărat voința populară: dacă pierzi în fața poporului, atunci nu poți să emiți pretenții pentru a1 guverna și ești obligat să pui în aplicare decizia pe care el o impune. Nu poți fi mai presus de voința exprimată de români, nu ai acest drept, iar când te situezi în afara unei decizii populare, dacă mai ai onoare, îți rămâne posibilitatea să îți dai demisia.

În acest moment, nu pot să trag o altă concluzie, domnilor parlamentari ai PSD și PNL, decât că vă este frică să puneți în aplicare această dorință exprimată prin vot democratic pentru că o să vă pierdeți privilegiile. Principiul fundamental al oricărui sistem democratic este respectul față de voința națională exprimată prin vot, iar, în acest moment, partidele dumneavoastră de opoziție nu fac altceva decât să se împotrivească exact acelui instrument politic care v-a definit ca reprezentanți ai colegiului pe care îl reprezentați: votul democratic deja exprimat și validat.

În momentul de față, Parlamentul României nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile sale, nu există o responsabilizare corectă a sa. Președintele României, însă, poate fi demis prin referendum. Primarul unui oraș sau al unei comune, de asemenea poate fi demis printr-un referendum. Mi se pare normal ca într-un mod echitabil și Parlamentul să poată fi supus acestui instrument democratic.

Propun, prin urmare, comisiei care va analiza modificarea Constituției să echilibreze această disfuncție și în cazul în care o decizie a Parlamentului nu respectă rezultatul unui referendum sau românii resping o solicitare făcută de Parlament prin referendum, în care se cere demisia unui președinte de stat, sau a unei alte situații care poate arunca România într-o criză politică (cazul din 2007 cu demiterea președintelui Băsescu), Parlamentul să poată să fie dizolvat ca urmare a voinței populare exprimate. Această posibilitate de utilizare a referendumului ar trebui să meargă chiar și până la nivelul parlamentarului, dacă vrem să fim corecți, care nu își face datoria față de cetățenii care l-au ales. în momentul când poporul nu mai are încredere în tine, atunci nu mai ai legitimitatea necesară să îl reprezinți.

Reducerea numărului de parlamentari și Parlamentul unicameral sunt deja hotărâte, iar Parlamentul României este ales pentru a reprezenta cetățenii și nu pentru a ne opune deciziilor pe care aceștia le exprimă.

Vă mulțumesc.

  Dragoș Gabriel Zisopol - declarație politică intitulată Uniunea Elenă din România, un proiect pentru democrație participativă;

Domnul Mircea Dușa:

Da. De la Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Dragoș Zisopol.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează "Uniunea Elenă din România, un proiect pentru democrație participativă".

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Uniunea elenă din românia (uer) prin promovarea relațiilor interculturale în sensul conservării, păstrării și promovării istoriei, culturii, tradițiilor și personalităților remarcabile care au făcut cinste popoarelor elen și român, urmărește revigorarea respectului de sine fundamentat pe o justă apreciere a valorilor membrilor noștri.

În acest context, unul dintre scopurile fundamentale ale Uniunii elene din româniaconstă în selectarea, educarea, formarea și promovarea tinerilor cu aptitudini reale de lider în toate domeniile de activitate specifice organizației noastre, prin dezvoltarea aptitudinilor în domeniul relațiilor interpersonale, cu scopul de a crea elite bazate pe valorile fundamentale ale viețiispirituale și morale.

Prin activitățile specifice Uniunii elene din românia dorim ca un număr considerabil de tineri să devină creativi și implicați activ în viața comunității în diferite domenii, precum artă și cultură, incluziune socială, protecția mediului, protecția monumentelor istorice, politici de tineret, media și comunicații etc.

Suntem alături de tineri pentru a-i face să înțeleagă diversitatea în toate nuanțele ei, să-și materializeze ideile, să-i ajutăm să treacă de la discuțiile despre forța inițiativei și avantajele voluntariatului la inițiativă și voluntariat.

Promovând concepte și tehnici inovative de implicare și participare a tinerilor în cât mai multe și variate activități, facilitându-le înțelegerea procesului legislativ și dezvoltându-le dialogul cu autoritățile publice, Uniunea elenă din românia își doreștesă se constituie într-un partener generos al tinerilor într-un proiect amplu pentru democrație participativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumesc.

 
  Horia Cristian - declarație politică legată de falimentul sistemului sanitar public;

Dacă vreun domn deputat mai dorește să intervină? Dacă nu, declar ședința dedicată declarațiilor politice...

Poftiți? Am întrebat dacă mai dorește cineva să intervină. Vă rog să vă anunțați dacă doriți.

Poftiți.

   

Domnul Horia Cristian:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Văd că suntem în continuare puțini, dar buni.

Declarația mea politică se adresează domnului prim-ministru Emil Boc și domnului ministru al sănătății Attila Cseke.

Stimați domni care vă aflați la conducerea tristă a acestei țări,

O analiză superficială a sistemului de sănătate românesc ne arată că el se află în faliment. Rămâne doar să declarați public acest lucru.

Dacă bugetul anului 2010 era, pe hârtie, 15,7 miliarde lei, dumneavoastră, anul trecut, printr-o semnătură, ați mutat 2,8 miliarde lei către anul 2009 sub forma așa-numitelor "credite de angajament". Astfel că o socoteală foarte simplă ne arată că bugetul acestui an este de doar 3,12 miliarde euro, ceea ce, la un calcul la fel de simplu, ne arată că suma alocată pe fiecare cetățean român este de 150 euro/an, sumă care este de 10 ori mai mică decât media Uniunii Europene care este de 1500 euro/locuitor/an.

În acest fel constatăm că sistemul sanitar românesc se află la finanțarea anilor '90. Este adevărat că vă ghidați după deviza "tot înainte că înainte era mai bine", dar cred că acest lucru trebuie să fie corectat.

În acest sens, domnule prim-ministru și domnule ministru al sănătății, vă declar că aveți obligația morală și politică să recunoașteți subfinanțarea sistemului sanitar și să alocați suma de 1,8 miliarde euro pentru acest an, în vederea echilibrării finanțării sistemului sanitar românesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
   

Au mai depus declarații scrise domnii deputați Vîlcu Samoil și domnul deputat Buda.

Mai dorește cineva să intervină? Nu.

Declar ședința dedicată declarațiilor politice închisă și vă doresc o zi bună.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Daniel Buda - declarație politică: Apropiata radiografie a justiției din România;

Domnul Daniel Buda:

"Apropiata radiografie a justiției din România"

Ca stat membru cu drepturi depline în structurile europene, România este supusă mecanismelor de evaluare și control al angajamentelor asumate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. În perioada imediat următoare, va fi publicat Raportul intermediar al Comisiei Europene privitor la mecanismele de colaborare și control în afacerile interne și sistemul judiciar din țara noastră. Desigur, acest raport este așteptat, în egală măsură, de către noi, parlamentarii, clasa politică și societatea românească, fiind văzut ca o cuantificare a eforturilor depuse de către cei responsabili cu reformarea sistemului judiciar. În baza raportului pe justiție, publicat de Comisia Europeană în luna iunie a anului trecut, oficialii europeni au decis ca mecanismul de cooperare și verificare pentru România să fie continuat astfel încât să nu fim ghidați de sentimentul autosuficienței care ar duce, desigur, la o încetinire a turației motoarelor în procesul de modernizare și reformare a justiției.

Eforturile în direcția reformelor economice, sociale, juridice, din ultima perioadă s-au făcut nu la presiunea Bruxelles-ului, ci datorită echipei guvernamentale care a înțeles și a conștientizat importanța angajamentelor asumate în fața structurilor europene și necesitarea inițierii unor reforme profunde și reale, în vederea poziționării României în rândul țărilor cu adevărat europene.

Dincolo de toate criticile sau aprecierile, ca urmare a întocmirii unui astfel de raport de evaluare, elementul esențial îl constituie faptul că el trebuie privit ca un imbold în continuarea eforturilor de reformare, pe care, cu certitudine, le facem primordial pentru noi. Aceste rapoarte trebuie privite ca o evaluare a activității noastre, fiind, înainte de toate, stimulatoare pentru rezolvarea problemelor pe care le avem. De asemenea, trebuie să recunoaștem că mai avem suficiente probleme încă nesoluționate.

În acest moment, nu se mai pune problema sancționării de oficialii europeni prin renumitele stegulețe roșii sau galbene, ci este mai degrabă vorba de o evaluare a progreselor înregistrate de la ultimul raport din luna iunie a anului trecut. Dacă în ultima perioadă scena politică a fost animată de pregătiri pentru alegeri interne sau naționale, bucurii sau nemulțumiri ca urmare a rezultatelor alegerilor, reformarea și modernizarea sistemului judiciar nu au încetat, măsurile privind transparența sistemului, adoptarea unor proceduri mai simple și costuri cât mai mici pentru cetățean, precum și demersurile pentru adoptarea Codurilor de Procedură - Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură Penală, au continuat în același ritm susținut, ca și până acum. Progresele înregistrate, dar și observațiile de la ultimul raport au reprezentat, în mod cert, un mesaj clar că reforma justiției este, prin importanța și implicațiile sale la nivelul întregii societăți românești, o condiție fundamentală a evoluției spre mai bine a fiecărui cetățean, o garanție a faptului că setul de valori pe care se fundamentează societatea - dreptate, proprietate, libertate, egalitate - funcționează, dar trebuie perfecționat. O reformă reală și eficientă nu se face peste noapte, este nevoie de timp, răbdare, consecvență și echitate.

Suntem abia la începutul drumului, însă progresele deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție, măsurile de prevenire și combatere a crimei organizate, consolidarea transparenței și eficienței actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și responsabilității instituțiilor sistemului judiciar, trebuie să continue, motiv pentru care monitorizarea și, evident, observațiile Comisiei Europene reflectate corect și obiectiv vin în întâmpinarea și eficientizarea sistemului judiciar.

Am convingerea că ritmul modernizării și reformării justiției din țara noastră va continua cu aceeași cadență susținută deoarece, pe lângă faptul că sunt absolut necesare consolidării statului de drept, suntem conștienți de faptul că nerezolvarea problemelor cu care se confruntă țara noastră poate conduce la blocarea unor fonduri europene de sute de milioane de euro.

Justiția este pentru toți, nu ține cont de situația politică, socială, economică sau culturală, de aceea, sunt convins că observațiile cuprinse în raport vor fi o radiografie exactă a stării justiției din România, dar și un ajutor în vederea remedierii deficiențelor care apar în acest sistem fundamental pentru statul de drept.

    Adrian Mocanu - declarație politică intitulată: Mai putem crede în iluzii?;

Domnul Adrian Mocanu:

"Mai putem crede în iluzii?"

Dacă ar fi să credem în previziunile Guvernului, realizăm că România trăiește acum marea iluzie că va scăpa în curând de criză. Nu trebuie să uităm, însă, că șomajul nu și-a atins încă maximul, băncile încă nu au redus dobânzile suficient de mult pentru a se reporni creditarea, iar investițiile încă întârzie să apară. Cu toate acestea, faptul că se prognozează că economia va trece în anul 2010 pe plus și sentimentul general că ce a fost mai rău a trecut este din ce în ce mai puternic, ne-ar putea duce către o mare deziluzie.

Din păcate pentru noi, perioada cea mai grea abia urmează. Cred că adevărata criză, specific românească încă nu a venit. Adevărata criză, a datoriei publice care trebuie răscumpărată, care nu se măsoară în falimente și în șomeri, ci în imposibilitatea financiară de a dezvolta țara, încă nu a început.

Faptul că, în ciuda acordului de 20 de miliarde de euro cu FMI, România nu a reușit decât să tempereze tensiunile sociale, în special din partea bugetarilor, ar trebui să sperie Guvernul. Faptul că în urma banilor luați pe datorie anul trecut, nu se vede nimic pentru că au fost direcționați integral în menținerea unor cheltuieli sociale pe care statul nu și le putea permite din bugetul de stat, ar trebui să pună pe gânduri pe toți cetățenii români, deoarece acești bani au dispărut în consum și nu se vor multiplica niciodată prin investiții.

Dacă acum situația este foarte dificilă, când statul se împrumută, mă întreb cum va arăta economia când statul va începe să-și plătească datoriile? Problema de fond nu este a datoriei către bănci, care poate fi amânată, plătită prin noi împrumuturi, la dobânzi din ce în ce mai mici, ci tocmai acordul cu FMI și Comisia Europeană, care nu se amână, ci se plătește. Mă întreb de unde va face rost Guvernul de până la 9 miliarde de euro (7 miliarde euro către CE și BM și încă cel puțin 2 miliarde euro către FMI) pentru a plăti instituțiilor financiare banii folosiți și pentru a menține iluzia că a trecut criza mai ușor peste români? Acordul cu FMI expiră în anul 2011. FMI spune că economia își va reveni în anul 2012. Mai corect spus, indiferent cât de bine va merge economia românească atunci, plata datoriei va fi o frână serioasă în calea dezvoltării. La dobânzile de circa două miliarde de euro către bănci se vor adăuga alte 2-3 miliarde euro către CE și FMI. Este vorba de bani care nu vor putea ajunge nici către investițiile în infrastructură și nici nu vor putea fi folosiți pentru a acoperi deficitul de la bugetul pentru pensii.

Într-un scenariu foarte optimist, aproape toți banii pe care îi va câștiga economia românească prin creșterea p.i.b.-ului după anul 2011 vor fi folosiți pentru a plăti datoria publică făcută de stat în timpul crizei. Creșterea economică nu va aduce drumuri noi sau mai bune și nici nu va însemna facturi mai mici la încălzire, prin reducerea pierderilor din sistemul energetic național.

Într-un scenariu pesimist, creșterea economică nu va aduce suficienți bani la buget pentru a acoperi plata datoriei publice, fie acoperirea ei, fie dobânzile. În acel moment, Guvernul, oricare ar fi el, va ieși în fața poporului și va anunța că trebuie tăiate pensiile și salariile, că trebuie dați în șomaj oameni, că nu sunt bani pentru investiții și că este nevoie ca românii, fiecare în felul său, să strângă din nou cureaua. Îmi doresc să se întâmple scenariul mai optimist, pentru că altfel ne-am afla în fața unui paradox economic, țara ar ieși din criză, iar românii ar fi nevoiți să strângă cureaua și mai mult.

    Andrei-Valentin Sava - declarație politică: Necesitatea reconsiderării sistemului de acordare a pensiilor publice;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Necesitatea reconsiderării sistemului de acordare a pensiilor publice"

Săptămâna trecută am asistat cu toții la discuții intense purtate în mass-media românești despre Proiectul Legii pensiilor adoptat de către Guvernul Boc. Au fost voci care au susținut proiectul, dată fiind necesitatea reformării sistemului de pensii publice, dar au fost și voci care au căutat să condamne inițiativa executivului, pe motiv de inechitate a deciziilor.

Înainte de toate, doresc să atrag atenția asupra câtorva lucruri: bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează pierderi anuale încă din 2006, în anul 2009 ajungându-se la cel mai mare deficit în valoare de 1,5 miliarde de euro; 5,54 milioane de pensionari sunt susținuți de 5,65 milioane de contribuabili la sistemul public de pensii (raport de 0,98 pensionari/1 contribuabil); pensiile de invaliditate au ajuns la un număr de 900.000 de pensionați, cu o creștere de 50% în ultimii 8 ani; anual se înregistrează o triplare a pensiilor anticipate, la momentul de față fiind înregistrate cca. 115.000 de pensii anticipate parțiale în plată; cheltuielile bugetare cu pensiile, pentru anul 2009, au ajuns la o pondere de 8% din p.i.b., iar tendința acestora este una ascendentă.

În contextul de față este mai mult decât evident faptul că avem de-a face cu un sistem de pensii nesustenabil, un sistem ce are nevoie de o reconsiderare a criteriilor, în baza cărora sunt acordate pensiile publice către cetățeni. Este necesar ca acordarea lor să se facă într-un mod cât mai echitabil, fără să existe privilegiați ai sistemului. Actualmente, sistemele speciale de pensii publice au introdus o serie de privilegii și tratamente preferențiale pentru unele categorii profesionale (foști polițiști, militari, magistrați sau angajați ai serviciilor speciale), fapt care a creat o diferență imensă între cea mai mică și cea mai mare pensie publică.

Cred că sunteți de acord cu mine când spun că, în condițiile acestea, luarea unor decizii care să favorizeze depășirea situației în care ne aflăm are un caracter imperativ. Trebuie ca fiecare problemă să fie considerată și să fie analizate soluțiile puse pe masă de executiv. Guvernul Boc vine în fața noastră, în fața Parlamentului, cu un proiect de lege care urmărește acordarea unui tratament corect pentru viitorii pensionari, prin stabilirea pensiilor conform contribuțiilor plătite, funcție de creșterea salarială, un proiect ce dorește implementarea unor criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate, pentru a se înlătura pensionările abuzive, dar și pensionările anticipate. În același timp, este un proiect prin care se urmărește integrarea persoanelor aparținând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, o integrare ce urmărește stabilirea acelorași obligații și drepturi pentru toți cei asigurați.

Obiectivul rămâne acela de menținere a standardelor pensionarilor în plată și trecerea graduală la indexarea pensiei în funcție de inflație. Este necesar ca acordarea pensiilor să urmeze, însă, un tratament corect pentru viitorii pensionari, prin stabilirea pensiilor conform contribuțiilor plătite, funcție de creșterea salarială.

Nu trebuie să uităm faptul că proiectul de lege are în vedere condițiile referitoare la pensiile publice propuse în acordurile de împrumut din 2009 cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, iar luarea unor decizii ferme în privința Legii unice a pensiilor este importantă, dat fiind contextul în care ne aflăm.

    Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică privind alocarea discreționară a fondurilor de către Consiliul Județean Olt Alianța PSD-PNL împarte bugetul județului Olt;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

Declarație politică privind alocarea discreționară a fondurilor de către Consiliul Județean Olt - "Alianța PSD - PNL împarte bugetul județului Olt"

În ședința Consiliului Județean Olt de joi, 25 martie 2010 "dumnezeii locali", consilierii județeni ai PSD Olt, au împărțit locuitorii județului Olt în două categorii: cetățeni de categoria întâi, cei care au primari PSD, și cetățeni de categoria a doua, cei care locuiesc în localități care au primari PD-L. Astfel, pentru că președintele PSD Olt este patron de firmă de construcții, ca de altfel și președintele PNL Olt, domnul Ciugulea, care este și vicepreședinte al Consiliului Județean Olt, locuitorii comunelor care au ales primari cu altă orientare politică decât PSD vor trebui să aștepte mult și bine investițiile și fondurile necesare acestora.

Dacă pentru primarii PD-L banii ce vor fi alocați de către consiliul județean sunt "bătaie de joc", primarii PNL nu vor mai fi neglijați, comparativ cu anii trecuți. Explicația este simplă, având în vedere că președintele PNL este adjunctul lui Paul Stănescu și în scurt timp vor avea loc alegeri interne în partid, alegeri pe care Ioan Ciugulea este la un pas de a le pierde, datorită nemulțumirii acumulate în timp de către liberali.

Pe lângă "marea împărțeală" făcută cu dedicație primarilor PSD și PNL, consiliul județean are la dispoziție nu mai puțin de 11.122.000 lei ce vor fi alocați pentru drumurile județene. În traducere liberă, cele peste o sută de miliarde de lei vor fi împărțite societăților, care nici nu sunt greu de ghicit, care vor pietrui, asfalta și cârpi gropile, împărțire care va fi făcută, evident, după criterii știute numai de conducerea administrației județene.

Potrivit proiectelor de hotărâre emise, localități cum ar fi Brastavățu, Brebeni, Movileni Vădăstrița, Vâlcele care au primari PD-L primesc câte 27.000 lei, comuna Colonești 5.000 lei, în timp ce comune cu primari PSD, cum ar fi Bărăști sau Bălteni primesc 250.000 lei, 320.000 lei iar altele, tot PSD aproape dublu. Singura localitate cu primar PD-L care va primi bani de la consiliul județean pentru drumuri, sumă necesară cofinanțării unui proiect, este Coteana, datorită faptului că lucrarea este executată de firma PSD-istului Pavel Belinski.

Consilierii PD-L au solicitat să se dea fiecărei localități câte 200.000 lei cel puțin, tăindu-se alocările de la alte localități care figurează cu fonduri mai mari în proiectul de buget. Nu este normal ca o localitate să primească 80.000 lei și alta 800.000 lei; e prea mare diferența și sunt cazuri în care e nevoie de bani pentru asigurarea cofinanțării unor proiecte ce se derulează cu fonduri europene. Asta, cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere al populației, dar și al suprafeței, localitățile cu primari PD-L reprezintă 25% din județ, iar de la bugetul Consiliului Județean Olt au primit 5% din bani.

Consider că ceea ce se întâmplă în județul Olt este imoral, ilegal și constituie o mare nedreptate făcută unui sfert din locuitorii județului Olt.

    Claudia Boghicevici - Criza economică - o realitate ce ne afectează pe toți;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Criza economică -o realitate ce ne afectează pe toți"

Obișnuim să facem declarații politice și astăzi, înainte de a da curs subiectului care mă preocupă și pe care vi-l voi supune atenției, doresc să reamintesc că poziția în care ne aflăm obligă și ne obligă. Și mă refer în special la obligațiile pe care le avem față de cei care ne-au acordat încredere deplină prin votul lor și față de care nu putem răspunde decât cu maximă responsabilitate, cu soluții concrete și aplicabile.

Criza economică, fiindcă la acest subiect fac referire acum, este o realitate. O trăim, vrând-nevrând o simțim, vedem cum afectează grav multe domenii de activitate. Atât din perspectivă economică, cât și din perspectivă socială, consider că principiul fundamental care poate duce la diminuarea efectelor acesteia trebuie să facă referință la dreptate socială și solidaritate. Acest principiu trebuie atât respectat, cât și pus în practică. Cum? Prin susținerea entităților aflate în dificultate - și mă refer aici la agenții economici nevoiți să reducă personalul sau să-și suspende activitatea și, deopotrivă, prin găsirea de soluții pentru persoanele disponibilizate sau care se află în situația de a rămâne fără loc de muncă.

Potrivit Biroului Internațional al Muncii, la nivel mondial, anul trecut rata șomajului a atins cifra record de 6,6%.

Conform statisticii ANOFM, la finele lunii decembrie 2009, rata șomajului în România a ajuns aproape dublă, comparativ cu aceeași lună a anului 2008: 7,8 % față de 4,4%.

Având aceste date, alarmante, iată cu ce soluții vin: recalificare și reconversie profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Reprofilarea profesională a șomerilor depinde în mare măsură de disponibilitatea acestora de reconversie profesională. Pe această cale, vreau să responsabilizez agențiile pentru ocuparea forței de muncă în aplicarea unui program obligatoriu de reconversie profesională pentru șomerii cu state vechi într-ale șomajului.

Pe de altă parte, consider că pentru existența unui traseu ascendent și sigur în acest sector, este absolut necesar să sprijinim ANOFM cu fonduri, atât prin bugetul asigurărilor de șomaj, cât și prin Fondul Social European, pentru organizarea și desfășurarea cursurilor de formare profesională, în centre de formare atât ale AJOFM, în centre regionale, sau prin furnizori de formare profesională acreditați.

Un instrument pentru reducerea efectelor crizei din România este Fondul Social European. Prin POSDRU există o schemă generală de ajutor de finanțare, pe trei segmente. Unul îl reprezintă subvenționarea costurilor pentru formarea profesională a tinerilor angajați în prima etapă a primului lor loc de muncă, formarea profesională continuă a angajaților, perfecționarea, respectiv specializarea lor, realizate la inițiativa angajatorilor.

Iată că soluții există. E momentul să așezăm fiecare angrenaj la locul potrivit, așa încât întregul să funcționeze și să stăvilească efectele negative ale crizei!

    Ioan-Nelu Botiș - declarație politică cu titlul Stimularea fiscală a întreprinderilor care sprijină înființarea sau modernizarea creșelor și a grădinițelor;

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

"Stimularea fiscală a întreprinderilor care sprijină înființarea sau modernizarea creșelor și a grădinițelor"

Ne aflăm într-o perioadă cu multe turbulențe economice, zilnic auzim prin mijloacele de informare în masă de șomaj ridicat, de criză financiară, de disponibilizări și de lipsa locurilor de muncă. Știm cu toții că obiectivul principal al guvernării este reducerea șomajului și încurajarea creșterii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv avem nevoie de un program care să cuprindă un set de pachete de stimulare fiscală.

Doresc să propun o măsură anticriză, o măsură care să stimuleze economia, și totodată o oportunitate pentru copiii noștri de a avea și de a crește într-o creșă sau o grădiniță modernă adaptată la actualul sistem de educație.

Propun, astfel, o stimulare fiscală pentru întreprinderile care înființează sau care ajută la modernizarea creșelor și a grădinițelor pentru copii. Putem discuta despre o scădere ușoară a fiscalității sau scutirea de impozit pe profitul reinvestit pentru agenții economici care doresc să participe la acest program de înființare sau de modernizare a instituțiilor preșcolare.

Contribuim astfel atât la susținerea agenților economici prin măsuri fiscale încurajatoare, cât și la crearea unor condiții optime de creștere și de dezvoltare a viitorului școlar și cetățean. În toate instituțiile preșcolare ar fi benefic să avem un sistem de supraveghere video, astfel încât părinții să poată vizualiza prin intermediul internetului ce face copilul său.

În situația în care întreprinderea dorește să înființeze creșe sau grădinițe pentru copiii propriilor angajați, avantajele sunt multiple. În primul rând, colaborarea între părinți și educatori va fi mult mai strânsă, părinții au posibilitatea ca în pauza de masă să-și viziteze copilul, astfel se realizează o legătură mai puternică între copil și părinte, având posibilitatea zilnică de a se vedea mult mai des. Starea emoțională a copilului preșcolar influențează viața școlarului, a adolescentului și a tânărului în general, motiv pentru care trebuie să ne gândim la copiii noștri, să le creăm un climat educațional adecvat și motivant.

    Cristian Buican - declarație politică Avem nevoie de o lege clară, coerentă și corectă pentru organizarea alegerilor electorale din România;

Domnul Cristian Buican:

"Avem nevoie de o lege clară, coerentă și corectă pentru organizarea alegerilor electorale din România"

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru că situația electorală actuală nu mai poate continua. Scrutinul electoral ar trebui să însemne pentru cetățenii din România un motiv de bucurie, o posibilitate de a participa activ la acțiunea de schimbare sau de continuitate a unei clase politice, a reprezentatului local sau a președintelui. La ora actuală, vă spun sincer că nu este așa.

Cetățenii care se prezintă astăzi la urne transmit de fiecare dată același mesaj, mesaj pe care noi, politicienii, nu prea îl luăm în calcul. O prezență scăzută la urne ar trebui să reprezinte pentru noi un motiv de întrebări, nu un motiv de bucurie. Tocmai de aceea am decis să vin astăzi în fața dumneavoastră, să vă prezint punctul meu de vedere cu privire la Legea electorală din România și la necesitatea schimbării ei.

Eu, unul, m-am săturat ca la fiecare alegeri organizate să existe suspiciunea de fraudă, de mită electorală sau de alte practici mai mult sau mai puțin ortodoxe, care să pună sub semnul întrebării procesul electoral și implicit legitimitatea celui ales. Noi, parlamentarii, ca exponenți al clasei politice din România, ar trebui să dăm un semnal care să însemne începutul sfârșitului pentru aceste metehne. Noi suntem aleși uninominal, iar acest lucru ne dă posibilitatea să oferim cetățenilor din această țară o lege electorală corectă, nepărtinitoare, care să limiteze practicile neortodoxe din campaniile de azi, cum ar fi mita electorală. Doar noi putem schimba acest lucru și tocmai de aceea mă aflu astăzi în fața dumneavoastră.

Indiferent de partidul politic din care venim, trebuie să ne mobilizăm și să realizăm o lege electorală care să fie mai presus de orice îndoială, de orice suspiciune, de orice interes personal sau de grup. Consider că până în prezent fiecare partid aflat la putere a încercat, și de cele mai multe ori a reușit, să impună modificări ale Legii electorale care să îi avantajeze. Această practică trebuie să dispară, altfel, nu vom realiza niciodată o Lege electorală modernă, europeană, care să răspundă nu numai nevoilor noastre, ale politicienilor, ci și ale cetățeanului care votează. Contestarea alegerilor electorale prezidențiale din România reprezintă pentru noi, ca națiune, un punct de cotitură. E un proces democratic și corect, însă imaginea pe care noi, ca stat, o transmitem către exterior este una jalnică, aceea a unei țări de lumea a treia. Tocmai de aceea trebuie să conștientizăm toți necesitatea unei legi electorale care să nu mai poată fi contestată.

Doresc să vă reamintesc de faptul că acum mai bine de două luni, un raport al autorităților statului afirma că la alegerile europarlamentare din vara anului 2009 peste 12.000 de persoane au votat multiplu. Doresc pe această cale să constat, cu părere de rău, că această anchetă este întârziată, iar acest lucru va duce la instalarea unui sentiment de nerespectare a legii în rândul cetățenilor. Mai mult, lipsa de reacție a autorităților asupra acestui caz va reprezenta un alt motiv pentru starea de neîncredere în procesul electoral din România.

Vă rog să luați acest apel în serios, iar de mâine să ne concentrăm forțele pe realizarea unei legi electorale echidistante, corecte și raționale care să pună odată pentru totdeauna capăt acestor speculații cu privire la corectitudinea alegerilor din România, indiferent de scrutinul electoral de care vorbim. Pe această cale vă rog să reflectați asupra acestui subiect și să formăm, în cel mai scurt timp, o comisie parlamentară pentru realizarea acestei Legi electorale, o lege care să fie mai presus de orice bănuială.

    Cristian Buican - declarație politică Rolul opoziției și nevoia de dezbateri reale;

Domnul Cristian Buican:

"Rolul opoziției și nevoia de dezbateri reale"

Am venit astăzi în fața dumneavoastră deoarece mă îngrijorează situația instaurată în România în ultima perioadă, situație care, dacă nu se va schimba, va duce la falimentul României. Rolul opoziției într-o țară democratică este unul vital și are o strânsă legătură, atât cu buna funcționare a instituțiilor statului, cât și cu progresul acestuia. Tocmai de aceea, dezbaterile publice asupra proiectelor importante asumate de guvernanți, precum și o serie de măsuri și politici publice de interes național trebuie să aibă parte de o dezbatere publică, în care opoziția trebuie să vină cu amendamente și modificări.

Asistăm de mai bine de două luni la un circ care nu are legătură cu vreun comportament democratic din nici o altă țară din lume. Măsuri precum Legea unică de salarizare sau Legea pensiilor nu numai că nu au avut parte de dezbatere publică, dar nici nu fac parte din vreo strategie de redresare economică sau modernizare a statului numit România. Mai mult, în timp ce aceste legi sunt adoptate și intră în vigoare, dezbaterea din spațiul public se focalizează pe subiecte de cancan sau bucătărie internă a partidelor. Din discuțiile pe care le-am avut cu cetățenii județului Vâlcea am observat că aceștia nu sunt interesați de democrația internă din cadrul PNL, nici de echipa de conducere a PSD sau schimbarea siglei și a numelui PD-L. Ei doresc să știe ce măsuri va lua guvernul pentru scoaterea României din criză, doresc să afle cum îi va afecta legea pensiilor sau cine e de vină pentru micșorarea salariilor bugetarilor, o dată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării unice.

Racolările parlamentarilor din ultimele două luni reprezintă metoda prin care Traian Băsescu și PD-L încearcă să-și sporească controlul instituțional total și nu numai că le merge, dar interesul mass-media este îndreptat tot în această direcție. Invitații emisiunilor de la cele două posturi de știri sunt puși să comenteze plecarea unuia sau altuia din PSD sau PNL și nu măsurile guvernului. Partidul din care fac parte, Partidul Național Liberal, a încercat să atragă atenția asupra acestor "perdele de fum", în spatele cărora Guvernul Boc încearcă să își ascundă adevărata față și să distragă atenția opiniei publice de la măsurile nocive pe care le ia în fiecare zi. De când sunt în politică nu am văzut un Guvern mai incompetent, mai populist și mai lipsit de viziune precum Guvernul Boc. Guvernanții sunt mai mult preocupați de ce parlamentar să mai fure decât de vreo măsură economică care să ajute firmele românești, sunt mai atenți la cum să păcălească și să manipuleze populația, decât să asigure protecție socială celor care au nevoie pe timp de criză și sunt creativi doar în a arunca pe piață și a testa tot felul de metode de atragere de fonduri la buget (impozitarea tuturor pensiilor, diminuarea sau tăierea alocațiilor), decât să promoveze politici publice de reformare a statului. Ei bine, în aceste condiții, nu putem afirma decât că acest Guvern este unul de diletanți, incompetenți și populiști.

În orice țară normală condusă după minime reguli de bun-simț dezbaterea publică asupra unor legi importante nu lipsește. Aceasta are loc și oricine are acces la ea, de la parlamentari și partide politice până la asociațiile profesionale de profil, mass-media sau ONG-uri. Tocmai de aceea am venit în fața dumneavoastră, pentru a vă prezenta viziunea mea cu privire la acest subiect, transmițându-vă, totodată, mai ales parlamentarilor din opoziție, că trebuie să luăm măsuri imediate și să aducem îmbunătățiri majore proiectelor guvernului. Dacă se va continua cu aplicarea tuturor tâmpeniilor legislative pe care Guvernul le adoptă în fiecare zi, nu numai că nu vom ieși în acest an din criză, dar va trebui să plătim un preț mult prea mare pentru a fi suportat.

Fac pe această cale un apel la toți parlamentarii să fie mai responsabili și să își facă treaba pentru care au fost aleși: adică să conceapă, dezbată și să aprobe legi. De asemenea, îi rog pe parlamentarii puterii să transmită Guvernului acest apel, să atragă atenția colegilor de partid din Guvern de gafele pe care le fac, iar la restul colegilor de opoziție le cer să urmărească și să amendeze toate proiectele care ies din birourile de la Palatul Victoria și sunt în detrimentul cetățeanului român.

    Cristian Buican - declarație politică Stoparea migrației politice;

Domnul Cristian Buican:

"Stoparea migrației politice"

Am venit în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta considerațiile mele cu privire la un subiect ce stârnește interes, atât în mediile politice și mediatice, cât și în ochii opiniei publice și a tuturor cetățenilor, deoarece evenimentele din ultima perioadă legate de acest subiect ne demonstrează că legislația în domeniu este încă deficitară și trebuie modificată pentru a răspunde realităților în care trăim. Este vorba, fără îndoială, de migrația politică, traseismul politic, sau cum doriți să numiți acest fenomen, care reprezintă o boală cronică a societății românești, modificările legislative în acest domeniu demonstrându-și limitele.

În calitate de parlamentari ar trebui să reprezentăm un model pentru întreaga clasă politică, pentru primari, pentru consilierii județeni sau locali. În schimb, în aceste zile, noi demonstrăm că legea pe care mulți dintre dumneavoastră ați votat-o, cea legată de migrația primarilor și a consilierilor locali și județeni, nu a fost altceva decât o minciună, în condițiile în care noi, parlamentarii, putem pleca de la un partid la altul fără a suferi rigorile unei legi aplicabile majorității aleșilor locali. Nu este normal și nici corect ca noi, parlamentarii, să concepem și să adoptăm legi pentru toți ceilalți în afara noastră. De ce un primar își pierde funcția dacă dorește să demisioneze din partidul pe lista căruia a candidat, iar un parlamentar nu? De ce un consilier local sau unul județean își pierde funcția dacă nu mai are sprijinul politic al formațiunii din care face parte și noi, parlamentarii, putem trece de la un partid la altul, fără a suporta niciun fel de consecință? Știu că probabil ceea ce am afirmat până acum și ceea ce voi declara în continuare va supăra pe foarte mulți dintre dumneavoastră, însă dacă vrem să ne bucurăm noi, oamenii politici, și Parlamentul, instituția pe care o reprezentăm, de mai multă încredere din partea cetățenilor acestei țări, trebuie să începem să ne comportăm responsabil și să adoptăm legi corecte, echitabile și echidistante, fie că acestea ne convin sau nu.

În momentul de față legea prevede pierderea funcției de primar atunci când acesta își dă demisia din partidul care l-a susținut, iar în cazul consilierilor locali și județeni aceștia își pot pierde funcția când nu mai au susținerea politică a partidului pe lista căruia au fost aleși. În ambele cazuri există restricții sau mai bine spus pedepse în cazul în care între ei și partidul politic din care fac parte există o divergență majoră. Chiar dacă modalitatea de alegere a aleșilor locali diferă, la primari fiind vot uninominal, iar la consilierii județeni și locali alegere pe liste, toți răspund în fața legii. Tocmai de aceea susțin și promovez un amendament la Legea electorală existentă, prin care să stopăm acest fenomen de migrație politică. Ținând cont de actualele prevederi ale legii și de faptul că alegerea parlamentarilor se realizează prin vot uninominal, putem concluziona că prevederile legale aplicabile primarilor ar trebui să se aplice și parlamentarilor, și din acest motiv voi face o propunere legislativă care va încerca să facă ordine în acest proces de migrație.

Demisiile mai multor parlamentari PNL și PSD din partidele din care făceau parte și înscrierea la așa numitul "grup al independenților" are un efect nociv pentru că nu este altceva decât un plan mârșav pus la cale de Traian Băsescu și PD-L, plan ce are ca finalitate controlul instituțional total și reducerea la tăcere a oricărei opoziții, iar acest lucru, dragi colegi, este de nepermis pentru că, într-o țară democratică, opoziția are un rol esențial în funcționarea statului.

Fac pe această cale un apel la dumneavoastră pentru a rezolva odată pentru totdeauna această problemă. Nu e normal ca o dată la 4-5 ani, odată cu încheierea unui ciclu electoral, să avem aceleași probleme legate de acest fenomen de migrație politică, ci trebuie să îi găsim o rezolvare definitivă.

    Constantin Chirilă - declarație politică: De la statul patriarhal la orașele rurale;

Domnul Constantin Chirilă:

"De la statul patriarhal, la orașele rurale"

La fiecare campanie electorală, apar lozincile electorale cum că "noi ne bazăm pe țăranul român, pe umerii căruia s-au așezat întotdeauna greutățile țării".

Comunele noastre, în număr de 2.686, sunt constituite într-o comunitate de 13.000 de sate în care își duce existența peste 60% din populația țării, din care 37% lucrează direct în agricultură. Din totalul de comune mai sus amintite, probabil că circa 200, adică 8%, ar putea îndeplini condițiile din comunitate. Restul nu. Caracteristica principală a comunelor și a satelor noastre o constituie risipa imensă de spațiu care nu este inclus în niciun habitat și nici în ecosistemele agricole, profilându-se undeva la intersecția dintre agrosisteme și sisteme naturale, dar fără nicio intersecție cu performanța economică, agrară sau socială.

Ulițele sau străzile strâmbe, diforme, arborii și pomii răsfirați și cel mai adesea bolnavi, distanța mare între utilități în cadrul unei gospodării, potecile întortocheate și nesfârșite, deși în aparență imprimă o frumusețe patriarhală ținuturilor noastre rurale în realitate denotă o entropie pozitivă avansată, în care dispersia resurselor duce inevitabil la pierderi importante, adeseori necomensurabile ale acestora și la secătuirea patrimoniului național.

Or, în etapa actuală chiar dacă poteca până la izvor sau fântână este frumoasă și ne emoționează prin "amintirile din copilărie", pe care ni le răscolește ea, potecuța, ne reamintește faptul că românul s-a născut "poet" și nimic mai mult. Or, în aceste vremuri de crâncenă criză economică și socială, românul, dacă nu se naște, el trebuie să se metamorfozeze, să devină manager.

Primii manageri reali vor trebui plasați acolo unde să valorifice superior factorii naturali de care România dispune încă din belșug.

Consumul mare de energie din ruralul patriarhal românesc se poate reduce printr-o operă grea de modernizare a infrastructurii. Gospodăriile proprietarilor satelor trebuie regândite și reconstruite într-un sistem în care valorificarea spațiilor și a factorilor de mediu să devină optimă. Dispersia haotică a locuințelor și utilităților trebuie să dispară prin ordonarea lor în forme geografice convenabile. Ele vor trebui să consume cât mai multă energie naturală și cât mai puțin convențională.

Energia convențională cea mai costisitoare este lemnul. Ultimii ani au demonstrat că locuitorii satelor și-au diminuat propriile lor populații forestiere pentru a încălzi și pentru a-și plăti alte obligații.

Tăierea masivă a pădurilor particulare a provocat adevărate dezechilibre ecologice care au făcut ca dealurile să acopere sate întregi, viiturile să înece comune și suprafețe imense, iar solul, cândva foarte bogat, al României să fie distrus ca fertilitate, mai ales prin arderea humusului, materia lui fertilă cea mai prețioasă. În condițiile unei evoluții ecologice normale, catastrofele menționate n-ar fi avut motivația materială pluviometrică pentru a se produce.

    Cornel Știrbeț - declarație politică referitoare la Dreapta românească;

Domnul Cornel Știrbeț:

"Dreapta românească"

Subtilul om politic și șef de partid, domnul Crin Antonescu, care se vrea un nou "Vizirul" al PNL, a declarat recent pentru Agenția Mediafax că, după evaluările sale, care nu prea dau greș, nu exclude posibilitatea ca PSD să intre din nou la guvernare alături de PDL.

Domnul Crin Antonescu aduce în sprijinul predicției sale argumentul că, spre deosebire de PNL, atât PSD, cât și PDL au avut tentative de a se transforma în partide-stat, astfel încât sunt perfect compatibile pentru a reintra, împreună, la guvernare. El nu își pune nici o clipă întrebarea, de bun-simț, de ce ar avea nevoie astăzi PDL de o astfel de asociere.

Partidul în fruntea căruia se află domnul Crin Antonescu este, după părerea liderului sau, singurul neprihănit de pe scena politică românească, "(...) singurulpartid capabil să reziste și să ofere o alternativă".

La ce să reziste, nu ne spune domnul Crin Antonescu, lăsându-ne să ghicim singuri. Bănuim doar că este vorba despre rezistența la tentația revenirii la guvernare. Un păcat greu pentru orice partid, în opinia strategului liberal, în vreme ce noi ne încăpățânăm să credem că rațiunea de a exista a oricărui partid este tocmai aceea de a ajunge la guvernare pentru a-și pune în aplicare programul politic.

În loc să ne spună ce a făcut PNL în timpul când s-a aflat la guvernare, domnul Crin Antonescu a simțit nevoia să ne dumirească asupra a ceea ce nu a făcut PNL în aceeași perioadă: "Nu am avut tentative de a subordona justiția", ne spune candid domnul Antonescu, devenind amnezic măcar față de celebrul episod al bilețelului trimis de președintele de atunci al PNL șefului statului, pentru a interveni în justiție în favoarea fostului și actualului patron al PNL.

"Nu am avut tentative de a folosi ilicit informații în jocul puterii", ne mai spune domnul Antonescu, dar uită că pe baza unor astfel de informații, Guvernul PNL a concesionat, pe șest, în ultima săptămână a guvernării, resursele din jurul Insulei Șerpilor, tot în favoarea fostului și actualului patron al PNL, chiar înainte ca România să fi avut câștig de cauză în procesul de la Haga.

Mai aflăm, tot de la domnul Antonescu, încă un lucru bun pe care nu l-a făcut PNL în timpul în care s-a aflat la guvernare: "Nu am politizat administrația la limite aberante, precum face acum PD-L". Adică, am politizat-o și noi, citim printre rânduri, dar mai puțin, doar atât cât am putut și cât ne-am priceput, nu "la limite aberante".

În documentul programatic "Prin noi înșine, ACUM", domnul Antonescu identifică și definește adversarii politici ai PNL și, implicit, ai domniei sale. Aceștia sunt, deloc surprinzător, Traian Băsescu și PD-L, care reprezintă răul absolut în politica românească și cu care este exclusă orice alianță.

PSD, spre deosebire de PD-L, este doar un dușman ideologic, unul mult mai puțin periculos, cu care este oricând și posibilă și de dorit o alianță. Surprinzătoare afirmații pentru liderul unui partid care se pretinde a reprezenta dreapta românească autentică.

Prin discursul său, liderul liberal Crin Antonescu dă măsura unei imaturități politice îngrijorătoare. El nu poate înțelege nici acum că scurtul moment de glorie, consumat într-o singură noapte alături de Geoană și de Iohannis, a trecut, a devenit istorie. El persistă și astăzi în identificarea lui Traian Băsescu și a PD-L cu răul absolut în politică, fără să înțeleagă că este o idee depășită, anacronică chiar. Nu putem să nu observăm cu uimire, dar și cu condescendență, că strategia politică a domnului Antonescu are și astăzi în centrul său doar ură cu accente hidoase față de Traian Băsescu și față de PD-L, indusă, comandată și impusă de patronul și finanțatorul PNL. Este evident pentru oricine că o astfel de politică a urii, dincolo de grotescul ei, este desuetă, nerealistă, lipsită de eficiență și de imaginație, într-un cuvânt, perdantă pentru PNL și pentru dreapta românească.

    Adrian George Scutaru - Scrisoare deschisă adresată premierului Emil Boc privind starea Armatei;

Domnul Adrian George Scutaru:

"Scrisoare deschisă adresată premierului Emil Boc privind starea Armatei"

Mă adresez dumneavoastră, domnule prim-ministru Emil Boc, în speranța că veți întreprinde unele acțiuni la nivelul Cabinetului pe care îl conduceți în folosul Armatei.

Bugetul MApN pentru anul acesta este de doar 1,33% din p.i.b. (7.000.749 lei), fiind practic un buget de supraviețuire care asigură doar plata salariilor, a unor drepturi legale specifice carierei militare și a pensiilor, rămânând prea puțini bani pentru continuarea unor programe de înzestrare vitale mai ales pentru siguranța trupelor române ce luptă în Afganistan. Este al doilea an când, în calitate de premier, acordați Armatei fonduri insuficiente. În 2009, bugetul destinat MApN a fost similar cu cel actual, fiind de 6.957.884 lei.

La 21 ianuarie, CSAT a decis, ca urmare a propunerii făcute de dumneavoastră, suplimentarea trupelor din Afganistan cu 600 de militari, astfel încât numărul total va ajunge în acest an la 1798. Ați spus că suplimentarea contingentului va fi finanțată din fondul de rezervă al Guvernului, dar nu ați indicat nicio sumă și nu ați scos nicio vorbă despre starea înzestrării trupelor din Afganistan.

La discutarea bugetului pe acest an v-am cerut suplimentarea creditelor de angajament pentru apărare de la 600 milioane lei la 1,425 miliarde pentru a permite astfel continuarea achiziționării de transportoare blindate, de autoturisme de teren blindate și pentru ca Armata să aibă în acest an măcar un sistem de 4 avioane fără pilot (UAV). Ministerul Finanțelor nu a acceptat acest lucru, căutând explicații în condiționările FMI. E ușor să dai explicații contabile, uitând că discutăm de siguranța și viețile unor militari români. Poate nu știți, domnule premier, dar avioanele fără pilot pot monitoriza rutele de transport, precum autostrada Kabul-Kandahar, a cărei siguranță cade în responsabilitatea trupelor române în provincia Qalat și unde s-au înregistrat cele mai multe atacuri asupra militarilor noștri, pot furniza informații în timp real privind eventuale amenințări și reprezintă și un real factor de descurajare. Vă aduc la cunoștință că în Afganistan nu avem UAV-uri, cele folosite în Irak, care și-au dovedit pe deplin utilitatea, având resursele epuizate după misiunile din acel teatru de luptă.

La 23 februarie 2010, numărul victimelor din Afganistan ajunge la 12 militari, iar bilanțul răniților la 49. Militarii noștri luptă în zone expuse și bănuiesc că știți faptul că pentru acest an se prevede deteriorarea securității în Afganistan și creșterea numărului de incidente.

Atunci când Guvernul și CSAT decid să trimită trupe într-un război, trebuie să se preocupe să le asigure și mijloacele necesare protecției și îndeplinirii corespunzătoare a misiunilor. Din păcate, nu am observat la dumneavoastră asemenea preocupări. Lăsați MApN să se descurce cum poate și vă bazați pe faptul că militarii își fac oricum datoria. Aveți idee cât de mult afectează moralul corpului de comandă toate discuțiile populiste privind reducerea pensiilor speciale ale militarilor? Credeți că este normal ca singurele afirmații despre Armată pe care le faceți ca premier să se rezume la mesaje de condoleanțe, atunci când mai moare un militar român, sau la declarații populiste privind "nesimțirea" pensiilor speciale?

Vă cer public, domnule prim-ministru, să spuneți care sunt costurile misiunii din Afganistan în acest an și care sunt sursele din care se vor acoperi aceste cheltuieli. Vă solicit să precizați când va avea loc următoarea rectificare a bugetului și cu ce sumă veți suplimenta bugetul MApN, în special la capitolul cheltuieli de capital pentru continuarea programelor de înzestrare. Totodată, întreprindeți în sfârșit ceva concret și pozitiv pentru Armată și alocați de urgență fonduri pentru achiziționarea de avioane fără pilot, pentru a crește siguranța deplasării vehiculelor militare române în Afganistan.

Dacă, Doamne ferește, ne vom trezi într-o zi cu un număr mai mare de victime printre militari, emoția momentului va amorsa o dezbatere publică privind rolul României în Afganistan, pe care nimeni nu-l va putea evalua ca și consecințe, cu atât mai mult cu cât se vor găsi destui politicieni și comentatori care să speculeze subiectul într-o manieră populistă. Găsiți-vă timp și pentru Armată, domnule premier, și nu-i mai uitați pe cei care, la mii de kilometri de țară, ne apără și pe noi.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică despre Diplomație - un cuvânt care ne scapă;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Diplomație - un cuvânt care ne scapă"

Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne spune că "diplomație" înseamnă: 1. Activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi diplomatici, în scopul realizării politicii externe preconizate. Comportare abilă, subtilă, șireată. 2. Carieră, profesiune de diplomat. 3. Totalitatea reprezentanților diplomatici constituiți în corp.

Recent, vorbind despre comunitatea română din Franța cu secretarul de stat francez Pierre Lellouche, ministrul de externe Teodor Baconschi a afirmat că "avem niște probleme fiziologice, naturale, de infracționalitate în sânul unora dintre comunitățile românești, în special în rândul comunităților cetățenilor români de etnie romă".

Potrivit organizațiilor societății civile, afirmațiile ministrului Baconschi, prin care asociază infracționalitatea cu etnia, aduc atingere demnității membrilor etniei rome, cetățeni români și europeni, și încalcă legislația românească și europeană în domeniul nediscriminării. Formula a fost ulterior îndepărtată din declarația ministrului postată pe site-ul MAE, iar Teodor Baconschi i-a invitat la o dezbatere pe reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, care au apreciat ca rasiste declarațiile sale.

Mai mult, ministrul afacerilor externe și-a făcut, marți, mea culpa pentru că a vorbit despre infracționalitatea romilor ca "problemă fiziologică" a românilor din Franța, declarație care i-a atras numeroase critici și acuzații de rasism.

Răspunsul celor din comunitatea romă nu s-a lăsat mult așteptat și, evident, acesta ne readuce aminte de anumite evenimente și comentarii din partea președintelui Băsescu: "Mesajul nostru este că de zece ani strategia pe care o prezintă dumnealor aici are buget zero, e verificabil. Ne-au luat dreptul să ne exprimăm, nu am zis nimic, nu am făcut nimic, aveam doar niște bannere în care acuzăm faptul că demnitarii care au discursuri și atitudini rasiste ajung în ipostaza de a ne vorbi nouă despre faptul că nu ne trimitem copii la școală. Avem un ministru de externe care a spus că romii sunt infractori fiziologici și un președinte care ne spune că țigăncile sunt "împuțite" și jurnalistele sunt "păsărici" și un SPP care, atunci când avem un statement civilizat, ne dă afară din sală. Romii din România pleacă în străinătate din cauza sărăciei, la fel ca și mulți români. Nu acceptăm declarații din partea președintelui care să spună că romii sunt peste tot în Europa în fața muzeelor, dar nu intră acolo".

Nu au trecut decât doi ani de la momentul în care un alt șef al diplomației române, Adrian Cioroianu, uimea lumea prin afirmația: "Mă gândeam dacă nu putem cumpăra o bucată din deșertul egiptean, să-i plasăm acolo pe astfel de oameni care ne fac de râs", tot într-un context legat de infracțiunile comise de cetățenii români în străinătate. A urmat un val de proteste, iar PNL a fost nevoit să numească pe altcineva la externe.

Acum, în afară de câteva ONG-uri, nimeni nu pare a fi scandalizat, deși afirmația lui Baconschi a fost mult mai explicită decât cea a lui Cioroianu. Principalele televiziuni de știri au ocultat acest subiect. În schimb, în mediul politic, nimeni nu are nimic de spus. În noiembrie 2007, când Cioroianu voia să-l trimită pe violatorul Mailat în deșertul egiptean, era coadă la emisiunile de înfierare a șefului diplomației. Toți politicienii, de la Mircea Geoană la Mihai Răzvan Ungureanu, doreau să-l îngroape pe demnitarul antipatizat de președintele Traian Băsescu.

Se vede că diplomatul de carieră Baconschi a învățat de la politicieni. De câte ori faci câte o măgărie, țipi mai tare decât cei care-și permit să te critice. După care te ascunzi, aștepți ca presa să uite și reapari, imaculat, după câteva luni.

Și atunci, întorcându-ne la definiția din DEX, putem deduce că domnul ministru Teodor Baconschi a avut o comportare șireată și mai ales abilă față de comunitatea romă?

    Teodor Atanasiu - declarație politică cu titlul Domnul Boc din talk-show-urile tv îl contrazice pe premierul Boc;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Domnul Boc din talk-show-urile tv îl contrazice pe premierul Boc"

Pe măsură ce trece timpul, guvernarea bociană devine tot mai "experimentată", cu idei multe și uneori prea sofisticate pentru unii dintre miniștri sau chiar pentru premierul însuși.

Suntem la al - IV - lea Guvern Boc și programele lansate de acestea devin din ce în ce mai inovative și de aceea guvernanții portocalii cred cu tărie că merită să fie reeditate. Așa se întâmplă și cu Programul "Prima casă", care la numai câteva luni de la lansare a devenit Programul "Casa II".

Deși nici primul program implementat anul trecut, îndelung lăudat, trâmbițat și prezentat de domnul Boc ca o mană cerească pentru economia românească, nu a avut vreun impact asupra deblocării pieței imobiliare și al domeniului construcțiilor, acesta a lansat zilele trecute un al doilea program, ca și când primul a obținut deja un succes răsunător și merită să fie urgent dat la tipar pentru ediția a doua revizuită: Prima casă II, plin de entuziasmul caracteristic premierului în funcție.

Specialiștii din domeniu, în schimb, sunt extrem de pesimiști că toate aceste mișcări ale guvernelor domnului Boc, aruncate pe piață cu mult tam-tam și pline de promisiuni sforăitoare, au vreun efect asupra domeniilor vizate. Ei consideră că și primul program a fost doar un fiasco total, care nu are nicio legătură cu dezvoltarea sectorului construcțiilor, ci doar cu locuințele ANL și eventual cu cele din blocurile vechi, iar reeditarea acestuia nu va aduce nimic benefic domeniului în cauză.

Specialiștii mai cred că programele "Prima casă" și "Prima casă II", nu susțin dezvoltarea construcțiilor noi, că acestea nu au nicio legătură cu piața imobiliară reală, că suma garantată este mult prea mică și nu încurajează decât bursa vechilor locuințe, piața imobiliară continuând astfel să se prăbușească.

Dar, cu toate acestea, domnul Boc rămâne un optimist convins și nici măcar nu mai are nevoie să citească legile pe care le promovează. Cu câteva zile în urmă, premierul lăuda plin de entuziasm și încredere noul program "Prima casa II" și, în același timp, se contrazicea pe el însuși, încercând să convingă un moderator că știe exact despre ce vorbește.

Este posibil, am putea spune, ca premierul să mai știe uneori câte ceva despre ceea ce susține, dar, de cele mai multe ori, se dovedește că cele promise rămân vorbe în vânt, iar de data aceasta, dumnealui promovează o lege pe care nu o cunoaște absolut deloc, deși jură că e în cunoștință de cauză și că anumite lucruri nu au cum să facă parte din articolele legii, deoarece acelea au fost discutate și eliminate special ca să nu îngreuneze proiectul.

Astfel, domnul Boc susține vehement că în noul program "Prima casă II" nu există nicio prevedere care interzice locuințelor nereabilitate termic să participe la program: "Nu avem o astfel de precizare în ordonanță, o fi vreo politică individuală a vreunei bănci". Însă, textul legii, apărut săptămâna trecută în Monitorul Oficial îl contrazice pe premier: noua lege nu mai permite finanțarea caselor fără reabilitare termică, adică majoritatea locuințelor din România. Prevederea despre care premierul a spus că nu există apare însă la articolul 15 al Hotărârii de Guvern nr. 119, din 17 februarie 2010, apărută luni, 22 februarie,în Monitorul Oficial. Iar această prevedere nu va face decât să tergiverseze lucrurile și așa foarte complicate din aceste programe, care nu i-au făcut pe români decât să-și piardă răbdarea și banii dați în avans.

Mă întreb cum poate domnul Boc să creadă că mai este un premier credibil atâta timp cât nici măcar el însuși nu crede în ceea ce semnează și de ce ar trebui să mai credem noi că legile pe care le susține în fruntea acestui Guvern vor aduce ceva bun românilor, dacă dumnealui singur le pune bețe în roate și apoi mai și uită că a făcut-o?

    George Ionuț Dumitrică - declarație politică cu subiectul Sistemul de sănătate din România a ajuns o ruină;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

"Sistemul de sănătate din România a ajuns o ruină"

După nici o lună de la aprobarea bugetul de stat pentru anul 2010 în Parlament, actualul ministru al sănătății, domnul Cseke Attila, ne-a avertizat că sistemul pe care dumnealui îl gestionează are toate șansele ca din această vară să intre în colaps.

Mă întreb de ce atunci când Guvernul, din care face parte și domnul ministru, a construit greșit bugetul pentru sistemul de sănătate și a alocat doar 3,6% din p.i.b. pentru al doilea an consecutiv, față de 4,2% alocați în 2008, nu a ripostat cu argumentele pe care le aduce acum sau nu a demisionat, în semn de protest, pentru că nu poate gestiona domeniul sub nicio formă cu banii alocați?

Atât timp cât doamna Udrea cheltuiește sume uriașe de bani pentru indicatoare turistice, pârtii și imagine turistică sau personală, iar sistemul de sănătate s-a întors în timp cu 10 ani ca finanțare și, mai ales, ca datorii acumulate, în numai un an de guvernare preponderent PD-L-istă, consider că reacția târzie a domnului ministru Cseke nu mai poate avea nicio relevanță. Dacă atunci când și-a făcut bugetul, dumnealui nu a realizat ce i se întâmplă, că ministerului pe care îl conduce i se alocă un buget mai mult decât minuscul, în timp ce alți miniștri nu mai știu ce să facă cu banii, este, din păcate, tardiv și foarte complicat să mai acopere pierderile suferite în sistem.

Domnul ministru Cseke trebuia să-i atragă atenția premierului Boc că, alocând din ce în ce mai puțini bani pentru sănătate, acest domeniu se va prăbuși curând și, prin acest mod deficitar de abordare, nu se va mai putea vorbi vreodată de eficiență sau de reformă în sistem.

Reforma costă, domnilor guvernanți, și acest lucru trebuia avut în vedere la construcția bugetară pentru anul 2010, care a fost doar o glumă proastă sau calculată de repetenții ultimei clase bociene. Cum credeați, domnilor, că o să ajungă aceeași sumă pentru 2010, când în 2009 banii respectivi au ajuns doar până în luna septembrie și apoi s-au făcut o mulțime de datorii care trebuie achitate cu dobânzi cu tot?

Eficientizarea sistemului se poate face atunci când sumele sunt alocate respectând un plan pentru finanțare, dar dacă de la început banii nu ajung nici pentru jumătate din cheltuieli, datoriile cresc în neștire și pierderile ajung din ce în ce mai mari. Sunt socoteli simple, pe care le poate calcula și un copil de clasa a doua. Prin urmare, am putea spune, domnule Boc și domnule ministru Cseke, că acest colaps a fost planificat cu bună știință de guvernările portocalii, încă de la începutul anului 2009, când banii alocați pentru sănătate au ajuns doar pentru nouă luni și apoi s-a supraviețuit pe datorie. Dar lucrurile nu pot merge la infinit încărcând nota de plată, fără să o achităm niciodată, și dând vina pe orice altceva apare la îndemână, dar neluând nicio măsură coerentă sau spunând mereu, candid: nu sunt bani!

Rezultatele incompetenței dezastruoase aplicate în sănătate, timp de un an, are acum repercusiuni grave și greu de combătut: spitalele au rămas fără bani de medicamente, iar bolnavii vor fi nevoiți să-și cumpere medicamentele din farmacii. Acest fenomen este deja generalizat în multe spitale. Pacienții nu vor mai putea fi tratați deoarece lipsurile s-au acutizat și fac impracticabile tratamentele necesare, iar datoriile excesive acumulate de spitale vor duce la închiderea multora dintre acestea. Medicii deja emigrează în masă și au dreptate să o facă, din păcate! Este trist, dar aceasta este România anului 2010, după un an și ceva de guvernări portocalii.

    Marin Almăjanu - declarație politică despre Bulversarea totală a administrației publice din România, o nouă faptă a domnului Boc;

Domnul Marin Almăjanu:

"Bulversarea totală a administrației publice din România, o nouă faptă a domnului Boc"

Premierul Boc ne demonstrează, cu fiecare zi pe care o petrece la Palatul Victoria, că nu poate aborda cu seriozitate și, mai ales, cu eficiență actul de guvernare. În decursul a peste un an de când domnul Boc se află în fruntea a mai multor guverne preponderent PD-L-iste, acesta a luat o seamă de decizii controversate, pline de greșeli sau imposibil de pus în practică, multe dintre ordonanțele adoptate fiind chiar anticonstituționale.

Este și cazul OUG nr.105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, ordonanță declarată neconstituțională în data de 3 decembrie 2009. Această decizie a fost publicată în data de 14 ianuarie 2010 în Monitorul Oficial. Astfel, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, prevederile actului declarat neconstituțional își încetează efectele juridice.

Și acum să explicăm situația paradoxală, creată cu bună-știință de premierul doctor în drept constituțional: PD-L își păstrează în continuare directorii numiți în funcții publice în deconcentrate, deși aceștia sunt de două zile plătiți ilegal.

Aproximativ 1.500 de direcții județene aflate în subordinea ministerelor au, începând de duminică, directori plătiți de la bugetul de stat, dar fără acoperire legală. Șefii așa-numitelor direcții deconcentrate din teritoriu - de la casele de pensii la direcțiile de sănătate publică, cele ale finanțelor publice sau cele pentru agricultură - au rămas, practic, fără niciun drept de semnătură pe o perioadă nedeterminată, în condițiile în care domnul Boc nu a reușit să corecteze la timp propriile greșeli, sancționate de Curtea Constituțională, până la data de 27 februarie, adică până la împlinirea termenului de 45 de zile. Astfel, actul normativ declarat neconstituțional, prin care directorii respectivi au fost numiți în funcții, devine nul. Lipsa de acoperire legală pune sub semnul întrebării orice document semnat de aceștia și, mai ales, eventualele plăți pe care instituțiile ar urma să le facă.

Domnul Boc, prin stilul său absolut haotic, reușește, și de această dată, să arunce în aer întreaga administrație locală: instituțiile publice nu mai pot funcționa, plățile nu mai pot fi efectuate, mii de directori vor fi plătiți de guvernul acestuia, deși se află ilegal în funcții.

Acestea sunt efectele unor guvernări absolut dezastruoase, girate de domnul Băsescu și produse, cu mare îndemânare portocalie, de nimeni altul decât eternul premier Boc.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu tema Banii de la FMI vin, dar din 2012 vom fi sufocați de datorii;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Banii de la FMI vin, dar din 2012 vom fi sufocați de datorii"

Astăzi sărbătorim cu fast succesul guvernelor Boc, euforizați de fiecare dată când mai primim o tranșă din împrumutul pe care ni l-a acordat FMI.

Premierul, președintele, toți membrii PD-L ne cântă în cor Odă bucuriei, în prime-time, dar numai pe datorie, domnilor.

"Suntem cei mai buni", ne spune domnul Boc, printre cuvinte, atunci când mai facem o datorie la FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană, "Ura, avem bani din nou"! Dar, premierul în funcție, uită să ne spună și ce ne așteaptă în viitorul nu foarte îndepărtat: banii trebuie returnați cu dobândă. Deja, România are peste 30 de miliarde de euro datorii, iar din 2012 avem de achitat primele rate din creditul de la FMI. Cu această ocazie, va trebui să demonstrăm că avem de unde și, mai mult de cât atât, că avem și capacitatea de a respecta anumite condiții, ca de exemplu încadrarea într-un deficit bugetar de 3% din p.i.b..

Dar banii, deși ne-au mai venit, sunt intrați deja într-un cerc vicios. Guvernele domnului Boc s-au împrumutat frecvent pentru a-și acoperi cheltuielile, adică, domnilor, de ceva vreme trăim numai pe datorie. Iar ca să putem returna o parte din ratele care încep să devină scadente în curând, premierul Boc ne va îndatora din nou sau ne va crește impozitele.

Nu prea are soluții la îndemână acest guvern deoarece, până în prezent, domnul Boc, deși conduce al patrulea guvern, nu a luat nicio măsură ca să repornească economia României. Acest blocaj, perpetuat la nesfârșit, a lăsat piața economică fără lichidități și lipsită de orice perspectivă de îmbunătățire a lucrurilor.

Dacă ați găsi o doză de sinceritate printre milioanele de promisiuni goale, aruncate zilnic în ochii românilor, pe post de praf al reformei, ați recunoaște, domnule prim-ministru, că România nu are de unde să returneze datoriile. Va trebui să faceți alte datorii pentru a le achita pe cele deja existente, și doar prin acest mod defectuos vom reuși să mai supraviețuim o vreme: facem permanent datorii noi pentru a le plăti pe cele vechi. În acest an guvernul va trebui să achite una din sumele împrumutate, de 39,6 miliarde lei plus dobânzi de 7,9 miliarde lei.

În 2011, urmează alte plăți: 47,4 miliarde lei plus dobânzi de 9,8 miliarde lei și, în acest carusel al datoriilor crescânde, dumneavoastră ne învârtiți din ce în ce mai tare, domnule Boc! Până când credeți că vom mai putea rezista în acest ritm amețitor?

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Viziunea actualului Guvern sau povești vândute în scopuri electorale;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Viziunea actualului Guvern sau povești vândute în scopuri electorale"

Reforma statului în varianta Băsescu-Boc se dovedește a fi un concept de pură propagandă electorală. Politizarea intensă a tuturor funcțiilor publice în detrimentul legilor și angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, cheltuielile publice fățiș discreționare, declarațiile privind reduceri de personal și lipsa oricărei strategii coerente de combatere a crizei economice, acestea sunt principalele direcții de acțiune ale actualului Guvern.

Ultimul Raport Global al Competitivității 2009 - 2010 al Forumului Economic Mondial arată că nu am progresat, în pofida discursurilor despre reforma statului. România se poziționează pe locul 64 din 133 de țări, ca performanță de ansamblu, față de locul 68 în raportul precedent. Dar suntem spre coada plutonului și, din păcate, pe poziții retrograde față de anul anterior în ceea ce privește calitatea drumurilor (locul 129) și calitatea infrastructurii în general (locul 127). Ne aflăm pe locul 128 la capitolul "transparența politicilor publice", pe locul 122 la reglementarea fiscalității, iar din punct de vedere al risipei banului public ocupăm locul 112, între Camerun și Nicaragua. Suntem pe locul 117 la favoritism în luarea deciziilor Guvernului, cam pe unde se află și Senegalul, iar la capitolul "fuga de talente" ne situăm între Burkina Faso și Benin.

Ce au realizat concret guvernanții de azi în direcția reformării statului?

Premierul Emil Boc se laudă că a desființat 112 agenții guvernamentale, sporind astfel bugetul de stat. Însă din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice rezultă că au fost desființate sau comasate doar 53 de instituții. Anexa aceleiași legi arată că vor fi desființate 9.000 de posturi în aceste agenții, dar până la ora actuală nu se știe câte din aceste posturi au fost reduse pe hârtie, câți oameni au fost sau ar urma să fie disponibilizați.

Premierul Emil Boc afirma, în octombrie 2009, după plecarea Partidului Social Democrat de la guvernare, că secretarii de stat ai PSD au fost dați afară și nu va veni nimeni pe funcțiile lor, pentru a se face economii. În fiecare minister ar fi trebuit să rămână 2 secretari de stat, după cum spunea domnul Boc. La scurt timp, însă, numărul secretarilor de stat a crescut. La Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, sunt în prezent cinci secretari de stat, precum în vremea Guvernului Tăriceanu 2 când finanțele erau unite cu economia. Ministerul de Externe are și el cinci secretari de stat. Ministerul Dezvoltării, condus de Elena Udrea, are, la rându-i, cinci secretari de stat. La justiție și la transporturi sunt câte patru secretari de stat. La Agricultură și Finanțe - câte trei secretari de stat.

O altă poveste vândută românilor în scopuri electorale a fost despre salarii și pensii "nesimțite". Ce s-a întâmplat ulterior? Guvernul nu taie pensiile foarte mari, ci desființează punctul de pensie, condamnând la sărăcie marea majoritate a pensionarilor din România. În același timp, Guvernul Băsescu-Boc are grijă de clientela politică, "prietenii portocalii" fiind plantați în funcții unde primesc salarii de la stat de zeci de mii de euro pe lună. Acesta este exemplul elocvent al modului în care fac politică Traian Băsescu și PD-L.

În programul de guvernare 2009 - 2012, toate afirmațiile legate de performanța economică și de mediul de afaceri rămân la stadiul de declarații fără finalitate. Până în acest moment, actualul Guvern nu a adoptat nicio măsură viabilă pentru susținerea economiei.

Premierul Emil Boc spune că a alocat pentru investiții cel mai mare procent din produsul intern brut din ultimii 10 ani. Unde sunt investițiile?

Guvernanților nu le pasă că rata șomajului a ajuns la 8,1 % în luna ianuarie 2010, și ar putea atinge 10% în scurt timp. Niciuna dintre măsurile cu care se laudă actualul Guvern nu a stopat creșterea șomajului. În fiecare zi, 850 de români rămân fără loc de muncă. Situația este dramatică, pentru că 850 de șomeri pe zi înseamnă 850 de familii afectate, familii care au copii, planuri și speranțe, au facturi și rate de plătit.

Ce măsuri a luat Guvernul pentru crearea sau păstrarea locurilor de muncă? Menținerea cotei unice de impozitare la 16 % este trecută pe lista "realizărilor", dar guvernanții uită faptul că peste 100.000 de firme și-au închis porțile, anul trecut, din cauza impozitului minim. Regândirea impozitului forfetar, măsură ce ar putea salva mii de locuri de muncă, a fost amânată din nou. Domnul Boc se laudă că nu a majorat t.v.a. și contribuțiile de asigurări sociale, că a păstrat măsura neimpozitării profitului reinvestit. Însă menținerea taxelor și a impozitelor la același nivel nu este invenția Guvernului Boc, ci o măsură ce se impune în contextul în care consumul și puterea de cumpărare au scăzut dramatic.

Demersurile Guvernului Băsescu-Boc nu reușesc decât să golească de conținut ideea reformei statului. Nu se poate spune mare lucru despre viziunea actualului Guvern. Desființăm școlile, disponibilizăm personalul bugetar, tăiem salariile, pensiile și alocațiile pentru copii, impozităm veniturile persoanelor cu handicap. Aștept cu interes următoarele măsuri ale acestui Guvern buimac, adoptate în numele reformei.

Care este impactul actualelor politici publice asupra economiei românești? Unde investim cu prioritate resursele de care dispunem? Care sunt posibilitățile, oportunitățile și prioritățile de dezvoltare ale României? Ce rol ar trebui să joace economia românească pe piața europeană? Acestea sunt doar câteva întrebări la care guvernanții, în primul rând, trebuie să răspundă, marcând începutul unor dezbateri publice serioase asupra viitorului României.

    Doina Burcău -declarație politică: Până unde merge disperarea fiscală a Guvernului Boc?;

Doamna Doina Burcău:

"Până unde merge disperarea fiscală a Guvernului Boc?"

După ce actualul Guvern a încercat să atace alocațiile ce se cuvin copiilor și tinerilor, pe care a socotit să le acorde cu porția, în funcție de veniturile părinților, acum umilința se îndreaptă către o altă categorie socială defavorizată - persoanele cu handicap.

Despre ce este vorba? Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede scutirea de impozit pe salariile și pensiile persoanelor cu handicap grav sau accentuat. În România, la ora actuală, sunt peste 500.000 de persoane aflate în această situație.

Printr-o ordonanță de urgență, adoptată cât se poate de tacit, se propune eliminarea acestei prevederi din legea menționată. Mai mult, conform prevederilor proiectului noii legi a pensiilor, persoanele cu handicap ale căror pensii depășesc 1000 lei, vor fi impozitate, pe lângă impozitarea altor venituri decât cele înscrise în cartea de muncă a acestora.

Aceste decizii ale actualei guvernări reprezintă o nouă dovadă a politicilor sociale dezastruoase care afectează categorii largi ale populației, cu repercusiuni grave asupra siguranței vieții românilor.

Persoanele cu dizabilități sunt semenii noștri, care au învățat să trăiască în demnitate, din puțin, să nu facă paradă din suferințele lor, să găsească puterea de a se organiza pentru a se bucura împreună. Statul român nu le dă mare atenție, autoritățile locale nu fac mare lucru pentru a le face viața mai ușoară, scutirea de impozit la care ne referim era singurul sprijin concret, care însemna mult pentru ei.

În goana sa disperată pentru găsirea surselor financiare, e drept aflate în grava criză în România, Guvernul Boc ar trebui să-și arunce privirea în curtea unor ministere și instituții centrale ale statului, în care veniturile salariale depășesc cu mult "bunul-simț" și nu să spolieze pe cele mai nefericite ființe umane.

Prin aceste măsuri, și altele, privind domeniul protecției sociale, România se autoplasează în afara spațiului European. Recent, Subcomisia pentru drepturile omului a Parlamentului European atrăgea atenția asupra nevoii schimbării felului în care Europa tratează cele peste 50 de milioane de persoane cu handicap, în care se arată clar că acestea nu trebuie să fie tratate ca beneficiari ai carității.

Departamentul de profil din cadrul P.S.D. își propune ca, în afara acestor reacții, să facă o consultare mai largă cu reprezentanții ONG-urilor care apără drepturile persoanelor cu handicap și împreună cu acestea să identifice nedreptățile și neajunsurile existente, atragând atenția Ministerului Muncii și ANPH care păstoresc acest domeniu și care sunt coparticipante la deciziile Guvernului. Dorim să atragem atenția public, prin mass-media și alte mijloace, precum și de la tribuna Parlamentului, asupra acestor grave încălcări ale drepturilor omului.

    Doinița-Mariana Chircu - declarație politică cu tema Învățământul românesc are nevoie de reforma curriculară!;

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

"Învățământul românesc are nevoie de reformă curriculară!"

Puțin timp a trecut de la lansarea dezbaterii pe tema manualelor școlare, care a avut loc în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, dezbatere extrem de necesară și interesantă, însă nu suficientă. Este nevoie de dezbateri care să pună în discuție corelarea mult mai clară între manualele școlare, auxiliare și curriculumul școlar.

Trebuie eliminate deficiențele grave cu privire la conținutul manualelor școlare, precum și difuzarea acestora într-un sistem centralizat și lipsit de transparență pentru opinia publică. În aceeași măsură, trebuie clarificată situația manualelor alternative. Sunt extrem de numeroase, însă nu și coerente și bine corelate cu curriculumul școlar. De pildă, pentru anul școlar în curs la disciplina Matematică (clasa I) sunt disponibile 13 manuale alternative.

Se vorbește din ce în ce mai intens despre necesitatea reformei curriculumului școlar. Pe bună dreptate, deoarece Curriculumul Național reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului educațional. Curriculumul școlar este unul din puținele domenii încremenite în vremuri depășite de realitățile actuale ale societății și economiei românești. Astfel că, restructurarea curriculară este absolut necesară.

Avem nevoie de un curriculum fundamentat pe domenii de competențe care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți.

Este adevărat că programele școlare în vigoare vizează "competențe" și "conținuturi", însă acestea sunt insuficient corelate. Competențele reprezintă mai degrabă opinia autorului programei, nu un document național dezbătut și acceptat de toate părțile interesate. Politicile educaționale în domeniul Curriculumului Național trebuie supuse dezbaterii publice, inclusiv pentru produsele curriculare: planuri cadru de învățământ, programe școlare și standarde naționale de evaluare, evident, sub coordonarea Ministerului Educației.

Așadar, este nevoie de un concept clar și unitar în ceea ce privește curriculumul. Trebuie modernizat pentru ca elevii să obțină competențele necesare întregului parcurs educațional. Competențele trebuie detaliate pe discipline, niveluri și forme de învățământ. Este nevoie ca părinții să capete un rol mult mai important și în definirea curriculumului și în modul de administrare a școlii. Componenta locală este deosebit de importantă în ceea ce privește acest aspect.

În ultima vreme nu s-a văzut nicio schimbare de esență la nivelul programelor și manualelor, care să ducă la competențe. Ne întrebăm cât de operaționale sunt competențele în învățământul românesc actual. Acestea nu trebuie gândite în lipsa unei viziuni a sistemului educațional. Trebuie să știm foarte clar ce competențe trebuie să dobândească elevii la finalul fiecărui ciclu de învățământ.

Trebuie să găsim tăria să construim propriul concept, în concordanță cu perspectivele economice și sociale, cu proiectul nostru de țară și cu resursele umane și materiale de care dispunem.

Evoluția sistemelor educaționale în lume relevă cu argumente solide că felul în care va arăta învățământul în viitor constă în rezultatul proiectării și implementării reformei de astăzi, atât la nivel global, cât și asupra componentelor sale.

Reforma învățământului de până acum nu a vizat componenta de curriculum, ceea ce îmi permite să conchid că, în lumina politicilor educaționale de până acum, modernizarea acestei componente a sistemului educațional nu a reprezentat o prioritate.

A venit vremea să ne aplecăm asupra acestui aspect esențial pentru modernizarea sistemului educațional din România și să ne aducem contribuția în ceea ce privește reconsiderarea acestei componente în cadrul noii legi a educației.

    Dorel Covaci - intervenție cu tema Omagiu lui Traian Vuia, pionierul român al aviației mondiale;

Domnul Dorel Covaci:

"Omagiu lui Traian Vuia, pionierul român al aviației mondiale"

Mă voi folosi de acest prilej pentru a readuce în atenție numele marelui inventator român Traian Vuia, acum, la început de primăvară, în preajma celebrării a 103 ani de la efectuarea primului zbor mecanic. Data de 18 martie 1906 marchează un moment de referință în istoria aviației mondiale, când, pe terenul de la Montesson, lângă Paris, "Liliacul", pilotat de Traian Vuia, își ia zborul autopropulsat. Un cunoscut istoric al aviației avea să scrie peste decenii: "Traian Vuia a făcut ca bătrâna Europă să se deștepte. El este primul în timp".

Traian Vuia s-a născut în 1872, în localitatea Surducul-Mic, astăzi comuna Traian Vuia, din colegiul pe care îl reprezint. Încă din anii copilăriei, Traian Vuia a fost fascinat de zbor. După numeroase studii și realizări notabile în domeniul aerodinamicii și aeromodelling-ului, în cele din urmă, inspirându-se din zborul păsărilor mari, concepe, în iarna anului 1901-1902, o mașină de zbor acționată de pedale, care utiliza curenții aerului, după cum mărturisește de altfel: "Încă din tinerețe aveam convingerea, aveam credința, ba chiar certitudinea soluției problemei zborului prin mijloace mecanice." Este un moment decisiv al vieții sale. Când a plecat de acasă, a spus mamei sale, care plângea: "Mă duc, mamă, departe la Paris - pe vremea aceea Parisul era considerat la noi ca fiind la capătul lumii - dar lasă, mamă, să nu-ți pară rău, că am să viu de acolo în zbor sau n-am să mai vin niciodată acasă."

La Paris, pe 17 august 1903, i se eliberează brevetul pentru invenția sa "Aeroplanul automobil". Vuia a început construcția "Aeroplanului automobil" în toamna anului 1903, după unii istorici, la începutul anului 1904, după alții. Avionul realizat de el era primul din lume care, datorită roților pneumatice, urma să obțină o viteză orizontală, rulând pe sol, viteză care să permită executarea de către pilot a desprinderii acestuia de pământ, realizarea zborului și aterizării. Acest eveniment s-a petrecut la 18 martie 1906, pe câmpul de zbor de la Montesson. Zborul este descris pe larg în revista "L'Aerophile": "...aparatul se ridicase la circa 1 metru înălțime și a parcurs cam 12 m în aer". Toate calculele inventatorului român se dovediseră corecte. Toate îndoielile erau înlăturate. Toți scepticii aveau să amuțească.

În 1906, profesorul Constantin Nedelcu părăsea Parisul pentru a se întoarce în Banat, luându-și rămas bun de la prietenul său Vuia. El relatează mesajul pe care l-a primit din partea acestuia: "Povestește prietenilor de acasă tot ce ai văzut aici. Am dovedit că se poate zbura cu un aparat mai greu decât aerul. Acum, după ce s-au convins de posibilitatea zborului mecanic, numărul experimentărilor va crește rapid, specialiștii vor realiza motoare speciale, aviația va avea o industrie înfloritoare, pe temeiul experienței mele, devenită bun comun. Ai putut vedea! Nu m-am ascuns, am experimentat în văzul tuturor. Vor continua alții, tot mai mulți. Așa se realizează progresul...".

La sugestia unor apropiați de a-și revendica în fața lumii dreptul de a fi primul om care a reușit performanța zborului mecanic, Vuia răspunde simplu: "Ce importanță are cine a făcut acest lucru, important e că el există. Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă știu că gloria pierde adesea omul. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci pentru gloria geniului uman."

Mai puțin cunoscut este că Vuia a interzis biografului său G. Lipovan să-l preamărească, să aducă elogii invențiilor sale, atunci când acesta și-a manifestat dorința de a scrie o carte despre el.

"Lăsați orice preamărire a mea. Să nu uitați că toți care au aflat ceva în diferite domenii ale progresului tehnic, nu au nici un merit; Dumnezeu le-a dat mintea, nu ei au făcut-o; ar trebui să fim mai modești. Fălindu-se cu ce au făcut, fac cum zice Biblia, ca ciocanul care se laudă că el a făcut piatra. Când omul descoperă ceva, nu este permis să aibă motiv de orgoliu, ci de smerenie. Creatorul a creat universul în mod direct și a creat și pe om, care, ca instrument făcut de El, execută tot ce cunoaștem și știm în știință, artă, tehnică. Din nepriceperea sau uitarea noastră a acestui adevăr provin toate păcatele."

Sunt cuvinte lipsite de orice orgoliu, egoism sau vanitate triumfătoare, adresate unor semeni dominați de egocentrism, egotism și alți ego din sfera analfabetismului emoțional, care nu aveau să-l privească decât ca pe un venetic, oportunist, venit dintr-un colț de lume neînsemnat. Soluția savantului român a schimbat cursul evoluției aeronauticii mondiale, fiind adoptată de către ceilalți pionieri ai aviației, aflați în Franța în acea perioadă, martori oculari ai experimentelor și zborurilor sale. Traian Vuia a jucat un rol crucial în reorientarea creației tehnice aeronautice către soluții elaborate științific, care au dus la efectuarea primelor zboruri din lume cu aparate mai grele decât aerul, propulsate cu mijloace proprii de bord. A fost cel dintâi care, în 1906, s-a ridicat de la sol numai prin forța motorului său, realizând întâiul zbor mecanic din teoria tehnicii mondiale.

Înainte de zbor a fost visul zborului, aproape imposibil de închipuit. A durat milenii și a prins viață în basme și mituri populare. Dar a venit o zi când "toate zilele scurse s-au adunat ca într-un golf în această zi de spații imense", după cum însuși marele inventator a conchis.

Natura s-a dezvăluit celui care a știut să-i dezlege tainele. Visul omenirii, încă de la începutul începuturilor, a fost împlinit. A ridicat mereu ochii spre cer și a tânjit, a jinduit la zborul desăvârșit al păsărilor, la o apropiere mai concretă de divin. Au fost jertfe până să se întâmple minunea: legendarul Icar s-a prăbușit în mare, meșterul Manole s-a aruncat de pe mănăstirea Argeș cu aripile de șindrilă frânte. Traian Vuia, Creatorul, Pionierul s-a înălțat. Odată cu pasul său s-a realizat transformarea, metanoia întregii omeniri, o adevărată prefacere existențială și spirituală, o reorientare fundamentală a vieții în prospectiv.

Oricât de îndrăzneț ne-ar fi visul și oricât de îndepărtată ne-ar fi căutarea, "Da, se poate." Vicisitudinile creează comunități de spirit și soluții. Prin muncă asiduă și sacrificiu putem atinge vârfuri încă nebănuite, putem pătrunde mistere, încă de nepătruns. Avem reputați oameni de știință, de cultură, copii de geniu. Ei sunt zestrea noastră spirituală, bogăția unei națiuni. Ei sunt chezășia împlinirilor noastre și speranța unei vieți mai bune. Ei sunt cheia ușilor închise și răspunsul întrebărilor care ne macină. Soluțiile sunt prin noi înșine și atât de aproape de noi. Responsabilitatea majoră care ne revine e să credem în ei cu tărie și să îi sprijinim cu toate forțele.

De aceea, pentru a doua oară în timpul mandatul nostru, vă cer, stimați colegi, să sprijinim orice inițiativă care contribuie la promovarea și dezvoltarea domeniului științei și tehnicii, să susținem societățile comerciale, instituțiile private sau cu capital de stat care activează pe aceste segmente ale dezvoltării cunoașterii.

Să aducem omagiu marelui inventator român, să ne mândrim cu acest compatriot de geniu! Până acum s-au făcut demersuri pentru înfrățirea celor 2 localități de suflet ale sale, comuna Traian Vuia, din județul Timiș, unde s-a născut, și Montesson, localitatea din Franța, unde geniul s-a înălțat până la nemurire prin realizările sale. Să susținem investițiile în localitatea sa natală, Traian Vuia, cu scopul introducerii acesteia în circuitul turistic mondial, prin realizarea unui monument comemorativ, a unui muzeu, a unei machete de avion, reabilitarea școlii și a căminului cultural din comuna care îi poartă numele, mai ales că, în Franța, deja s-au derulat investiții masive în diverse obiective care aduc onoare numelui său.

    Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică Civilizația conviețuirii - integrarea romilor prin crearea unui model social;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Civilizația conviețuirii - integrarea romilor prin crearea unui model social"

"Declarația Universală a Drepturilor Omului" din 1789 s-a impus în conștiința universală nu pentru că se referea la oameni sau pentru că le atribuia acestora drepturi, ci pentru că afirma clar, în mod definitiv, faptul că drepturile omului sunt înscrise în natura sa (adică nu depind de regimul politic în care acesta se găsește, mai mult sau mai puțin întâmplător) și sunt universale, adică nu sunt drepturi relative. Dar se pare că nimeni nu-și mai amintește de faptul că în 1795 a fost emisă o Declarație a Obligațiilor Cetățeanului, astfel că Declarația Drepturilor Omului este dublată în mod natural de o cartă a îndatoririlor omului. Pe prima o invocă toți, pentru că pot revendica, prin invocarea ei, aproape orice. Pe a doua, în mod convenabil și deliberat, au uitat-o toți, deoarece evocarea ei sugerează că drepturile au ca fundament responsabilitățile, obligația de a practica civilizația conviețuirii într-un stat democrați. De aceea, nici în căutarea soluțiilor concrete și viabile cu care se confruntă romii din țara noastră, nu putem invoca alte principii.

Romii sunt cetățeni cu drepturi și obligații egale cu cetățenii României și ai Uniunii Europene. Dar tocmai complexitatea problemelor cu care se confruntă această comunitate etnică ne obligă să pășim în concret, dincolo de afirmarea retorică a unor principii sau strategii. Fără crearea unui model social concret de integrare a romilor în societate, îmbunătățirea situației comunității rome din România va rămâne parte a unei strategii naționale care nu-și revendică în mod real eficiența. Se impune, în continuare, sprijinirea etniei rome prin proiecte care vizează educația, încreștinarea și măsurile de protecție socială. Dar acest sprijin nu trebuie să ignore adevăratele probleme ale comunității, ajungându-se la situații regretabile, de neînțeles, cum ar fi crearea unor instituții ale romilor... fără romi, sau promovarea unor elite rome angajate pe posturi importante la nivel central, județean și local.

Comunitatea romă trebuie încurajată să se reformeze din interiorul ei, în sensul în care ONG-urile rome trebuie să colaboreze în mod constant și transparent cu reprezentanții comunității la nivelul administrației centrale sau locale, dar și cu autoritățile statului român. Nu trebuie în niciun fel îngrădit accesul la informațiile de interes public, cât și la accesarea de fonduri pentru comunitatea romă, intervenind, în mod ilegal, criterii preferențiale sau de apartenență la anumite asociații ale etniei. Odată cu rezolvarea acestor probleme de reprezentativitate din interiorul comunității, parteneriatul și dialogul cu societatea civilă romă vor fi reactivate și se va putea coborî în cotidianul neîndurător al problemelor etniei rome oferind soluții reale.

Modelul social concret de integrare a romilor în societate trebuie să fie fundamentat pe imensa nevoie de educație, un program de școlarizare atent monitorizat de la cel mai mic grad până la cel mai înalt, iar locurile rezervate pentru romi în universitățile din România, care rămân, în mod constant, neocupate, trebuie să fie pe deplin valorificate de membrii comunității rome. Educația, formarea profesională vor trebui să conducă, inevitabil, la facilitarea accesului pe piața muncii din România, prin programe de stimulare a angajatorilor și de monitorizare a angajaților romi.

De asemenea, se impune a fi subliniată nevoia de încreștinare a membrilor etniei rome, prin apartenența la o comunitate eclesială bine definită care promovează valorile și principiile vieții creștine autentice în acord cu Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu. Credința în Dumnezeu nu este doar poarta spre mântuirea veșnică, ci și spre acea civilizație a conviețuirii cu semenul tău pe acest pământ. De altfel, regele romilor, Florin Cioabă, conduce o uniune de peste 100 de biserici penticostale aparținând etniei rome, fiind președintele Centrului Creștin al Romilor, care are ca scop promovarea principiilor creștine în rândul comunității.

Modelul social concret de îmbunătățire a situației romilor este în strânsă conexitate și cu politicile sociale coerente aplicate cu celeritate în domeniul protecției și securității sociale, combaterea sărăciei și a discriminării de orice natură, fiind determinantă realizarea de către Guvernul României și ONG-uri a unor rapoarte anuale de progres privind implementarea politicilor publice care vizează incluziunea comunităților de romi, în fapt, stabilirea unor indicatori de monitorizare. Prin raționalitatea acestor indicatori, strategia de îmbunătățire a situației romilor nu se va pierde în negura unei viziuni de lungă durată, ci va putea fi reactualizată constant, în funcție de evoluția situației.

Trebuie să le oferim romilor șansa de a se realiza în limitele civilizației noastre fără a renunța la identitatea lor. Dar, dacă și membrii etniei rome se vor considera cetățeni cu drepturi și obligații egale cu ale celorlalți, dincolo de orice criză de identitate, va fi un pas important spre autodeterminare și integrare. Nimeni nu își pierde identitatea culturală dacă respectă legea! De aceea, dacă dorim să aderăm la civilizația conviețuirii, unde primează respectul pentru drepturile și obligațiile celuilalt, nu trebuie să ne anulăm identitatea, ci să prețuim, într-un mod chibzuit, diversitatea.

    Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică Nu uitați de ziua de duminică! Importanța unei legi duminicale pentru toate statele membre ale Uniunii Europene;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Nu uitați de ziua de duminică! Importanța unei legi duminicale pentru toate statele membre ale Uniunii Europene"

Din rațiuni de corectitudine politică, Europa refuză să își recunoască rădăcinile creștine, crezând marea minciună conform căreia o societate modernă și liberă trebuie să fie în mod neapărat seculară, ignorând valorile și principiile fondatoare creștine. Ce se va alege de spiritul Europei? Această criză morală poate avea urmări cruciale, chiar letale, asupra vieții publice și culturii europene. România, ca țară majoritar creștină, este chemată să păstreze vie flacăra credinței creștine într-o Europă seculară. De aceea, trebuie să susțină orice inițiativă de reafirmare și recuperare a spiritului european, dincolo de pretențiile, uneori, nejustificate ale corectitudinii politice.

În fapt, se cuvine a fi susținută inițiativa grupului conservator al Partidului Popular European din Parlamentul Europei privind declararea zilei de duminică - zi de odihnă în toate statele membre ale Uniunii Europene. Se încearcă astfel, recuperarea unei zile cu semnificație deosebită, bazată pe autoritatea Bibliei și a valorilor creștine autentice. Asigurarea duminicii ca zi liberă constituie un pilon important al modelului social european și parte a moștenirii spirituale europene. Ziua de duminică trebuie să devină în România și în statele membre ale Uniunii Europene o zi de închinare în cadrul comunității eclesiale (a Bisericii), o zi pentru familie și pentru odihnă.

Dincolo de argumentele religioase, intervin argumente de ordin social. Legislația Uniunii Europene prevede ca zi de odihnă pentru copii și adolescenți, ziua de duminică, astfel că părinții trebuie să fie încurajați în a petrece timp cu copiii lor, în niciun caz obligați să lucreze și în cea de-a șaptea zi a săptămânii. Mai mult, dacă invocăm autoritatea studiului EUROFOUND asupra întreprinderilor europene, se constată faptul că problemele de sănătate și absenteismul în instituțiile în care se lucrează sâmbăta și duminica sunt de 1,3 ori mai mari comparativ cu instituțiile în care nu se lucrează la sfârșit de săptămână.

Se cuvine a fi subliniat faptul că în instituțiile europene și în agențiile comunitare nu se lucrează în zilele de duminică de la înființarea lor și nu se intenționează nici pentru viitor introducerea obligativității muncii, în pofida diversității religioase, culturale sau etnice a oficialilor Uniunii Europene. Să nu uităm că Directiva europeană privind timpul de lucru pe teritoriul statelor membre, adoptată în decembrie 2008, prevede expresis verbis timpul de lucru maxim săptămânal 48 de ore, termen stabilit în prima convenție OIM, motto-ul fiind "a munci pentru a trăi și nu invers." Codul Muncii din România este în deplin acord cu legislația comunitară, instituind programul de lucru săptămânal de 40 de ore. Și, totuși, România este nominalizată, alături de Suedia și Cehia, printre statele cele mai "liberale" din Europa în ceea ce privește lipsa totală a restricțiilor de muncă pentru ziua de duminică, după cum precizează publicația franceză France Soir.

Pentru a evidenția importanța zilei de duminică, în strânsă conexitate cu moștenirea creștină a Europei, permiteți-mi, stimați colegi parlamentari, să invoc, în acest context, art. 139 din constituția germană, care definește ziua de duminică drept zi de "odihnă și purificare spirituală." În baza acestui articol constituțional, la 1 decembrie 2009, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a interzis deschiderea magazinelor din Berlin în cele patru duminici dinaintea Crăciunului, pe motiv că nu se protejează ziua de duminică, așa cum prevede textul constituțional. Într-o altă țară membră a Uniunii Europene, Croația, tot la 1 ianuarie 2009, a intrat în vigoare o lege prin care se interzice activitățile comerciale în ziua de duminică, cu excepția magazinelor care vând produse de bază. Grecia și Danemarca au optat pentru un compromis original în ce privește o variantă a legii duminicale, în sensul în care funcționează o derogare pentru 20 de duminici pe an, cu excepția magazinelor care au o cifră de afaceri mai mică de 4 milioane de euro pe an și care pot rămâne deschise chiar și la final de săptămână. Austria este cea mai strictă la acest capitol: în ziua de duminică interzice orice activitate, chiar și în perioada sărbătorilor de iarnă, când turismul este într-o deplină expansiune. Dacă depășim granițele Europei, poate fi de prisos să amintim așa numitele "legi albastre" sau "legi duminicale" din statele americane Georgia, Texas, Alabama sau Minnesota, care, prin aceste legi, mențin restricțiile privind comercializarea alcoolului în ziua de duminică.

Recuperarea zilei de duminică în conștiința europenilor și implicit a românilor nu se realizează doar la nivel simbolic, ci concret pentru a spori protejarea sănătății lucrătorilor în vederea reconcilierii dintre muncă și viața de familie. Recunoașterea duminicii ca zi de odihnă în România și în toate celălalte state membre ale Uniunii Europene nu trebuie înțeleasă ca o interdicție de exercitare a dreptului la muncă sau ca o anulare necontrolată a serviciilor de ordine publică, într-un haos generalizat, dar nici o confiscare teologică sau doctrinară a zilei de sabat. La o analiză pertinentă, descoperim faptul că protejarea zilei de duminică este o acordare a unui privilegiu, a unei libertăți celor care nu au de ales, fiind în mod constant obligați să lucreze în cea de-a șaptea zi. Odată ce vor avea alternativa de a spune "nu", ei vor alege să transforme ziua de duminică într-o zi dedicată vieții spirituale și familiei.

În ultimă instanță, stimați colegi parlamentari, într-o țară majoritar creștină, cum este România, chemată să fie o voce distinctă a spiritualității răsăritene în spațiul Uniunii Europene, se cuvine recunoașterea oficială a duminicii ca fiind o zi dedicată vieții spirituale, familiei și odihnei.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică: Directorii numiți politic din instituțiile statului nu sunt buni pentru cetățeni. Ei sunt buni numai pentru Guvernul Băsescu-Boc-Udrea!;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Directorii numiți politic din instituțiile statului nu sunt buni pentru cetățeni. Ei sunt buni numai pentru Guvernul Băsescu-Boc-Udrea!"

Am oscilat asupra modului în care să fac această declarație politică ținând cont că tema este importantă pentru societatea românească deși, aparent, nu la fel de importantă pentru toți cetățenii. Oamenii obișnuiți vin în contact cu instituțiile statului și, în funcție de modul în care acestea își fac datoria, cetățenii sunt deserviți mai bine sau mai rău, drepturile lor sunt respectate așa cum scrie în lege sau nu.

Încă există mulți cetățeni care mai cred în Traian Băsescu, în acest guvern incompetent, mincinos, perfid, risipitor, corupt, machiavelic, care una spune și alta face, iar vorbele meșteșugite spuse pe înțeles și reprezentând așteptările oamenilor sunt parte a politicii populiste marca președintele Băsescu și PD-L.

Conform prevederilor legale, instituțiile statului de la nivel local, din județe, municipii, orașe, comune ar trebui să acționeze exclusiv în slujba cetățeanului. Pentru aceasta ar trebui să fie conduse de oameni competenți, buni profesioniști, care au capacitatea de a aplica corect legile și de a respecta drepturile oricărui locuitor al acestei țări.

Asta înseamnă că acești conducători, dar și angajații lor, ar trebui să fie numiți pe criterii de competență, prin concursuri cinstite, nu pe criterii de apartenență la partidul de guvernământ, fără să știe ce caută în acel loc de muncă, fără să cunoască responsabilitățile posturilor ocupate, fără priceperea și experiența necesare ocupării unor funcții de mare răspundere.

Din aceste motive, oamenii sunt tot mai nemulțumiți de modul în care sunt tratate problemele lor, de felul superficial în care sunt rezolvate cererile depuse la autorități, de birocrația excesivă, de introducerea de bariere care de multe ori au ca scop obținerea de foloase necuvenite, impunând ticălos mita, șpaga, bacșișul pentru rezolvarea situațiilor cetățenilor.

Cum să realizăm o administrație locală profesionistă și competentă dacă politicul numește directori, șefi de servicii, strict pe apartenența la partidul de guvernământ, fără niciun fel de competență și experiență?

Dacă se va continua cu acest mod de a promova oamenii în funcții, nu vom ajunge la realizarea de standarde normale de funcționare a administrației publice locale, vom cheltui bani degeaba pentru un aparat birocratic numit politic, nu vom putea crește calitatea relației cetățean - administrație.

Cabinetele parlamentare sunt luate cu asalt de cetățeni de care autoritățile locale și-au bătut joc și vin să ceară ajutor pentru rezolvarea unor cazuri solicitându-ne sprijin și intervenții la nivelul miniștrilor pentru că altfel nu mai au nicio speranță.

Politizarea funcțiilor de conducere, așa cum se întâmplă în perioada Guvernului Băsescu - Boc - Udrea, nu s-a mai întâmplat niciodată în România modernă, guvernul dând ordonanțe de urgență declarate neconstituționale, obligând Parlamentul să voteze legi care și ele sunt neconstituționale dar care au ca scop numirea clienților politici în administrație.

De ce? Pentru că le aduc privilegii, pentru că le aduc pungi cu bani la partid, pentru că se înfruptă din bugetul public, din banii oamenilor obișnuiți și contribuie la bunăstarea PD-L și la bunăstarea mai marilor zilei.

Păcat! Păcat! Păcat!

    Filip Georgescu - pledoarie pentru dezvoltarea prioritară și puternică a agriculturii;

Domnul Filip Georgescu:

După ce a persiflat cu criza economică mondială, asigurându-ne că acest flagel nu va afecta România, după ce președintele țării, premierul și ministrul de finanțe s-au debarasat public de soluționarea crizei, când au văzut situația gravă, autoritățile noastre încearcă acum să scoată țara din chingile recesiunii prin măsuri puerile, de genul celor privind "Prima casă", "Programul rabla", dar mai ales prin procedee care sporesc virulența unui asemenea flagel, cum sunt reducerea până la anormalitate a cheltuielilor publice, restrângerea producției și a forței de muncă, stagnarea economiei, înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea prețurilor și micșorarea puterii de cumpărare.

Firește că nicăieri în lume, și cu atât mai mult la noi, unde sărăcia a devenit de mult o boală endemică, de pe urma unor asemenea măsuri, nefasta criză economică nu se va simți deloc amenințată și nici nu ne va părăsi. Asigurările prin care președintele țării, premierul, ministrul de finanțe și guvernatorul Băncii Naționale încearcă să ne convingă că din trimestrul trei economia noastră va înregistra creșteri care anunță sfârșitul crizei, nu sunt decât vorbe-n vânt, lipsite de orice temei. Cum să te redresezi când nu dispui de resurse economice și financiare, când nu ai industrie, transporturi, infrastructură și comerț echilibrat? Guvernul a refuzat orice idee de reindustrializare, a respins ostentativ propunerea de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii, care ar fi putut tempera mult șomajul și reanima piața muncii și, în același timp, ar fi sporit resursele bugetare. Dimpotrivă, prin impozitul forfetar, la care nu vrea să renunțe nici astăzi, Guvernul a împins spre faliment 150.000 de IMM-uri.

Dincolo de toate aceste realități dureroase, România mai are totuși un pilon pe care se poate sprijini în tentativa de a ieși din criza economică actuală - agricultura. Ideea nu este deloc hazardată și nici iluzorie. Chiar și în situația grea în care se află astăzi agricultura noastră, ea poate constitui o punte pe care am putea să traversăm fluviul crizei economice.

În decursul îndelungatei lor existențe, dar mai ales în vremurile de obidă, românii au ieșit întotdeauna la liman, aplecându-se pe coamele plugului și înfrățindu-se cu țarina și țara. În acest sens, un exemplu concludent, mai apropiat de zilele noastre, îl constituie perioada de după cel de-al doilea război mondial, când România era o ruină totală, iar sărăcia ajunsese pe cele mai înalte piscuri. Industria petrolieră, întreprinderile constructoare de mașini, cele ale industriei ușoare și alimentare, transporturile feroviare și multe alte obiective economice fuseseră distruse în proporție de 40-70%. Singurul pai de care ne mai puteam agăța în acel naufragiu militar, politic și economic rămânea agricultura, cu toate că acest sector fusese puternic lovit de rigorile secetei cumplite din anii 1946-1947, dar mai ales de prevederile înrobitorului armistițiu de război.

Cu toate că era lipsită aproape total de mecanizare (chiar și de forța animală, întrucât sute de mii de cai își găsesc sfârșitul pe front și în anii următori), deși despre irigare, substanțe fertilizante ori despre cercetarea științifică nici măcar nu se vorbea, agricultura a trecut cu succes un examen de viață și de moarte. Ea a fost forța vie care a propulsat electrificarea, industrializarea, refacerea transporturilor și a celorlalte sectoare, și tot satul a fost cel care a suportat cea mai mare a despăgubirilor de război. Este drept, contribuția imensă și decisivă pe care agricultura a adus-o la renașterea României a fost una forțată, impusă cu acel groaznic cnut ideologic bolșevic. Dar dincolo de maniera nefastă prin care agricultura a fost împinsă într-o asemenea bătălie capitală, trebuie apreciată extraordinara sa capacitate de a ridica țara din moloz. Nu degeaba spunea marele cărturar Lucian Blaga că "veșnicia s-a născut la sat".

Nu încape îndoială că și astăzi, tot la sat (chiar dacă acesta este în paragină) s-ar putea găsi pârghiile economice capabile să ne scoată din ghearele crizei. Pentru aceasta, ar trebuie să ne întoarcem cu fața spre el, în primul rând autoritățile statului, care au datoria să se aplece cu toată răspunderea asupra agriculturii, s-o stimuleze în mod cu totul prioritar, lăsând în plan secund turismul, dezvoltarea regională și alte departamente care toacă bani fără folos.

Spre deosebire de cele mai multe ramuri ale economiei, agricultura este o afacere cu cicluri scurte de producție (două-trei anotimpuri) și cu rezultate, nu de puține ori, extraordinare. Puternic finanțată și așezată pe baze intensive, agricultura noastră, care poate hrăni 80 de milioane de oameni, ar fi în măsură să producă o abundență de produse alimentare, ajutându-ne să economisim cele peste 2 miliarde de euro cheltuiți astăzi pentru importul de carne, lactate, brânzeturi, unt, ouă, fructe, pește, dar în același timp să alimentăm bugetul de stat cu mari sume bănești, realizate din exportul de cereale și alte mărfuri furnizate de fermieri. Pe de altă parte, o agricultură dezvoltată s-ar dovedi un teren fertil pentru investitori, chiar și pentru cei străini.

Departe de a epuiza marile avantaje pe care le oferă dezvoltarea prioritară a agriculturii, vom mai spune că acest sector este capabil să obțină capital din absorbția fondurilor europene. Dar pentru ca toate acestea să devină o realitate palpabilă, politica agricolă trebuie făcută cu seriozitate și competență și pusă în sprijinul producătorului agricol. Prin dezvoltarea prioritară și puternică a agriculturii câștigă nu numai satul, ci și statul și întreaga noastră societate.

    Marian Ghiveciu - declarație politică referitoare la Corupția în România;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Corupția în România"

A existat chiar și în perioada dură a comunismului ceaușist și a fost practicată, la scară de contrabandă, de către instituțiile statului, iar la scară de "mită", de către funcționarul public și ofertantul de serviciu.

Mita se dădea pe acea vreme îndeosebi pentru procurarea de alimente, medicamente, posturi mai bine remunerate, avantaje în sfera serviciilor etc. La nivelul cel mai înalt, contrabanda era politică de stat și aparținea unui grup redus de persoane din jurul dictatorului, bine controlate de organele de securitate, care își aveau partea lor din întreg cașcavalul.

Începând cu 1990, prin dispariția multor instituții ale statului și profitându-se de haosul creat de acțiunea revoluționară, corupția s-a instalat foarte repede, la început haotic și apoi din ce în ce mai bine organizată.

Primele acțiuni mafiote s-au manifestat chiar la scurtă vreme după evenimentele din decembrie 1989 și au constat în deturnarea a peste 80% din ajutoarele venite din străinătate. Acestea nu au fost dirijate către populație, spitale, cămine etc., ci au luat drumul unor canale de comercializare a lor, unele chiar pe piețe din Est, umplând rapid buzunarele unor beneficiari ai revoluției.

A doua etapă a dezvoltării corupției a fost determinată de Legea fondului funciar nr.18/1991, legea retrocedării terenurilor, pământurilor către proprietarii lor. Legea în sine a fost plină de imperfecțiuni care au permis următoarele:

Împroprietărirea cu suprafețe mari a miniștrilor, secretarilor de stat și consilierilor care nu aveau nici un drept în acest sens. Actul acesta cunoscut bine de către opinia publică, nu a suferit reparații nici până în ziua de astăzi, de acest flagel fiind atinși mulți lideri ai actualei puteri. Este deci de așteptat ca actuala putere să nu opereze nici o corecție, atât timp cât există.

Jefuirea unilaterală a patrimoniului fostelor CAP-uri, îndeosebi de către lideri ai organizațiilor comunale (primari, șefi de CAP-uri, șefi ai județelor, foști secretari, foști directori ai direcțiilor agricole). Foarte puține au fost cazurile în care patrimoniul fostelor CAP-uri a fost parțial împărțit membrilor lor. Reparații în acest domeniu, de asemenea imposibil de realizat. Concomitent cu acest act, peste 30.000 de specialiști activi în fostele CAP-uri au fost disponibilizați pe motivul restructurării, ei dețin, însă, după părerea mea, o importantă sursă de informație despre fenomenul corupției în mediul rural. De teamă, specialiștii vorbesc foarte greu. În multe situații, deși primarii recunosc neregulile înfăptuite prin Legea fondului funciar nr.18/1991, își declară neputința rezolvării cazurilor, invocând dimensiunile considerabile ale caracatiței.

Închei aici cu aceste fapte de corupție din mediul rural, urmând a relata alte fapte de corupție în următoarea declarație politică.

    Mircea Grosaru - Despre țigani și nu numai;

Domnul Mircea Grosaru:

"Despre țigani și nu numai"

Zilele acestea au circulat pe internet o serie de opinii referitoare la etnia rromă din România, pe care personal le consider cel puțin tendențioase, dar mai ales nesemnificative și neinteresante pentru nimeni în această perioadă, după intrarea româniei în Uniunea europeană. Chiar dacă unele date sunt verificate statistic și convențional de practică și de viața de zi cu zi, aș prefera o abordare mult mai responsabilă a realității actuale din românia anului 2010.

Iată despre ce ar fi vorba:

"Se delirează în ultima vreme despre discriminare, despre băuturi alcoolice exotice (rom) despre expulzări, despre români si rromi (???) Radio, televizor, internet, orice deschizi dai numai de problema țigănească. Despre țigani și denumirea lor. În limba română, avemdenumiri pentru orice nație și, acolo unde nu avem, folosim derivația dată denumele țării sau a ținutului locuit de nația respectivă.

Limba română e o limbă bogată, cu multă imaginație și foarte intuitivă.

Când vorbesc românește, neamțului îi spun neamț sau german. Care vorbește nemțește. Nimic peiorativ. Dacă el, pe limba lui, își spunedoice (rom.), este treaba lui.

Când vorbesc românește, englezului îi spun englez. Din nou, nimic peiorativ. Că el, pe limba lui, pe englezește își spuneingliș (rom.), e strict treaba lui. Nu a mea.

Când vorbesc românește, olandezului îi spun olandez. Că e din Olanda. Iarăși, nimic peiorativ.Iar dacă olandezul, pe limba lui, își spunenederlander, nu mă privește.

Când vorbesc românește, elvețianului îi spun elvețian. Din Elveția. Nimic peiorativ. Dacă el, pe limba lui, își spuneșvaitzer,este, din nou,treaba lui.

Când vorbesc românește, pe ungur îl numesc ungur. Din țara vecină Ungaria.Și vorbește ungurește. Deloc peiorativ. Dacă el, pe limba lui, își spunemaghiar, este normal pentru el și pentru limba lui.

Când vorbesc românește, evreului îi spun evreu. Care vorbește ebraica. Nimic peiorativ. Dacă el, pe limba lui, își spuneyehudi, este treaba lui, este pe limba lui.

Când vorbesc românește, țiganului îi spun țigan. Este asta peiorativ? Discriminatoriu? Înjositor ?

Absolut nu. Probabil că țiganul, pe limba lui, adică pe țigănește, își spunerrom, sau rroma, dar asta nu este treaba mea. Nu e pe limba mea!

Șinu măpoate obliganimeni ca, atunci când vorbesc românește, să-i spun țiganului rom, sau elvețianului șvaițer. Romul este rom, la sticlă, iar șvaițerul e cașcaval cu găuri.Pe românește. De fapt, țiganii constituie ultimul popor migrator ce bântuie Europa.

Goți, vizigoți, ostrogoți, huni, hungro-finici, vandali, tătari, slavi, cu toții au avut aceeași direcție: din est spre vest. Spre vestul Europei. Iar Europa nu a avut decât de câștigat pe termen lung.

De ce se teme Europa de țigani ?

Și cine suntem noi, românii, să-i oprim pe țigani din drumul lor? Și de ce să-i oprim? Vor în Italia? În Germania? În Franța?

Să meargă! Iar Europa cea civilizată să-i asimileze.

Ce avem noi, românii, în comun cu țiganii? Întâmplător, pașaportul. Și asta pentru că au fost "surprinși" de istorie pe teritoriul statului român. Dar țiganii sunt un popor nomad. Ce ne îndreptățește să-i "stabilizăm" fără voia lor?

Înainte de integrare, România a fost condamnată pentru legile ei "discriminatorii" care condamnau vagabondajul și cerșetoria. Ziceau că sunt legi expres făcute împotriva țiganilor, care cerșesc și vagabondează în România.

Acum dau ei ordonanțe de urgență împotriva țiganilor din România, care cerșesc și vagabondează în Europa!

Slinoși, târând după ei un nour de izuri "caudate" prin Europa cea stilată, cea spălată și parfumată și bine-mirositoare. Hei, Europo! Unde ți-e consecvența? Te-au speriat fustele crețe, sau te deranjează doar discriminarea din curtea mea?

Ideea Cioroianului de a duce țiganii în deșertul Egiptuluieste magistrală. De proporții biblice. Ia amintiți-vă, ce popor a mai fost "deportat" în deșertulSinai ( din Egipt ) vreme de 40 de ani?Și unde a ajuns acel popor? De ce nu ar putea fi și țiganii un "popor ales" al vremurilor noastre? Mai ales că asemănările dintre poporul lui Israel și cel al lui Cioabă suntmulte șievidente:

  • ambele popoare au fost silitesub vremi să emigreze departe de locurile de baștină;
  • niciunul dintre aceste popoare nu se asimilează, nu se amestecă cu populațiile autohtone;
  • sunt foarte rare căsătoriile în afara etniei lor;
  • își păstrează cultura și obiceiurile în pofida legilor țărilor în care trăiesc;
  • tocmai din aceste cauze au avut de suferit pogromuri, împilări și nedreptăți;
  • ambele etnii au suferit marele holocaust dinprimele decade alesecolului trecut.

Dar asemănările se cam opresc aici. În primăvara lui 1948, evreii au primit de la Organizația Națiunilor Unite o țară. Un teritoriu ancestral, tărâmul lor biblic. Țara lor.

Fosta lor patrie de unde au plecat în bejenie acum două milenii. Spre careau plecat toți cei neasimilați de popoarele și culturile în care au trăit.

O țară în care au dat măsura valorii lor.

O țară pe care vă recomand să o vizitați la59 de ani de la înființare. Europa ar trebui să se gândească serios să le dea un teritoriu țiganilor. Nu în Egipt, bineînțeles; Cioroianu pare a sta cam prost cu istoria și geografia.

Dar Europenii speriați de valul de imigranți țigani ce le "parazitează periferiile", le-ar putea răscumpăra un teritoriu în India. India cea ancestrală a țiganilor. De unde au plecat în bejenie acum700-800 de ani. Sau poate mai mult?

Mi-aș dori să le vizitez țara după 59 de ani de autoguvernare. V-aș invita și pe voi.

Personal nu sunt de acord cu asemenea abordări, le detest și consider că poporul român și România sunt, cel puțin la nivel de Europa, un exemplu de conviețuire în libertate și înțelegere, ceea ce nu multe popoare o aplică, generând conflicte care în cele mai multe cazuri chiar dacă se opresc, aceasta revine după perioade mai mici sau mai mari de timp.

    Mircea Grosaru - despre Datoriile la bănci și noi inițiative legislative;

Domnul Mircea Grosaru:

"Datoriile la bănci și noi inițiative legislative"

Odată cu trecerea iernii, constatăm că în fiecare an populația sărăcește, rămânând datoare la cheltuielile de întreținere, energie și nu numai.

Sursa de supraviețuire pentru unii o reprezenta banca, cea care cu ceva timp în urmă era cea care te ruga să împrumuți anumite sume, pe care ți le oferea cu generozitate sub diverse pachete, bine "ambalate".

Cu câtva timp în urmă, mai exact de la finele anului 2009, când criza economică mondială a ajuns, cum era și firesc, și în România, băncile și-au schimbat strategiile de a acorda credite, iar o parte a populației, în condiții grele, a rămas datoare pe o perioadă mare de timp, ce depășește posibilitățile ei.

Cum vor achita datoriile, ar fi prima întrebare, dacă parte dintre ei și-au pierdut serviciile?

Unde vor găsi resurse financiare, dacă și în străinătate este la fel de greu cu locurile de muncă?

În acest context, o inițiativă legislativă oferă "soluția" depășirii acestor momente pentru cei mulți, clienți insolvabili ai diverselor bănci private din România - falimentul persoanelor fizice. Fără a da cifre exacte, pentru că este greu de aflat datorită confidențialității acestor operațiuni, consider că cel puțin jumătate din populația țării a apelat la un credit pentru a cumpăra o casă sau un apartament, ori bunuri de larg consum.

Băncile, tot pe riscul lor, au acordat asemenea credite pentru că pe atunci le-a fost ușor să o facă, luându-și garanții imobiliare în cele mai multe cazuri.

Neplata creditelor va duce la executarea acestor garanții, pentru cei care le au, iar pentru cei care au împrumutat bani în baza serviciilor pe care nu le mai au, pot fi declarați în baza prezentei legi a fi falimentari, pentru că nu posedă alte bunuri care ar putea fi executate, așadar ar fi o șansă de a scăpa de datorii.

Dar băncilor le convine această situație?

Desigur că nu!

De altfel, la orice fel de faliment, băncile sunt dezavantajate, pentru că împrumuturile bancare se transformă automat în pierderi, pentru care, în caz de faliment, acestea trebuie să constituie provizioane, care ar putea conduce către pierderi și inclusiv falimentul acestora. Personal, nu cred că se va adopta o asemenea lege.

    Mircea Grosaru - Mărțișorul politic;

Domnul Mircea Grosaru:

"Mărțișorul politic"

Acum, în preajma sosirii primăverii, cele mai importante partide politice, dar nu numai, au anunțat că vor avea loc conferințe naționale, sau congrese de schimbare a "strategiilor" partidului, care pornesc în realitate de la două lucruri importante pentru țara noastră: unul este criza economică, și este o realitate neîndoielnică, iar al doilea este criteriul subiectiv al declanșării alegerilor interne de partid, despre care voi încerca un scurt comentariu, nu neapărat cu caracter politic.

Din poziționarea în opoziție a marilor partide politice din România, ca și consecință a rezultatului la alegerile prezidențiale, în speță PSD și PNL, ceea ce poate salva orgoliul "rănit" al acestora de a nu fi la guvernare, din motive diferite politic, este schimbarea strategiei, care înseamnă o reorganizare internă în jurul unui lider puternic.

Primii care au dat un semnal în acest sens a fost PSD-ul, după cum s-a văzut, cu un congres care a adus un nou lider, cum era de așteptat, însă și cu multe demisii din partid, unele chiar neașteptate, din partea unor lideri care nu se mai regăsesc în conducerea partidului.

În zilele imediat următoare, PNL-ul își va realege liderul, iar acesta probabil că va fi tot Crin Antonescu, cel care a avut o prestație de excepție la prezidențiale, câștigând Bucureștiul și fiind cel care este considerat la ora actuală prima opțiune pentru Cotroceni în mandatul următor.

Ce va urma ?

Alte congrese, dar nesemnificative pentru situația politică actuală din România și înființarea unui nou partid politic, de centru - stânga, după cerințele actuale ale "pieței politice" din România, adică exact după ceea ce ar avea nevoie țara noastră, acum în situație de criză economică: o protecție socială bine susținută și măsuri de accelerare a economiei. Noul partid se pregătește intens pentru congresul de înființare și de desemnare a conducerii, cu persoane demisionare din diverse formațiuni actuale, denumiți "independenți". Parcă au mai fost și în anii trecuți asemenea tentative și rezultatul s-a văzut în alegeri: maxim 1% din sufragiile electoratului.

Se preconizează tot cam așa ceva, de data aceasta acesta semănând cu un mărțișor politic!, iar asemenea momente am mai trăit și în anii anteriori.

    Mircea Grosaru - De la Cicero la Guvernul actual...;

Domnul Mircea Grosaru:

De la Cicero la Guvernul actual...

Cicero, în anul 55 înainte de Cristos, spunea că:

"Bugetul trebuie echilibrat.

Tezaurul trebuie reaprovizionat.

Datoria publică trebuie micșorată.

Aroganța funcționarilor publici trebuie moderată și controlată.

Ajutorul dat altor țări trebuie eliminat, pentru ca Roma să nu dea faliment.

Oamenii trebuie să învețe din nou să muncească, în loc să trăiască pe spinarea statului."

Dacă ne referim la un singur domeniu, cel al sănătății, potrivit scrisorii de intenție trimise de România și obținută de o agenție de presă, Guvernul actual se angajează, printre altele, să introducă noi taxe pacienților ce ajung în spitale pentru ca sistemul sanitar să nu intre în faliment. Potrivit cifrelor obținute de cotidianul Gândul, statul datorează numai furnizorilor de medicamente și aparatură medicală peste 546 de milioane de lei. În aceeași scrisoare de intenție, Guvernul se angajează să reducă cheltuielile cu salariile bugetarilor cu aproape jumătate de miliard de euro în 2010. Asta înseamnă, potrivit calculelor aceluiași cotidian, că ar putea fi disponibilizați aproximativ 32.000 de bugetari, iar cei care rămân vor avea anumite sporuri și prime tăiate pentru a se face o economie de 252 de milioane de euro.

Printre altele, potrivit documentului obținut de agenția de presă Mediafax, România trebuie să reducă cu 0,2% din p.i.b. cheltuielile cu salariile bugetarilor, să introducă metoda coplății în sistemul de sănătate pentru a evita intrarea lui în faliment, dar și să reducă datoriile mai mari de 90 de zile pe care le are către mediul privat. Guvernul se angajează astfel să introducă măsuri de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o înghețare a tuturor salariilor, cu excepția salariilor minime, pentru a realiza o economie de 0,3% din p.i.b. În același timp, statul va aplica în continuare principiul conform căruia va fi înlocuit doar un singur angajat din șapte care părăsesc sistemul. În plus, Guvernul va tăia din fondul pentru plata orelor suplimentare și a primelor (0,2% din p.i.b.), măsură însoțită de modificări structurale de reducere a numărului de salariați în sectorul public (0,2% din p.i.b.).

În concluzie, nu s-a modificat nimic de 2065 de ani!

    Mircea Grosaru - Cercetarea și bugetul de stat;

Domnul Mircea Grosaru:

"Cercetarea și bugetul de stat"

Acum câtva timp în urmă, pe adresa de e-mail personală primeam următorul mesaj legat de cercetarea din România:

"În ultimii ani, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru inginerie electrică ICPE-CA a avut o activitate de CDI eficace, care i-a permis dezvoltarea în anul 2008 a 92 parteneriate cu unități economice, obținerea de numeroase brevete, transferarea în 2007-2008 a 15 produse/tehnologii, câștigarea multor premii și medalii. Aceste parteneriate operează în proiecte de cercetare angajate în Planul Național, proiecte cu caracter aplicativ pe direcții prioritate pentru economia națională, cum ar fi: energie, mediu, sănătate, materiale, procese și produse inovative, spațiu și securitate. În aceste proiecte avem 52 de parteneri în mediul universitar: Universitatea București, Universitatea "Politehnica" București, Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, Universitatea "Transilvania" Brașov, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davilla, ASE București, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Academia Tehnică Militară, Universitatea Al. I. Cuza Iași, Universitatea Tehnică Timișoara și altele.

Alocarea din bugetul de stat pentru activitatea de cercetare, în anul 2009, a 0,18% din p.i.b. va conduce în mod dramatic la scăderea calității actului de cercetare, la compromiterea angajamentelor asumate prin colaborările și contractele internaționale, la distrugerea prin uzură fizică și morală a laboratoarelor echipate ultramodern în ultimii ani, la disponibilizarea unui mare număr de cercetători, din care mulți vor fi cei tineri.

Știm cu toții că trecem printr-o perioadă de criză. Aceasta însă nu poate fi trecută decât prin produse noi, inovative, ce nu pot fi oferite decât de cercetare. De aceea, cercetarea românească trebuie susținută mai mult ca oricând, pentru asigurarea competitivității internaționale a economiei românești.

Prin politica de finanțare, anunțată în bugetul anului 2009, cercetarea românească este împinsă către recesiune! Să nu uităm că, așa cum pentru învățământ, Guvernul României s-a angajat cu finanțare de 6% din p.i.b., tot așa s-a angajat și pentru cercetare cu 0,8% din p.i.b.

Reducerea finanțării pentru activitatea de CDI este o mare greșeală, de aceea solicităm pe această cale corectarea ei, altfel decizia actuală a Guvernului va conduce la desființarea institutelor naționale de cercetare - dezvoltare.

În acest context, activitatea de CDI a INCDIE ICPE-CA va avea cu siguranță de suferit. O scurtă analiză a efectelor acestei finanțări (de 3 ori mai mică decât în anul 2008) va conduce la imposibilitatea realizării activităților de cercetare angajate prin contractele aflate în derulare, cu afectarea clară a rezultatelor (produse, tehnologii, standuri) pentru toți partenerii economici implicați în aceste contracte.

Dacă această reducere drastică va avea loc, colaborările internaționale ale institutului cu CERN, IUCN DUBNA, IAEA Viena, GSI DARMSTADT, ca și cu alte unități de cercetare din Europa și Asia vor îngheța. Se vor anula contractele de cercetare-dezvoltare câștigate în competițiile naționale în cadrul programelor naționale de CDI.

Reducerea cheltuielilor pentru materiale, piese de schimb, cât și lipsa de personal vor conduce la distrugerea laboratoarelor institutului, dotate numai în anul 2008 cu 30 echipamente de CDI de cea mai înaltă performanță. Acum avem laboratoare acreditate și dotate la fel ca laboratoarele similare din țările dezvoltate ale lumii.

Vor fi anulate, de asemenea, toate eforturile depuse în ultimii ani privind politica de personal. Un cercetător nu se formează de pe o zi pe alta. Îi sunt necesari cel puțin cinci-zece ani. În condițiile finanțării anunțate pentru anul 2009, cca 50% din salariații institutului vor trebui să fie disponibilizați, iar dintre aceștia vor fi mulți tineri în care societatea și institutul au investit mult. Porțile universităților din străinătate le sunt deschise. Acolo, actul de cercetare este prețuit, iar în condiții de criză, bugetele CDI sunt crescute (vezi SUA, Germania, Franța, Japonia, etc.) și nu reduse.

Și așa se va întâmpla în toate instituțiile și centrele de CDI din România. Își poate asuma cineva în zilele noastre această enormă responsabilitate de a distruge un sistem clădit în mulți ani cu efort uman și material important, condamnând astfel economia României la dependență față de străinătate? Efectele sociale ale unei astfel de decizii eronate ar fi greu de imaginat!

De aceea, ICPE-CA face un apel către dumneavoastră pentru susținerea unui buget corespunzător, în conformitate cu obligațiile asumate prin contractele de cercetare încheiate, cât și ale României față de Uniunea Europeană.

Cercetarea românească, fiind o parte a cercetării europene, trebuie finanțată prin bugetul de stat corespunzător, astfel ca aceasta să susțină în continuare dezvoltarea societății românești"

Recitindu-l după o perioadă de vreme, adică după adoptarea Legii bugetului de stat din 2010, am constatat că nimic nu s-a schimbat, ba chiar dimpotrivă.

Oare merge într-o direcție bună România în privința cercetării și mai ales a acelor specialiști care la noi își pun problema existenței de la un an la altul?

    Ion Dumitru - declarație politică intitulată Trebuie să trăim într-o țară bogată cu țărani bogați;

Domnul Ion Dumitru:

"Trebuie să trăim într-o țară bogată cu țărani bogați"

Administrația publică are obligația permanentă de a-și îndeplini principalul deziderat: acela al efortului pentru ștergerea diferențierilor dintre sat și oraș, dar nu și a specificului de comunitate mică, bazată pe motorul micii proprietăți rurale. Adică, în principal ar fi vorba de ștergerea diferențierilor privind facilitățile publice, serviciile, modul de aprovizionare/desfacere.

Și mai pot fi încă patru obligații categorice din partea administrațiilor locale și centrale:

  1. Încurajarea fiecărei comune de a-și definitiva un plan de lungă perspectivă pe dezvoltarea valorificării producțiilor micilor proprietăți rurale, cu evidențierea tuturor oportunităților și valorilor locale care pot atrage investiții și evidențierea unor forțe de muncă în plus, rezultate din timpul liber al lucrătorilor din agricultură, așa zisul "șomaj parțial" produs de sezoanele fixe ale muncilor agricole, pe care nimeni nu are bunul simț sau buna credință de a-l evidenția în statisticile naționale. Trebuie incluse toate cele sus menționate, cu termene fixe de rezolvare sau realizare, în programele de candidatură ale primarilor și consilierilor locali.
  2. Asigurarea unui termen de grație pe o perioadă foarte îndelungată, calculată în ciclurile naturale, ale lucrării și odihnirii pământului, privind scutirea de impozite și taxe a întreprinzătorilor de pe mica proprietate agrară, a familiilor antrenate în producția casnică, a valorificării unui cuantum de marfă peste producția de subzistență.
  3. Asigurarea funcționării piețelor locale și a unui sistem de valorificare pe alte piețe a produselor oferite de producătorii direcți.
  4. Asigurarea formării gratuite a acestor producători și a consultanței gratuite în agricultură.

Strigătul de salvare a micii proprietăți agricole îl dau azi, în condiții de criză, analizând ceea ce ne poate salva din haosul ei. Și îl dau, pentru că apare la vedere pericolul deteriorării morale a acestei populații prin pași înapoi, până la pierderea sentimentului durabilității, pe care îl are omul producător de bunuri proprii, sigur că prin ele își poate asigura continuitatea viețuirii.

Este necesar un comandament național, pentru a ne readuce cu picioarele pe pământ la idealul pragmatic, dacă mă pot exprima astfel, de a ajunge să trăim într-o "țară bogată cu țărani bogați", singura cale de a ne recâștiga mentalitatea de învingători în lupta pentru o viețuire durabilă.

La aceasta se va ajunge dacă vom ști mai întâi să ne asigurăm subzistența, chiar făcând pasul înapoi necesar, dar consolidându-ne moralul cu voința națională și reasigurându-ne morala cu voința spirituală. După ce vom fi siguri că am atins acest prag de viețuire durabilă, de abia atunci vom putea intra în rândurile celor care își asigură dezvoltarea durabilă și vom putea aspira la ea.

    Zanfir Iorguș - declarație politică cu subiectul Compania Enel - între indiferență și sfidare;

Domnul Zanfir Iorguș:

"Compania Enel - între indiferență și sfidare"

În ultimii ani, am putut constata cu toții că întreruperile de curent au devenit o reală obișnuință în întreaga țară, fenomenul căpătând constanță pentru care există mereu aceleași explicații. Deși are grijă să trimită lunar facturi usturătoare, compania ENEL nu se sfiește să-și bată joc de cetățeni. Că e consumul foarte mare, că sunt de vină canicula sau gerul, reprezentanții Enel găsesc mereu o scuză, iar problemele cetățenilor sunt tratate cu dispreț.

Însă, ce nu spun aceștia este că o mare parte din defecțiunile care lasă oamenii în întuneric sunt cauzate de nerespectarea planului de investiții pe care cea mai mare companie de electricitate din Europa și l-a asumat prin Contractul de privatizare și prin care ar fi trebuit să modernizeze și să extindă rețelele de furnizare a energiei electrice. Și aceasta, în condițiile în care, de fiecare dată când se solicită branșarea la rețeaua electrică, toate cheltuielile legate de materiale și aparatura necesară sunt suportate din buzunarul viitorului client, al cetățeanului cu alte cuvinte. Altfel spus, prin monopolul obținut în urma privatizării, această companie își permite să ducă o politică aproape de sfidare.

Mai mult decât atât, datorită experienței acumulate în administrația publică locală, timp de 3 mandate, ca primar, aș dori să îmi manifest și dezaprobarea față de anumite prevederi din HG 90/2008 ce face referire la faptul că orice investiție făcută în rețea intră în proprietatea furnizorului. Astfel, un viitor consumator de energie electrică execută lucrările de investiții aferente, care pot costa de ordinul milioanelor de lei și pe care este obligat să le predea, după aceea, operatorului de rețea, respectiv companiei Enel în cazul de față, fără să primească, sub nicio formă, contravaloarea investiției realizate.

În acest fel, administrația publică locală este obligată să-i îmbogățească indirect pe acești "investitori" care, practic, nu fac altceva în acest moment decât să furnizeze energie electrică, să emită facturi și să încaseze bani, deși ei nu au investit aproape nimic până la ora actuală.

Aș dori să mai subliniez și faptul că este necesar ca furnizorul de energie electrică să includă în planul său de investiții și alimentarea cu energie electrică a noilor cartiere de locuințe pe care administrația publică locală le dezvoltă sau urmează să le dezvolte, deoarece acest fapt nu a fost avut în vedere de către acesta până acum.

În aceste condiții, instituțiile statului trebuie să intervină să verifice modul în care compania ENEL respectă prevederile contractului de privatizare și să sancționeze corespunzător neîndeplinirea acestora, demonstrând astfel că își fac datoria și își apără cetățenii de abuzurile unor astfel de companii care au venit în România cu speranța obținerii unor profituri cât mai mari cu eforturi minime, sau deloc.

De asemenea, mai consider că este oportună și adoptarea unor reglementări clare, care să aibă drept finalitate crearea unui cadru legislativ optim, astfel încât realizarea infrastructurii de furnizare a energiei electrice să nu mai cadă în sarcina exclusivă a administrației publice locale, ci aceasta să se poată realiza în parteneriat cu furnizorii de electricitate.

    Marius Rogin - referire la Modele europene de succes;

Domnul Marius Rogin:

"Modele europene de succes"

Unele dintre social-democrațiile Europei oferă modele de succes în rezolvarea unor probleme frustrante de politică internă. Fără surle și trâmbițe, Suedia, Olanda și alte țări cunoscute pentru sistemele social-democrate asistențiale ("welfare states") au adoptat reforme inovatoare, bazate pe principiile economiei de piață, în probleme ca sistemul de pensii, transporturi și educație. În timp ce politica din România rămâne cantonată în partizanat, partidele europene de stânga și de dreapta și-au unit forțele pentru a implementa idei și politici de economie de piață care oferă modele de succes.

Suedia a obținut performanțe la guvernare întrecând Statele Unite în ceea ce privește reforma pe principiile economiei de piață. Atunci când fostul secretar american pentru apărare, Donald Rumsfeld, numea aliații tradiționali din NATO, ca Franța și Germania, "vechea Europă", el exprima un stereotip puternic răspândit în SUA. În această viziune, Europa este îmbătrânită și calcifiată - reticentă la schimbări și privind mereu spre trecut - în timp ce SUA se află la polul opus: dinamică, inovatoare, dornică de a îmbrățișa viitorul. Așa că americanii ar putea fi surprinși să afle că "bătrâna" Europă este de fapt înaintea SUA în ceea ce privește rezolvarea unor probleme spinoase.

Cum au reușit unele state europene să depășească obstacolele politice și să realizeze schimbări importante? Gradul de colaborare politică necesar pentru realizarea reformelor este poate trăsătura cea mai importantă a experienței europene. Partidele aflate de ambele părți ale spectrului politic au învățat arta adevăratului compromis.

Modelul suedez este un foarte bun exemplu. Social-democrații, centriștii și conservatorii din Suedia și-au unit forțele pentru a adopta măsura conturilor personale de pensii plătite din bugetul de stat. Blocuri politice de diverse orientări au ajuns la un acord asupra unui program național de vouchere în învățământ, care în ultimii 15 ani a condus la creșterea de aproape zece ori a numărului de studenți în școlile private din această țară.

Legea privind voucherele pentru învățământ a fost adoptată de un guvern condus de conservatori în 1992. Inițial, fiecare elev din Suedia avea posibilitatea de a folosi un voucher în valoare de 85% din finanțarea publică alocată pe elev în școlile publice pentru a-și acoperi parte din taxele de studiu la o școală privată. Când au venit la putere în 1994, social-democrații ar fi putut să anuleze legea. În loc de asta, ei au preferat să crească valoarea voucherului până la 100% din finanțarea publică pe elev din sistemul de stat, dar în același timp au interzis școlilor private să perceapă taxe mai mari decât valoarea voucherului. Acest compromis a îmbinat obiectivul conservator al finanțării publice complete pentru promovarea opțiunilor educaționale cu scopul socialist al cheltuielilor egale pentru copii.

Partidele suedeze au ajuns la un compromis asemănător cu privire la reforma sistemului de pensii. Discuțiile au început în 1989 sub guvernul condus de social-democrați, au continuat în guvernarea conservatoare și s-au încheiat sub un alt mandat social-democrat. În cele din urmă, reforma a inclus elemente dorite de stânga, între care continuarea și finanțarea completă a unui sistem de pensii exclusiv public și cuprinzător, cu trăsături dorite de dreapta.

Partidele de centru-dreapta și centru-stânga din Olanda au făcut front comun cu angajatorii și sindicatele pentru a reforma un sistem de asigurări pentru incapacitate de muncă supraîncărcat. Decizia a însemnat eliminarea sau reducerea plăților pentru aproape 1 din 7 adulți.

Economiile de piață îi învață pe oameni să-și monitorizeze permanent competiția, iar competiția între țări pentru locuri de muncă și capital nu face excepție. Așa cum demonstrează dovezile din Suedia, și nu numai, Europa știe să-și gestioneze mult mai bine problemele de politică internă chiar decât Statele Unite.

    Mircea Dușa - declarație politică: Copil bogat, copil sărac;

Domnul Mircea Dușa:

"Copil bogat, copil sărac"

Guvernul pregătește un nou act normativ cu nimic diferit față de cel al salarizării unice, față de cel al sistemului unic de pensii etc., adică o lege care va crea discriminări și inechități, și de data aceasta, la modul cel mai cinic. Ei bine, Guvernul Boc, în elanul său de a economisi banul public, are intenția de a nu mai acorda alocații pentru copiii care provin din familii cu venituri mari. Este o discriminare crudă.

Zilele trecute aflam că bugetul statului nu mai poate suporta cheltuielile dacă nu se impozitează pensiile. Care este limita peste care nu mai putem tolera incompetența și cinismul? A reduce o pensie care oricum este insuficientă pentru traiul zilnic? Nu, se poate și mai rău. Eliminarea alocațiilor pentru copiii care provin din familii cu venituri mari. Este o măsură profund discriminatorie și care nu are nicio legătură cu principiile egalității, echității, cu principiile drepturilor copilului enunțate în diverse convenții și tratate ale organizațiilor internaționale la care România este parte.

Această măsură ar încălca documentele legislative fundamentale privind protecția drepturilor copilului: Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (devenită lege internă în România, prin ratificare la data de 28 septembrie 1990), Constituția României și Legea 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 20 noiembrie 1989, Convenția privind Drepturile copilului. Convenția este o lege internațională care stabilește drepturile civile, politice, economice, culturale și sociale pentru copii. Documentul a intrat în vigoare în septembrie 1990, devenind o lege internațională a drepturilor copilului. În art. 2 alin. (1) se stabilește obligația statelor semnatare de a respecta și de a garanta drepturile copilului, "indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică, de naționalitate, apartenență etnică sau originea socială, de situația materială, incapacitatea fizică, de statutul la naștere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinților sau al reprezentanților legali ai acestora".

Aplicarea unui tratament discriminatoriu este inadmisibil în orice situație. Practicând discriminarea în cazul unui copil nu facem decât să-l expunem la mari riscuri în legătură cu dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală și, în ultimă instanță, în legătură cu formarea și comportamentul său ca cetățean.

Stimați colegi, este de datoria noastră, a tuturor, să prevenim încălcarea drepturilor copilului. În acest sens, fac un apel la actualul Guvern de a analiza cu responsabilitate modificările legislative pe care urmează să le inițieze în acest domeniu. Alocația este un drept al copilului și nu al părinților. Înțelegem promovarea și aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru familiile cu copii și venituri reduse, dar a împărți copiii în bogați și săraci este fundamental greșit.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu tema Arhivele naționale - istoria trăită a românilor;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Arhivele naționale - istoria trăită a româniei"

Protejarea documentelor aparținând statului român, a izvoarelor istorice privind teritoriul României constituie o componentă majoră a politicii unui stat.

Din acest punct de vedere, Legea nr.16/1996, cu modificările și completările ulterioare, a reprezentat un prim progres pe calea modernizării funcționale, pe principii democratice, a activității de protejare a arhivelor românești, în sensul reglementării statutului juridic al arhivelor provenind de la fostele întreprinderi și instituții socialiste, creării unui cadru juridic incipient pentru constituirea și gestionarea arhivelor private și, într-o mai mică măsură, asigurării unui acces echitabil la informație.

Transformările socio-economice petrecute în societatea românească în perioada 1996-2007, contextul creat de necesitatea integrării practicii arhivistice românești în cadrul general al practicii arhivistice din Uniunea Europeană, precum și interesul crescând al societății românești față de lărgirea accesului public la informație au determinat perimarea actualului cadru legislativ de funcționare a sistemului arhivistic românesc. Se impune, în consecință, adoptarea unui nou cadru de reglementare a tuturor activităților și a practicilor arhivistice din România.

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere desființarea, reorganizarea sau apariția de noi instituții creatoare de documente, unele tendințe de abandonare a fondurilor de documente cu valoare istorică sau de înstrăinare ilicită a acestora de către creatori, dezvoltarea unei "piețe libere a arhivelor", apariția unor societăți cu activitate specifică derulată în domeniul arhivelor, generalizarea treptată a documentului electronic.

Proiectul propus valorifică atât experiența specialiștilor români în domeniu, cât și legislația specifică a unor state din Uniunea Europeană și din mediul arhivistic internațional, ale căror modele juridice și tendințe generale de evoluție prezintă compatibilități și similitudini cu practica arhivistică din România și cu necesitățile societății românești.

Pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, proiectul de lege privește arhivele ca pe un bun, proprietatea asupra acestuia urmând să se supună atât prezentei legi, în sensul protejării, dar și legilor civile, în general. Prin urmare, la baza raporturilor între Arhivele Naționale și alți proprietari sau deținători de documente stă respectul față de proprietate. Efectele pozitive ale acestei perspective sunt multiple: Arhivele Naționale au rol de reglementare, consultanță și control al activității de creare și gestionare a arhivelor publice. În condițiile legii și în numele Statului Român, Arhivele Naționale preiau arhivele de la creatori, asigurând astfel custodia proprietății publice în domeniul arhivistic. Conceptul general de "Fond Arhivistic Național", ca sumă a documentelor cu valoare istorică ce urmau a fi preluate de Arhivele Naționale, indiferent de forma de proprietate, a fost înlocuit de conceptul de Patrimoniu Arhivistic Național, în care vor fi incluse (clasate) doar arhivele și documentele cu valoare arhivistică, fără însă ca forma de proprietate să sufere modificări în urma clasării.

În scopul protejării valorilor documentare deținute, statul român sprijină proprietarii de arhive și documente private ce prezintă valoare arhivistică, abilitând Arhivele Naționale să acorde consultanță gratuită proprietarilor de arhive și documente private clasate în PAN.

Din punctul de vedere al practicii profesionale, proiectul de lege marchează consacrarea unei mai mari libertăți metodologice la nivelul creatorilor de arhive. Este lăsată în sarcina acestora alegerea celor mai potrivite practici pentru crearea și gestionarea documentelor proprii, Arhivele Naționale supraveghind, în cazul organizațiilor publice, întocmirea și respectarea procedurilor care consacră aceste practici.

Unul din scopurile principale care a stat la baza elaborării unui nou proiect de lege privind arhivele a fost acela al asigurării accesului publicului la documentele de arhivă. Accesul la documentele păstrate în Arhivele Naționale sau oricare arhive publice este un drept garantat indiferent de cetățenie, naționalitate, religie. În consecință, facilitarea accesului cetățenilor la aceste documente, prin simplificarea procedurilor și prin îngrădirea oricărui abuz datorat subiectivității individuale a funcționarilor publici sau disfuncționalităților instituționale, constituie un deziderat fundamental, pe care prezenta lege îl satisface, prin alinierea la normele internaționale și, în mod special, la recomandările Uniunii Europene.

    Miron Ignat - intervenție intitulată Ziua mondială a scriitorilor;

Domnul Miron Ignat:

"Ziua mondială a scriitorilor"

În fiecare an, pe data de 3 martie se aniversează "Ziua mondială a scriitorilor". A fost inițiată în anul 1921 de un grup de scriitori englezi și francezi, care au înființat Organizația Internațională a Scriitorilor "International Pen".

Această organizație a fost creată pentru a promova prietenia și cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutindeni, pentru a lupta în favoarea libertății de expresie.

După anul 1993, în cultura română a existat o preocupare pentru studiul scriitorilor străini. Piața de carte din România este invadată de lucrări superficiale și comerciale. Gradul de cultură al unei națiuni este dat de literatura pe care o promovăm. Lucrările marilor clasici ruși sunt privite doar ca lectură obligatorie în școli, deși valoarea lor literară și artistică descoperită în fiecare pagină este incomensurabilă, reducând literatura comercială și ieftină promovată în prezent la statutul de nonliteratură.

Literatura rusă reprezintă un mijloc de a accede la cultura și la tradițiile fiecărui popor, constituind un cadru de păstrare și dezvoltare a diversității lingvistice, ceea ce reprezintă una dintre valorile fundamentale.

Literatura are capacitatea de a educa și de a crea o bună dispoziție în același timp, indiferent de vârsta, statutul sau naționalitatea cititorului. Servește ca bază pentru dezvoltarea abilităților, cunoscându-se limbajul liberei exprimări.

Este de datoria noastră să susținem promovarea culturii ruse, să încurajăm tinerele generații să descopere bogăția artistică și literară a clasicilor ruși. Să oferim marilor scriitori ruși, cum ar fi: Turgheniev, Tolstoi, Dostoievski, Cehov și alții, locul de cinste, pe care îl merită în rândul marilor scriitori.

    Manuela Mitrea - intervenție cu tema Ziua protecție civile;

Doamna Manuela Mitrea:

"Ziua protecției civile"

Anual, la 28 februarie se sărbătorește Ziua Protecției Civile din România, eveniment care ne prilejuiește rememorarea momentului istoric care a consfințit înființarea Apărării Pasive din România, prin Înaltul Decret Regal nr.468 din 28 februarie 1933, având ca scop să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populației sau resurselor teritoriului, prin protecție directă sau micșorând eficacitatea atacurilor aeriene.

Conceptul de protecție civilă a evoluat de la "apărare pasivă" la "apărare locală antiaeriană" în 1952, apoi "apărare civilă" în 1978 și "protecție civilă" în 1996. Schimbările produse în societatea românească în perioada 1996-2004 au dus și la schimbări în domeniul protecției civile, prin elaborarea Legii nr.481/2004 care este în concordanță cu principiile, scopurile și obiectivele prevăzute în Strategia Internațională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum și cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

Tot în această perioadă se sărbătorește și Ziua internațională a protecției civile, la fiecare 1 martie, începând din 1972, în urma unei rezoluții a ONU.

Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale, care a apărut după prima conflagrație mondială ca o necesitate în asigurarea protecției forțelor necombatante, și și-a extins domeniul de activitate odată cu folosirea armelor de distrugere în masă cu efecte distrugătoare nu numai asupra militarilor, dar și asupra populației civile. Protecția civilă reprezintă un ansamblu integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și informare publică, planificare, organizate și realizate potrivit legii, în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populației, bunurilor și mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență, conflictelor armate și înlăturarea operativă a urmărilor acestora și asigurarea condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate.

Dintre atribuțiile protecției civile se pot enumera: identificarea riscurilor existente în diferite zone; informarea și pregătirea preventivă a populației cu privire la pericolele la care este expusă și regulile de comportare; organizarea intervenției în situații de urgență; alarmarea populației despre iminența pericolului; înlăturarea efectelor negative ale dezastrelor și asanarea teritoriului de muniție rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate.

Măsurile de protecție civilă trebuie să se realizeze din timp, la diferite niveluri organizatorice, zone, localități, de către toate organismele cu responsabilități stabilite de lege. Coordonarea realizării acestor măsuri se face de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență al fiecărui județ, prin Serviciul de Protecție Civilă.

În condițiile existenței riscului producerii unor dezastre, cutremure, inundații, alunecări de teren, accidente diverse, epidemii, etc., cetățeanul are dreptul la protecție, care trebuie să-i fie asigurată de oameni competenți.

Deși sărbătorim 77 de ani de la întemeierea acestui serviciu comunitar, protecția civilă mai are un drum lung de parcurs, având în vedere că statul, prin exploatarea iresponsabilă a resurselor, prin evoluția tehnologiei și setea de afirmare, lansează zilnic provocări neașteptate, cu care autoritățile trebuie să se confrunte.

O populație bine pregătită va fi mai puțin luată prin surprindere de un eveniment inopinat, va acționa cu mai multă precizie și promptitudine și va reveni mai repede la starea de normalitate. Oamenii sunt resursa cea mai de preț a unei țări și valorează mai mult decât terenul și bunurile materiale la un loc. Oamenii sunt cei care reconstruiesc teritoriul afectat și de aceea este important ca aceștia să se simtă în siguranță.

Acum, la moment aniversar, gândurile noastre ar trebui să se îndrepte spre cei care acționând sub deviza "Cu viața mea apăr viața", se găsesc permanent în slujba cetățenilor pentru a-i preveni, ocroti, salva și ajuta să învingă stihiile naturii sau orice pericole majore. În același timp, trebuie să îndemnăm spre progres, spre o mai bună informare a cetățeanului. Executarea corectă a exercițiilor de protecție civilă ar duce, în cazul unei situații de urgență, la reducerea stării de teamă, nesiguranță și panică a oamenilor, la creșterea încrederii și respectului față de autorități.

"La mulți ani!" tuturor celor care acționează în organisme care îndeplinesc măsuri de protecție civilă.

    Mugurel Surupăceanu - declarație politică intitulată Prietenul la prime se cunoaște;

Domnul Mugurel Surupăceanu:

"Prietenul la prime se cunoaște"

Vreau să atrag atenția asupra unor aspecte pe care le-ați sesizat probabil toți în ceea ce privește activitatea Guvernului Boc. Situația de criză care s-a instalat în România este deja o stare de fapt care nu mai necesită prezentare. Măsurile luate de executiv sunt jalnice, și asta se vede în realitatea de zi cu zi. Ceea ce m-a uimit peste măsură, în ceea ce privește activitatea guvernanților, este faptul că ei cer populației să facă economii, dar cheltuielile nesăbuite pornesc chiar de la vârful conducerii guvernamentale. Boc și miniștrii lui se ghidează probabil după vechea zicală românească "Fă ce zice popa, nu ce face el!" atunci când îndeamnă la austeritate populația, în timp ce ei fac dezmăț pe banii contribuabililor.

După măsurile aberante ale impozitării pensiilor, tăierii alocațiilor de stat, introducerii impozitelor pe veniturile persoanelor cu dizabilități, aflăm cu stupoare ca Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, are totuși bani pentru prime exorbitante acordate clientelei politice formate din directorii marilor companii energetice cu capital de stat. Primele de ordinul zecilor de mii de lei au intrat în buzunarele directorilor în plină criză. Unde este acum nevoia de economie? A fost uitată probabil prin vreun sertar ministerial și este în totalitate ignorată atunci când vine vorba de plata polițelor clientelei politice. Câți dintre cei 100.000 de disponibilizați din România ar fi putut să-și mai primească încă o lună salariul sau ajutorul de șomaj din banii cu care Ministerul Economiei premiază performanțele directorilor de companii energetice cu capital de stat? Cum își justifică Guvernul atitudinea în fața salariaților bugetari ale căror salarii au scăzut drastic în ultimele luni, scădere motivată de "nevoia de economie"? Acestea sunt probabil doar câteva dintre întrebările la care cei care se afundă în datorii pe zi ce trece așteaptă răspuns.

Gradul de iresponsabilitate și aroganță al miniștrilor Guvernului Boc este fără precedent pe scena politică din România. Mereu disponibili să dea, zâmbind, declarații presei pe scările partidului portocaliu, miniștrii aproape că au renunțat măcar să mai mimeze preocuparea pentru situația grea pe care o traversează românii. În buzunarele lor și ale acoliților lor politici nu se simt nici efectele legii aberante a salarizării unitare, nici cele ale anticipării impozitului pe profit și nici cele ale restructurărilor făcute de azi pe mâine.

    Clement Negruț - declarație politică având tema Piața de capital, încotro?;

Domnul Clement Negruț:

"Piața de capital, încotro?"

Este timpul ca întreaga clasă politică să-și reconsidere poziția față de piața de capital din România, în special față de bursă, care este, după cum se știe, sângele economiei de piață. Lipsa de susținere din partea statului - prin tergiversarea listării unor companii importante - a făcut ca Bursa de Valori București să rămână la fel de nesemnificativă în peisajul economic ca în urmă cu 15 ani, când a renăscut după Revoluție. Ce se poate spune despre o bursă cu tranzacții zilnice de 5-10 milioane euro, față de bursa din Varșovia (susținută puternic de stat), de pildă, care rulează în medie 280 milioane euro?! Mai ales în momentele de criză, când băncile blochează creditarea, bursa rămâne principala cale de finanțare a activității întreprinderilor listate. Or, bursa română se află de vreo doi ani în acută suferință.

După cum se știe, societățile de investiții financiare (SIF) au luat naștere prin transformarea Fondului Proprietății Private (reprezentând 30% din activele întreprinderilor de stat cuprinse în cupoanele de privatizare împărțite populației adulte la începutul anilor '90) în cinci societăți de investiții financiare. Acționari la cele cinci SIF-uri au devenit (fără ca ei să o știe, pentru că nimeni nu le-a spus - și acest fapt este foarte important) cei circa 9 milioane de cetățeni români cu vârste peste 18 ani, evidențiați la momentul respectiv. A fost o decizie politică de acum 15 ani a partidului domnului Ion Iliescu, aflat atunci la guvernare, decizie gândită trunchiat și inadmisibil de prost organizată. Statutul acestor societăți a fost alcătuit în așa fel încât să fie aproape imposibil de modificat (atât statutul, cât și președinții CA pot fi schimbați doar cu votul majorității celor 9 milioane de acționari, imposibil de convocat) și cuprindea o altă clauză menită să perpetueze dispersia acționariatului: niciun acționar nu putea deține mai mult de 0,1% din totalul acțiunilor. Argumentul politic al acestei clauze s-a bazat pe teama proletcultistă de capitalul străin, de fondurile de investiții instituționale interesate de acțiunile unor societăți puternice și profitabile. "Noi nu ne vindem țara!" era sloganul care bântuia pe atunci pernicios capetele social-democrației românești.

De fapt, PDSR, prin impunerea unor clauze statutare imuabile, dorea să-și adjudece pe vecie sponsori fideli și opulenți. Cei cinci președinți au ajuns în timp să se considere proprietari de drept ai unei părți importante din averea statului (30%), ca și cum le-ar fi moștenit de la tata și de la mama. În portofoliul fiecărui SIF s-au aflat de la început acțiuni la câteva sute de companii de stat (unele privatizate între timp, deci cu atât mai valoroase). Chiar după corecția devastatoare făcută de criză, SIF-urile valorează astăzi aproape 1 miliard de euro, cam jumătate din valoarea activelor nete. Cu toată opoziția înverșunată a președinților celor cinci SIF-uri, susținuți politic de PSD, în urmă cu trei ani pragul a fost modificat de la 0,1% la 1%, cu consecințe extrem de benefice asupra valorii acțiunilor întregii burse. Cu un rulaj uneori de 40-50% din tranzacțiile bursiere zilnice, SIF-urile se constituie ca veritabile locomotive ale Bursei de Valori București.

Printre argumentele susținute agresiv de șefii acestor instituții - singurii care se opun modificării pragului de deținere din întreaga piață de capital - se numără în continuare așa-zisul pericol ca ele să fie preluate de investitori rău-voitori și să le desființeze. Argumentul este de o absurditate ridicolă. Pentru că interesul oricărui investitor privat este acela de a dezvolta o afacere și nu de a o desființa atunci când merge bine. Un alt argument a fost că SIF-urile sunt societăți de plasament colectiv private și nu se supun Legii nr.31/1990, care guvernează societățile comerciale. Dar cărei legi se supun nu a fost în stare să spună nimeni. Se susține că statutul a fost votat de AGA și nu poate fi schimbat decât de aceasta, și nu prin amestecul statului sau al Parlamentului. Nimeni nu și-a pus însă întrebarea când a avut loc AGA celor 9 milioane de acționari care a votat actuala formă a statutului? Pentru că aceasta nu a avut loc niciodată, documentele de înființare fiind validate de tribunal așa cum au fost prezentate inițial. Doamnelor și domnilor, nicăieri în lume nu există limite privind pragul de deținere la o societate comercială.

Managementul defectuos al celor cinci președinți numiți de PSD a făcut ca SIF-urile, reprezentând inițial 30% din economia națională, să nu mai valoreze azi decât sub 1% din p.i.b. Absolut intolerabilă o asemenea situație! Singura soluție pentru îmbunătățirea managementului este concentrarea capitalului, prin ridicarea pragului de deținere sau anularea acestuia. Milioanele de acționari cu câteva acțiuni în portofoliu nu au niciun fel de acces la actul de decizie, nu primesc dividende (ele sunt sub valoarea taxei poștale de trimitere), nu participă la adunările generale. Acest fapt contravine legii. Cei mai buni trebuie să câștige, aceasta este economia de piață. Ridicarea sau anularea pragului de deținere, cerute insistent de toți investitorii, de bursă, de asociația brokerilor, de întreaga presă de specialitate, ar aduce la comandă un acționariat de calitate, interesat nu de salarii uriașe și bonusuri, ci de profit. Iar investitorii de calitate nu pot fi sensibilizați dacă li se limitează capacitatea de decizie, prin menținerea unui prag scăzut de deținere. Creșterea valorii acțiunilor, respectiv creșterea capitalizării companiilor listate ar aduce pe piață banii necesari deblocării economiei, iar procesul de ieșire din criză s-ar accelera. Nu putem permite ca acest proces benefic și urgent să fie blocat de interesul meschin a cinci persoane, care nu fac decât să-și protejeze scaunele bănoase unde au fost instalate printr-o decizie politică, astăzi considerată greșită de specialiști.

Ieșirea mai rapidă a României din criză - aceasta este miza ridicării sau anulării pragului de deținere la SIF-uri. Este de dorit ca Comisia pentru buget-finanțe, aflată sub presiunea PSD, să nu mai blocheze inițiativa parlamentară privind pragul de deținere la societățile de investiții financiare, astfel ca Parlamentul să poată vota în cunoștință de cauză, cât mai rapid cu putință.

    Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Descentralizați și depolitizați, domnule Emil Boc!;

Domnul Iuliu Nosa:

"Descentralizați și depolitizați, domnule Emil Boc!"

Cu toții știm că atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2009, cât și OUG nr.105/2009, în baza cărora au fost instalați directorii coordonatori, au fost "desființate" de către Curtea Constituțională a României. Ca o consecință a ultimei decizii - din 4 decembrie 2009, referitoare la OUG nr.105/2009, Guvernul avea termen până în 27 februarie să elaboreze un nou act normativ. Se poate ca acest lucru să se rezolve zilele acestea, dar problema e că nu a fost rezolvată până la termenul limită. Asta dovedește că Guvernului puțin îi pasă de ce se întâmplă în teritoriu vizavi de activitatea instituțiilor deconcentrate. Și situația este foarte gravă!

În acest moment, există blocaj instituțional în teritoriu. Instituțiile deconcentrate sunt absolut în derivă. Unele dintre ele au câte trei directori, unul liberal care și-a câștigat dreptul în instanță, unul democrat-liberal, care este în funcție pe baza unor acte normative declarate ilegale de Curtea Constituțională, și unul de la UDMR, care așteaptă să fie numit în funcție, conform protocolului semnat de cele două partide aflate la guvernare. Și nu asta e singura problemă. Cel mai grav este că instituțiile funcționează deficitar, sau unele nu funcționează defel. Toate acestea nu fac decât să aducă nemulțumire în rândul contribuabililor, care au un acces tot mai scăzut la serviciile instituțiilor deconcentrate.

În ceea ce privește deconcentratele, mai există o problemă, poate cea mai mare. Premierul Emil Boc a scăpat din vedere că aceste instituții au nevoie de specialiști, de profesioniști. Din nefericire, asta a dus la o și mai proastă gestionare a activității din deconcentrate. Pentru că au ajuns la conducerea instituțiilor oameni fără prea multă pregătire, sau cu o pregătire dubioasă.

Acum, pentru a-și proteja politrucii care desigur că după cheltuielile din campania electorală își cer drepturile, guvernanții determină un adevărat circ în Parlamentul României pentru a grăbi adoptarea modificărilor la Statutul funcționarilor publici. Astfel, își permit să încalce Regulamentul Camerei Deputaților, își permit să își bată joc de colegii parlamentari. Suntem siguri că, în momentul de față, modificările sunt dorite de PD-L, UDMR și Grupul independenților. Dar acum le-am făcut doar în interesul lor personal, fără să știe că legea ar trebui să fie de interes public. Presiunile care sunt făcute asupra lor din teritoriu de către directorii numiți ilegal în funcții, dar și de cei care doresc să ocupe funcții de directori în cel mai scurt timp, sunt mai importante decât orice interes public. Noi vom rămâne doar cu scandalul, pentru că s-a ajuns în situația în care cei de la putere nu mai țin seamă de nimic.

    Ioan Oltean - declarație politică având tema Republica moldova - între aspirații și posibilități;

Domnul Ioan Oltean:

"Republica Moldova - între aspirații și posibilități"

În timp, politica externă a Republicii Moldova a oscilat de la Est la Vest, aceasta datorită lipsei unei orientări clare, precum și a existenței unor mari probleme de ordin economic, politic, social cu care se confrunta această țară. Faptul că Republica Moldova a devenit din anul 2004 stat vecin al NATO și din ianuarie 2007 în apropiata vecinătate a UE a determinat cursul politicii ulterioare proeuropene de la Chișinău. Este cunoscută situația că în acest moment obiectivul esențial îl reprezintă integrarea în Uniunea Europeană, structură care antrenează întregul stat într-un proces dinamic de transformare și consolidare economică, politică și militară. Faptul că Republica Moldova este un stat european care a fost influențat de diverse culturi pe parcursul secolelor, atât din punct de vedere geopolitic, economic, cât și cultural, este acum unanim acceptat ca o realitate specifică a acestei zone.

Noi știm din proprie experiență că integrarea europeană reprezintă un proces distinct care induce atât beneficii, cât și riscuri pentru statele implicate. Pentru Republica Moldova, un stat care parcurge o perioadă de tranziție, integrarea în Uniunea Europeană ar aduce cu siguranță mai multe beneficii decât riscuri. Doar la o succintă enumerare, avantajele integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar fi: aplicarea standardelor europene în privința nivelului de trai și civilizație; mijloace financiare alocate prin intermediul programelor europene; investițiile ar da posibilitatea creșterii bunăstării simplilor cetățeni; piața de desfacere s-ar extinde, adică ar avea loc o orientare de la est spre vest, astfel s-ar putea evita eventualele crize economice, așa cum au avut loc în 1998; s-ar respecta stringent și fără drept de apel drepturile omului.

După cum apreciază atât opinia publică, societatea civilă din România, cât și factorii decizionali, curentul majoritar este că Republica Moldova are nevoie de Uniunea Europeană. O cerință impusă de Uniunea Europeană în ceea ce privește statele care doresc să se integreze în structurile acesteia este satisfacerea în totalitate a așa-numitelor "Criterii de la Copenhaga", anume: atingerea unei stabilități a instituțiilor care asigură democrația, supremația legii; existența unei economii de piață în stare de funcționare; capacitatea de a face față presiunii concurențiale; posibilitatea de a-și asuma obligații concrete în legătură cu calitatea de membru, inclusiv realizarea obiectivelor Uniunii. Acestea sunt politice, economice, monetare, dar și garanții că aderarea țării nu va slăbi integrarea europeană. În această privință, Republica Moldova trebuie să depună încă un efort major, întrucât situația actuală nu este total compatibilă cu cerințele impuse de aceste criterii.

Pentru a-și vedea visul realizat, Republica Moldova trebuie să parcurgă un șir de trepte. Mai întâi de toate, trebuie să capete statutul de stat-asociat. Trecută aproape neobservată în presa internațională și chiar și românească, demararea primei runde de negocieri între guvernul de la Chișinău și Comisia Europeană pentru un acord de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă un eveniment absolut inedit: pentru prima dată un stat membru al CSI are o perspectivă sigură a aderării la cea mai importantă organizație politică și economică europeană. Aceasta deoarece, pe de o parte, pentru că nici unui stat asociat nu i-a fost până în prezent refuzată candidatura ulterioară ca membru cu drepturi depline, iar pe de altă parte, pentru că nici un alt stat fost sovietic în afară de cele baltice, deja membre ale Uniunii Europene, nici Ucraina, nici Georgia se pare că nu au șanse reale de a obține foarte curând un astfel de statut.

Următorul pas îl reprezintă obținerea statutului de stat candidat, urmat de demararea negocierilor efective de aderare. Această etapă presupune adoptarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului comunitar. Unul din principiile fundamentale de aderare la Uniunea Europeană este acela că, așa cum știm din experiența proprie, cea mai mare parte a acquis-ului nu este negociabilă, ea constituind temelia construcției europene. Acesta trebuie preluat și instituit de statul-candidat. Doar unele aspecte mai dificile pot face obiectul negocierilor. Durata negocierilor este diferită de la stat la stat, în dependență cu gradul de pregătire al fiecăruia. Austria și Finlanda au avut nevoie fiecare de câte 16 luni, iar Portugalia, nici mai mult nici mai puțin de 80 de luni, pentru negocierea aderării la Uniunea Europeană.

Un ultim pas până la aderarea efectivă la Uniunea Europeană îl reprezintă redactarea și convenirea Tratatului de aderare de către UE și statul-candidat; obținerea consimțământului Parlamentului European prin adoptarea tratatului de aderare, precum și semnarea iar apoi ratificarea Tratatului de aderare de către toate statele membre ale Uniunii Europene și statul-candidat. În cazul Republicii Moldova, primul pas în intensificarea dialogului cu Uniunea Europeană l-a constituit semnarea acordului APC, la 28 noiembrie 1994. Acest acord consacră Republica Moldova în calitate de partener direct al Uniunii Europene. El este privit ca un agrement bilateral prin intermediul căruia Uniunea s-a angajat să susțină eforturile acestei țări, orientate spre consolidarea democrației și finalizarea tranziției spre economia de piață. Republica Moldova s-a obligat să respecte valorile democratice, principiile democrației universale, ale drepturilor omului, ale economiei de piață, toate fiind declarate elemente esențiale ale acordului APC. Acesta urmărește cooperarea în diferite domenii: cooperare economică, legislativă, financiară, schimb de mărfuri, dialog politic.

Este de reținut aspectul următor: cu toate că acordul instituționalizează relațiile cu Republica Moldova, el nu oferă o perspectivă clară de integrare, ci doar un parteneriat. Una din cerințele prevăzute în APC, și anume în articolul 50, este "armonizarea legislației prezente și viitoare a Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene", iar acțiunile declarate ale noii conduceri democratice de la Chișinău sunt orientate spre a depune toate eforturile pentru ca legislația sa să devină treptat compatibilă cu legislația Uniunii Europene. Afirmația că integrarea europeană este pentru Republica Moldova atât o țintă, cât și un proces de parcurs, e pe deplin justificată. Putem spune cu certitudine și fără a greși că integrarea europeană reprezintă cheia succesului în dezvoltarea democratică viitoare a Republicii Moldova.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată Disprețul Guvernului;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Disprețul Guvernului"

Creșterea economică de care se vorbea, totuși, și la începutul lui 2009 s-a dovedit o biată perdea de fum. Împrumutul de la FMI, cel ce inițial era doar unul care constituia o "centură de siguranță" pentru o economie ce era prezentată drept puternică, a devenit vital pentru plata salariilor și pensiilor. Guvernanții sunt rupți de realitate, îndrăgostiți de camerele de luat vederi, țin discursuri fanteziste. Demagogia se împletește armonios cu ineficiența acută a actului de guvernare. Criza a adus grave prejudicii României, dar incompetența aleșilor a avut un efect mai nociv chiar decât cel al recesiunii.

Manipularea cetățenilor, cosmetizarea unei situații economice grave, comparațiile forțate, cu toate țările din jurul nostru, prin care se arată faptul că noi stăm mult mai bine, și nu în ultimul rând incapacitatea Guvernului de a strânge rândurile în fața atâtor probleme și neajunsuri ne conduc spre o situație din ce în ce mai gravă.

România e confiscată fără scrupule de actuala clasă politică. Populația este folosită ca masă de manevră electorală pentru atingerea unor ținte personale. Tot mai acut se simt consecințele crizei. Nemulțumirile sociale sunt pe cale să se acutizeze. Liderii sindicali vor fi în curând incapabili să mai țină sub control tăvălugul protestelor.

Românii s-au săturat să mai facă parte din generațiile de sacrificiu, iar disprețul aleșilor nu face altceva decât să agraveze o situație și așa disperată.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Reformarea sistemului sanitar;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Reformarea sistemului sanitar"

Să nu uităm că mulți români, mai ales tineri, nu-și doresc să plece din țară, dar sunt nevoiți să facă acest lucru. Salariile sunt mici, nu au locuință, unii nici bani pentru chirie, de o rată pentru o casă nici nu poate fi vorba. Ce să mai zic despre creșterea unui copil...

Vedem cu fiecare zi cât de mult s-au degradat condițiile din spitalele din România, în ce stare se află aceste instituții, ce condiții oferă ele celor veniți să-și trateze bolile și să-și îngrijească sănătatea. Lipsesc medicamentele, hrana e insuficientă, datoriile se înmulțesc, aparatura e învechită.

La acest tablou se adaugă nemulțumirea cadrelor medicale, fie ele medici sau cadre cu pregătire medie, față de condițiile de salarizare. Miile de medici care au fost prezenți la Târgul de joburi pentru cadrele medicale, îngrămădindu-se să prindă un loc de muncă în spitale din străinătate, mă determină să trag un semnal de alarmă.

Organizatorii spun că au avut de-a face cu o concurență fără precedent. Nici nu-i de mirare, dacă te gândești că în occident venitul unui medic poate ajunge la 10.000 - 12.000 de euro pe lună, în timp ce în România cadrele medicale câștigă doar câteva sute de euro.

Statul român cheltuiește sume uriașe pentru a scoate de pe băncile facultăților medici bine pregătiți profesional și cu aplecare spre patul bolnavului. Dar tot statul trebuie să găsească soluții pentru a-i cointeresa să practice această profesie nobilă aici, la noi, și nu în alte țări, care nu fac nici un efort pentru a pregăti medicii, ci îi iau gata formați.

Ceea ce se poate face, însă, este reformarea sistemului sanitar. Vorbim despre reformă de 20 de ani, dar aceasta a rămas, din păcate, la poarta majorității spitalelor din România. Statul trebuie să dea o șansă tinerilor, să-i sprijine în asigurarea unui trai mai bun, să-și clădească cariere în domeniile în care au studiat și s-au format.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Disprețul față de cetățean;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Disprețul față de cetățean"

Prin reducerea cheltuielilor publice Guvernul a găsit rețeta miraculoasă a ieșirii României din criză. Austeritatea a devenit de la începutul anului cuvântul de ordine al unei Puteri ce se îndepărtează în fiecare zi de nevoile populației Nu mai există niciun dram de responsabilitate, de decență, de înțelegere a realității în care trăim. Jugul fiscalității închide firmele una după alta. Numărul șomerilor crește vertiginos. Pensiile și alocațiile au devenit bătaia de joc a guvernanților. La Palatul Victoria se testează rezistența românilor.

Nu există o consultare prealabilă cu colegii din Executiv, nu ia nimeni în calcul faptul că poate, la auzul acestor inepții, inimile multor pensionari încep să bată mai repede.

Cui îi folosește, domnilor guvernanți, această bătaie de joc continuă la adresa părinților, copiilor și bunicilor noștri? Cine vă dă dreptul să călcați în picioare ultimul strop de demnitate al unei largi plaje de categorii sociale?

Destine umane sunt strivite în lupte politice absurde, ce nu servesc decât orgoliilor și intereselor liderilor. Povara neajunsurilor duce la situații dramatice. Tineri și bătrâni renunță la viață, scufundați în probleme pe care le consideră fără rezolvare. Nu cred că vreunul din guvernanții actuali a încercat vreo clipă să se pună în locul unui părinte, proaspăt disponibilizat, care nu are ce pune pe masă copiilor săi. Ei nu vor renunța niciodată, de bunăvoie, la privilegii, imunitate, la statutul de demnitar. Vor continua să rezolve criza prin discursuri demagogice, ținând strâns de hățurile guvernării. Ședințele de Guvern au devenit locul în care se afișează ceasuri de zeci de mii de euro și genți de firmă.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Rambursarea t.v.a.-ului;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Rambursarea t.v.a.-ului"

Guvernul ne impune tuturor multiple taxe și termene ferme de plată, dar uită să-și plătească propriile datorii către firme, găsind astfel o metodă ideală de a face rost de bani fără efort și aproape gratis. În paralel, tot statul extinde la maxim controalele fiscale. Jumătate dintre cererile de rambursare de t.v.a. depuse anul trecut au fost onorate cu întârziere sau deloc. În luna noiembrie 2009, din aproape 100.000 de deconturi înregistrate la ANAF, 25% dintre acestea au avut întârzieri mai mari de 6 luni, în condițiile în care termenul legal de rambursare a t.v.a. este de 45 de zile.

Controalele fiscale prevăzute de lege au ajuns să dureze peste jumătate de an timp în care, bineînțeles, statul nu mai plătește niciun ban. Există zeci de firme care au blocate milioane de euro în conturile statului. Rambursarea t.v.a.-ului reprezintă un coșmar pentru societăți.

Datorită legislației interpretabile statul reușește să adâncească și mai mult economia. ANAF s-a angrenat într-o cursă inconștientă și ineficientă în a aduna mai mulți bani la buget fără a ține seama de efecte, multe dintre firme riscând să ajungă în faliment. Nu există în prezent control fiscal fără amendă. Trebuie aduși bani la buget, iar cel mai simplu e să se dea amenzi.

Rambursarea la timp a t.v.a.-ului și reducerea fiscalității ar fi trebuit să fie principalele metode prin care statul să ajute mediul de afaceri în această perioadă de criză. Dar statul a acționat și acționează cu ochii închiși. În loc să relaxeze fiscalitatea, întârzie restituirea t.v.a.-ului și a declanșat o campanie fără precedent de controale și executări silite pe principiul - niciun control fără amendă.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică România va face față returnării banilor de la FMI?;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"România va face față returnării banilor de la FMI?"

Avem ce să cheltuim. Astăzi ne bucurăm că cele două tranșe de bani din împrumutul de la Fondul Monetar Internațional (FMI) au intrat în contul Băncii Naționale și al Ministerului Finanțelor, în valoare de circa 2,4 miliarde de euro. Valoarea totală a acordului de împrumut se ridică la aproximativ 19,95 miliarde de euro.

Dar să nu uităm că acești bani vor trebui restituiți cu o dobândă de 3,5% pe an.

Potrivit scadențarului de rambursare a aranjamentului stand-by, Guvernul și Banca Națională trebuie să plătească primele rate ale creditului de la Fond în 2012. Acesta este însă anul în care trebuie să demonstrăm că avem capacitatea să ne încadrăm într-un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut, în condițiile în care Guvernul s-a împrumutat frecvent în ultimii doi ani pentru a-și acoperi cheltuielile curente, iar unele credite vor ajunge la scadență.

Timp de trei ani vor trebui plătite de la bugetul statului circa 2 miliarde de euro. De unde vor lua guvernanții noștri acești bani? Din noi împrumuturi bancare și din creșterea impozitelor. Bugetul sufocat de cheltuieli al României va trebui să facă datorii noi pentru a le plăti pe cele vechi.

    Cezar-Florin Preda - declarație politică având tema Spitalele - între datoria față de pacienți și datoriile către furnizori;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Spitalele - între datoria față de pacienți și datoriile către furnizori"

Pături și lenjerii noi, saloane renovate, dotare cu aparatură performantă, uniforme de calitate pentru medici și asistente, ridicarea standardelor de igienă - extravaganțe, la acest moment, pentru spitalele din România. Lipsa medicamentelor, a materialelor sanitare necesare și a altor utilități, bolnavi care vin la urgențe cu seringa la pachet - o imagine mult mai ușor de regăsit în multe dintre unitățile medicale din țară. Eu am văzut asta la Buzău. La Spitalul Județean, situația este de o gravitate de aproximativ 140 de miliarde lei vechi datorii.

Sumele restante reprezintă facturi neachitate mai ales către furnizorii de medicamente și materiale sanitare. Spitalul plătește și în acest moment restanțe de mai bine de doi ani. Deși se achită facturi mai vechi, noile facturi apar la prețuri ale medicamentelor și materialelor sanitare mai mari, ceea ce face ca datoriile să crească în continuare. Conducerea spitalului știe exact cu ce probleme se confruntă, știe exact ce are de făcut, cum trebuie procedat, dar nu știe exact când va avea și banii pentru a se achita atât de datoriile față de furnizori, dar mai ales cât mai bine de datoria față de bolnavi.

Între perspectiva dotărilor noi și cea a lipsei strictului necesar din spitale trebuie găsită totuși o cale de mijloc, de supraviețuire. În cazul spitalelor de urgență, necesitatea deblocării cât mai rapid cu putință măcar a fondurilor pentru medicamente este urgentă și importantă.

Datoria unui spital este în primul rând datoria față de pacienții săi, este o datorie de ordin medical. De aceea, atât ministerele responsabile, cel al Sănătății și cel al Finanțelor Publice, dar și managerii de spitale, să-și facă datoria față de oameni, nu să acumuleze datorii față de instituții. Eu cred că sănătatea este neprețuită, dincolo de prețurile la medicamente.

    Vasile-Silviu Prigoană - declarație politică intitulată Sănătatea rămâne fără anticorpi;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Sănătatea rămâne fără anticorpi"

Dacă vom considera sistemul sanitar un corp uman, atunci cadrele medicale sunt anticorpii care ne apără de tot ceea ce ar putea să ne îmbolnăvească. Astăzi mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vă aminti că fără anticorpi un organism moare, iar noi suntem pe cale să pierdem majoritatea paznicilor sănătății.

Sistemul sanitar din România suferă de mai mulți ani de un deficit grav de medici în discipline de maximă importanță, dar și de maximă cerere în străinătate, precum anestezie - terapie intensivă, medicină de urgență ș.a. În loc să acoperim acest deficit, prin politici coerente de stimulare a medicilor, iar aceștia să rămână și să își continue cariera în spitalele noastre, am reușit să accelerăm declinul.

Numai în ultimii doi ani, peste 4.000 de cadre medicale au părăsit țara, iar circa 50% dintre cei care activează în spitale intenționează să o părăsească în următoarea perioadă, dacă vor avea posibilitatea. Cum întreg corpul medical cuprinde aproximativ 41.000 de medici, putem afirma cu ușurință că situația este una gravă.

Școlarizarea unui medicinist costă statul român circa 7.000 de lei pe an, iar pentru un rezident se plătesc aproximativ 15 mii de lei. În cazul în care medicul părăsește România, această investiție nu se regăsește în serviciul medical prestat către populație fiind, în cele din urmă, un cadou făcut țării în care medicul emigrează sau se stabilește.

Dar exodul medicilor nu este numai o chestiune financiară. Cei mai mulți dintre doctorii care au plecat lucrau în localități mai mici, unde practicau medicina secolului trecut, cu materiale medicale mereu insuficiente cantitativ și calitativ. Totodată, numărul tot mai mic de medici creează probleme tot mai mari pentru cei rămași pe baricade. Sunt unități de primire urgențe care au un singur medic, sunt spitale care au doar doi ginecologi, care își împart 30 de gărzi pe lună. Cât de predispuși la eroare pot fi ei, în aceste condiții? Și cât dintr-o eventuală, dacă nu chiar iminentă, greșeală le poate fi imputat?

Populația României este una cu o sănătate precară, rata mortalități a crescut îngrijorător în ultimii ani, iar bolile care ne afectează populația sunt tot mai agresive. Dacă adăugăm la această situație lipsa personalului medical, România riscă un colaps sanitar.

În aceste condiții, vă propun să găsim soluții de restricționare a migrației specialiștilor și cadrelor medicale medii, precum și schimbarea statului medicului în România.

    Neculai Rățoi - Agricultura are nevoie de șanse;

Domnul Neculai Rățoi:

"Agricultura are nevoie de șanse"

Anul 2010 este încă un an de cumpănă pentru agricultura românească, în ciuda tuturor apelurilor pe care politicienii, asociațiile agricole și societatea le-au făcut pentru o politică și un buget echilibrat al agriculturii. Parlamentarii social-democrați au pledat insistent pentru susținerea agricultorilor în 2010, un exemplu concret fiind aprobarea suplimentării bugetului pe 2010 cu 2,1 miliarde de lei, suplimentare respinsă în plen de majoritatea aflată la putere, deși inițial fusese acceptată de premierul Emil Boc și miniștrii agriculturii și finanțelor. Realitatea este însă departe de ceea ce noi ne-am propus.

Începând de anul acesta nu se mai acordă ajutoare de stat pentru agricultori, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți, ca urmare a proastelor negocieri purtate cu Comisia Europeană. Bugetul Ministerului Agriculturii este la jumătate față de proiectarea de anul trecut. Am spus de multe ori că agricultura românească ar putea fi transformată dintr-un domeniu al subzistenței într-unul al excelenței. Nimic din măsurile luate de Executiv nu sugerează că acesta ar gândi măcar la o astfel de transformare. Țăranii, micii agricultori, chiar și cei care se străduiesc în ciuda condițiilor neprielnice, să facă agricultură de performanță sunt importanți doar în campania electorală. Apoi, la mila lui Dumnezeu și a naturii. Nu putem continua așa, domnilor guvernanți. Avem toate condițiile necesare, ne trebuie doar voința de a transforma agricultura din ultimii ani într-una competitivă. Iar deciziile pe care dumneavoastră le luați pot să ne ducă pe drumul cel bun.

Ministrul agriculturii declara că va căuta soluții pentru asigurarea unor forme de sprijin. Nu a făcut acest lucru, iar dacă l-a făcut, l-a făcut fără a obține vreun rezultat. Dispariția subvențiilor a dus la creșterea prețurilor la alimente, pâine și legume, precum și la concedierea unui număr important de muncitori. Schemele de ajutor pe care Ministerul de Finanțe le va propune Comisiei Europene vor fi analizate în termen de câteva luni. Comisarul european al agriculturii, Dacian Cioloș, amenință că va bloca accesul la fondurile structurale pentru că Executivul nu și-a pus la punct procedurile. Nepăsare, doamnelor și domnilor! Despre nepăsare este vorba. Agricultura poate fi salvată doar în situația în care va fi tratată ca o problemă de siguranță națională, având în vedere că este vorba despre siguranța alimentară a românilor. Ferească Dumnezeu de o revoltă care pornește din foamete. Trag un semnal de alarmă pentru toată clasa politică: primul lucru care trebuie făcut este ca la prima rectificare bugetară agricultura să primească sume îndestulătoare.

Mai spun încă o dată, și eu, că șansa României constă, în continuare, în agricultură și turism.

    Răzvan Mustea-Șerban - declarație politică intitulată Cui decernăm premiul Poliție politică în anul 2010?

Domnul Răzvan Mustea-Șerban:

«Cui decernăm premiul "Poliție politică în anul 2010"?»

În ultimele săptămâni, toate partidele politice, parlamentare sau neparlamentare, au asistat cu deosebită atenție la procesul schimbării de putere în rândul celui mai important partid politic de opoziție din România. Candidați ori susținători ai acestora, membri sau simpli simpatizați ai Partidului Social Democrat au avut încredere că alegerea noului președinte va fi bazată pe un proces corect și pur democratic. Așa a și părut, în mass-media, până la un moment dat!

Zilele care au urmat congresului au scos, însă, în evidență contrariul. Este vorba despre grave acuzații în legătură cu urmărirea, filajul, intimidarea și foarte probabil șantajul unuia dintre liderii și candidații la șefia acestei formațiuni. Aceste acțiuni, conform informațiilor presei, au fost comandate și orchestrate chiar de "colegii de partid" ai candidatului.

Toate aceste acuzații vin pe fondul unei lungi campanii pe care principalul partid de opoziție din România a dus-o în ultimul timp. Este vorba despre utilizarea în scopuri personale și politice a unor informații clasificate, preluate ilegal de la deja celebra "doi și un sfert", despre traficul de influență pe care Parchetul îl are încă cercetare, despre alte fapte la fel de grave, care nu pot decât să-mi amintească de practicile fostului partid unic. Nu cred că m-ar judeca cineva foarte aspru dacă aș spune că "Lupus pilum mutat, non mentem".

Nu vreau să se interpreteze reacția mea față de această situație ca vreo grijă aparte pentru soarta acestui partid. Problemele lor interne sunt și vor rămâne, pentru mine, doar problemele lor. Cred că cetățenii români și chiar proprii membri de partid și simpatizanți și-au făcut singuri o părere despre acest partid și liderii săi autoproclamați "democratici".

Grija mea este legată de faptul că aceste practici încalcă într-un mod grosolan drepturile și libertățile cetățenilor români, atât de greu câștigate în '89.

Grija mea este legată de faptul că cine a profitat de pe urma unor astfel de practici este tentat să nu le abandoneze și să facă uz de ele ori de câte ori vrea să șantajeze, să impună oameni în funcții de conducere, să decidă asupra sorții românilor.

Așadar, "cazul Diaconescu" nu este nicidecum numai problema Partidului Social Democrat, ci este o problemă care trebuie să preocupe întreaga clasă politică, și care, lăsată nesancționată, se poate extinde ca o cangrenă în societatea românească.

Parchetele și instanțele vor trebuie să sancționeze aspru și fără nici o circumstanță atenuantă astfel de practici, iar înțelepciunea magistraților să fie ghidată de principiul antic "Fiat justitia, et pereat mundus".

    Cristian Rizea - declarație politică având tema Depolitizare sau repolitizare?;

Domnul Cristian Rizea:

"Depolitizare sau repolitizare?"

Ne aflăm la momentul în care nu mai există o bază legală privind serviciile deconcentrate, Ordonanțele de urgență ale Guvernului, respectiv nr.37/2009 și nr.105/2009, fiind declarate neconstituționale. Termenul de 45 de zile pe care, conform Constituției, îl avea Guvernul de a aduce modificări prevederilor care nu erau în acord cu legea fundamentală a expirat pe 27 februarie. Nu are rost să reluăm acum discuțiile ce s-au purtat anul trecut pe aceste teme și faptul că nu s-a ajuns la nici o concluzie care să genereze vreo soluție pertinentă în acest domeniu. Ideea de bază este că trebuie să găsim o formulă care să aducă eficiența și competența în instituțiile deconcentrate, și nu să continuăm numirile politice. Trebuie găsită o soluție permanentă, nu variante temporare, care oricum nu sunt clare nimănui și produc doar disensiuni.

Mai nou, Guvernul a înaintat Parlamentului Proiectul de Lege care modifică Statutul funcționarilor publici, proiect deja aprobat de Senat, prin care șefii deconcentratelor revin la statutul de funcționari publici și pot ocupa în continuare funcțiile pentru care au fost numiți, în baza unui aviz de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, urmând ca după șase luni să dea concurs pentru ocuparea definitivă a postului.

Am impresia că premierul folosește Parlamentul drept paravan, în condițiile în care cu siguranță va asigura pe linie de partid, prin ordonanță, funcțiile directorilor din teritoriu. Faptul că acum pozează în promotorul unei așa-zise depolitizări, specializări sau eficientizări a posturilor de conducere din deconcentrate, nu este decât o manevră de imagine. Din păcate, situația din deconcentrate va dovedi că aceasta nu este o eliminare reală a numirilor politice, ci doar o voalare a acestei practici.

În clipa de față ne confruntăm cu o situație absurdă și inacceptabilă. Avem 1.500 de direcții județene din subordinea ministerelor care, începând din 27 februarie 2010, sunt conduse de persoane care ocupă funcții importante în absența unor reglementări legale. Problema cea mai mare nu ar fi aceea că sunt în continuare plătiți de la bugetul de stat, ci paralizarea întregii activități a acestor instituții, în absența dreptului legal de a semna sau autoriza acte sau acțiuni.

    Lucreția Roșca - Proiectul Legii sistemului unitar de pensii publice nu mai recunoaște grupa I de muncă;

Doamna Lucreția Roșca:

"Proiectul Legii sistemului unitar de pensii publice nu mai recunoaște grupa I de muncă"

Proiectul noii Legi a pensiei nu schimbă mare lucru pentru pensionarii "normali", adică pentru cei care nu beneficiază de legi speciale. Schimbările substanțiale se referă la vârsta de pensionare a femeilor și la recalcularea pensiilor de serviciu. Ceea ce eu, deputat de Galați, am de semnalat este dispariția recunoașterii grupei I de muncă, fapt ce va afecta pe mulți gălățeni, pensionari din combinat sau șantierul naval.

În prezent, în baza art. 1671 din Legea nr.19/2000, persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă conform legislației în vigoare, până la data de 01.04.2001, pot fi pensionate de la vârsta de 50 ani, dacă au realizat un stagiu de 24 - 26 ani în grupa I de muncă.

Textul art. 1671 s-a aplicat inițial pe o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, perioadă ce a fost prelungită la 10 ani, respectiv până la 01.04.2011.

Proiectul noului act normativ elimină reducerea vârstei standard de pensionare corespunzător stagiilor realizate până la 01.04.2001 exclusiv în grupa I de muncă.

Persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții foarte grele de muncă și încadrate în grupa I de muncă pot fi pensionate similar cu persoanele care au realizat stagii în grupa a II-a de muncă sau condiții deosebite - tabelul nr. 1 de la art. 55 din proiect.

Astfel, persoanele care au realizat 24 sau 26 ani în grupa I de muncă până la 01.04.2001 pot obține pensia pentru limită de vârstă la 59 ani sau 59 ani și 6 luni

Conform legii nr.19/2000

  • Bărbat cu 24 ani în grupa I - 65 ani - 14 ani reducere
  • Bărbat cu 26 ani în grupa I - 65 ani - 15 ani reducere

Noua lege

  • Bărbat cu 24 ani în grupa I - 65 ani - 5 ani și 6 luni reducere
  • Bărbat cu 26 ani în grupa I - 65 ani - 6 ani reducere

Consider că păstrarea prevederilor art. 1671 în textul noii legi, chiar prelungirea acestor prevederi pe termen nedefinit, nu ar crea mari dezechilibre, întrucât numărul potențialilor beneficiari nu este foarte mare la nivel național, dar este semnificativ la nivel de Galați, (vizează pe salariații Sidex, Damen, ICMRSG și CFR). Trebuie subliniat că în toți acești ani, numărul disponibilizărilor masive au făcut ca norma de lucru pentru un angajat să fie de 4-5 ori mai mare, și asta în aceleași condiții de muncă deosebit de grea.

    Samoil Vîlcu - pledoarie pentru faptul că România are în energie un atu, pe care-l putem utiliza pentru dezvoltarea energiei ecologice - energia hidro;

Domnul Samoil Vîlcu:

"România are în energie un atu, pe care-l putem utiliza pentru dezvoltarea energiei ecologie - energia hidro"

Apa și cărbunele reprezintă cea mai importantă zestre a țării, iar exploatarea mai bună a potențialului hidroenergetic al României trebuie să fie un obiectiv prioritar pentru țara noastră. Astfel, până în anul 2025, prin investiții în 20 de noi unități de producție a energiei electrice, în valoare de 1,9 miliarde de euro, gradul de valorificare a potențialului hidroenergetic ar putea crește de la 53,83%, care reprezintă nivelul actual, la 64,78%, ținta UE fiind ca până în 2010, 33% din energie să fie regenerabilă. În acest context, retehnologizarea Hidrocentralei Lotru-Ciunget este de importanță națională.

Hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost pusă în funcțiune în anul 1972, are o putere instalată de 510 MW, fiind cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare din țară. Până în anul 2009 centrala a produs peste 28.000.000 MWh pentru Sistemul Energetic Național, cele trei hidroagregate de 170 MVA cumulând fiecare peste 500.000 ore de funcționare, având și o contribuție substanțială la asigurarea serviciilor energetice de sistem.

În luna ianuarie 2007, prin semnarea unui contract cu consorțiul Voith-Siemens Austria (actualmente Voith Hydro), și finanțat prin Banca Mondială cu un credit care acoperă aproximativ 75% din valoarea lucrărilor, diferența fiind suportată de Hidroelectrica SA București din surse proprii, s-a stabilit un program etapizat de retehnologizare a echipamentelor din centrala Lotru-Ciunget. Termenul de finalizare al proiectului este aprilie 2011.

Principalele lucrări cuprinse în proiectul de retehnologizare sunt: retehnologizarea hidroagregatelor, înlocuirea unor transformatoare, înlocuirea instalațiilor electrice din centrala subterană și supraterană, reabilitarea instalațiilor comune ale centralei, instalarea unui sistem modern de protecție, comandă, control și monitorizare, la final urmând ca Hidrocentrala Lotru-Ciunget să fie una modernă și cu o eficiență sporită.

Respectarea termenilor contractuali a făcut posibil ca în februarie 2010 să fie pus în funcțiune hidroagregatul nr.2 din CHE Lotru-Ciunget, acesta fiind primul grup retehnologizat din centrală. Totodată, a fost pus în funcțiune un nou transformator de 190 MVA pentru evacuare energiei produse în centrală. Următoarele momente importante în derularea proiectului de retehnologizare sunt în august 2010 și ianuarie 2011, când vor fi puse în funcțiune noi hidroagregate retehnologizate, precum și aprilie 2011, când va fi finalizat sistemul control comandă centrală.

Investițiile în domeniul energetic sunt foarte importante, iar în contextul integrării în UE România are în energie un atu, pe care-l putem utiliza pentru dezvoltarea energiei ecologie - energia hidro. Proiectul de retehnologizare a hidrocentralei Lotru-Ciunget este foarte interesant și important, pentru că va arată în viitor puterea combinației dintre infrastructură și puterea hidroenergetică, întrucât capacitatea de pompare și cea de generare vor crește semnificativ.

    Gabriel Tița-Nicolescu - atenționare că Reducerea numărului de bugetari trebuie făcută cu mare atenție;

Domnul Gabriel Tița-Nicolescu:

"Reducerea numărului de bugetari trebuie făcută cu mare atenție"

Bugetul suferă destul de mult de pe urma crizei și anul 2010 va fi un an greu și, probabil, la fel va fi și 2011. Guvernul trebuie să facă tot posibilul pentru a atrage fonduri europene, proiectele trebuie mai bine prezentate la Bruxelles, pentru că singurul instrument care poate să lupte împotriva crizei economice sunt banii europeni.

Trebuie să ne aplecăm cu mare prudență asupra reducerilor de personal în sectorul bugetar, în condițiile în care bugetul prevede concedierea a 100.000 de bugetari. În perioada 2004-2008 am asistat la o creștere explozivă a personalului din sectorul public, între 30 și 40%, dar în ciuda acestei creșteri a numărului de angajați bugetari, există ramuri bugetare în care e penurie, și nu surplus de personal. De aceea, Guvernul trebuie să analizeze cu mare atenție unde trebuie făcute reduceri și unde adăugiri. Nu se pot face într-un an, nu trebuie disponibilizate oricum persoanele, trebuie să ne gândim că acest demers va crește numărul de șomeri, care sunt plătiți tot de la bugetul de stat.

Nesiguranța zilei de mâine îi frământă pe angajații din sistemul bugetar. Tot mai mulți funcționari publici se tem că vor rămâne fără loc de muncă.

Dacă pornim de la premisa că sectorul public trebuie să îl copieze pe cel privat, ceea ce se și întâmplă la nivelul administrației publice, încercându-se trecerea de la un sistem administrativ birocratic, bazat pe separarea clară a funcțiilor și îndeplinirea rolului de executant al ordinelor conducătorilor politici ai instituțiilor, la un sistem managerial, bazat pe eficiență - management public, o simplă reducere a numărului de bugetari nu va determina direct o însănătoșire a mecanismelor unei organizații; nu va schimba sistemul, pentru că numărul bugetarilor nu este problema principală. Există totuși câteva deosebiri între sistemul public și cel privat.

Dacă miza sectorului privat este profitul, cuantificat în bani, în cazul sectorului public, miza este interesul public, mai greu cuantificabil. Este necesar un demers de identificare a așa-ziselor "costuri administrative". Acest lucru nu se poate realiza foarte curând, ci probabil în 2-3 ani. În plus, prin menirea sa, administrația trebuie să presteze și servicii publice nerentabile pentru un întreprinzător privat. Cum ar fi, de exemplu, gestiunea serviciilor de canalizare și apă într-o localitate mică, unde numărul beneficiarilor este prea mic și amortizarea investiției se face într-o perioadă foarte lungă de timp. Și exemplele pot continua. În concluzie, adoptarea unui sistem de management al sectorului public pliat pe cel privat poate merge numai până la un anumit punct.

Reducerea numărului de angajați doar pe baza constrângerilor bugetare sau din considerente politice, și nu pe baza unor analize serioase, va încetini procesul de eficientizare a administrației publice și va conduce la o scădere a calității serviciilor, ceea ce ar fi dureros, în contextul crizei economice actuale.

    Titi Holban - declarație politică având tema Haos; inconsecvență, lipsă de respect pentru români = politica preferată a Guvernului Boc;

Domnul Titi Holban:

"Haos, inconsecvență, lipsă de respect pentru români = politica preferată a Guvernului Boc"

Așa s-ar sintetiza activitatea Guvernului Boc de la începutul acestui an, în ciuda declarațiilor și a angajamentelor pompoase și pline de optimism ale reprezentanților săi. După șomeri, salariați și agenți economici, a venit vremea ca pensionarii și copiii să intre în abordarea haotică și inconsecventă a actualului Guvern. Aproape că nu este zi de la Dumnezeu în care guvernanții să nu-și arate, prin atitudinea lor politică, lipsa de respect față de aceste categorii.

Ultimele declarații ale ministrului finanțelor, Sebastian Vlădescu, cum că toate pensiile ar trebui impozitate, indiferent de nivelul lor, demonstrează dezinteresul față de pensionari, mai ales că puterea de cumpărare a acestora va scădea drastic, având în vedere faptul că pensiile stagnează în următoarea perioadă.

Cred că a venit momentul să respectăm drepturile acestor oameni, câștigate după atâția ani de muncă! În campania electorală, guvernanții au promis mărirea pensiilor și au stabilit ca obiectiv în Programul de guvernare, la Capitolul VIII - "Asigurări sociale" - "Atingerea unei ținte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie."

Nu s-au ținut de cuvânt în fața pensionarilor și imediat după instalarea la putere, Guvernul Boc I a anulat prevederea din lege privind această țintă de 45%, și prin Ordonanța de urgență nr.226/2008 a micșorat punctul de pensie la valoarea de 697,5 lei. Dincolo de aspectele imorale și ilegale ale deciziei guvernamentale, am crezut atunci că va fi o măsură temporară, urmând ca Legea bugetului asigurărilor sociale de stat să prevadă ca punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul brut pe economie.

Ne-am înșelat din nou, căci pentru anul 2010, Guvernul PD-L a tratat cu dispreț drepturile și așteptările pensionarilor, pensiile acestora rămânând la același nivel în termeni nominali, dar scăzând, dacă ne raportăm la cât reprezintă din salariul mediu brut prognozat pentru anul 2010. Iată că, de parcă nu era de ajuns, Guvernul dorește acum ca puținul existent să mai fie și impozitat.

Le solicit, distinșilor guvernanți, să înceteze joaca cu nervii pensionarilor și să ia în discuție și să soluționeze cât mai repede problema acestei categorii. Le amintesc că sunt acolo, la putere, și cu voturile acestor oameni care au crezut în promisiunile lor.

În același registru al declarațiilor haotice se înscrie și ministrul muncii, Mihai Șeitan, care a precizat că ministerul pe care îl conduce pregătește un proiect de act normativ prin care alocațiile de stat pentru copii să nu mai fie acordate celor care provin din familii cu venituri mari. Ministrul Mihai Șeitan a precizat în plus că ministerul intenționează să plafoneze și acordarea tuturor prestațiilor sociale, astfel încât doar persoanele care au realmente nevoie de ajutor să beneficieze de acestea.

Propunerea Ministerului Muncii reprezintă o discriminare în rândul copiilor, cu încălcarea Constituției și a prevederilor europene în acest domeniu. Dreptul la alocație este un drept al copilului, nu al părintelui.

Reforma sistemului social nu înseamnă eliminarea alocațiilor pentru copii! Ca partid de centru-dreapta, Partidul Național Liberal privește alocațiile pentru copii ca pe o investiție de viitor și nu ca pe o pomană.

Reformarea sistemului de alocații acordate copiilor și familiilor trebuie făcută prin dezvoltarea și diversificarea serviciilor acordate acestora - servicii pentru îngrijirea sugarilor, asistarea și educația copiilor etc. Aceasta este tendința care se înregistrează în majoritatea țărilor Uniunii Europene, iar România ar trebui să se alinieze acestui proces de reformare a sistemului de alocații. În plus, prin dezvoltarea și diversificarea sistemului de servicii acordate familiilor se creează și noi locuri de muncă.

Dacă Ministerul Muncii dorește să eficientizeze cheltuirea banului public ar fi mai utilă aplicarea diferențiată în domeniul unor programe precum "Cornul și laptele" sau altor programe de acest tip care sunt orientate inclusiv către categorii de copii care nu necesită un astfel de ajutor.

Chiar dacă aceste declarații au fost dezmințite de către domnul Emil Boc, un sâmbure de adevăr trebuie să existe. Probabil că actualii guvernanți nu au de gând să facă aceste modificări în cursul acestui an, dar putem ști ce ne așteaptă în 2011? Când este vorba de acest Guvern, nimic nu este sigur. Tot ei au promis 50% măriri salariale la cadrele didactice, mărirea substanțială a pensiilor, un sistem sanitar reformat, subvenții în agricultură, susținerea mediului privat și multe alte promisiuni care nu au fost îndeplinite.

În concluzie, toate aceste declarații și promisiuni neonorate ale actualilor guvernanți arată haosul și inconsecvența actului de guvernare, precum și lipsa de respect față de români, motive suficiente pentru o demisie de onoare din partea premierului Boc și a întregului Guvern!

    Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată Din minunile Guvernului Boc;

Domnul Angel Tîlvăr:

«Din "minunile" Guvernului Boc»

"E evident că în România cheltuiala bugetară e mult dincolo de eficiență, dincolo de ceea ce ne putem permite și dincolo de ceea ce asigură sustenabilitate pe termen mediu și lung", a declarat Vlădescu precizând că potrivit Eurostat, România se află pe locul șapte în Uniunea Europeană la ineficiența administrației.

Dar ce poate face o administrație eficientă? Ne arată domnul ministru Vlădescu: "Orice venit, într-un stat civilizat, se taxează. Că de aia funcționează statul social. (...) Noi ce facem? Scoatem pensia din taxare la momentul acordării ei, lucru care e foarte frecvent în multe state din lume, dar nu o taxăm la momentul plății. Deci scoatem din circuitul de taxare o sumă foarte importantă, care în toată lumea asta se taxează. Așa ajung alte state să aibă venituri bugetare de 47% din p.i.b." în consecință, să impozităm pensiile, care și așa sunt foarte mici, și care permit, în cazurile fericite, doar plata utilităților, a medicamentelor și, dacă mai era cazul, a hranei zilnice. După vâlva pe care această măsură a creat-o, a fost necesară din partea domnului prim-ministru o rectificare iar din partea celorlalți membri ai Executivului o dezaprobare a declarațiilor făcute de însuși ministrul finanțelor.

Salut ideea Guvernului de a decide ca în final să nu impoziteze pensiile, gândindu-mă în primul rând la acei pensionari care abia se descurcă de la o lună la alta cu o pensie medie de 675 de lei lunar și mai mult la pensionarii din mediul rural, despre a căror pensie nici măcar nu îndrăznesc să vorbesc astăzi, aici. Este de regretat faptul ca după o viață de muncă, pensionarii României se găsesc implicați în această degringoladă creată de mișcările și speculațiile făcute pe baza Legii pensiilor. Precizez faptul că adesea se prezintă la cabinetul parlamentar pensionari care vin cu cuponul de pensie și cu facturile și rețetele lunare pe care le au de achitat și, făcând un calcul rapid, de cele mai multe ori cheltuielile de bază sunt cu mult mai mari decât pensia încasată.

Atunci, doamnelor și domnilor, nu îmi rămâne decât să întreb cum ne cinstim bătrânii noștri. O vorbă veche spune că "Cine nu are bătrâni, să-și cumpere", dar dați-mi voie să spun că, prin măsurile luate de actuala guvernare, bătrânii sunt doar o nouă generație de sacrificiu. Putem, așadar, să vorbim despre eficiență?

Ce mai înseamnă o administrație eficientă? Ne spune domnul ministru Șeitan, care ne anunță că interdicția privind cumularea pensiei cu salariul ar putea fi ridicată de la 1 ianuarie 2011. Astăzi, după ce această reglementare a fost intens mediatizată și comentată, trezind indignarea unui număr mare de cetățeni, domnul ministru vine cu precizarea că măsura nu este "impusă pentru totdeauna". Și astfel, după dezbateri îndelungate, aflăm că reglementarea s-ar putea modifica în orice moment. Uite legea, nu e legea.

Un alt minister, altă eficiență. Ministerul Dezvoltării vrea să cheltuiască 850.000 de euro pentru indicatoare turistice. Personal, consider că Ministerul Dezvoltării și Turismului este de apreciat atunci când, prin proiecte viabile, dorește să sprijine turismul românesc. Același lucru s-a întâmplat și anul trecut, însă susținerea pe care turismul românesc a avut-o din partea ministerului nu s-a concretizat și în înmulțirea numărului de turiști. Astfel, aflăm dintr-un raport al Eurostat că turismul european este în scădere în 2009 și că România a atras cel mai mic număr de turiști străini dintre toate țările din Uniunea Europeană. "În România, camerele hotelurilor au fost ocupate pentru 16,6 milioane de nopți. Scăderea în 2009 față de 2008 a fost în România de 16,4%, dintre care o scădere de 21,9% s-a înregistrat în rândul non-rezidenților (la egalitate cu Ciprul, mai bine doar decât Slovacia). Scăderea numărului de nopți petrecute de români în hotelurile din țară a fost de 15,3%. În plus, în 2009, non-rezidenții au reprezentat 44% din numărul total de nopți petrecut la hoteluri în UE 27, față de 56% rezidenți. În afară de cele două insule mediteraneene, Malta (96%) și Cipru (89%), cele mai mari proporții de non-rezidenți au fost înregistrate în Letonia (73%), Grecia și Austria (amândouă 72%). Cele mai mici proporții de non-rezidenți au fost înregistrate în România (15%), Germania (20%), Suedia (24%), Finlanda (27%) și Polonia (30%).

Acestea sunt doar câteva dintre ultimele decizii ale Guvernului Boc care nu au făcut nimic altceva decât să genereze panică, neliniște și preocupare în rândul cetățenilor. În această perioadă de criză economică, când populația are grija zilei de mâine, a unui loc de muncă stabil și a unei speranțe că totul se va reglementa curând, confuzia din rândul membrilor Guvernului Boc și comunicarea haotică a deciziilor luate în ședințele de Guvern nu fac decât să accentueze starea de neliniște a cetățenilor.

În numele pensionarilor, a muncitorilor, a mamelor și a tuturor celor vizați în ultima perioadă de deciziile Guvernului, solicit primului-ministru și domnilor miniștri mai multă coerență, pentru că într-o perioadă de instabilitate și de criză este nevoie de decizii susținute și de partidele politice, susținere care nu poate veni decât pe un fond de seriozitate.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică având tema România și șansa politicii de centru;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"România și șansa politicii de centru"

Se fac tot felul de speculații asupra Grupului parlamentarilor independenți, în sensul transformării acestuia într-o formațiune politică. Deja sunt foarte mulți preocupați de perioada de constituire a formațiunii, de denumirea pe care o va avea, de formula de conducere, de persoanele care vor face parte din aceasta, de liderul formațiunii și alte probleme de acest gen. În același timp, remarc că se aduc acuze, unele grave, că există o anumită preocupare și din partea formațiunilor politice, și că apare o oarecare neliniște legată de o posibilă încărcare a scenei politice, prin apariția unei noi formațiuni politice. În cadrul acestei declarații politice intenționez să prezint viziunea mea asupra locului pe care-l văd pentru această formațiune politică pe scena politică națională, ținând cont de situația actuală a României.

Luând în analiză situația dificilă în care se găsește România la nivel economic, social și politic, apreciez că pentru problemele deosebit de complexe ale momentului actual este nevoie de o formațiune și o politică de centru, capabile să formuleze și să promoveze interesul național, în context european și global, cu scopul de a genera acțiunile necesare, dincolo de formulările antagoniste ale diviziunilor formațiunilor politice de stânga sau de dreapta, și să aplice reformele majore de care țara are nevoie pentru a recupera diferența care există în momentul de față între situația noastră și starea mediei europene. În acest cadru este necesară construcția democratică modernă a responsabilității pentru dezvoltarea unei economii de piață, pentru garantarea justiției și a dialogului social, pentru asigurarea egalității de șanse la nivel european, pentru consolidarea performanțelor statului și a administrației locale, cu scopul valorificării potențialului uman, a conjuncturii și a resurselor existente. Prin urmare, această formațiune politică își propune reunirea tuturor forțelor și a tuturor acelora care doresc reorganizarea țării, dincolo de scindările politice tradiționale. Acest raționament este fundamentat de faptul că sunt câteva măsuri absolut necesare care trebuie luate, chiar împotriva clivajelor determinate de orientările politice tradiționale, pentru a nu pune în pericol funcționarea economiei, a instituțiilor și a societății în ansamblul ei.

Consider că această formațiune va trebui să apere și să militeze ca aspirațiile românilor și ale României pentru atingerea performanței și a valorilor europene să devină realitate într-un timp istoric scurt. Pentru aceasta, este necesar ca acțiunile grupului și a noii formațiuni politice să urmărească construcția unei democrații moderne în afirmarea valorilor și ideilor Europei sociale și liberale. Acest lucru nu se poate realiza fără mobilizarea și participarea cetățenilor la acest proces, într-un număr cât mai mare, proces care se poate realiza numai prin împăcarea performanței economice cu solidaritatea socială.

Într-o lume a globalizării, doar o economie de piață, bazată pe muncă și inovare, va crește ocuparea forței de muncă și va crea bogăție, care se poate redistribui echitabil prin punerea în aplicare a principiilor solidarității sociale. Doar prin asigurarea echilibrului între performanța economică și solidaritatea socială, prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin modernizarea locului de muncă, prin dezvoltarea cercetării științifice și tehnologice se vor asigura României mijloacele de creștere dinamică.

Nu vorbesc despre un program politic, doresc să aleg câteva teme care ar avea nevoie de o dezbatere și un răspuns care să echilibreze cele două construcții, de dreapta și de stânga, ale principalilor poli constituiți pe scena politică românească. Ne aflăm la douăzeci de ani de construcție a capitalismului și a democrației în România. La conducerea României s-au perindat formule guvernamentale de dreapta, de stânga și combinații dreapta-stânga în proporții diferite, iar căutarea liniei de mijloc a determinat, de cele mai multe ori, în cadrul formațiunilor politice, o confruntare care de multe ori a neglijat interesul național sau general. O analiză reală ne arată, fără a neglija progresele făcute, că România este încă departe de dorințele exprimate, greșelile făcându-se poate și printr-o aplicare necreatoare a programelor doctrinare de stânga sau de dreapta, statul sufocându-se la uriașele presiuni de natură economică și socială, prin impunerea populistă a unor măsuri sociale fără o acoperire economică corespunzătoare, sau prin favorizarea apariției unor decalaje la nivelul distribuirii veniturilor, care nu au putut să ducă la dezvoltare și la o speranță reală pentru cetățenii României.

În cadrul dominant al guvernărilor de stânga sau de dreapta, au apărut patru presiuni importante la nivelul statului, care au fost soluționate prin măsuri care nu au ținut întotdeauna de performanța actului de guvernare, ci mai mult de conjuncturile interne sau externe apărute.

Astfel, în primii ani ai deceniului al nouălea, în care a funcționat o luptă pentru consolidarea capitalismului de stat, rezolvările au venit din valorificarea acumulărilor anterioare atât la nivel personal, cât și la nivel general-global, construcțiile politice și economice fiind ezitante, cu luarea în considerare a interesului personal, într-o economie destructurată și slăbită de o inactivitate în ceea ce privește competitivitatea și de o confruntare dusă pe tărâm social, dată în primul rând de așteptarea determinată de schimbarea dramatică de regim și de populismul adaptat al programelor formațiunilor politice.

A doua perioadă a însemnat o așezare a structurilor economice la mecanismele economiei de piață, în care iarăși individualismul și interesul personal au fost dominante în relațiile cu instituțiile statului, capitalismul, prin efectele create, fiind considerat unul primitiv și sălbatic. În acest cadru, unii, puțini, au reușit, și alții, într-un număr foarte mare, au pierdut orice speranță de a se realiza în România. Această a două presiune exercitată la nivelul României a fost rezolvată parțial printr-un exod al populației active și întreprinzătoare către țările membre ale Uniunii Europene, unde experiența profesională a fost valorificată pentru ei și pentru România, în sensul că o parte din veniturile lor trimise în țară au alimentat resursele financiare necesare și au determinat un echilibru și un început al stabilizării și o micșorare substanțială a presiunii sociale.

Și prima și a doua perioadă s-au caracterizat prin stabilirea a două obiective, acelea ale integrării în structurile NATO și ale Uniunii Europene, ambele desfășurate în climatul sloganului "Te uiți și câștigi!", al jocurilor piramidale, al fondurilor de investiții, al căderii băncilor comerciale și al reașezării monedei naționale, procese care au condus, pe fondul nepregătirii populației, pentru unii la bogăție, iar pentru alții la sărăcie. Decalajele la nivelul populației au devenit din ce în ce mai mari, acumulările primare așteptând o nouă valorificare.

A treia perioadă a însemnat valorificarea acumulărilor primare, pe fondul stabilizării actului de guvernare și al materializării obiectivelor integrării în cele două structuri. Interesul față de România a crescut, și pe acest fond a apărut o revalorificare a patrimoniului, în special imobiliar, în care lucrul cumpărat cu un euro a început să valoreze 10 euro, 100 de euro, 200 de euro, 500 de euro și așa mai departe. Astfel, au apărut resurse disponibilizate, investițiile s-au concentrat în domeniul imobiliar, în construcția de spații comerciale concentrate fizic și concentratoare economic, în domeniul financiar, prin executarea unor operații speculative pe baza unui curs fluctuant al monedei naționale, iar consumul a avut ca fundament împrumuturile acordate cu dărnicie și la costuri mari de băncile comerciale care au început să nu ne mai aparțină, ca de altfel și alte obiective.

În această situație, când s-a vorbit și se vorbește la trecut, luând ca exemplificare județul Cluj, despre echipamente electronice și electrice, despre construcția mașinilor unelte, a mașinilor textile, despre prelucrări la cald de mare tehnologicitate, de echipamente energetice, de producția de medicamente, de producția de hârtie și celuloză, de prelucrarea superioară a lemnului și fabricarea mobilei, de produse chimice, de producția de încălțăminte și de pielărie, de complexe agrotehnice, de sere, complexe zootehnice, de oțel de înaltă calitate și produse metalurgice utilizate în construcția centralelor atomoelectrice, de produse de artizanat, de produse tradiționale și multe altele, au apărut stabilitatea și creșterea oferite de reevaluarea patrimoniului, de realizarea proceselor investiționale și de creditarea consumului neacoperit prin activitățile curente.

Prin urmare, statul s-a văzut în situația de a avea venituri la valori ridicate și s-a consolidat o convingere nerealistă, aceea că situația va fi perpetuă și posibilitățile de cheltuire vor fi foarte mari, alocările de fonduri făcându-se iresponsabil, în general discreționar, pe criterii politice și clientelare.

A treia perioadă s-a încheiat, poate prea repede, și din păcate dezvoltarea infrastructurii și a valorii locurilor de muncă nu au fost simțite sensibil la nivelul cetățenilor. Practic, și a treia perioadă s-a caracterizat printr-o echilibrare venită din exterior și mai puțin prin valorificări vizionare la nivel guvernamental.

A patra perioadă este în desfășurare și este o consecință a cumulării a două evenimente, criza mondială și slăbiciunile noastre arătate la nivel economic prin lipsa de creativitate demonstrată de măsurile politice adoptate, perioadă caracterizată de confruntări politice electorale în care populismul a fost dominanta perioadei ultimului an. Pe acest fond au apărut decizii contradictorii, lipsă de hotărâre pentru anumite decizii, explicații ezitante și neconcordante cu adevărurile realității, rolul acestora având un caracter manipulatoriu, contradicții între cele afirmate și cele făcute, lipsă de profesionalism, dezbateri pe teme minore. În acest context, acumulările unor decizii greșite, care nu au avut în vedere obiectivele interesului național, au determinat acutizarea crizei economice, a crizei resurselor umane, a crizei managementului activităților economice și a funcționării statului și a instituțiilor acestuia.

Am făcut această analiză cu suportul argumentației faptului că am fost inițiatorul și susținătorul Programului "Produs de Cluj", am militat și am participat la sprijinirea și conservarea activităților productive din județ, la construcția parcurilor înaltelor tehnologii, în care participanți trebuiau să fie și universitățile clujene, la realizarea marilor lucrări de infrastructură, la sprijinirea dezvoltării firmelor din zonă. De asemenea, am militat pentru atragerea profesionistă a fondurilor europene; ca exemplificare se prezintă situația în care două din cele șase proiecte finanțate în România în domeniul îmbunătățirii alimentării cu apă și a canalizării sunt din județul Cluj și sunt începute în perioada în care îndeplineam funcția de prefect al județului Cluj. Tot în acea perioadă am urmărit realizarea unor lucrări de calitate, ca element de utilizare judicioasă a banului public; ca exemplificare vă rog să comparați, astăzi, calitatea modernizării drumului național Cluj-Huedin cu cea demonstrată pe porțiunea Cluj-Oradea. Pot fi spuse multe, dar mă opresc aici cu enumerarea făcută.

De ce această aducere aminte? În primul rând, pentru că am convingerea că programele politice construite pe baze doctrinare au nevoie pentru reușită de exprimarea unui interes național sau local, că este nevoie de o cale de mijloc, a unei politici de centru ancorată în realitate, realizată cu profesionalism și de profesioniști, de o politică capabilă să redea românilor speranța că se pot realiza prin eforturile și competențele lor în România și în spațiul european.

Analizând dinamica construcțiilor politice făcute în România în ultimii douăzeci de ani și comportamentul formațiunilor politice, am constatat că politicile de centru au fost cele care au condus la rezultate remarcabile la nivelul influenței actului de guvernare asupra stării economiei și soluționării problematice sociale. Departe de a idealiza guvernarea perioadei 2000-2004 și fiind conștient de subiectivismul analizei, consider că actele anilor 2001-2003, este adevărat, și sub presiunea încadrării într-o matrice stabilită de integrarea europeană, pot fi caracterizate ca fiind rezultatul unor politici de centru, în care s-a încercat afirmarea valorilor și ideilor Europei sociale și liberale. Din acest motiv, consider că este necesară o continuare a politicilor de centru în promovarea interesului național de asigurare a standardelor europene la nivelul României, atât sub aspectul competitivității activităților economice, cât și la nivelul manierei de rezolvare a problemelor sociale.

Cu aceste gânduri, consider că este necesară o politică de centru în care sunt așteptate răspunsuri cu privire la asigurarea funcționării economiei și așezării acesteia în spațiul european; la restabilirea sensului instituțiilor noastre și a statului, pentru asigurarea dezvoltării durabile la nivel global; la reducerea eșecului educațional și de formare, prin stabilirea unor filiere de instruire și învățare, creative și adaptate la cerințele pieței europene și printr-o nouă relație de încredere a profesorilor, părinților și elevilor asupra interesului național și european; la realizarea unei consolidări fiscale pentru asigurarea creșterii economice, reducerii datoriei și asigurării echilibrului bugetului de funcționare în construcțiile multianuale adaptate și a programelor de finanțare europeană; la stabilirea obiectivelor clare în promovarea economiei și societății responsabile pentru mediul înconjurător; la construcția modelului nostru de societate, capabil de a asigura prosperitatea și influența noastră la nivel european, și o creștere a încrederii populației în capacitatea politicienilor de a rezolva problemele țării, element care poate să determine atragerea profesioniștilor și a societății civile la democrația participativă promovată instituțional ca valoare europeană definitorie.

Iată, stimați colegi parlamentari, care sunt preocupările noastre, ale independenților, iată care sunt dorințele noastre, iată care sunt temele unde dorim confruntări politice adevărate cu celelalte formațiuni politice. Poate, înainte de a da verdicte, este bine să ne oprim, să gândim o responsabilizare a actului politic față de interesul nostru național.

    Victor Boiangiu - declarație politică intitulată Opoziția este sănătoasă în România?;

Domnul Victor Boiangiu:

«Opoziția este "sănătoasă" în România?»

A venit în sfârșit primăvara și cu această ocazie urez tuturor doamnelor și domnișoarelor un sincer "La mulți ani!" pentru 1 martie. Vă doresc o primăvara cu adevărat frumoasă.

În continuare, voi vorbi despre ceea ce cred eu că trebuie să însemne o luptă politică sănătoasă într-o democrație. Voi face un exercițiu retoric și vă voi întreba: Care este măsura democrației? Cine consfințește împărțirea putere-opoziție? Și de câte ori trebuie confirmată și reconfirmată această configurație într-un stat de drept?

Eu înțeleg că menirea oricărui partid politic și în ultimă instanță a oricărui politician este să ajungă la putere, dar dumneavoastră înțelegeți că scopul ultim al acestei lupte politice este binele public. Eu văd că nu. Actuala configurație a scenei politice a fost consfințită prin regula de aur a democrației, prin regula majorității. Chiar este necesar să vă aduc aminte că în ultimele patru scrutine electoratul s-a pronunțat clar asupra celor care trebuie să fie în opoziție?

Alegerile prezidențiale ar fi trebuit să fie punctul de început al unei guvernări fără echivoc, cu o opoziție sănătoasă, care să critice anumite măsuri ale guvernului, poate care nu intră în unghiul ideologic al propriului partid, și să propună soluții alternative acestora, sau să inițieze dezbateri publice asupra problemelor sociale importante. Chiar avem nevoie de așa ceva?

În schimb, ce se întâmplă, stimați colegi? În teritoriu se dă o luptă acerbă pentru pozițiile care permit, în ultimă instanță, guvernului să își pună în practică politicile publice. Să nu ne ascundem după deget. Toată lumea trebuie să știe că o bună parte a activității guvernului în teritoriu este deliberat blocată pentru ca PSD și PNL să își servească clienții politici.

În Parlament avem aceeași problemă. O luptă politică care nu face nimănui onoare. Să părăsești lucrările plenului, pentru că te afli în minoritate? Mi se pare grav când se refuză pur și simplu comunicarea.

Chiar îmi pare rău că trebuie să ating în ultimă instanță și acest subiect, dar mi se pare lipsit de orice urmă de cinste și onoare să duci o discuție publică despre sănătatea Președintelui României bazată exclusiv pe zvonuri, interpretare tendențioasă și dezinformare.

Nu pot acuza pe nimeni de acest lucru, dar îmi pot da seama cu ușurință că există un efort comunicațional coerent în acest sens, și, în consecință, îmi este greu să îl separ de lupta politică despre care am vorbit mai devreme.

În încheiere, îmi exprim rugămintea ca aceste practici de guerillă să înceteze, tocmai pentru a putea vedea dacă măsurile guvernului sunt eficiente atât în teritoriu, cât și la nivel central. Nu puteți fi dumneavoastră cenzorii puterii, stimați colegi de la PSD și PNL. Numai electoratul are această proprietate. Majoritatea va decide din nou peste doi ani, peste trei ani și peste cinci ani. Până atunci, locul PSD și al PNL, atât în teritoriu cât și la nivel central, este în opoziție. Asumarea cu adevărat a acestui rol este necesară pentru o democrație sănătoasă în România.

    Dan-Ștefan Motreanu - declarație politică având tema OUG nr.13/2010 - un act normativ pentru imaginea Guvernului;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

"OUG nr.13/2010 - un act normativ pentru imaginea Guvernului"

În urmă cu trei săptămâni, acuzam Guvernul Boc de furt. Intelectual. Acuzam preluarea, la începutul lunii februarie 2010, din programul PNL din toamna anului 2008, a unei măsuri care prevedea facilități fiscale pentru firmele care angajează șomeri. De fapt, principala acuzație se referea la faptul că propunerea PNL nu a fost pusă în aplicare la începutul guvernării echipei Boc 1, în 2009. Nu ar fi contat că PD-L și-ar fi însușit integral paternitatea, conta că o măsură extrem de utilă pentru societate, prindea viață. Pe 9 februarie am salutat decizia executivului de a pune în aplicare măsura propusă inițial de PNL.

Astăzi, 2 martie, trebuie să îmi fac mea culpa și să recunosc ca am acuzat gratuit de furt Guvernul Boc. Nu a furat nimic. Măsura "anticriză" luată de guvern nu are legătură cu ceea ce intenționa PNL să facă în situația în care ar fi fost la guvernare. Mai mult, măsura luată de Emil Boc & Co. prin Ordonanța de urgență nr.13/2010 este una clasică de imagine, este una de ochii lumii.

Acum trei săptămâni, când salutam intențiile guvernului, chiar dacă veneau în ceasul al...14-lea, am avut unele temeri. Permiteți-mi să mă autocitez: «"Întrebat pentru ce perioadă se vor aplica aceste măsuri, premierul Emil Boc a dat un răspuns imprecis: «"Vom discuta acest lucru în Guvern după analiza de impact pe care o vom face, însă principiul este același.»" Această afirmație mă face să cred că totuși nu există un plan de lucru bine stabilit și nici măcar un draft al proiectului. Dacă ar fi existat, atunci premierul ar fi trebuit să dea un răspuns precis privind termenul de aplicare. Aceste ultime două elemente mă fac să cred că, până la proba contrarie, totul nu este altceva decât un joc de imagine care trebuia ieri să estompeze informațiile date de Institutul Național de Statistică privind cei 31.000 de noi șomeri înregistrați în luna ianuarie 2010.»

Temerile mi s-au confirmat. OUG nr.13/2010 este un act normativ care nu va fi de un real folos nici pentru șomeri și nici pentru angajatori. În primul rând pentru că facilitățile fiscale - scutirea de CAS, plata fondului de șomaj - sunt prevăzute doar pentru șase luni și sunt condiționate de menținerea în activitate cel puțin 12 luni a șomerului angajat. Perioada de scutire de șomaj este foarte mică, iar menținerea șomerului 12 luni reprezintă o condiție imperativă, dar fără suport economic. Ce va face un angajator în situația în care constată că șomerul angajat nu corespunde postului, funcției sau nu produce nimic. Îl va menține în serviciu, cu riscul de a avea pierderi? Nu! Angajatorul nu va risca așa ceva. Și, în acest caz, fie va tria la sânge posibilii solicitatori de serviciu, fie nu va angaja șomeri. Pentru că ordonanța îl obligă să plătească retroactiv CAS, dacă îl concediază înainte de termenul de 12 luni pe șomerul angajat.

Dacă ordonanța ar fi permis angajatorului să renunțe indiferent când la angajat, în situația în care acesta nu corespundea cerințelor postului, și i-ar fi permis să angajeze un alt șomer pentru a beneficia de facilitatea fiscală inițială, poate, poate, ar fi fost ceva în plus. Dar autorii ordonanței nu s-au gândit la așa ceva. De asemenea, ordonanța nu prevede acordarea vreunei facilități fiscale pentru angajatorii care încadrează șomeri cu care a mai avut raporturi de muncă în ultimele șase luni. Este o măsură aberantă. Și chiar împotriva unor prevederi din diferite contracte colective de muncă din diferite ramuri, care prevăd că în situația în care un angajator care a operat restructurări, și în termen de 9 luni de zile face angajări, trebuie să acorde prioritate angajaților concediați, dacă aceștia nu și-au găsit alt loc de muncă. De asemenea, angajatorii care în perioada de 12 luni concediază alți salariați, din motive care nu țin de persoana salariatului, vor fi obligați să plătească CAS-urile de care au fost scutiți. O prevedere care cu siguranță îi va face pe angajatori să se gândească de două ori înainte de a angaja un șomer.

Cu tot regretul - pentru șomerii care vor fi dezamăgiți de actul normativ emis de guvern - repet, OUG nr.13/2010 nu reprezintă altceva decât un nou element din jocul de imagine pe care îl practică de ani buni Emil Boc și colegii săi. Peste 12 luni, când se va trage linia, voi solicita premierului Emil Boc să facă public numărul de șomeri și de angajatori care au beneficiat de OUG nr.13/2010.

    Alin Silviu Trășculescu - pledoarie pentru ideea că Revizuirea Constituției nu este un moft;

Domnul Alin Silviu Trășculescu:

"Revizuirea Constituției nu este un moft"

În vacarmul politic și mediatic care ne înconjoară, între flăcări violet, congrese și telenovele politice, vă cer răgazul de a medita un minut la responsabilitatea pe care o avem in calitate de parlamentari. Constituția spune clar - parlamentarii sunt în serviciul poporului. Din 22 noiembrie 2009 ne aflăm în fața unei situații unice prin claritatea ei: poporul a vorbit, iar noi, deputați și senatori ai României, trebuie să punem în practică decizia lui.

Referendumul privind parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari a fost validat și votat de români în proporție covârșitoare. Aici nu mai încape loc de interpretări.

În timpul scurs de la validarea referendumului din 22 noiembrie am constatat că o mare parte a clasei politice evită cu deliberare subiectele reformării Parlamentului și al necesității modernizării statului în general. Reprezentanții PSD și PNL fac tot posibilul pentru a tergiversa declanșarea procedurii privind revizuirea Constituției. Ultimul episod s-a consumat ieri, în Biroul permanent.

Atunci când subiectul nu poate fi evitat sau minimalizat, este repusă pe tapet retorica de campanie. Sunt avansate scenarii alarmiste privind pericolul la adresa democrației sau scăderea gradului de reprezentare a alegătorilor în forul legislativ. Vă întreb - reprezentativitatea Parlamentului este dată de simpla aritmetică a raportului dintre numărul de cetățeni pe cap de parlamentar? Sau de transpunerea în fapte a voinței electoratului, consfințită prin votul la referendum? Când este democrația în pericol? Într-un legislativ unicameral, sau când votul popular și voința suverană a poporului sunt sfidate și ignorate?

Ca parlamentari, nu trebuie să ne considerăm nici mai inteligenți, nici mai înțelepți decât cei care ne-au trimis în acest for. Suntem reprezentanții românilor, în serviciul lor, conform Constituției.

Din acest motiv, fac un apel la responsabilitatea dumneavoastră pentru a finaliza, cât mai curând posibil, demersul populației la referendum. O dezbatere parlamentară amplă privind revizuirea Constituției este, desigur, necesară. Voința poporului, exprimată prin vot, nu este însă negociabilă. De la această realitate trebuie să plecăm.

    Cristian Mihai Adomniței - Despre economie;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Despre economie"

Am ales această temă pentru timpul alocat declarațiilor politice de astăzi pentru a atrage din nou atenția guvernanților privind situația economică din țară, care este din ce în ce mai proastă, iar cei aflați la guvernare nu fac nimic pentru a remedia acest aspect.

Încă din anul 2009 s-a văzut dezastrul în sistemul salarizării bugetarilor, dezastru determinat de lipsa de profesionalism și viziune managerială în ce privește administrarea țării și asigurarea salarizării decente și raționale a celor din sistemul bugetar.

În 2009, din motive electorale, PD-L și Guvernul Boc nu au făcut o reformă reală, ci "una din vorbe", după cum demonstrează datele oficiale publicate de INS și FMI, date care arată că în România criza s-a adâncit.

În 2010, Guvernul nu știe altceva decât să trimită oamenii în șomaj, în loc să ajute economia reală să depășească această criză. În loc să se ocupe de relansarea economiei, prin stimularea mediului privat, aruncă în dezbaterea publică teme false, cum ar fi salvarea României din criză pe baza reducerii alocațiilor, pensiilor și salariilor "nesimțite". Toate acestea sunt teme false, prin care Guvernul încearcă să-și mascheze incompetența, lipsa de profesionalism și de soluții la situația economică.

Spre deosebire de PD-L și Guvernul Boc, Partidul Național Liberal are un program de centru-dreapta care vizează reducerea fiscalității, încurajarea investițiilor, stimularea consumului, sprijinirea IMM-urilor și a mediului de afaceri, dar PD-L și Guvenul Boc au refuzat permanent participarea la discuții sau negocieri, preferând să promită salarii mari unor anumite categorii de bugetari, decât să caute o soluție reală, viabilă pentru salvarea țării din această criză economică.

    George Ionescu - intervenție având tema Mărțișorul la români;

Domnul George Ionescu:

"Mărțișorul la români"

Mărțișorul este o sărbătoare tradițională românească care celebrează venirea primăverii, a prospețimii, a bucuriei.

Obiceiul dăruirii mărțișorului este moștenit de la daci și romani și își are originea în credințele și practicile agrare. Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarna. Mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou, împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie.

Sărbătorirea începutului lui martie are legătură directă cu anul nou agrar. Mărțișor este denumirea populară a lunii martie, luna echinocțiului de primăvară, dedicată zeului și planetei marte.

Sărbătoarea Mărțișorului este un simbol al renașterii naturii și al tuturor speranțelor, al reînnoirilor. Mărțișorul face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 martie, simbolizând iarna și vara, dar și speranța.

Șnurul mărțișorului simbolizează zilele săptămânii și lunile anului, iar culorile lui simbolizează cele două anotimpuri: iarna și vara. El exprimă împletirea inseparabilă a două principii: roșul este atribuit vitalității femeii, iar albul este specific înțelepciunii bărbatului. Copiii și femeile tinere îl primesc și îl poartă prins în piept, ca semn că zilele calde s-au întors, având credința că el este un talisman aducător de noroc, de frumusețe și de iubire.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer, pentru a aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.

În satele Transilvaniei, mărțișorul roșu-alb din lână se agață la porți, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la găleți, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vieții, a puterii regeneratoare. În zona Munteniei, mărțișorul este oferit fetelor de către băieți. În prima zi din luna martie, conform tradiției din Maramureș, fetele sunt cele care oferă mărțișoare flăcăilor. Pe lângă faptul că este un simbol al primăverii, mărțișorul este pentru maramureșeni și o veritabilă declarație de dragoste, făcută băieților.

Până în veacul trecut, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor - fete și băieți deopotrivă - de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. În zilele noastre, oamenii caută mărțișorul potrivit pentru mamă, soție, prietenă sau colegă de serviciu, fie că este un pandantiv, o inimioară, o floare, o literă sau un aranjament floral, iar realizarea lui a devenit o adevărată operă de artă. Cel mai important este să semnifice primăvara, să miroasă a nou și curat.

Pentru a sărbători așa cum se cuvine ziua mărțișorului, copiii de la Centrul de plasament și Școala specială din comuna Filipeștii de Tîrg, județul Prahova au organizat un târg de mărțișoare confecționate chiar de ei.

Tot pentru a sărbători ziua de 1 martie, copiii de la Școala generală din satul Tăriceni, comuna Șirna, au participat la un carnaval al cărei temă a fost venirea primăverii. În cadrul carnavalului ei au asistat la un spectacol cu scenete și cântece, totul culminând cu o petrecere de primăvară.

Tradiția Mărțișorului o putem considera una dintre cele mai frumoase datini ale poporului nostru.

Semnificația mărțișorului a rămas aceeași de-a lungul timpului: este un simbol al primăverii, al revenirii la viață. El ne aduce optimism și credință în mai bine și spor în toate.

Cu ocazia acestei zile a mărțișorului, vă urez tuturor, doamnelor si domnilor, ca primăvara să vă deschidă inima și, cu toții, să facem loc clipelor frumoase!

    Doru Brașoan Leșe - comentarii favorabile cu privire la decizia Guvernului de a utiliza instrumentul garanțiilor guvernamentale pentru cofinanțarea proiectelor realizate din fonduri europene;

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Decizia Guvernului de a utiliza instrumentul garanțiilor guvernamentale pentru cofinanțarea proiectelor realizate din fonduri europene este de o maximă importanță pentru localități.

Proiectele pentru care se acordă aceste garanții guvernamentale sunt cele din domeniile infrastructurii rutiere, infrastructurii din domeniul energiei, infrastructurii de alimentare cu apă, canalizare și tratarea apelor uzate, infrastructurii pentru managementul deșeurilor, infrastructurii destinate educației și cercetării-dezvoltării, infrastructurii în domeniul sănătății și a asistenței sociale.

În ceea ce privește importanța Fondului de Contragarantare pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, anul trecut, 5.200 de firme au evitat falimentul și au fost salvate 90.000 de locuri muncă, valoarea totală a garanțiilor pe anul în curs acordate prin Fondul de Contragarantare pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii fiind estimată la 460 milioane de euro.

Un alt program important, în spiritul politicii de reducere a ratei șomajului și sprijinirii mediului de afaceri din domeniul social, este cel derulat de Ministerul Muncii, prin care firmele care angajează șomeri sau lucrători defavorizați pot beneficia de sprijin financiar din fonduri europene. Este vorba despre un sprijin financiar reprezentând între 50% și 75% din costurile salariale pentru fiecare șomer sau lucrător defavorizat angajat, pentru o perioadă cuprinsă între 12-24 luni.

    Virgil Pop - declarație politică intitulată Flacăra violetă și bolnavul închipuit;

Domnul Virgil Pop:

"Flacăra violetă și bolnavul închipuit"

Se spune că în România toată lumea se pricepe la politică și la fotbal. Niciodată această vorbă de duh nu a fost mai adevărată, și mă refer aici la dezbaterile puerile și inutile ce au împânzit spațiul public încă de la începutul anului, transformând agenda publică într- una de tip tabloid.

Întâi a fost flacăra violetă, creația "întâiului sforar al PSD-ului", Viorel Hrebrenciuc, care a pus eșecul fostului președinte al social-democraților, Mircea Geoană, pe seama atacurilor energetice. O singură afirmație a fost de ajuns pentru ca, de două luni încoace, spațiul public să fie inundat cu dezbateri pe acest subiect, cu discuții care frizează deja ridicolul. Așa ne-am pricopsit nu doar cu un mare banc național, dar și cu șicanări din partea altor state care deja ne arată cu degetul pentru primitivismul abordării politice. PSD a ținut să le dea dreptate și a convocat un sfat de vrăjitoare pentru a marca cum se cuvine congresul formațiunii ce tocmai a avut loc. Evenimentul social-democraților a ținut prima pagină a ziarelor și a altor produse mass-media pentru alte două săptămâni. Ca la fotbal, ne erau anunțate transferurile zilei, dintr-o tabără în alta: de la Geoană la Năstase, de la Năstase la Ponta. Și, odată depășit și acest eveniment, a început epopeea exodului parlamentarilor PSD către Grupul independenților condus de Gabriel Oprea, tot cu un transfer pe zi, marcând în mod exemplar esența oportunismului politic.

Zilele acestea, un alt subiect face deliciul presei: starea de sănătate a președintelui. În câteva ore, spațiul mediatic s-a umplut instant cu relatări care mai de care mai fanteziste sau aberante. Nu subestimez importanța unui astfel de subiect pentru siguranța națiunii și, desigur, îi dorim cu toții sănătate președintelui, dar imaturitatea cu care a fost abordată această temă în spațiul public - mă refer aici inclusiv la reacția președintelui - ar trebui să ne dea de gândit.

Dincolo de aceste "picanterii" politice, alte subiecte importante trebuiau dezbătute așa cum se cuvine în ultimele săptămâni: Legea pensiilor, eșecul Legii salarizării unitare. Sau un alt derapaj al puterii: propunerea Guvernului de modificare a Legii Statutului funcționarilor publici, act normativ care, deși ar trebui să corecteze elementele de neconstituționalitate ale ordonanțelor de politizare a deconcentratelor, propune alte prevederi abuzive. Acestea vor costa statul român alte câteva sute de mii de euro cheltuiți pe procese pierdute sau pe salarii acordate retroactiv.

Dacă nici aceste subiecte nu vă par suficient de relevante, vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să vă îndreptați atenția înspre administrațiile locale, înspre colegiile pe care le reprezentați aici, în Parlament. Problemele sunt cu mult mai profunde în comunitățile mici, care își autogestionează fondurile, dar care depind încă și de fondurile de la bugetul național. Vă ofer spre exemplu colegiul pe care îl reprezint eu în Camera Deputaților, cel a zonei Turda din județul Cluj. Bugetul orașului Turda pentru anul 2010 este estimat cu 10 milioane de lei mai puțin față de anul trecut, în contextul în care nevoile orașului au rămas aceleași, în cel mai bun caz. Acest buget de criză va determina diminuarea numărului de investiții în oraș și, în consecință, scăderea calității nivelului de trai a locuitorilor municipiului Turda.

Exemplul pe care vi l-am oferit nu e unic, se repetă în toate administrațiile locale din colegiile pe care le reprezentați și este un semn clar al degradării continue a calității vieții din România. Noi, parlamentarii, suntem primii care trebuie să receptăm aceste semnale, pentru a putea acționa în consecință. Pentru ca acest lucru să devină realitate, însă, este nevoie să uităm, cel puțin pentru o vreme, de flacăra violetă, de transferuri politice, de boli închipuite sau nu.

    Vasile Popeangă - De la Să trăiți bine! la Numai noi să trăim bine!

Domnul Vasile Popeangă:

«De la "Să trăiți bine!" la "Numai noi să trăim bine!"»

În urmă cu aproximativ cinci ani, portocaliii, împreună cu Traian Băsescu câștigau alegerile prezidențiale sub deviza "Să trăiți bine!". Deși românii au dus-o din ce în ce mai prost sub mandatul lui Traian Întâiul, ajungându-se, la un moment dat, să transforme deviza din "Să trăiți bine!" în "Să trăiți cum puteți", acum, în al doilea mandat al lui Traian Băsescu, clientela politică portocalie instaurată la cârma României, considerată de foarte mulți drept o imensă cacealma politică, dându-și seama că nu va rezista crizei economice actuale (pentru care nu are soluții, dar, dacă tot sunt la putere, măcar să beneficieze cât de mult pot din asta), a transformat deviza din "Să trăiți bine!" în "Numai noi să trăim bine!", pentru românii de rând deviza devenind "Scapă cine poate!".

Bineînțeles, dacă mai poate scăpa cineva după valurile de impozite, taxe, comisioane, peșcheșuri, tributuri și alte asemenea care se revarsă cotidian din puțul gândirii guvernamentale asupra poporului care a mai îndrăznit să rămână pe meleagurile moșilor și strămoșilor noștri. Căci a devenit un "păcat" de neiertat rămasul în această țară! Parcă se aude din ce în ce mai intens vocea baritonală a "marelui" Emil Boc, strigând: "La căpșuni, cu voi, români, ca s-avem noi, cei de la putere, ce vă lua din fundul buzunarelor pentru reclame, călărit, tricotat și dat cu mopul în emisiuni tv, scene și alte alea pe care putem da cu banii de-a dura, pe apa Sâmbetei..!"

Portocaliii au criticat permanent salariile nesimțite, dar și-au făcut propriile venituri din ce în ce mai nesimțite! Pentru a respecta grilele de salarizare actuale, impuse, portocaliii salariați, de la vlădică până la opincă, sunt răsplătiți cu cât mai multe consilii de administrație, pentru că numai așa se poate realiza deviza celui de-al doilea mandat băsescian: "Numai noi să trăim bine!".

Acum, s-a ajuns la fundul sacului. Guvernanții cacealmiști rad tot: de la medicamentele de la gura bătrânilor, până la pâinea de la gura copiilor! Plătim CASS dar ne cumpărăm singuri medicamentele, operațiile, seringile! Suntem taxați ca să avem, cică, pensii, dar, când e vorba să se dea respectivele pensii, abia așteaptă domnii miniștri "ieșirile din sistem", cum cu nesimțire s-a vorbit despre părinții și bunicii noștri!

Încă ne mai răsună în urechi sloganul portocaliu de campanie: "Ei cu ei"... Rău e că s-a ajuns la "Ei cu ei și-apoi pe voi, călare ca pe sclavi", rezultând "Numai noi să trăim bine!"

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Industria siderurgică gălățeană;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Industria siderurgică gălățeană"

Prin prezenta declarație politică îmi exprim încă o dată preocuparea în ceea ce privește impasul în care se află în acest moment industria siderurgică gălățeană. Ca parlamentar de Galați, îmi exprim îngrijorarea și neliniștea față de situația dificilă prin care trece în acest moment industria siderurgică gălățeană.

Diminuarea producției combinatului, comenzi din ce în ce mai puține, reorganizarea activității prin închiderea unor secții de producție, ca efect al declinului economic mondial, au ca efect negativ concedierile de personal operate din ultima perioadă. De asemenea, reducerea numărului de contracte comerciale, restrângerea posibilităților de dezvoltare, precum și perspectiva sumbră a unei recesiuni ce a afectat partenerii comerciali, lovesc în plin activitatea siderurgică, cu consecințe asupra situației fiecărui siderurgist în parte.

Siderurgia românească a asigurat de-a lungul anilor aproximativ întregul necesar de oțel al pieței interne, determinând în mod decisiv dezvoltarea unor ramuri prelucrătoare, cum ar fi: construcțiile de mașini, construcții navale, transporturi, construcții civile și industriale. Din punct de vedere statistic, până în momentul declanșării efectelor crizei economice mondiale, siderurgia românească acționa într-o piață globalizată, la nivel mondial asigurând un segment constant de 1,5 - 2 milioane tone/an, din care circa 45% în spațiul UE.

În prezent, industria siderurgică națională se confruntă cu o situație dificilă. În ceea ce privește Combinatul Sidex Galați, din sinteza situației actuale, reiese că societatea influențează direct sau indirect existența a circa 150.000 de oameni, din care peste 60% din municipiul Galați și împrejurimi, aspect asupra căruia atât eu, ca parlamentar de Galați, cât și factorii de decizie în domeniu trebuie să ne aplecăm și să-l privim cu maximă seriozitate și responsabilitate.

În acest moment, trebuie elaborată de urgență o strategie cu impact pozitiv asupra activității Combinatului Sidex Galați, bazată pe realitățile momentului, pe discuții cu partenerii sociali și cu acțiune directă asupra menținerii locurilor de muncă. De asemenea, din punctul meu de vedere, existența acestei strategii și prezentarea ei în mod public ar avea, pe lângă un efect constructiv, un efect de a liniști și de a transmite ideea siguranței locului de muncă fiecărui siderurgist gălățean, iar în acest sens am adresat mai multe întrebări și interpelări ministerelor de resort.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Reconversia profesională;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Reconversia profesională"

În România, sunt șomeri care încasează lunar cu mult mai mult decât majoritatea persoanelor care muncesc. Cea mai mare sumă plătită de statul român sub forma unei indemnizații de acest gen ajunge la 7.550 de lei și revine unui lucrător german care a avut "ghinionul" să fie disponibilizat când avea domiciliul pe teritoriul țării noastre. Sumele primite de persoanele fără loc de muncă variază în funcție de vechimea angajatului, de perioada de cotizare, dar și de venitul încasat înainte de disponibilizare. Dacă majoritatea șomerilor primesc aproximativ 500 de lei pe lună, sunt și multe persoane care ridică de la casieriile agențiilor de ocupare a forței de muncă sume care ar putea provoca invidia și în rândul managerilor de companii.

Șomerii proveniți din rândul angajaților români au cu totul alt regim. Potrivit legislației în vigoare, ajutorul statului se acordă în mod diferențiat în funcție de stagiul de cotizare. În plus, valoarea indemnizației rezultă din cea a veniturilor declarate de disponibilizat în ultimul an de activitate. Persoanele care, pe lângă salarii, au fost răsplătite și cu anumite prime sau bonusuri pot ajunge la un șomaj de mii de lei, deoarece nu există un plafon-limită pentru aceste indemnizații. Mulți dintre cei care apar pe listele agențiilor județene de ocupare a forței de muncă având ajutoare generoase s-au autodisponibilizat, știind că nu o vor duce prea greu în intervalul în care statul îi sprijină. Dar cum legislația în vigoare nu poate evita astfel de situații, autoritățile nu au altă soluție decât să plătească.

Reconversia profesională rămâne doar o iluzie, în timp ce în alte țări statul preferă să investească în reconversia profesională a persoanelor rămase fără un loc de muncă, la noi sunt preferate măsurile pasive. Pentru anul în curs, Guvernul a alocat doar 27,3 milioane de lei programelor de formare profesională. În plus, cursurile de calificare se înscriu în seria celor fără niciun viitor, predominând cele de bucătari, ospătari și frizeri. Nici cele 500 de milioane de euro puse la dispoziția României prin Fondul European de Adaptare la Globalizare nu au atras autoritățile de la București. Banii sunt destinați exclusiv ajutorării lucrătorilor disponibilizați să se reîncadreze în muncă.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Justiția înainte de Raportul Comisiei Europene;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Justiția înainte de Raportul Comisiei Europene"

Una dintre problemele care a fost în mod constant pe agenda opiniei publice din țară și în atenția Comisiei Europene, într-un mod și într-o manieră neplăcută, este situația din justiție.

Raportul privind mecanismele de colaborare și control al sistemului de justiție și afaceri interne din România, așteptat pentru finalul lunii februarie, va fi publicat de Comisia Europeană după 3 martie. Potrivit ultimului raport pe justiție vizând România, miniștrii de externe ai UE au decis continuarea monitorizării țării noastre în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare stabilit odată cu aderarea României la UE. României i s-a cerut ajungerea la un consens politic care să permită o bună funcționare a justiției. Raportul precedent mai sublinia că România și Bulgaria nu au luat suficiente măsuri pentru combaterea corupției și a crimei organizate, motiv pentru care trebuie să accepte monitorizarea UE pentru încă un an.

Așa cum aminteam în nenumărate rânduri, conflictele de natură instituțională în acest domeniu reprezintă o demonstrație a caracterului superficial în care autoritățile au reușit să compatibilizeze practicile juridice și relațiile instituționale din domeniu cu exigențele minime presupuse de postura unui stat de drept european. Din nefericire, nu este nevoie de foarte multe cunoștințe aplicate pentru a constata eșecul autorităților în managementul instituțiilor juridice, iar acest eșec pune în cauză însăși maniera în care am reușit să implementăm practicile și normele statului de drept.

Pentru statele europene, justiția este o componentă de bază a patrimoniului național și un mijloc de afirmare și exercitare a drepturilor și libertăților individuale, ca și o cale de promovare a intereselor comune. Urmărind dezbaterile asupra noului Tratat european și insistența unor state de a-și păstra particularismul sistemului juridic, vom înțelege cât de departe ne aflăm de aceste realități.

România a avut constant probleme cu aprofundarea normelor statului de drept și ale separației puterilor în stat. Dincolo de introducerea sa în Constituție, principiul a fost socotit inaplicabil de către cetățeni, ca și ideea egalității în fața legii. Independența justiției s-a aflat și pe agenda negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, iar capitolul referitor la Justiție și Afaceri Interne a reprezentat una din cele mai dificile faze ale negocierilor.

Comisia Europeană a avut în vedere vulnerabilitățile României în domeniul justiției, chiar și după semnarea Tratatului de aderare și a menținut, în consecință, o anume presiune asupra autorităților, prin intermediul clauzei de salvgardare și al rapoartelor periodice de monitorizare. Aprecierea forurilor comunitare coincide în mare măsură cu aceea a cetățenilor români care, în ultimii ani, și-au pus speranțele mai mult în hotărârile instanțelor comunitare, decât în deciziile instanțelor naționale.

Raportul intermediar pe justiție al Comisiei Europene din februarie arată că "situația din teren dă naștere la preocupări" și semnalează că "în domenii-cheie cum ar fi lupta împotriva corupției la nivel înalt nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare". În același timp, Comisia subliniază că planul de acțiune al Guvernului român este lipsit de consecvență și are o serie de lacune.

Răspunsul găsit de România la aceste duble exigențe nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor niciuneia dintre părți. Ultimii trei ani au plasat justiția în centrul episoadelor conflictuale dintre diverse instituții ale statului. Dacă ne obișnuisem cu faptul că primitivismul oamenilor politici a transferat lupta împotriva corupției dintr-o atribuție a justiției într-un instrument al lupte politice, nimeni nu îndreptățește utilizarea instituțiilor specializate ale puterii judecătorești ca anexe ale intereselor și revanșelor de partid.

Legislația elaborată în contextul finalizării negocierilor din 2004, care limita drastic amestecul factorului politic în domeniul rezervat corpului de magistrați și parchetului, a fost modificată, din inițiativa Guvernului, prin asumarea răspunderii. Invocarea anticorupției și orgoliile personale au făcut ca întreg efortul de eficientizare a funcționării justiției să cadă în derizoriu. Spre deosebire de echivalentele europene, puterea a preferat să accentueze atribuțiile parchetelor, acordându-le puteri susceptibile să genereze abuzuri. Acțiunile acestora din urmă au determinat suspiciuni de partizanat politic, iar finalitatea în cazul marilor dosare de corupție este incertă.

Impresia este că România a făcut imenși pași înapoi, independent de chestiunile tehnice și procedurale, care trebuie să rămână la îndemâna cunoscătorilor, factorii politici și sociali vor trebui să facă față deficitului de credibilitate cu care se confruntă justiția românească. Aceasta se adaugă mai vechilor carențe legate de eficiență, semnalate în rapoartele de specialitate. Sper să nu ne confruntăm cu o nouă clauză de salvgardare, deși aceasta poate fi oricând avută în vedere de către cei care monitorizează România. Statul se află însă implicat în procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde România înregistrează un nefast loc fruntaș la procese pierdute.

Cu cât justiția română va fi mai decredibilizată, cu atât instanțele străine vor avea temeiuri mai serioase să recepteze punctele de vedere ale contestatarilor hotărârilor sale.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Măsuri europene pentru combaterea traficului de ființe umane;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Măsuri europene pentru combaterea traficului de ființe umane"

În ultima perioadă, la nivel european, există o preocupare deosebită în ceea ce privește traficul de persoane, după ultimul raport dat publicității de Europol. Anul trecut, Comisia Europeană a propus cadrul legislativ necesar combaterii traficului de persoane, instituind măsuri sancționatorii drastice pentru aceste fenomene antisociale, stabilite pe trei niveluri diferite de sancționare. Potrivit ultimelor rapoarte prezentate la sesiunea generală a ONU de către OIM, OSCE și alte organisme și instituții internaționale, fenomenul reprezentat de traficul de persoane a luat amploare atât de mare încât, în opinia experților, câștigurile obținute de traficanți pe această cale au ajuns să le depășească pe cele obținute din contrabanda cu droguri.

Din punctul meu de vedere, traficul de ființe umane are rădăcini adânci în condițiile sociale și economice ale societății, ceea ce înseamnă că prima condiție a prevenirii fenomenului este refacerea economiei, ceea ce ar duce și la reducerea numărului de persoane din grupurile vulnerabile. Ținând cont de faptul că un asemenea demers presupune strategii ample, la nivel comunitar și la nivel național, desfășurate pe termen mediu și lung, educația rămâne cea mai la îndemână cale de a ajuta grupurile cu un înalt risc și persoanele vulnerabile. Educația de prevenire a traficului în școli este de o importanță deosebită, pentru ca potențialele victime să fie îndepărtate de pericol.

În plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, România fiind citată ca țară generatoare, dar și de tranzit, a marilor rețele de trafic de femei, provenind îndeosebi din Asia, dar și din țările vecine (Ucraina, Moldova sau Belarus).

În România, ca în majoritatea țărilor est-europene, tranziția spre o societate democratică și trecerea la o economie de piață au dus la scăderea calității vieții, la nivel de individ. Numărul locurilor de muncă a scăzut dramatic, iar rata șomajului a crescut. Datele statistice arată că cele mai afectate sunt femeile, ele fiind primele date afară din servicii. Un motiv al migrației lor spre marile orașe sau spre alte țări, în afară de lipsa unor oportunități de a găsi de lucru în localitatea de reședință, este și lipsa unei educații care să pregătească tinerele fete și femei confruntate cu asemenea situații de criză. Sărăcia și lipsa unei perspective se accentuează, se ajunge la violență, la dezmembrarea familiilor, la fuga de acasă. De asemenea situații profită proxeneții organizați în rețele naționale și transfrontaliere. De aici și până la situația de a deveni victimă a traficului este un pas. În unele situații, ele sunt atrase cu promisiuni, cu vorbe frumoase. În altele, tinerele sunt răpite, amenințate și forțate să treacă granița pentru a fi exploatate sexual.

Guvernul României a aprobat ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, a Protocolului adițional privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special a femeilor și copiilor, precum și a Protocolului adițional privind traficul de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, adoptate la New York, la 15 noiembrie 2000. Cele trei documente reprezintă instrumente internaționale deosebit de importante în lupta împotriva criminalității transnaționale organizate și conțin reglementări avansate, determinate de dorința adaptării mijloacelor de luptă la noile forme și modalități organizate, transnaționale, de săvârșire a infracțiunilor.

Principalele prevederi ale Convenției ONU se referă la definirea unor noțiuni de drept penal legate de fenomenul criminalității transnaționale organizate, stabilirea criteriilor care determină caracterul transnațional al unor infracțiuni, măsurile ce trebuie luate la nivel național pentru incriminarea participării la un grup infracțional organizat, a spălării produsului infracțiunii, a corupției, precum și împiedicarea bunei funcționări a justiției, măsurile ce se impun în vederea confiscării produselor infracțiunilor, cooperarea internațională - extrădarea, transferul persoanelor condamnate, asistența judiciară, anchetele comune, tehnicile de anchete speciale, transferul procedurilor penale, cooperarea între serviciile de investigații și reprimare.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Problemele persoanelor cu dizabilități;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Problemele persoanelor cu dizabilități"

Persoanele cu dizabilități beneficiază, în principal, de anumite drepturi și facilități, în conformitate cu Legea nr.448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această lege are multe omisiuni, face diferențe între persoanele cu handicap în funcție de vârstă și deficiența cauzatoare de handicap, nu elimină barierele existente și nu previne apariția altor bariere, cu care se pot confrunta persoanele cu dizabilități: educaționale, acces la bunuri și servicii, locuri de muncă, viață independentă etc.

Deși politicile naționale au început să prevadă nevoia de dialog social, de colaborare și de abordare integratoare în problemele care privesc persoanele cu dizabilități, în fapt, în fiecare sector social, problemele persoanelor cu dizabilități sunt tratate separat, uneori chiar evitate ori ignorate. Schimbările promovate, la nivelul autorităților și instituțiilor care se ocupă de problematica persoanelor cu dizabilități, nu sunt suficiente pentru a determina o schimbare în viața persoanelor cu dizabilități, care nu sunt încă respectate ca persoane cu drepturi egale și nu li se recunoaște, pe deplin, valoarea și demnitatea umană.

În acest moment, în România, persoana cu dizabilități se confruntă cu o serie de handicapuri create de societate. Drepturile fundamentale sunt încălcate, nu prin modul în care sunt formulate și stipulate în legislație, ci prin imposibilitatea de a avea acces real la ele. Persoanele cu dizabilități constituie un grup defavorizat, marginalizat și, nu de puține ori, supus discriminării. Persoanele cu dizabilități nu au încă o voce adecvată la nivelul proiectării politicilor sociale și nu li se acordă încă locul cuvenit, ca participanți și decidenți în elaborarea strategiilor de dezvoltare ale societății. Ele fie nu sunt consultate, fie nu li se acceptă sau nu li se integrează punctele de vedere, fie nu sunt informate deloc.

Legislația românească actuală nu este în concordanță cu Directiva nr.192/C.E. privind nediscriminarea la locul de muncă. Legislația actuală nu este comprehensivă, ea nu intervine în toate etapele de la apariția și depistarea deficienței și nici în domeniile vieții sociale, pentru a favoriza egalitatea șanselor pentru persoanele cu dizabilități și includerea lor în societate. Măsurile de protecție specială: prevenirea, tratamentul, readaptarea, învățământul, instruirea și integrarea socială sunt doar enunțate și nu se creează mecanismele necesare pentru ca acestea să devină funcționale. Politica în domeniul handicapului nu este coerentă, fiind bazată încă pe un model medical al handicapului și nu se concentrează asupra egalității șanselor prin crearea independenței și autodeterminării persoanelor cu handicap.

Anul 2010 trebuie să reprezinte ocazia de a acorda persoanelor cu dizabilități, familiilor și asociațiilor acestora, precum și celor care le susțin cauza, un scop nou, mai extins, în plan politic și social, la toate nivelurile societății, pentru a angaja la dialog autoritățile statului român și structurile comunității internaționale, pentru a le implica în luarea deciziilor și pentru a face pași înainte în direcția realizării obiectivelor de egalitate și incluziune. Nu consider măsura guvernului de a impozita indemnizațiile de handicap o măsură bună, cu atât mai mult cu cât, și așa, ei trăiesc de pe o zi pe alta.

Principala cerință pentru a promova, în modul cel mai eficient, șansele egale și participarea socială a persoanelor cu dizabilități este realizarea unei alianțe puternice între autoritățile publice și organizațiile neguvernamentale reprezentative. Este nevoie și de coerență legislativă pentru a se pune de acord toate prevederile legale, pentru a se asigura posibilitatea administrării integrate a politicilor naționale și locale în domeniu.

Trebuie intervenit imediat în stoparea marginalizării persoanelor cu dizabilități și susținerea acestora în dorința lor de a fi egali cu toți cetățenii acestei țări.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică cu titlul Românii puși la zid;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Românii puși la zid"

Când se părea că Guvernul a atins apogeul în privința răului pe care-l servește populației săptămânal, a ținut cu tot dinadinsul să ne arate că poate mai mult și a hotărât să impoziteze veniturile persoanelor cu dizabilități.

Astfel că este foarte legitim să-l întrebăm pe primul-ministru Boc: ce mai urmează, până unde mergeți cu asuprirea populației?

Prin această măsură Guvernul Boc devine un guvern al umilinței și al neputinței. Urmărind să-și ascundă neputința scoaterii țării din criză, Guvernul Boc pune biruri în stânga și în dreapta fără un calcul economic din care să reiasă eficiența acestor măsuri.

Nimic nu este făcut în urma unei strategii anticriză, dar și postcriză, deoarece România, după trecerea acestui val de recesiune, nu va mai fi la fel, dar tot ce îi interesează pe guvernanți este goana disperată după banii pe care să-i adune la buget, indiferent cu ce riscuri pentru populație și pentru țară.

În aceste momente, Guvernul Boc a decretat prin impozitele și taxele aberante pe care le pune în cârca românilor că aceștia au numai obligații, iar de drepturi pentru moment nici nu poate fi vorba, decât poate pentru unii aleși din camarila portocalie, care trăiesc într-o altă realitate, unde fac ce vor și când vor.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă contractele de milioane de euro date celor apropiați partidului și conducătorului mult iubit, dar și consiliile de administrație foarte bănoase primite cadou de cei aleși pe sprânceană, asta în timp ce populația primește cadou peste cadou de la Guvern taxe și impozite noi.

Acest Guvern pune efectiv populația țării să suporte incompetența și lipsa de viziune și strategii, dar și interesele camarilei PD-L-iste. În loc să ia măsuri concrete de aducere la suprafață a economiei negre care a ajuns la o cotă fabuloasă, peste 37% și care ar rezolva problemele financiare și economice, nu doar pe termen scurt, dar și mediu și lung, Guvernul pune biruri care să aducă bani imediat, dar nimeni nu știe cu ce costuri.

Nu contează că asuprim, punem la zid populația cu biruri insuportabile, contează că se adună ceva bani imediat și astfel se ascunde incompetența și lipsa de strategii coerente ale Guvernului. Nu contează că unii se îmbogățesc tot mai mult datorită neplății impozitelor și de aici decurg tot mai multe consecințe nefaste pentru populație, contează că se ascunde astfel neputința puterii.

    Florin Țurcanu - despre Contradicțiile guvernanților;

Domnul Florin Țurcanu:

"Contradicțiile guvernanților"

Tocmai s-a încheiat o săptămână care a demonstrat că în actuala coaliție guvernamentală lipsește comunicarea sau interesul pentru lecturarea actelor care sunt semnate de unii sau de alții.

Încă de la începutul săptămânii trecute, câțiva dintre miniștrii "formidabilului" guvern au început să-și etaleze pe diferite posturi de radio și televiziune calitățile de oratori, dar și lipsa bunului simț și indiferența față de problemele românilor. Se impozitează pensiile sub 1000 lei, se dau sau nu alocații copiilor din familiile cu venituri mari, acestea au fost problemele existențiale a doi miniștri aparținând partidului de guvernământ, care trăind într-o altă dimensiune a realității, au considerat că românii o duc foarte bine și de aceea nu le mai trebuie nimic: nici pensii, nici salarii, nici alocații. Sâc!

Primul ministru, șeful lor, i-a "tras de urechi", i-a amenințat cu remanierea, dar cei doi "magnifici" au ieșit într-o conferință de presă, în timpul căreia cu o indolență ieșită din comun au continuat să-și mențină ideile și să spună că ei au încercat să transmită un alt tip de mesaj care însă a fost perceput greșit atât de presă cât și de opinia publică. De asemenea și la urechile primului ministru informațiile au ajuns într-o formă deformată.

Dacă acești doi miniștri militau pentru reducerea veniturilor oamenilor de rând, un alt ministru al coaliției, cel al economiei și energiei de această dată, propune pentru șefii marilor corporații energetice salarii inimaginabile pentru cei care câștigă minimul pe economie. Cum se poate, domnilor? De la cei care duc greul luați totul și celor care-și dezmorțesc oasele "obosite" de muncă pe la Ibiza, Coasta de Azur, Coasta de Fildeș le dați asemenea salarii?! Unde e nesimțirea, domnilor?! La un salariu sau o pensie de 1000 de lei, o alocație de 42 lei sau la un salariu de 276000 lei!

Dacă prima parte a săptămânii a fost marcată de aberațiile ministeriale, spre sfârșitul acesteia vine rândul primului-ministru să se bâlbâie! Acesta fiind inițiatorul programului "Prima casă", un program care pune tinerii pe drumuri pentru a scoate o mulțime de adeverințe care în multe cazuri nu au finalitate, constatam că dumnealui a semnat o serie de acte pentru modificarea acestui program fără să știe ce prevăd acestea.

Aha! Deci, domnule prim-ministru, cum e "pupat Piața Independenței" și atât?! Cum se poate să nu citești actele și să nu știi ce prevăd acestea? Cum să le explicați subalternilor dumneavoastră în ce mod se aplică legea, dacă dumneavoastră înșivă nu știți! Ce pretenții aveți atunci de la cei pe care îi conduceți să vă asculte și să vă urmeze directivele?!

Incompetența și indolența guvernului se vede de această dată cu ochiul liber. Indiferența acestor guvernanți față de omul de rând doare de vizibilă ce este! Atunci când cei care conduc ministerele cele mai importante pe timp de criză și șeful lor fac asemenea gafe, la ce te mai poți aștepta de la ceilalți?!

Urmează probabil alți miniștri, precum cel al sănătății, care atunci când era în opoziție critica măsurile dure ale puterii, iar acum după ce s-a văzut înscăunat, nu face altceva decât să continue ceea ce a propus ministrul Ion Bazac, pe vremea când se afla la putere.

Taxe și impozite mari, diminuări salariale, eliminări de alocații, diminuări ale pensiilor, sunt principalele modalități de ieșire din criza financiară.

Tot omul de rând trebuie să urmeze sfatul primului ministru de a strânge din dinți șase luni pentru a scoate țara din criză, urmând ca în următoarele șase luni să fie doar "lapte și miere". Dar nu pentru omul de rând...ci tot pentru ei!

    Vasile Ghiorghe Gliga - comentariu legat de Comasarea școlilor și finanțarea din bugetele locale pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar în anul 2010;

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"Comasarea școlilor și finanțarea din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar în anul 2010"

Declarația mea se va referi la implicațiile aplicării Hotărârii Guvernului nr. 1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010.

Pactul pentru Educație, semnat de toate partidele politice și asumat prin Programul de guvernare, reprezintă confirmarea faptului că actuala clasă politică este conștientă de importanța școlii pentru viitorul națiunii noastre, însă măsurile prevăzute în Hotărârea Guvernului menționată mai sus vizează reorganizarea unităților școlare și vor duce aproape sigur la concedieri masive de profesori. Sunt măsuri dureroase, generate mai mult sau mai puțin de criză, într-un domeniu și așa subfinanțat. Va fi o luptă aprigă între școli pentru creșterea numărului de elevi, în condițiile în care, în ultimii ani, învățământul se confruntă cu o populație școlară în scădere. Consecința imediată: nicio școală nu va mai aproba transferul elevilor de la o unitate la alta decât în condiții speciale.

Conform prevederilor Legii învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Rețeaua unităților din învățământul de stat este organizată și aprobată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului". Primul lucru care, după părerea mea, trebuia avut în vedere înaintea luării unei astfel de decizii, este că se impunea un studiu temeinic la nivel local, în care să se țină seama nu numai de numărul elevilor, ci și de perspectivele economice, de existența unor dotări de folosință publică sau de situația materială a familiilor.

Revitalizarea spațiului rural va deveni un gând frumos. Sunt numeroase familii care și-au părăsit localitatea de naștere și datorită motivului că școala urmează să fie desființată, iar acum această hotărâre nu face decât să vină în sprijinul deciziei lor. Comasarea mai multor unități din învățământul preuniversitar afectează major egalitatea de șanse a elevilor, obligând o mare parte dintre ei la navete zilnice obositoare. Mulți copii își vor începe viața de navetiști încă din clasele primare, mai ales în mediul rural, unde aceștia nu vor mai avea posibilitatea să învețe în propria localitate. O altă problemă cu care cei mici se vor confrunta este starea jalnică a drumurilor din județ, de cele mai multe ori impracticabile pe timp de iarnă, acestea vor da bătăi de cap atât elevilor, cât și profesorilor.

Se prevede finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și contribuțiile aferente acestora pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar. Se va ajunge ca școlile în care numărul de elevi în clasă este mic să fie în incapacitate de plată și nu sunt multe grupuri școlare care au fondul de salarii asigurat până la sfârșitul anului.

Probabil că măsura va duce, astfel cum dorește Guvernul, la reducerea posturilor didactice, chiar auxiliare și nedidactice. Dacă măsura va fi stabilită acum, la nivel de principiu, Inspectoratul școlar județean va cere încadrările pe noile unități școlare și atunci se va vedea realitatea. Să nu uităm niciodată că primul lucru avut în vedere în luarea unei astfel de decizii este că întotdeauna școala va fi instituția de referință pentru întreaga comunitate, întreaga țară.

De aceea vă cer, domnilor guvernanți, responsabilitate.

    Ciprian-Florin Luca - declarație politică având ca obiect Acțiunile rasiste antiromânești promovate de șeful diplomației române, ministrul Teodor Baconschi, sub viziunea reformistă a domnului președinte Traian Băsescu;

Domnul Ciprian-Florin Luca:

Obiectul declarației politice: "Acțiunile rasiste antiromânești promovate de șeful diplomației române, ministrul Teodor Baconschi, sub viziunea reformistă a domnului președinte Traian Băsescu"

Noul șef al diplomației românești din Cabinetul Boc, domnul ministru Teodor Baconschi, este nevoit să-și justifice declarațiile neinspirate privind infracțiunile comise de românii de peste graniță în februarie 2010.

Întreaga societate civilă românească, în special romii din România, sunt nemulțumiți de declarațiile ministrului de externe, domnul Teodor Baconschi, care, în cadrul întâlnirii din data de 11.02.2010 cu secretarul de stat francez pentru afaceri europene a afirmat că: "avem niște probleme fiziologice, naturale, de infracționalitate în sânul unora dintre comunitățile românești, în special în rândul comunităților cetățenilor români de etnie romă"

În contextul acțiunilor rasiste antiromânești din Italia cauzate de uciderea de către țiganul român Nicolae Romulus Mailat a soției unui amiral italian, șeful diplomației românești din Cabinetul Tăriceanu, domnul Adrian Cioroianu, în data de 02.11.2007 a afirmat că: "se gândește că România ar trebui să cumpere un teritoriu în deșertul egiptean pentru a-i deporta pe infractorii români de etnie romă".

După episodul Cioroianu, noul șef al diplomației românești este nevoit să-și justifice declarațiile neinspirate privind infracțiunile comise de românii de peste graniță.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) avertizează într-un comunicat asupra "discursului rasist ce a cuprins România la nivel înalt" și cere demisia ministrului de externe Teodor Baconschi pentru declarațiile "referitoare la asocierea etniei cu infracționalitatea".

Centrul de Resurse Juridice mai susține că președintele Traian Băsescu a venit ulterior "să confirme această idee și să-1 legitimeze pe ministrul Baconschi".

Președintele Traian Băsescu, prezent fiind la conferința de lansare a "Raportului asupra Strategiei Naționale de îmbunătățire a situației romilor", a afirmat: "Hai să fim cinstiți, avem o mare problemă de imagine. Mergeți la Paris, mergeți la Oslo, la Roma, la Milano. Minoritatea romă este prezentă în orice colț, în fața oricărui muzeu. Și nu ca să intre la muzeu. Ori recunoaștem o dublă responsabilitate, a statului și a minorității, ori, dacă nu suntem dispuși să recunoaștem această dublă responsabilitate pentru o evoluție pozitivă a minorității, vă asigur că toate programele guvernamentale și europene sunt sortite eșecului', a declarat liderul de la Cotroceni.

Traian Băsescu, beneficiarul deciziei judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, a scăpat în luna mai 2008 de avertismentul primit în cazul "țigancă împuțită" din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Atunci, instanța a stabilit că șeful statului, în calitate de persoană publică, trebuie să fie responsabil pentru declarațiile pe care le face, indiferent de locul în care se află. "Reclamantul (Traian Băsescu), în calitate de persoană publică, are obligația, indiferent de locul în care se află, să manifeste responsabilitate și moderație în exprimare", se arată în motivarea instanței care a respins contestația președintelui la avertismentul dat de CNCD. Mai mult, judecătorul a arătat că expresia "țigancă împuțită", folosită de președintele Traian Băsescu la adresa ziaristei Andreea Pană, este "consecința unui comportament nejustificat și reprezintă o faptă de discriminare, pentru că este o atitudine negativă, de umilire și de atingere gravă a demnității persoanei vizate în cauză".

Atitudinea rasistă a șefului statului și a miniștrilor Alianței DA lărgite din perioada 2004-2008, a jumătății Alianței DA, respectiv a partidului prezidențial PD-L în perioada 2009-2010, completat în competența sa executivă și legislativă cu expertiza "indispensabililor" (independenților uniți) sub proiectul "de modernizare a statului" a determinat câteva momente politice importante ca efect din care amintim: actul rasist al președintelui Traian Băsescu și avertismentul primit în cazul "țigancă împuțită" au culminat în decembrie 2009 cu încredințarea din partea societății românești a unui nou mandat de președinte al României în perioada 2009-2014 domnului Traian Băsescu; momentul Adrian Cioroianu din data de 02.11.2007 prin care s-a propus cumpărarea "unui teritoriu în deșertul egiptean pentru a-i deporta pe infractorii români de etnie romă" a culminat cu actul demisiei de onoare al ministrului de externe în 11 aprilie 2008; actul rasist al ministrului de externe Teodor Baconschi din cadrul întâlnirii din data de 11.02.2010 cu secretarul de stat francez pentru afaceri europene care a afirmat că " avem niște probleme fiziologice, naturale, de infracționalitate în sânul unora dintre comunitățile românești, în special în rândul comunităților cetățenilor români de etnie romă" s-a bucurat de susținerea președintelui României care a ținut "să confirme această idee și să-1 legitimeze pe ministrul Baconschi".

Observăm astfel că președintele Băsescu și apropiații acestuia au făcut din politica externă a României o pârghie de promovare a actelor rasiste împotriva etnicilor romi - cetățeni ai României, iar axa de politică externă România - Londra din mandatul 2004-2009 s-a transformat în axa Băsescu-Bercea Mondialu' în mandatul 2009-2014.

Totodată așteptările celor peste cinci milioane de electori votanți Traian Băsescu așteaptă un răspuns clar și efectiv din partea domnului ministru Baconschi: când va avea loc actul demisiei de onoare a ministrului de externe Teodor Baconschi ?

Din partea domnului președinte Traian Băsescu, în egală măsură, societatea civilă așteaptă un răspuns la întrebarea: oare în acest moment sensibil de reformă a statului nu este nevoie de expertiza "indispensabilă a unor figuri publice" ce se declară independente față de oricare partid politic din România?

    Costică Macaleți - declarație politică: Sănătatea copiilor noștri - o prioritate!;

Domnul Costică Macaleți:

"Sănătatea copiilor noștri - o prioritate!"

Declarația mea politică de azi se referă la sprijinul pe care îl ofer și-l solicit totodată din partea autorităților centrale și locale cât și din partea colegilor mei parlamentari de Botoșani pentru a ne solidariza cu programul "Cum să investim în păstrarea sănătății populației județului nostru", finanțat de Guvernul Norvegiei.

Despre ce este vorba. Boli eradicate de zeci de ani în țările europene fac în continuare sute de victime în rândul copiilor botoșăneni. Rahitismul, obezitatea și lipsa unor vitamine și minerale esențiale au făcut ca în evidențele medicilor să figureze anul trecut aproape 1.500 de cazuri de copii și adolescenți botoșăneni cu probleme. În evidențele Direcției de Sănătate Publică au figurat anul trecut nu mai puțin de 120 de cazuri de copii cu rahitism, 650 cu lipsă severă de calciu, iar 120 cu carența vitaminei D. Pe lângă aceștia însă, medicii au deja sub tratament peste 210 copii de până la 14 ani cu diabet și obezitate, iar alți 320 sunt în evidențe cu alte carențe de vitamine esențiale pentru creșterea și dezvoltarea organismului.

Cifrele îngrijorătoare i-au făcut pe cei responsabili să demareze o campanie la nivel național pentru conștientizarea riscurilor la care sunt expuși copiii prin alimentația și modul de viață pe care îl au. Este important să le spunem copiilor și părinților lor ce e sănătos și recomandat să mănânce cei mici pentru a avea o viață cât mai sănătoasă. Le putem prezenta tuturor alternativele și avantajele unei vieți sănătoase.

Botoșaniul a fost ales drept primul județ în care se va desfășura această campanie, care cuprinde acțiuni de promovare și mai ales întâlniri cu tinerii din școlile și liceele botoșănene.

lată de ce susțin cu tărie această acțiune și îmi manifest sprijinul pentru orice inițiativă de acest gen menită să asigure sănătatea cetățenilor.

    Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Se poate și așa;

Domnul Vasile Mocanu:

"Se poate și așa"

Cu doi ani de zile în urmă, mă pronunțam împotriva privatizării Antibiotice - Iași prin licitație cu strigare. Spuneam atunci că firma ieșeană reprezintă un brand național care necesită o atenție deosebită înainte de a fi vândută. Exista riscul ca noul proprietar să fie interesat mai mult de terenurile foarte scumpe aparținând întreprinderii decât de continuarea producției. În Iași, am consemnat destule cazuri în care societăți cu mii de salariați au fost duse în faliment în doar câteva luni de astfel de întreprinzători "strategici". (Remarcați ghilimelele!).

Astăzi, asemenea celor care și-au susținut cu argumente valide punctul de vedere, nu pot decât să remarc faptul că decizia noastră a fost una cât se poate de înțeleaptă. Producătorul de medicamente Antibiotice Iași estimează pentru acest an afaceri în urcare cu 9,2%, la 240 milioane lei, și un profit net de 14,7 milioane lei, mai mare cu 20,7%. Mai mult, în acest an, câștigul mediu lunar al unui angajat va fi mai mare cu circa 6%, de 2.714 lei. Totul ca urmare a aplicării unui plan de măsuri privind reducerea cheltuielilor și creșterea rentabilității.

Mai menționez că, potrivit studiilor de piață, Antibiotice a avut anul trecut o cotă de 2,5% din piața farmaceutică și se plasează pe locul 11 în clasamentul companiilor locale de medicamente. Ministerul Sănătății deține 53,02% din acțiunile Antibiotice, iar SIF Oltenia controlează 10,09% din titluri.

Ceea ce este și mai remarcabil este faptul că această creștere are loc în contextul în care întreaga economie ieșeană a suferit o contracție majoră în anul 2009. Astfel, la indicatorii industriali, județul Iași a ajuns la 70% față de anul anterior, în vreme ce exporturile au scăzut cu aproape 33%. Totodată, șomajul a urcat într-un singur an de la 5,4% la 7,3%, iar numărul pensionarilor a crescut cu 3.600 de persoane.

Iată cum atunci când într-o decizie ce face trimitere la economia națională pui și știință, dar și ceva suflet, rezultatul este cel corect!

    Ion Călin - despre 2010 - Anul european de luptă împotriva sărăciei;

Domnul Ion Călin:

"2010 - Anul European de luptă împotriva sărăciei"

Uniunea Europeană a stabilit ca anul 2010 să fie Anul European pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, deoarece circa 80 de milioane de persoane, adică 16% din populație, trăiesc sub pragul de sărăcie.

Scopul Anului European este acela al reafirmării și întăririi angajamentelor politice ale Uniunii Europene, pentru realizarea unui impact decisiv asupra eradicării sărăciei si acoperă cu prioritate patru obiective și principii, astfel:

  • recunoașterea drepturilor tuturor celor aflați în sărăcie sau excluziune socială de a trăi în demnitate și de a face parte din societate;
  • responsabilitate și participare, punând accent pe responsabilitățile colective, cât și pe cele individuale, în lupta pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;
  • coeziune, punând accent pe conștientizarea societății pentru eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale;
  • angajare și acțiune concretă în vederea eradicării sărăciei și a excluziunii sociale.

Cum găsește România acest an declarat al luptei împotriva sărăciei, în comparație cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene?

Conform unui studiu Eurostat, pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din salariul mediu. Oamenii care câștigă mai puțin de 60% sunt considerați săraci. Acest prag al sărăciei este unul relativ, cu variații destul de mari între statele membre de la 158 euro pe lună în România la 1375 euro pe lună în Luxemburg.

Rata riscului de sărăcie, în anul 2008, pentru persoanele care aveau un loc de muncă în Uniunea Europeană a fost cea mai ridicată în România, ajungând la un procent de 17%, în timp ce media în Uniunea Europeană era de numai 8%, iar în ceea ce privesc lipsurile materiale, 23% dintre români erau afectați de acest fenomen, față de o medie de 17% pe ansamblul Uniunii Europene.

În țara noastră, categoria cu cel mai mare risc de intrare în sărăcie îl reprezintă persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, unde rata riscului este de 26%, în timp ce în Uniunea Europeană rata medie este de 19%.

La nivelul anului 2008, jumătate din populația României nu beneficia de diverse bunuri materiale esențiale, puțin sub nivelul înregistrat de Bulgaria, cu un procent de 51%. Această categorie de populație nu avea posibilitatea să facă față unor cheltuieli neașteptate, să plătească un concediu de o săptămână, să ramburseze credite, nu avea posibilitatea să pună pe masă cel puțin un fel de mâncare cu carne la două zile, nu-și putea menține un climat de căldură adecvat în locuință, nu avea o mașină de spălat, un televizor color, un telefon sau un automobil.

Acestea sunt date comparative privind sărăcia din țara noastră, dar ce propune Guvernul actual, în acest an, pentru combaterea efectivă a sărăciei?

În România, lansarea oficială a Anului European 2010 a avut loc în data de 19 februarie 2010, la București, iar principalele acțiunile prevăzute a se realiza în România în acest an sunt:

"Olimpiada copiilor" - organizarea unui concurs de aptitudini (nu de cunoștințe școlare) pentru copiii/elevii din clasele de excelență care au vârsta de 10-14 ani, situație familială precară și rezultate școlare excepționale.

"Jurnalistul actor social" - organizarea unui concurs pentru cel mai bun jurnalist de investigație socială.

Campania națională de informare privind drepturile sociale - ce va consta în elaborarea de materiale informaționale sub forma unei "Colecții privind drepturile sociale". Se vor elabora broșuri ce conțin informații privind accesul la prestațiile ce au impact asupra reducerii sărăciei (ex: venitul minim garantat, alocațiile familiale etc.).

Deci, într-o țară unde nu există clasă de mijloc, ci doar clasa celor săraci și clasa celor bogați, iar 7 regiuni românești se află sub pragul din media europeană în privința puterii de cumpărare, Guvernul Boc alocă cel puțin 18 milioane de euro pentru activități naționale și locale privind combaterea sărăciei și excluziunea socială.

Oare la concursuri vor participa copiii cărora ministrul Mihai Șeitan le propunea o diferențiere a alocațiilor de stat în funcție de veniturile familiei sau cei cărora li s-au comasat școlile și sunt nevoiți să se deplaseze kilometri pentru a ajunge într-o sală de clasă cu până la 40 de colegi, sau ai căror părinți au devenit șomeri în această perioadă?

Broșurile tipărite sunt pentru cei care nu au niciun venit, pentru pensionarii a căror pensie, ca orice venit, ministrul Sebastian Vlădescu dorește să le-o impoziteze sau pentru tinerii care termină o instituție de învățământ și nu au unde să se angajeze?

Dacă majoritatea populației se află în pragul sărăciei și pentru aceștia se propun concursuri și broșuri tipărite, salariile angajaților din top management sunt de zece ori mai mari decât cele ale muncitorilor și ale salariaților cu funcții administrative, iar România se află în primele zece țări din lume și pe locul întâi în Europa în ceea ce privește puterea de cumpărare a managerilor, ce să spunem de faptul că Banca Națională a României își cumpără 12 mașini de lux cu 1.000.000 de euro, Agenția Națională pentru locuințe își cumpără două mașini de 62.000 de euro fiecare, iar angajații Loteriei Naționale primesc tichete cadou de 6,28 milioane de lei, ca să nu mai amintesc de risipa care se face în companiile naționale din subordinea ministerelor?

Poate că în anul combaterii sărăciei și excluziunii sociale și acest Guvern să dea dovadă de mai multă înțelepciune și solidaritate, să împartă puținele rezerve financiare pe care le are către categoriile sociale care au nevoie, pentru ca nimeni să nu fie uitat, să nu fie abandonat, indiferent unde locuiește, la sat sau la oraș.

    Ion Stan - declarație politică Bandele de pensionari și securitatea;

Domnul Ion Stan:

"Bandele de pensionari si securitatea"

Nu vă speriați, pensionarii români nu s-au organizat încă în bande.

Doar câțiva germani vârstnici - care și-au pierdut economiile de-o viață ca urmare a investițiilor "deștepte" făcute de consilierul lor în produsele subprime din SUA - l-au sechestrat pe savantul lor sfătuitor și i-au cerut returnarea banilor.

Pensionarii noștri nu pot să investească nici măcar într-o rezervă de aspirine și nu au văzut în viața lor cum arată la față un consilier financiar. În curând, pensionarii români ar putea să sechestreze doar pe poștașul care le aduce pensia calculată după noua lege a androidului politic Boc.

Deci, nu despre Securitate - sperietoare bună la toate - este vorba în titlu, ci despre securitatea legislativă a drepturilor sociale. Despre securitatea legislativă a drepturilor care decurg din contractul social pe care cetățeanul consideră, cu just și drept temei, că 1-a încheiat cu statul român. Pensionarii de azi au contribuit la sistemul public de pensii crezând că, în schimbul plății contribuțiilor sociale legale, și-au achiziționat un drept stabilit conform legii, care-i obligă să plătească și contribuțiile.

Anumite categorii de pensionari au acceptat o viață întreagă să servească sub drapelul statului român, crezând că statul român și națiunea română au suficientă onoare încât să-și respecte obligațiile asumate atunci când a pretins și primit jurământul de credință.

Dar tinerii patrioți și entuziaști de ieri, pensionarii militari români de azi, au greșit. Nu și-au închipuit o clipă, în tinerețea lor că vor apărea și se vor cățăra în jilțurile puterii publice noii fanarioți, precum Băsescu, Boc, Oprea, Șeitan, Vlădescu, Marian Sârbu și acoliții. Pentru acești briganzi și bastarzi ai politicii clanurilor mafiote, principiile de drept nu au nicio valoare. Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și protocoalele suplimentare sunt apă de ploaie. Pentru acești violatori ai principiilor imuabile ale statului de drept și justișiei sociale, nu există Constituție, nu există lege, nu există drepturi constituite odată cu obligațiile definite de ordinea juridică a asigurărilor sociale.

Începând cu Legea nr.19/2000, calculul pensiilor nu se mai face prin metoda anuităților, ci prin metoda punctelor. Societatea a acceptat atunci schimbarea modului de calcul al pensiilor, conștientă fiind de dificultățile economiei naționale. O nevolnică și proastă guvernare nu s-a dovedit a fi în măsură să însănătoșească sistemul asigurărilor sociale, pe baza legii din 2000 și, drept consecință, vine cu un nou proiect de lege, care transformă pensia publică dintr-un venit de natura "salariului decalat", așa cum o recunosc în jurisprudența lor CEDO și Curtea Europeană de Justiție, într-o păcăleală nedemnă a bătrânilor și introduce indexarea anuală a pensiilor cu rata inflației din anul precedent și cu o parte regresivă din creșterea reală a salariilor. Iar corelarea cu salariul scade în fiecare an de aplicare a noii legi și se stinge în 2030.

Dacă legea se va adopta, pentru pensionarii români, în totalitatea lor, dispoziția Constituției din articolul 15 alin.(2): "Legea dispune numai pentru viitor...", nu mai înseamnă nimic.

Legea androidului politic Boc confiscă, în parte, drepturile definite și achiziționate în trecut de către pensionari, așa cum ei le cunoșteau atunci cândauplătitcontribuțiilesociale.

Prevederea constituțională referitoare la caracterul neretroactiv al legilor ar trebui să fie garanția constituțională a securității legislative. În alte țări chiar așa funcționează. Tribunalul constituțional din Polonia nu a permis guvernului să aducă atingere drepturilor sociale anterior definite și achiziționate de pensionarii polonezi. Judecătorii au interpretat această dispoziție constituțională ca înglobând principiul drepturilor câștigate în domeniul drepturilor sociale și au obligat Guvernul să recunoască expresia integrală a acestor drepturi nu doar pentru pensionarii din prezentări și pentru pensionarii din viitor, pentru perioadele de timp în care au plătit contribuții sub vechea legislație. Iar Guvernul polonez a trebuit să prevadă în legi și perioade de tranziție.

Proiecția legislativă a sistemului unitar al pensiilor, susținută de clica bocilor care guvernează România, sfidează principiile de drept, logica și cetățenii. Legea asta este un excrement portocaliu, cu sânge roșu, care pute chiar mai rău decât legea unică a salarizării.

    Ion Stan - declarație politică România a devenit o țară în care nimic nu este ceea ce pare a fi. Înțelepciunea și umorul poporului sancționează impostura guvernării;

Domnul Ion Stan:

"România a devenit o țară în care nimic nu este ceea ce pare a fi. Înțelepciunea și umorul poporului sancționează impostura guvernării"

La noi, în România.

Salariile cresc scăzând și pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse, iar medicamentele gratuite trebuie cumpărate, deoarece plătim asistență medicală gratuită.

La robinet, apa caldă curge rece, iar apa potabilă nu e bună de băut. Trăim în frig plătind tot mai multă căldură.

Avem un președinte care spune mereu adevărul, dar fiecare promisiune a lui se dovedește a fi o minciună. Culmea, la fel se întâmplă și cu primul-ministru.

Premierul știe totdeauna ce vrea "românul", fără să-1 întrebe niciodată.

Banii țării sunt tot mai puțini și avem tot mai mulți miliardari.

Poporul primește tot mai mult, iar numărul săracilor sporește în fiecare zi.

Cel mai performant Guvern ales de Parlament este acela care tocmai fusese destituit pentru incompetență.

Fiecare ministru jură azi, cu mâna pe Biblie, că dorește binele poporului și de a doua zi pornește un program menit să-1 distrugă.

Salariile profesorilor au crescut cu 50% prin reducerea cu 15%.

Într-un singur an au fost create 200 000 locuri de muncă și, ca urmare, numărul șomerilor a crescut cu 700 000.

Este garantată libertatea de exprimare a cetățeanului datorită efortului serviciilor speciale de a le asculta, în fiecare clipă, telefonul.

Libertatea presei este sfântă, de aceea ajung în stare de faliment tot mai multe ziare antiguvernamentale.

S-a redus cu peste 60% numărul taxelor și impozitelor, dar plătim cu 20% mai mult taxe și impozite. S-au desființat peste 100 agenții guvernamentale, prin creșterea numărului angajaților în plată al acestora cu circa 10% "

Cabinetul premierului a fost micșorat, desființat chiar, prin angajarea în plus a câtorva zeci de consilieri personali ai primului-ministru.

Constituția este respectată de guvernanți prin încălcarea fiecărui paragraf al ei, sub îndrumarea atentă a primului-ministru, care este doctor în drept constituțional. Din nou, culmea, la fel procedează și președintele!

Legile cele mai bune în România sunt cele care nemulțumesc pe toată lumea.

Avem și o instituție denumită Direcția Națională Anticorupție care a obținut rezultate remarcabile în lupta împotriva corupților, fără să fie condamnat vreun corupt. Ca urmare, fără nici un corupt, am devenit țara cea mai coruptă din Europa!

Deși 60% din alegătorii cu drept de vot au optat pentru un președinte sau altul, adevăratul șef al statului a fost desemnat de "flacăra violet".

O campanie electorală de câteva sute de milioane de euro a fost plătită cu numai circa cinci milioane.

Am fost o țară fără premier două luni, având concomitent trei prim-miniștri: unul demis, unul interimar și unul desemnat.

Împrumuturile externe împovărătoare, menite să scoată țara din criză, adâncesc și mai grav criza.

Avem o armată tot mai puternică cu o dotare tot mai precară.

Am intrat în Uniunea Europeană, trăim mai bine, dar o ducem de două ori mai prost.

Speranța de viață este tot mai mare prin creșterea fără precedent a mortalității.

Școala este gratuită pentru toți copiii, plătindu-se taxe școlare tot mai mari.

Pentru copiii preșcolari s-au înființat mai multe grădinițe datorită reducerii drastice a numărului celor existente.

Analfabeții nu numai că pot citi, ei chiar învață legea circulației și obțin permisul de conducere.

Turismul a cunoscut o creștere nemaiîntâlnită, ca urmare a scăderii numărului turiștilor cu peste 50% față de anul precedent.

S-au luat măsuri hotărâte de întărire a economiei prin desființarea a câte 20 000 de întreprinderi lunar.

Deși, prin străduința guvernului, se produc anual 10 pâini pe cap de locuitor, fiecare cetățean are asigurată cel puțin o pâine în fiecare zi.

Agricultura noastră poate hrăni 80 de milioane de oameni, ca urmare peste 80% din mâncarea zilnică a românului este adusă din alte țări.

Petrolul produs de noi este cel mai ieftin din lume. Cum reușim? îl plătim cu prețul cel mai mare din Europa. Cu gazele se întâmplă la fel.

Construim în fiecare an sute de kilometri de autostradă și, ca urmare, avem autostrăzi tot mai puține, iar gropile din carosabil devin tot mai numeroase, întrucât le astupăm continuu cu asfalt.

Oricare altă țară cu atâtea minuni adunate laolaltă ar fi dispărut de mult. Noi continuăm să existăm, curioși să mai vedem de ce mai pot fi în stare saltimbancii Circului de Stat "Palatul Victoria".

    Ion Stan - declarație politică Mișcarea social-democrată în fața unor grave și iminente amenințări ale adversarilor ei tradiționali;

Domnul Ion Stan:

"Mișcarea social-democrată în fața unor grave și iminente amenințări ale adversarilor ei tradiționali"

Mișcarea social-democrată din România, reprezentanta și apărătoarea autentică a aspirațiilor, drepturilor și intereselor celor mai largi categorii ale populației se află în prezent în fața unor grave și iminente amenințări ale adversarilor ei tradiționali, aflați într-o ofensivă cinică și brutală de atac antidemocratic la valorile simbol ale social-democrației: libertatea, egalitatea, justiția și solidaritatea.

Adversarii noștri politici au pervertit valorile supreme ale democrației, garantate de Constituția României, în obiecte ale unui troc venal cu voturi, dezertori și trădători politici, prin care tot felul de neaveniți, cățărați prin fraudă în jilțurile puterii își consolidează și prelungesc regimul autoritarist-dictatorial, în încercarea de a amâna răspunderea în fața adevărului, dreptății și justiției, pentru guvernările incompetente, bazate pe minciună, impostură și trădare.

Este o dramă, în primul rând morală, înainte de a deveni dezastrul unui partid, să asistăm la întărirea puterii principalului adversar politic, nu atât prin racolarea de competențe, cât mai ales prin diminuarea capitalului de imagine al social-democrației, intrate, chipurile, în criză doctrinar-ideologică, din moment ce membri marcanți ai mișcării social-democrate își caută identitatea în rândurile altor orientări politice. Asemenea momente au mai existat în istoria social-democrației românești și ele au fost exploatate de extrema stângă comunistă pentru a-i eticheta pe social-democrați ca oportuniști. Ce ironie a sorții! Aceeași etichetă ar putea pune istoria când vor fi judecate gesturile, actele și faptele acelor parlamentari social-democrați care s-au lăsat amăgiți de demagogia de stânga a unei guvernări de dreapta!

Să fim realiști, să fim lucizi, să judecăm lucrurile la rece. Toate partidele politice sunt în criză, dar criza partidelor aflate la putere este mai amplă și mai profundă decât a partidelor din opoziție. Degringolada valorilor de identitate politică este acută în eșichierul partidelor aflate la putere, ceea ce și explică încercarea lor de a escamota responsabilitatea unei guvernări falimentare, pe seama atragerii unei părți a opoziției la o aparentă guvernare. O diversiune tipic neostalinistă, care și în timpul regimurilor comuniste a menținut un pluralism politic aparent în Polonia, Ungaria, R.D. Germană, țări în care rezistența anticomunistă s-a manifestat amenințător până la jumătatea anilor 50.

În realitate, opoziția democrată, în principal Partidul Social Democrat, ca cea mai numeroasă forță politică a acesteia, dar și alte partide sunt sistematic supuse presiunilor și operațiunilor profesionist instrumentate, inclusiv din exteriorul țării, pentru a fi slăbită ideologic, organizatoric și moral, apoi discreditată și decredibilizată, pentru a li se slăbi susținerea populară.

Partidul Social Democrat, în confuzia ideologică creată, și ca urmare a inconsecventelor interese, se confruntă cu pierderea unor membri marcanți, inclusiv din conducerea anterioară recentului congres.

Nu este cazul să supraestimăm ceea ce se întâmplă, mai cu seamă că scenariul pare a fi scris în ideea prelungirii expunerii mediatice negative a partidului, îndeosebi de la trecerea sub totalul control al Palatului Cotroceni și al Comunității Naționale de Informații (ca să nu mai discriminăm meritele vreunui serviciu!) a întregului spațiu al comunicării publice.

Trebuie să observăm și să desprindem concluzii din faptul că membri din eșaloanele de conducere și parlamentari ai partidului, insuficient de puternici în convingerile morale și labili ideologic, au fost atent studiați în părțile lor slabe, li s-au exploatat vulnerabilitățile și au fost puși în situații fără altă ieșire decât pactizarea cu adversarul politic, fie chiar și sub străvezia mască a unui așa-zis grup al independenților, al căror număr crește de la zi la zi, cu ajutorul mijloacelor și metodelor secrete ale unor structuri speciale, care înțeleg să apere stabilitatea politică - valoare fundamentală a securității naționale - prin eliminarea opoziției și crearea unui Parlament total aservit, în măsură să legifereze experimentele marilor companii trasnaționale, aflate în căutarea soluțiilor de proprie supraviețuire, pe seama țărilor în curs de dezvoltare. Să reflectăm atenți la semnificațiile adânci a ceea ce se întâmplă și să nu avem îndoieli că miroase a trădare a intereselor naționale.

Perspectiva sau realitatea pierderii a zeci de parlamentari ar însemna ca Partidul Social Democrat să nu mai aibă reprezentarea legislativă, concordanța voinței electoratului și să nu mai fie o voce puternică în Parlamentul României. Această stare de lucruri ne obligă să avem, cât mai grabnic posibil, o foarte serioasă dezbatere, de jos în sus, a cauzelor pentru care s-a ajuns în fața unei crize, posibil aparente, dar certe, dacă nu vom lua atitudinea necesară.

La recentul congres nu s-au dezbătut probleme de fond ale doctrinei, politicii, strategiilor și tacticilor politice. Ne-am rezumat simplist la o "rotație" a conducerii, fără aprofundarea cauzelor care au făcut-o necesară, fără a ne propune o corecție a platformei program a partidului, care este și ea în legătură de cauzalitate cu ceea ce se întâmplă în prezent.

Dezideologizarea partidelor este o realitate pe care globalizarea o va accentua, fiindcă globalizarea nu are decât o singură ideologie: interesul economiilor transnaționale, fără legătură cu națiunile și guvernele statelor naționale. Într-un asemenea context, Partidul Social Democrat, prin vocea fostului președinte, a ezitat când trebuia să fie ferm, a tăcut când trebuia să aibă o voce puternică și a vorbit când trebuia să asculte. Consecința: linia strategică social-democrată, care garanta o victorie netă în alegerile parlamentare și prezidențiale, a fost compromisă de inabilitatea tactică a celui care a pus interesele grupului său de interese și ale familiei sale deasupra intereselor partidului. Într-un fel, este un câștig. România a fost salvată de varianta Manuela a Elenei Ceaușescu!

Pentru faptul de a se fi ajuns în această situație, responsabilitatea este colegială. Mă abțin să afirm categoric că oportuniștii și lașii au fugit, iar temerarii au rămas. Nici unii, nici alții nu am oprit evoluțiile negative din partid, când era posibil, dar foarte incomod.

Să considerăm depășită această situație, fiindcă cele ce s-au întâmplat au devenit istorie. O istorie ale cărei greșeli să nu le mai repetăm.

Depășirea conjuncturii în care ne aflăm în acest moment, presupune să evaluăm impactul provocărilor globalizării asupra vieții politice a popoarelor, cu picioarele pe pământul României și cu gândul și fapta la locuitorii ei.

Dar, în cazul nostru, nu este vorba, în principal și neapărat, de o dezideologizare consecință a globalizării, ci de una determinată de conjuncturi și interese ale adversarilor politici interni și externi ai social-democrației.

Unii dintre noi cunoșteam câte ceva despre disconfortul produs de un partid social-democrat cu o puternică susținere populară și am încercat să atragem atenția asupra faptului că suntem ținta unor acțiuni de slăbire organizatorică, de încurajare a facțiunilor, de fracturare și destructurare. Nu am putut mobiliza vigilența și fermitatea reacțiilor, iar urmarea a fost aceea că atacurile împotriva noastră au căpătat direcție și scop de surpriză politică. La un asemenea rezultat este imposibil să se fi ajuns fără încălcarea obligației de abținere politică a instituțiilor speciale responsabile să vegheze la neutralitatea politică a sistemului securității naționale.

Dacă așa-zisul grup al independenților nu și-ar fi declarat susținerea fără rezervă a unui Guvern, care devine ridicol prin incompetență și minciună, a unui Guvern marionetă a camarilelor trădătoare ale intereselor naționale, poate că am fi înțelegători față de motivațiile și pretextele unora dintre cei care ne-au părăsit.

Dar lucrurile evoluează într-o direcție și mai periculoasă. Cât de firesc este ca un ministru al apărării naționale, fost membru al Partidului Social Democrat, să uzeze de autoritatea și facilitățile speciale ale funcției sale pentru subminarea partidului care 1-a propulsat în cariera politică, proiectând să-i contrapună o așa-zisă Uniune Națională pentru Progresul României? Dacă această împrejurare ar fi o expresie inocentă a pluripartidismului și democrației, faptul, în sine, ar fi salutar.

Circulă, deocamdată, zvonul că ministrul apărării va încerca atragerea în acest partid a zeci de mii de militari în rezervă, în schimbul promisiunii că nu vor fi afectați de noua lege a pensiilor.

Nu trebuie să fim naivi și miopi politic în fața încercărilor inițiatorului Uniunii Naționale pentru Progresul României de a fuziona, chiar înaintea constituirii, cu proiectata Alianța de Stânga, pregătită de alți foști membri marcanți ai Partidului Social Democrat.

Desigur, plecarea unor membri importanți ai partidului este regretabilă, ca fapt în sine, deoarece denotă lipsa capacității de apărare a rândurilor noastre. Dar, în același timp, nimeni nu este de neînlocuit, iar pe cei care nu au ales lupta în interiorul partidului și au făcut dovada că nu ideologia social-democrată a contat în exprimarea opțiunii lor politice, nu puteam conta.

    Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică intitulată Colaps... dar cu programare!;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"Colaps... dar cu programare!"

Ministrul sănătății, Cseke Attila, a semnat recent ordinul prin care sunt aprobate unele măsuri de eficientizare a activității la nivelul asistenței medicale ambulatorii.

Potrivit acestuia, cadrele medicale au obligația să acorde servicii medicale pe baza unei programări telefonice sau prin alte mijloace, efectuate cu cel puțin 24 de ore înainte de data dorită. În acest sens, cabinetele medicale trebuie să afișeze la loc vizibil numărul de telefon la care se pot efectua programările.

În opinia domnului ministru, "Noile măsuri (...) vor crește calitatea actului medical, dar și satisfacția pacientului. Vrem să modificăm comportamentul și mentalitatea furnizorului de servicii medicale în ceea ce privește respectul pentru pacient, dar și percepția bolnavului față de condițiile în care se realizează actul medical. Prin introducerea acestei măsuri simple de programare a serviciilor medicale va crește accesibilitatea bolnavilor la asistența medicală în ambulatoriu".

Potrivit conducerii MS, de la prevederile actului normativ fac excepție cazurile de urgență medicală, dar și cabinetele din mediul rural, în localitățile unde, din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare, nu există posibilitatea efectuării programărilor. De asemenea, fac excepție și serviciile medicale paraclinice recomandate bolnavilor care au consemnat pe biletul de trimitere un diagnostic prezumtiv sau cert de afecțiune acută.

Felicit echipa ministerului pentru "succesurile" epocale repurtate, și anume creșterea calității actului medical și a satisfacției pacientului prin creșterea... birocrației precum și scoaterea sistemului medical din colaps prin modificarea... corespunzătoare a comportamentului și mentalității furnizorului de servicii medicale!

Așteptăm cu nerăbdare și rezolvarea situațiilor "izolate", din mediul rural, unde nu există telefon, internet, drumuri și nici medici.

Poate, acolo, colapsul "trece" cu ceai de mușețel!

    Petru Călian - despre Reactualizarea legii locuințelor;

Domnul Petru Călian:

"Reactualizarea legii locuințelor"

Legea locuinței nr. 114/1996 reprezintă cadrul legal privind dezvoltarea, închirierea și administrarea clădirilor de locuit, reglementând aspecte sociale, economice, tehnice și juridice importante pentru societatea românească. De-a lungul anilor, a fost republicată, adaptată cerințelor comunitare, modificată și completată, iar acum, din rațiuni de ordin economic, procesul de închiriere și evacuare va fi simplificat.

Am depus un proiect de lege care vizează modificarea și completarea aspectelor legate de închirierea locuințelor. Cadrul legislativ specific este completat de reglementări conexe și alte acte normative subsecvente, însă există articole care duc la inechitate între părțile unui contract de închiriere.

Reglementările propuse cu privire la închirierea locuințelor sunt necesare, deoarece actuala legislație nu oferă soluții suficiente pentru problemele induse de dinamica pieței. Pentru o clară reprezentare a părților, contractul de închiriere necesită anumite modificări și completări, astfel încât piața chiriilor să fie echitabilă, transparentă și funcțională. Închirierea locuințelor reprezintă o formă legală de exploatare a locuințelor, însă anumite aspecte ale contractului de închiriere oferă "portițe" legislative care produc inegalitate între părți.

Este oportună actualizarea și armonizarea legislației cadru în corelație cu probleme pe care fiecare din părțile contractante le întâmpină. Pentru asigurarea siguranței contractului de închiriere, relațiile dintre locator și locatar trebuie stabilite precis, astfel încât să fie protejate drepturile ambelor părți.

Dacă până în prezent, potrivit contractului de închiriere, locatorul era obligat să se adreseze unei instanțe judecătorești în cazul în care dorea evacuarea locatarului, prin prezentul proiect de lege, acest lucru nu va mai fi necesar în anumite situații. Acordul între părți va fi consemnat prin contract scris încheiat sub semnătură privată sau în formă autentică.

Locatorul poate să rezilieze unilateral contractul de închiriere, în situația în care locatarul nu va plăti chiria timp de 3 luni consecutiv, contractul constituind titlu executoriu. Dreptul locatorului este de a-și primi banii la timp pentru închirierea unei locuințe, iar faptul că, în prezent, este obligat prin lege să obțină un mandat judecătoresc pentru evacuarea chiriașului, reprezintă o încălcarea a dreptului asupra proprietății private.

Proiectul de lege își propune să redefinească statutul locatorului în condițiile unei piețe comunitare modernizate și competitive, vine în sprijinul locatorilor și are ca scop încurajarea contractelor legale, precum și reducerea fenomenului de acord verbal încheiat la negru.

Prin aplicarea noii reglementări, proprietarii de locuințe vor fi protejați prin lege de chiriașii rău platnici, având dreptul de a-i evacua atunci când aceștia nu își îndeplinesc datoriile financiare. În prezent, înțelegerile verbale sunt mai convenabile și mai comode pentru ambele părți, însă un contract de închiriere simplificat încheiat la notar poate scuti atât locatarul cât și locatorul de eventuale inconveniente privind închirierea locuinței.

    Lucian Riviș-Tipei - declarație politică: De ce pleacă medicii din țară?;

Domnul Lucian Riviș-Tipei:

"De ce pleacă medicii din țară?"

Citeam zilele trecute un articol în care se arăta că în ultimii doi ani din România au plecat la muncă în străinătate 4000 de medici.

Știrea a fost suficientă să mă pună pe gânduri, în contextul în care se știe, raportul de medici la mia de locuitori în România, în comparație cu Franța, de exemplu, este de 1:3, iar din această perspectivă, suntem pe ultimul loc în Europa. Potrivit datelor furnizate de Biroul de presă al Ministerului Sănătății, 7.190 dintre cei aproape 40.000 de medici, dentiști și farmaciști din România și-au depus actele pentru a lucra în afara țării. Cele mai solicitate destinații sunt Franța, Spania, Germania și Marea Britanie. În aceste țări medicii români pot câștiga între 1.600 și 3.800 de euro pe lună. Specialitățile cele mai cerute în UE sunt medicina de familie, anestezia și terapia intensivă, reumatologia, ortopedia și psihiatria. O migrație masivă se înregistrează și în rândul asistentelor medicale și al moașelor. La sfârșitul lui iulie 2008, 4.398 de asistente medicale și moașe au solicitat eliberarea adeverințelor pentru plecarea la lucru în străinătate, în special în Italia, Belgia și în Marea Britanie.

Cifrele sunt numai bune de a ne pune pe gânduri. E adevărat, în general, fiecare caută să aleagă în viață drumul care îi asigură mai binele. Din această perspectivă plecarea medicilor români este un fenomen de înțeles: în Occident condițiile de muncă sunt superioare celor din țară, iar veniturile încasate pe lună sunt de zeci de ori mai mari. Și totuși nu se poate să nu privim cu durere această stare de fapt și să ne întrebăm: de ce ne pleacă medicii din țară?

Cu siguranță, țările vestice caută specialiști. E mai ușor să-i aduci după ce sunt pregătiți, de cele mai multe ori chiar foarte bine. Conform unor studii, în 2015, Franța, de exemplu, o să aibă un deficit de 7.000 de medici. Prin urmare, după liberalizarea serviciilor medicale, nu mai este o problemă să lucrezi ca medic în afară. Și chiar dacă decalajul este mare între România și țările din Vest, ceva tot trebuie făcut. Este greu să-i ceri cuiva să fie patriot atunci când nimeni nu este sau când nu ai ce să oferi.

Ministrul Sănătății a vizitat recent județul Arad și municipiul Arad. În periplul făcut, a luat contact cu realitatea sanitară locală, așa cum cu siguranță a făcut-o de fiecare dată când a vizitat unitățile spitalicești din țară în ultima perioadă. Reformarea sistemului medical românesc, o poveste de 20 de ani, poate că va marca în sfârșit un punct de cotitură în acest domeniu. Nu știu dacă cineva are soluția în buzunar. Poate că mărirea sumelor alocate din p.i.b. sectorului sanitar ar fi un început. Poate că schimbarea mentalităților noastre ar fi un alt element important. Prea ne-am complăcut ani de zile în sintagma "după mine potopul". Nu ne ajută. Nu este nici măcar pragmatică. Poate că este momentul potrivit să înțelegem cum funcționează capitalul: el trebuie investit rapid și să circule pentru a produce plusvaloare.

Tocmai de aceea ar trebui să gândim pragmatic, așa cum o fac cei din Vest: după un specialist se poate obține un câștig și de multe ori unul frumos. Oare credeți că nu am câștiga toți dacă am face tot ce este posibil pentru a avea specialiștii noștri?

    Gheorghe Ciobanu - despre Reforma statului: un nou model social, economic și o nouă Constituție.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Reforma statului: un nou model social, economic și o nouă Constituție"

Nu există un cuvânt care să fi făcut mai mult rău în istoria vieții publice postdecembriste din România decât cuvântul "reformă". Reforma a reprezentat alibiul perfect pentru fiecare nouă putere politică instaurată de a schimba formele și obiceiurile instaurate de precedenta. Am avut tot atâtea reforme ale sănătății câți miniștri au fost. Tot atâtea reforme ale educației câți miniștri, ale agriculturii, ale justiției ș.a.m.d. În fapt, am asistat la o perpetuare continuă a ideii "formelor fără fond", pentru că politicienii au fost mereu capabili să creeze forme noi, fără să schimbe ceva dramatic în esența lucrurilor.

Vor fi unii dintre dumneavoastră care vor spune că aceste schimbări au fost rezultatul alternanței la guvernare și rezultatul ideologiilor fiecărui partid care s-a perindat la putere. Cu tot respectul, o asemenea motivație nu poate fi decât aproximativă, lacunară și defetistă. Adevărul este că toate reușitele clasei politice au venit doar când s-a realizat un consens, iar luptele politice nu au fost atât de dure.

Har Domnului, în acest moment, suntem destul de departe de orice moment electoral. Găsesc, deci, acest moment ca pe unul extrem de prielnic ca noi, clasa politică, să realizăm un consens în sensul rezolvării marilor probleme cu care se confruntă această țară. Avem nevoie de un nou model social, pentru că, așa cum stau lucrurile în acest moment, statul se prăbușește în el din cauza numărului relativ mic de oameni activi în câmpul muncii. Avem nevoie de un nou model economic, neputând să funcționăm la infinit după un model parțial centralist, în care Guvernul să joace un rol determinant în zona investițiilor, iar impozitarea inițiativei private să fie mare. Trebuie să decidem: ori una, ori cealaltă. În cele din urmă, trebuie să decidem asupra principiilor care să guverneze acest nou stat, asupra interacțiunii dintre puterile statului și asupra felului în care înțelegem noi să susținem societatea civilă. Adevărul este, și am căzut cu toții de acord asupra acestui lucru, că actuala Constituție are multe lacune ce trebuie să-și găsească rezolvare.

Pentru perioada următoare, după ce se vor fi liniștit și cei din PSD, și cei din PNL după congrese, putere și opoziție trebuie să decidă asupra felului în care să arate sistemul social (legea salarizării unice, legea pensiilor, o nouă lege a asistenței sociale), asupra modelului economic (legea responsabilității fiscale, felului în care avem de gând să impozităm și asupra facilităților pe care suntem de acord să le oferim investitorilor). Cred că sunt suficiente subiecte pe ordinea de zi a Parlamentului, pentru ca munca noastră să fie una consistentă și importantă. Aviz opoziției! - numai contribuind activ la aceste legi, dezbătându-le, iar nu criticându-le ab initio, va putea să se recredibilizeze în ochii electoratului. Nimeni nu iubește Gică-contra, care destructurează tot ceea ce încearcă ceilalți să facă și nu pune nimic în schimb.

Reforma constituțională este, într-adevăr, un subiect mai spinos. Nu avem însă decât să ne ghidăm asupra lucrurilor pe care ni le spune răspicat electoratul. Eu înțeleg toate cele întâmplate cu referendumul cerut de președintele Traian Băsescu și apoi validat de alegători într-un mod mult mai larg decât simpla reducere a numărului de parlamentari și trecerea la unicameral. Eu consider votul din 22 noiembrie ca pe o dorință a electoratului ca structurile de decizie ale statului să devină mai suple și mai flexibile. Nu numai mai puțini parlamentari, ci și mai puțini miniștri, mai puțini secretari de stat, mai puține agenții guvernamentale ș.a.m.d. E clar, din punctul meu de vedere, că românii doresc o ierarhizare clară a palierelor de putere și evitarea tuturor blocajelor instituționale care s-au născut în ultimii ani.

Sunt lucruri la care trebuie să cugetăm cu toții serios și să începem o dată și pentru totdeauna această reformă structurală a statului. Care să țină măcar patru cicluri electorale. De aici dorința mea de a găsi consensul și de a nu lua decizii doar pentru că majoritatea parlamentară este de o culoare sau de alta. Dacă nu construim acest consens acum, peste doi sau peste șase ani iar o luăm de la început.

  Declarație în nume personal a domnului deputat Valeriu Ștefan Zgonea. Declarație în numele Grupului parlamentar al PSD+PC a domnului deputat Valeriu Ștefan Zgonea.  

- după pauză -

În continuare, lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările Camerei Deputaților de astăzi și vă anunț că din totalul celor 333 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 192. Sunt absenți 141, din care 27 participă la alte acțiuni parlamentare.

Domnul Valeriu Zgonea, pe procedură.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi din dreapta microfonului și din spate.

Dați-mi voie să fac două declarații, una în nume personal și una în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Prima este legată de faptul că obișnuiesc, ca parlamentar să citesc regulamentul de la început până la sfârșit și probabil că limbajul pe care l-am folosit ieri, exprimându-mi un punct de vedere absolut corect și legal, nu este cel convențional și nu este ridicat la demnitatea funcției mele și a zonei în care mă aflu și, de aceea, vă rog frumos, în nume personal, să acceptați scuzele mele pentru un limbaj un pic deviat de la educația, de la pregătirea și de la responsabilitatea mea. (Aplauze.) Nu retrag fondul ideii pe care trebuie s-o acceptați și dumneavoastră, că este o dezbatere politică și avem dreptate.

A doua chestiune, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidul Conservator, vă spunem că atât timp cât legalitatea nu va intra în această sală, colegii mei nu vor fi prezenți. Eu voi rămâne sus, așa cum prevede regulamentul, ca secretar de ședință, dar astăzi nici la dezbaterea pe lege, nici pe votul final, colegii mei social-democrați și conservatori nu vor fi prezenți. Informațiile mele sunt că și colegii liberali vor face la fel și poate este un semnal pentru dumneavoastră să discutați cu distinșii dumneavoastră colegi care conduc grupurile parlamentare și să revenim într-o stare de normalitate.

Sunt de acord cu dumneavoastră că aveți 5000 de oameni care sunt membri PD-L și i-ați pus într-o săptămână pe funcții în deconcentrate. Dar nu sunt de acord să încălcăm Regulamentul și să ne umilim ca parlamentari în fața unui guvern care este incompetent, chiar dacă el este Guvernul dumneavoastră. Drept pentru care, în partea dreaptă a domniilor dumneavoastră și în partea noastră stângă va fi liber astăzi. Poate este un semnal despre modul în care dumneavoastră vedeți democrația și cum se va implementa ea în următoarele săptămâni, dacă continuați să considerați că statul sunt eu și eu este egal PD-L plus UDMR plus independenți. Și vom lupta ca acest regulament să fie respectat, ca principiile să fie corecte și de câte ori vom greși, inclusiv eu, voi recunoaște de la acest microfon.

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vă reamintesc că ieri a fost introdus neregulamentar, ca să folosesc un termen frumos, un proiect de lege care neregulamentar a trecut printr-un vot neregulamentar într-o comisie de administrație care, pentru prima dată, în ultimii 10 ani, neregulamentar a fost convocată, încălcându-se foarte multe prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaților.

Veți vedea acțiunile noastre în următoarele zile și de astăzi, care vor fi de o duritate pe măsura încălcării acestei legi.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, spre încheiere, aș vrea să vă reamintesc că dacă noi ne permitem să încălcăm în picioare Regulamentul Camerei Deputaților, probabil că fiecare șefuț și șefuleț din România își va permite să umilească orice cetățean ca într-o reclamă pe care o vedeți într-o zi, o reclamă la vin, în care vedeți un băiat care aduce toate documentele la Administrația financiară și îi spune că-i mai trebuie o hârtie în timp ce el se juca pe calculator biluțe... Probabil că și colegii dumneavoastră care sunt azi șefi de deconcentrate joacă multe biluțe pe calculator. Nu-i apărați încălcând legea! Lăsați-i să ajungă pe funcțiile respective așa cum prevede legea!

Vă mulțumesc mult.

 
Intervenții pe procedură.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Continuăm. avem în afară de declarația politică a domnului Zgonea, o intervenție pe procedură a domnului Vainer.

   

Domnul Aurel Vainer:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi, atâția câți suntem în sală,

Ieri am fost bulversat și consternat de ce am ajuns să ascult în acest splendid amfiteatru al Camerei Deputaților. Mi-am pus problema să intervin sau să nu intervin. Nu am intervenit, nu a fost bine. astăzi însă intervin. Și, mai ales, intervin după ce am ascultat aseară la un post de televiziune, un post de televiziune s-a jenat și nu l-a citat integral pe domnul secretar Zgonea, colegul nostru, pe care îl felicitasem și ne-am îmbrățișat pe hol, înainte de a intra, pentru alegerea domniei sale ca vicepreședinte al PSD-ului, ca să ascult aceste vorbe. Vă mărturisesc, mi-a fost rușine mie ca parlamentar român să pot să ascult asemenea vorbe în aula Parlamentului.

Am luat notă cu satisfacție de scuzele prezentate de colegul nostru, domnul secretar Zgonea, și fac un apel călduros, hai să terminăm cu limbajul suburban. Mai mult, îmi pare rău că nu este domnul Nicolăescu acum în sală, dar nici el n-a vorbit elegant.

De ziua de 1 martie, te adresezi unei doamne și care cred că are cele mai bune maniere, cel puțin în raporturile din plen, nu cunosc mai mult, cu cuvintele cu care i s-a adresat, iarăși nu e bine, stimați colegi, nu întâmplător avem imaginea pe care o avem. Nu în puține cazuri, evit să-mi ascund calitatea de deputat. Vă rog să mă credeți foarte, foarte sincer.

De aceea, colegial, dacă vreți, mi-am luat acest drept de a vorbi pe această temă și ca cel mai în vârstă membru al Camerei Deputaților. hai, stimați colegi, să reintrăm într-o adevărată normalitate. Îmi amintesc că în mesajul pe care l-am adresat la începerea legislaturii 2009, la început de legislatură, în 2009, spuneam să promovăm o atitudine corectă între noi, să ne adresăm așa cum se cuvine. Și cred că iarăși deranjează enorm. Nu cred, nu știu, nu pot să înțeleg, spun unui coleg "stimat coleg", "stimată doamnă" și-l fac cu ou și cu oțet într-un limbaj de nedorit în niciun caz.

Atât am avut să vă spun, luați-o așa cum se cuvine, nu fac reproșuri, nu acuz pe nimeni, dar să respectăm ținuta parlamentarului român.

Vă rog frumos și vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Sulfina Barbu.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Aș dori să fac câteva precizări referitor la procedura din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Aș vrea să vă spun tuturor, colegii mei din comisie știu lucrurile acestea, că în data de 23 februarie, în plenul comisiei pentru administrație, am discutat cu toți colegii ca această ședință de pe data de 1 martie să aibă loc la ora 13, absolut toți colegii din comisie, de la toate partidele parlamentare au fost de acord. Aici discutăm despre convocarea ședinței. Deci s-au respectat procedurile, pentru că plenul comisiei este cel care aprobă ordinea de zi. O etapă procedurală respectată în conformitate cu regulamentul.

Al doilea punct important este acela că toți colegii noștri din comisie au primit, conform procedurilor stabilite și regulamentului comisiei, au primit propunerea de act normativ, au primit toate amendamentele depuse și au avut posibilitatea să vină cu propuneri, cu observații, cu amendamente. Sunt amendamente înregistrate la comisie și discutate în plenul comisiei de la alte partide parlamentare decât de la Partidul Democrat Liberal.

În consecință, cred că este corect să știm că s-au respectat procedurile regulamentare, că Regulamentul Camerei Deputaților nu a fost încărcat și toate etapele au fost parcurse așa cum ele sunt prevăzute.

Faptul că Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat au refuzat să participe la plenul comisiei pentru această ședință a fost alegerea dumnealor, dar, repet, au fost de acord cu această ședință, inclusiv cu ora acestei ședințe, încă din data de 23 februarie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

ȘI eu vă mulțumesc.

Domnul Mircea Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi care lipsiți,

Cred că este un gest care nu justifică sub nicio formă rolul parlamentarului. E o dispută pentru această lege. Aș fi dorit foarte mult să fie colegii de la PSD când cele două ordonanțe mult discutate și care au fost declarate neconstituționale le-am făcut, de fapt, le-au făcut și le-au propus în cadrul Coaliției, iar soluția care a fost luată de dânșii astăzi nu dovedește altceva decât a încerca a face un joc mediatic, a încerca să explice un lucru pe care ni-l dorim cu toții, până la urmă, o stabilitate a funcției de conducere, a stabili o dată pentru totdeauna ce înseamnă politic, unde înseamnă politic. Cred că nu trebuie să ne ascundem după degete, timp de 20 de ani, orice funcție publică din România, atunci când cineva a venit la putere, a căutat să-și promoveze un om care nu neapărat să fie aservit politic și care înțelege politica la nivelul local ca exponent al Guvernului.

Referitor la tot felul de chichițe regulamentare, am mai auzit una că domnul Oltean n-a reprezentat grupul. A avut mandat din partea mea să solicite în numele grupului introducerea pe ordinea de zi, motivat și de faptul că în Biroul permanent dânsul a făcut expunerea cea mai clară privind obligativitatea introducerii pe ordinea de zi a necesității urgenței. Sigur că dânșii doresc pe această cale să încerce să blocheze actul administrativ, probabil că nu știu că există hotărârea de Guvern încă în funcțiune, mandatele respective sunt perfect legale. dar noi nu trebuie să lăsăm de o parte această problemă. Să încercăm să o clarificăm.

am modificat Legea nr.188, am adaptat-o și pentru anumite puncte care în timpul activității și desfășurării funcției publice s-a dovedit că ne creează probleme, mă refer la partea de vechime, mă refer la acea prevedere prin care funcționarii publici cu funcții de conducere dădeau examen la nivelul Agenției naționale. deci, au fost, chiar au fost dezbateri în Biroul permanent, ridicate de domnul Dușa, cu părere de rău o spun, un bun specialist în domeniu, dar care n-a citit nici măcar proiectul de lege sau amendamentele și ar fi văzut că ne-am aplecat și Comisia de administrație publică a rezolvat multe din problemele apărute în activitatea de zi cu zi.

Deci, cred că gestul colegilor noștri nu face altceva decât încearcă să găsească o soluție pentru ca "vechii funcționari publici" cu sprijin politic ai PSD-ului să revină în funcțiile lor și pot să vă spun din activitatea mea practică, când în funcția publică de director al Direcției agricole era un actual senator, chiar senator PSD, s-a opus categoric programului de guvernare impus de Guvernul Tăriceanu I, la vremea aceea.

E nevoie să înțelegem o dată pentru totdeauna că cel care este funcționar public este responsabil de actul de guvernare care trebuie aplicat în teritoriu. Acesta este și motivul pentru care prevederile acestei Legii nr.188 prevăd și o modalitate de intervenție a celui care l-a numit, în condiția în care nu respectă decizia de guvernare.

Cu aceasta, eu cred că n-are rost să mai dezbatem acest lucru, cred că ar trebui să intrăm mai departe în activitatea noastră, iar așa cum prevede Regulamentul și cum ne obișnuim că votul este cel care decide, votul final va decide dacă acest proiect și inițiativă legislativă a Guvernului va fi trecută prin Parlament, iar decizia Parlamentului este obligatorie pentru toți parlamentarii, inclusiv pentru colegii noștri care au dorit să părăsească astăzi sala.

Vă mulțumesc.

 
Declarație politică cu prilejul comemorării a 21 de ani de la moartea martirului brașovean Liviu Babeș, prezentată de domnul Florin Postolachi.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Am să trec la un alt punct, care este un punct important introdus pe ordinea de zi de Biroul permanent al Camerei. Este vorba de o declarație politică cu prilejul comemorării a 21 de ani de la moartea martirului brașovean Liviu Babeș.

Vă rog.

   

Domnul Florin Postolachi:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Mă aflu în fața dumneavoastră astăzi pentru a vă prezenta fapte și acte de eroism ale unor oameni care și-au jertfit viața pentru ca noi, astăzi, să fim în acest Parlament și să vorbim liber.

V-aș ruga puțină liniște, totuși. Este vorba despre un erou martir și dacă nici dumneavoastră nu respectați acest lucru, cred că ar fi bine nici să nu mai vorbesc.

Astăzi se împlinesc 21 de ani de când martirul brașovean Liviu Babeș s-a autoincendiat pe pârtia Bradul din Brașov, în semn de protest față de regimul comunist din România. Liviu Babeș ar fi trebuit să împlinească anul acesta 68 de ani. Într-un 2 martie anonim a decis să-și refuze singur șansa de a trăi.

Liviu Babeș și-a pus viața în talgerul istoriei pentru a înclina balanța conștiinței colective în sensul responsabilizării curajului și acțiunii deliberate. Poziționarea sa istorică între revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987 și Revoluția română din decembrie 1989, reprezintă elementul de continuitate între cele două evenimente istorice care au dus la înlăturarea comunismului. Babeș a focalizat flacăra revoltei brașovene pentru a o transmite cu intensitatea sacrificiului suprem întregii țări.

Gestul extrem al brașoveanului a fost îndreptat împotriva terorii instaurate la Brașov după revolta muncitorească anticomunistă din 1987. Comparat cu Jan Palach, studentul care și-a dat foc în piața Wenceslas din Praga pentru a protesta față de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, Liviu Babeș a arătat cu prețul vieții adevărata față a regimului comunist. Și-a dat foc în văzul a sute de turiști acum 21 de ani, fluturând printre flăcări o pancartă pe care scria "Opriți crima. Brașov = Auschwitz."

Liviu Babeș își dădea foc renunțând la propria viață, lăsând în urmă o fetiță de 11 ani și proiectând în viitor o Românie eliberată de dictatură în care oamenii nu mai erau forțați să moară pentru libertate. Eroul brașovean a crezut întotdeauna că drumul României e altul și că oamenii trebuie să fie liberi. Și a făcut de la nivelul său tot ce putea să facă. A tras semnalul de alarmă într-un tren care oricum avea să deraieze câteva luni mai târziu, în decembrie.

Prin gestul său, brașoveanul semnala lumii întregi falimentul total al comunismului.

Stimați colegi,

Trebuie să recunoaștem că Liviu Babeș, torța vie a revoluției române, este unul dintre foarte puținele dovezi palpabile ale anticomunismului românesc. Din păcate, zborul său în flăcări, pe schiuri, spre moarte, rămâne la două decenii distanță, un semnal pe nedrept uitat. Românii și autoritățile l-au uitat pe cel care a avut puterea de unul singur să se opună prin moarte comunismului.

La Praga, există în memoria studentului ceh o piață "Jan Palach", o statuie, o fundație și un cult care au știut să-l impună la nivel național. Palach rămâne peste ani simbolul rezistenței antitotalitare și un adevărat erou al Cehiei de astăzi.

În România zilelor noastre, în fața crucii lui Liviu Babeș poposește veselă o crâșmă ce răspândește în jur arome de grătar. Este trist că s-a ajuns aici și consider că este datoria noastră să îndreptăm aceste lucruri, și, de aceea, v-aș ruga în acest moment să ținem împreună un moment de reculegere.

 
     

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
   

Domnul Florin Postolachi:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului deputat Florin Postolachi pentru această inițiativă și pentru această declarație politică.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea alin.(2) și (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008 Codul silvic (rămasă pentru votul final);  

Intrăm în ordinea de zi. Primul punct este punctul 7, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(2) și (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008, Codul Silvic.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost inițiat pentru a veni în sprijinul moștenitorilor, adică o familie dacă are mai mulți copii fiecare să poată să beneficieze de dreptul de a moșteni pădurea.

Deci, este un proiect care vizează în primul rând moștenitorii și sperăm că veți fi de acord să-l votăm. E nevoie pentru a face dreptate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea Guvernului se dorește a fi prezentat un punct de vedere.

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului și Pădurilor):

Bună ziua, doamna președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați.

În august 2009, Guvernul a formulat un punct de vedere în care nu susține această inițiativă legislativă. Aș dori totuși să fac precizarea că, în acest moment, sunt foarte multe articole din Codul silvic supuse dezbaterii în comisii. Probabil că acest Cod silvic va trebui un pic revăzut și probabil că pe această cale poate cel mai nimerit e să lansez o invitație comisiei să avem o discuție cu departamentul din cadrul Ministerului Mediului și cu specialiștii noștri, să luăm fiecare articol în parte eventual unde mai sunt astfel de probleme să le reglementăm împreună.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Comisia. Domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi și colege,

Vă prezint raportul comisiei asupra Propunerii legislative pentru abrogarea alin.(2) și (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008, Codul silvic.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(2) și (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008, Codul silvic.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți cei 27 de deputați.

Raportul comisiei a fost adoptat, în unanimitate, în forma prezentată de inițiatori în ședința din 17 februarie 2010.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților și am considerat că trebuie să dăm avizul favorabil, având în vedere însemnătatea prevederii pentru ceea ce înseamnă practica din sistemul silvic.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare. Domnul Tabugan.

 
   

Domnul Ion Tabugan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Ca un inițiator al modificării celor două alineate de la art.34, am considerat că este necesar, având în vedere că acest Cod silvic, Legea 46, votată în 2008, era depășită condițiilor actuale. Și argumentez: cei care au stabilit la vremea respectivă ca să nu se dividă pădurea sub un hectar, au stabilit-o arbitrar. Dacă era s-o facă, trebuia s-o facă undeva la 0,25 de hectare, pentru că de aici în sus se consideră pădure și care intră în fondul forestier național cu toate consecințele ce decurg de aici.

Practica a demonstrat că mii de oameni sunt în instanță sau tacit nu vor să cedeze, frați, surori sau veri, unii altora, partea ce i se cuvine din acel hectar datorită faptului că țin neapărat să aibă un colț de pădure și neapărat să-și intre în dreptul lui de proprietar. Mai mult, în zona de munte, care dumneavoastră știți ce înseamnă pentru noi, românii, țin cu tot dinadinsul și această zonă nu a fost cooperativizată și simțul proprietății este foarte dezvoltat, țin neapărat să aibă bucățica lor de pădure care, la greu, să poată să-i ajute. Poate și la greul din iarna asta i-a ajutat pe foarte mulți, având în vedere că gerul a durat foarte mult.

De aceea, noi am inițiat ca toți cei care sunt în drept să-și primească bucata de pădure și să se facă dreptate, iar cetățenii să nu mai umble în instanță.

Vă rugăm să votați modificarea art.34.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Tinel.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa asta legislativă e foarte bună, pentru că, așa cum a spus antevorbitorul meu, bunul meu prieten Tabugan, încă de la început, stabilirea acelei limite de un hectar dăduse naștere la foarte multe discuții. De ce un hectar și nu 90 de ari, nu un hectar și zece, sau nu 80 de ari? Cine stabilise care erau principiile juridice care limitau suprafața sub care nu poți să divizi proprietatea, mai ales că în art.5 la Codul silvic se spune foarte clar: "Pădurea este acea suprafață care are minim 2500 de metri pătrați". Și noi nu facem altceva decât să corelăm art.5 cu alin.(2) și (3) ale art.34 din Codul silvic. Urmează, așa cum a spus și domnul secretar de stat să ne aplecăm un pic asupra Codului silvic pentru că mai sunt și alte inadvertențe și să le punem în practică, în așa fel încât să transpunem pe verticală și pe orizontală o legislația silvică coerentă.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține inițiativa legislativă și o va vota în consecință.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ioan Muntean, din partea Grupului independenților.

 
   

Domnul Ioan Muntean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc momentul în care s-a făcut această propunere de modificare, când au apărut aceste alineate (3) și (4) la art.34 din Legea 46. Începuse atunci dezvoltarea investițiilor prin pădurea Băneasa și în alte părți, cu case de locuit sau de vacanță și am găsit această formulă de a bloca într-un fel defrișarea suprafețelor cu vegetație forestieră. Or, atunci, nu am gândit ce consecințe va avea legea la proprietarul de drept, un drept constituțional, stabilind noi, aici, de la sine putere, că nu poate fi mai mic de un hectar. Or, se știe foarte bine că majoritatea proprietarilor din zona de deal sau de munte sunt câte 3, 4, 5, 6 moștenitori la 1-1,5 hectare, 2 hectare. Cum putem noi convinge pe ceilalți ca doar unul să fie beneficiarul dreptului de moștenire de la autor, părinți, bunici, fie ce or fi ei, iar ceilalți să primească despăgubire o sumă de bani de la fratele sau sora mai mare sau mai mică care primise hectarul. De aceea, astăzi sunt zeci de nemulțumiri, poate mii de nemulțumiri, nu pot fi cuantificate în instanțele de judecată. Dar până una alta, aceste suprafețe pot să rămână în timp fără proprietari, stimați colegi. Deci, ele pot să rămână în timp fără proprietari.

Singurii care sunt avantajați și pentru că e dreptul lor și Dumnezeu a vrut așa, sunt cei care au zeci, sute, mii de hectare, unde nu se pune problema într-o astfel de situație. De aceea, cred că acel pic la care se referea domnul secretar de stat care trebuie făcut prin Codul silvic nu are nici o legătură cu ceea ce noi astăzi propunem, revenirea la un lucru. Iar restricții pentru cei care ne-au dus la aceste modificări pot fi găsite în alt fel și nu luând dreptul de proprietate, drept constituțional al oamenilor.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Horj, vă rog.

 
   

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori să vă spun că, în momentul în care a apărut această inițiativă legislativă, presa a excelat prin anumiți termeni pe care i-a folosit la adresa inițiatorilor, chiar unul din articole se intitula "Cavaleria apocalipsei". Ce doresc eu să remarc la această modificare adusă Codului silvic, este faptul că, din punct de vedere juridic și teoria clasică asupra dreptului de proprietate specifică că acest drept se extinde până la nivelul oricărei subdiviziuni subsecvente asupra bunului respectiv, doctrina spunând că se consideră că acest drept merge până la fiecare moleculă, electron, proton, atom care compun bunul respectiv, din punct de vedere juridic.

A apărut însă discuția vizavi de ce se întâmplă în condițiile în care, prin subdiviziune, această proprietate va scădea sub 0,25 de hectare. Potrivit legii, se consideră pădure orice suprafață cu vegetație forestieră care are minimum 0,25 de hectare. Și atunci, mulți și-au pus întrebarea: dacă va scădea suprafața sub 0,25 de hectare, se va mai respecta regimul silvic pe această suprafață?

Problema însă este numai de suprafață și este de fapt o falsă problemă deoarece gospodărirea silvică se face asupra întregului trup de pădure. Deci, regimul silvic nu poate fi modificat pentru că se referă la întregul trup de pădure în componența căruia intră și diviziunea de fond forestier la care se poate face referire într-un anumit context juridic.

Așa fiind, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege și recomandăm tuturor parlamentarilor să îl voteze pentru că este absolut necesar și imperios pentru ca să se rezolve multe probleme care au apărut și sunt traduse în justiție fără o rezolvare, în acest moment, normală și legală.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului deputat Horj și cu siguranță votul Grupului parlamentar al PNL va fi foarte important pe acest proiect de lege.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (rămas pentru votul final);  

Punctul 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de investigații și analiză pentru siguranța aviației civile.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul. Din partea Guvernului, vă rog.

   

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al Organizației Aviației Civile Internaționale, trebuie să înființeze un organism independent, responsabil cu investigația tehnică a accidentelor și incidentelor din domeniul aviației civile.

Actele normative europene și internaționale din domeniul aviației civile impun României implementarea cât mai rapidă a acestora, cu scopul întăririi siguranței aeriene și prevenirii producerii accidentelor și incidentelor grave.

Înființarea Centrului de investigații și analiză pentru siguranța aviației civile române asigură la nivel național respectarea legislației și obligațiilor pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene și al Organizației Aviației Civile Internaționale.

În prezent, în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, responsabilitatea investigării accidentelor și incidentelor grave din aviația civilă revine Serviciului investigații transport aerian din cadrul Direcției generale de control și investigații a accidentelor din transporturi care, ca formă de organizare și dotare, nu poate îndeplini la nivelul standardelor impuse de responsabilitățile ce-i revin.

Auditul Organizației Aviației Civile Internaționale pe linie de siguranță aeriană pe care l-a avut România la începutul anului 2009 a scos în evidență faptul că la nivel național nu există un organism de investigare tehnică a accidentelor din domeniul aviației civile, independent din punct de vedere organizatoric și financiar, și impune României rezolvarea acestor deficiențe în regim de urgență.

Având în vedere cele expuse mai sus, propunem înființarea Centrului de investigații și analiză pentru siguranța aviației civile românești, care va asigura îndeplinirea obligațiilor pe care România și le-a asumat ca stat membru al Uniunii Europene, precum și creșterea și menținerea coeficientului de siguranță aeriană la nivel ridicat.

Doamna președinte, am o rugăminte: la raportul comisiei s-a strecurat o greșeală materială. La pct.9 art.6 alin.(3), în raportul comisiei există următorul paragraf: "Sursele proprii CIAS se constituie din transferul sumei de 0,275 euro pe pasager îmbarcat pe aeroporturile din România din tariful pentru supravegherea menținerii obiectivelor necesare siguranței pasagerilor pe aeroporturile internaționale aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română."

Trebuie eliminată partea finală a alineatului, în sensul că acest alineat (3) trebuie să rămână sub următoarea formă: "Sursele proprii CIAS se constituie din transferul sumei de 0,275 euro pe pasager îmbarcat pe aeroporturile din România din tariful pentru supravegherea menținerii obiectivelor necesare siguranței pasagerilor."

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru industrii, vă rog. Domnul deputat Mircea Marin.

 
   

Domnul Mircea Marin:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de investigații și analiză pentru siguranța aviației civile.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.(1) pct.1, din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. De asemenea, proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru muncă și protecție socială, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de investigații și analiză pentru siguranța aviației civile, instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin reorganizarea Serviciului Investigații Transport Aerian din cadrul aceluiași minister, serviciu care se desființează.

Comisia pentru industrii și servicii a examinat proiectul de lege în ședința din 17 februarie 2010. la dezbateri au participat, în calitate de invitați din partea Ministerului Transporturilor, domnul secretar de stat Marin Anton și domnul Alexandru Ciucă, șef serviciu.

Au fost prezenți toți cei 27 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să înainteze plenului Camerei Deputaților raportul favorabil asupra acestui proiect de lege.

Comisia este de acord și susține corectarea acelei erori materiale de la art.6, poziția 9, pct.3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt.

Prin urmare, intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de investigații și analiză pentru siguranța aviației civile.

Dacă sunt observații. Nu sunt.

La punctul 2 sunt observații. Nu sunt.

Dacă la punctele 3 și 4 sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

La punctul 5, observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 7, 8 și 9, dacă sunt observații. Nu sunt.

La punctul 9 este precizarea consemnată în stenogramă.

La punctul 10 dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La punctele 11, 12 și 13, dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

Punctul 14, observații. Nu sunt. Adoptat.

Punctele 15, 16 și 17, dacă sunt observații pe aceste puncte. Nu. Adoptate.

La punctul 18, observații. Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

Trecem acum la o serie de proiecte care au propunere de respingere în comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României (rămasă pentru votul final);  

Punctul 9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind statutul corpului diplomatic și consular al României.

Comisia propune respingerea.

Inițiatorul nu dorește să intervină. Nu sunt intervenții din partea grupurilor.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.5 al Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (rămasă pentru votul final);  

Punctul 10. Propunerea legislativă pentru completarea art.5 al Legii nr.544 din 2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor. Nu sunt.

Din partea grupurilor. Nu sunt.

Comisia propune respingerea.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (rămasă pentru votul final);  

Punctul 11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Comisia propune respingerea.

Inițiatorul dorește să intervină.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Împreună cu mai mulți colegi am încercat să venim în sprijinul românilor din afara granițelor țării. Deocamdată, situația financiară a României nu ne permite să venim cu astfel de facilități, așa că sperăm ca de anul viitor să se îmbunătățească și să reluăm acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții nu sunt.

Așa cum spuneam, comisia propune respingerea.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.11/1991 privind combaterea concurenței neloiale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 12. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.11/1991 privind combaterea concurenței neloiale.

Nu sunt intervenții din partea inițiatorilor.

Nici grupurile parlamentare nu solicită să intervină.

Comisia propune respingerea.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii 335 a camerelor de comerț din România, publicată în Monitorul Oficial al României nr.836 din 6 decembrie 2007 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.335 a camerelor de comerț.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt solicitări pentru intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit.b) și c) ale art.19 din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate (rămasă pentru votul final);  

Punctul 14. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) și c) ale art.19 din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate

Nu sunt solicitări pentru intervenții.

Comisia propune respingerea.

Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România (rămas pentru votul final);  

Punctul 15. Proiectul de Lege pentru completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt solicitări pentru intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent (rămasă pentru votul final);  

Punctul 16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt solicitări de intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind întărirea disciplinei contractuale între comercianți și furnizori (rămasă pentru votul final);  

Punctul 17. Propunerea legislativă privind întărirea disciplinei contractuale între comercianți și furnizori.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Grupurile, de asemenea.

Comisia propune respingerea.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea Direcției pentru medicină sportivă în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului și pentru adoptarea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Medicină Sportivă, a policlinicilor teritoriale și a cabinetelor de medicină sportivă (rămasă pentru votul final);  

Punctul 18. Propunerea legislativă pentru înființarea Direcției pentru medicină sportivă în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului și pentru adoptarea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Medicină Sportivă, a policlinicilor teritoriale și a cabinetelor de medicină sportivă.

Comisia propune respingerea.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Grupurile, de asemenea.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari și a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari (rămase pentru votul final);  

Punctul 19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari.

Comisia propune respingerea.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Am inițiat acest proiect de lege pentru a veni în sprijinul pensionarilor.

după cum se știe, conform unor date oficiale pe care le avem de la Ministerul Transporturilor, doar 11% dintre pensionari își decontează acele tichete de călătorie neutilizate pe calea ferată.

Așa cum am văzut în ultimele zile, deja a început să se facă "trafic", între ghilimele, încep să fie vândute la negru și să se ocupe cu totul altcineva de acele tichete decât posesorii lor.

Am ajuns să vedem că persoane de peste o sută de ani circulă toată săptămâna și sunt multe alte cazuri, drept pentru care propunerea noastră a venit în sprijinul eliminării unor asemenea practici.

Dar, deocamdată, bugetul de stat îmi spune că nu poate să susțină acest proiect de lege. Însă, ce s-ar întâmpla dacă fiecare pensionar ar circula?

Rămâne o problemă pe care trebuie s-o avem în vedere și să o rezolvăm cât mai repede.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunii de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică (rămasă pentru votul final);  

Punctul 20. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunii de creatori legal constituite și recunoscute ca persoană juridică de utilitate publică.

Nu sunt intervenții din partea inițiatorilor, nici din partea grupurilor politice.

Comisia propune respingerea.

Prin urmare, se va da un vot în cadrul sesiunii de vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 21. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Comisia propune respingerea.

Grupurile, de asemenea, nu solicită intervenții.

Prin urmare, merge la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit.b) a alin.(1) al art.11 din Ordonanța Guvernului nr.28/2009 privind registrul agricol (rămasă pentru votul final);  

Punctul 22. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.d) a alin. (1) al art.11 din Ordonanța Guvernului nr.28/2008 privind registrul agricol.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt solicitări de intervenții.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind etichetarea produselor care conțin organisme modificate genetic (rămasă pentru votul final);  

Punctul 23. Propunerea legislativă privind etichetarea proiectelor care conțin organisme modificate genetic.

Nu sunt solicitări din partea inițiatorilor pentru intervenții.

Grupurile, de asemenea, nu solicită intervenții.

Comisia propune respingerea.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(2<SUP>1</SUP>) al art.6 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 24. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (21) al art.6 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Din partea inițiatorului, domnul Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Împreună cu mai mulți colegi din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice am venit cu această inițiativă legislativă. Dar, în urma discuțiilor din comisie, am constatat că se impun și alte modificări, drept pentru care suntem de acord, am propus respingerea acestei inițiative, pentru a o reface și a rezolva mai multe probleme printr-un proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Comisia propune respingerea.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a art.47 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 25. Propunerea legislativă de modificare a art.47 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt intervenții din partea inițiatorilor și nici din partea grupurilor parlamentare.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru acordarea unor tichete cadou de Paști și de Crăciun pensionarilor (rămasă pentru votul final);  

Punctul 26. Propunerea legislativă pentru acordarea unor tichete cadou de Paști și de Crăciun pensionarilor.

Comisia propune respingerea.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de acordarea, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun, a unor tichete cadou pentru pensionari.

Din păcate, în acest an, Guvernul nu-l poate susține. Este un efort prea mare și nu va putea susține acest proiect. Probabil, din anii următori o să reușim măcar o parte din acele tichete să fie acordate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Dragi colegi,

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi supusă dezbaterii astăzi. Vă reamintesc că la ora 12,30 este sesiunea de vot final. Ne revedem atunci.

după pauză

*

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să începem sesiunea de vot final.

Vă rog să luați loc și să pregătiți cartelele.

Domnule Toader, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur, este un moment foarte important și comportamentul colegilor noștri de la PSD și PNL ne obligă să fim foarte corecți și atenți, motiv pentru care v-aș ruga, doamna președinte, să solicitați apel nominal.

În acest fel, putem să știm exact care este numărul de parlamentari în sală.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul secretar Pardău va face prezența.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - absent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - absent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin-Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - absent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - absent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Bălan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - absentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - absent
- Berci Vasile - absent
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeș Dumitru - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László -
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - prezent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - absent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - absent
- Budurescu Daniel-Stamate - absent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - absent
- Burcău Doina - absentă -
- Burlacu Cristian-Ion - prezent -
- Burnei Ion - absent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - absent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - absent
- Chisăliță Ioan-Narcis - - absent
- Chițoiu Daniel - absent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - absent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - absent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - absent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - absent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - absent
- Cristea Victor - absent
- Cristian Horia - absent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - absent
- Dobre Cristina-Elena - Prezentă
- Dobre Victor-Paul - absent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Donțu Mihai-Aurel - absent
- Dragomir Gheorghe - absent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - absent
- Drăghici Sonia-Maria - absentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrică George Ionuț - absent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - absent
- Dușa Mircea - absent
- Edler András-György - prezent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - absent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - absent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - absent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - absentă
- Geantă Florian-Daniel - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - absent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - absent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - absentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - absent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloșin Florentin - absent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - absent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob-Ridzi Monica Maria - absentă
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - absent
- Iordache Luminița - absentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Jolța Nicolae - absent
- Kelemen Atilla Béla-Laszlo - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea -
- Luca Ciprian-Florin - absent
- Lup Mircea Silvestru - absent
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - absent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - absentă
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - absent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mocanu Adrian - absent
- Mocanu Vasile - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Morega Dan Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - absent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - absentă
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - absent
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Dan - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - absent
- Niță Constantin - absent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - absent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - guvern
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - absent
- Pál Árpád - prezent
- Palașcă Viorel - absent
- Palăr Ionel - absent
- Paleologu Theodor - prezent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - absent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - absent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - absent
- Pocora Cristina-Ancuța - absentă
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Georgian - absent
- Pop Virgil - absent
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian-Marius - absent
- Popeangă Vasile - absent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rățoi Neculai - absent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - absent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - absent
- Roșca Lucreția - absentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - absentă
- Săniuță Marian-Florian - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian -
- Scutaru Adrian George - absent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - absent
- Solomon Adrian - absent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - absent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - absent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - absent
- Stroe Ionuț-Marian - absent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroe Radu - absent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - absent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - absent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș Gheorghe-Mirel - absent
- Tărâță Culiță - prezent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiș Ioan - era, nu-l mai văd - absent
- Tița -Nicolescu Gabriel - prezent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai - absent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - absentă
- Țaga Claudiu - absent
- Țintean Ioan - absent
- Țîmpău Radu Bogdan - absent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - prezentă
- Uioreanu Horea-Dorin - absent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - absentă
- Vasile Aurelia - absentă
- Vasilică Radu Costin - absent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - absent
- Vlădoiu Aurel - absent
- Voicu Mădălin-Ștefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

Dacă-mi dați și mie voie pe procedură, cu permisiunea dumneavoastră? Vă mulțumesc mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule Voinescu, care stați pe locul Partidului Social Democrat, și domnule Gheorghe Albu, care stați pe locul Partidului Social Democrat, împreună cu distinsa noastră colegă, vă mulțumim că ați venit la Partidul Social Democrat.

Dragi colegi, aș avea două rugăminți la dumneavoastră: prima, să-i îndreptați coloana domnului Pardău, să stea drept și să se uite la dumneavoastră, când ridicați mâna, că era atât de aplecat, încât am crezut că vrea să citească aici, "speaker request". Am fost speriat, mai ales că domnia sa l-a strigat prezent pe domnul Firczak, care abia acum a ajuns, și pe domnul Marian Sârbu, care nu este în sală.

Și pot să vă mai spun câteva exemple, dar nu aș vrea să-l pun într-o postură delicată pe distinsul meu coleg, care este secretar al Camerei Deputaților și pe care eu el apreciez.

Dar, hocus, pocus, preparatus, unde-i domnul Firczak? Hocus, pocus, preparatus - unde este domnul Marian Sârbu?

Și aș vrea să vă spun ceva: cum vă numiți, cum vă adunați, cum vă scădeți, nu aveți mai mult de 160. Nu vă supărați pe mine. Dacă vreți să treceți... 170, dacă strigați dumneavoastră, poate scoateți ceva din buzunare, mai aveți trei cartele în plus, stricați sistemul.

De obicei, în momentele în care dumneavoastră ați cerut să număr, chiar dacă noi am fost în pierdere, ca Partid Social Democrat și Partid Conservator, am recunoscut când ați fost mai mulți. Și nu mi-e rușine să o spun. Asta e! Jocul democratic permite.

Astăzi nu sunteți în cvorum. O să strigați că sunteți în cvorum. Nu-i o problemă, este un avantaj pentru noi la contestarea la Curtea Constituțională.

Vreți să fiți 220, 332, 331, nu-i o problemă. Dați un proiect de hotărâre a Parlamentului și noi îl acceptăm, adică dumneavoastră, că, în afară de mine, care mă obligă funcția pe care o am, restul, după cum observați, nu este în sală, ca să folosesc un termen plăcut pentru dumneavoastră.

Dragi colegi,

Cu tot respectul, și eu am citit de multe ori prezența. Niciodată nu mi-am permis să strig prezent pe cineva care este absent în sală. (Vociferări.) Probabil pe dumneavoastră, domnule deputat, și îmi cer scuze dacă am făcut-o, dar nu-mi amintesc să mă fi contestat cineva.

Deci, sunteți 160, adunați-vă, strângeți-vă, dați sfoară în țară, mai luați ceva și declarați "independenți", ca să deveniți 168.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Pardău.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Chiar dacă nu cred că este cazul să intrăm în polemică, vreau să vă spun că atunci când am strigat numele domnului ministru Sârbu, n-am spus nici prezent, nici absent, iar în situația mea figurează absent.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult. Era de așteptat să se întâmple, dar în același timp cu toții știm, de ieri, că există un spectacol pe care trebuie să-l urmărim, un spectacol politic care oricum nu le face cinste celor care îl prestează.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

În urma apelului nominal a reieșit o prezență de 174 de deputați în sală. (Aplauze.)

 
Supunerea la votul final:  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Trecem acum la vot.

Domnule Toader, intervenție pe procedură aveați?

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte, apelul nominal a consfințit numărul. Dacă votăm deschis, eliminăm eventualele suspiciuni privind cartelele... Domnule Zgonea, te rog să nu... Și vă dau un exemplu: marțea trecută, la votul pe cartelă, opt colegi de-ai mei prezenți în sală au apărut că nu au votat, inclusiv eu. Cred că m-ați văzut când am votat! Și atunci, aceasta este! Puteți să numărați, stăm cu mâinile sus cât vreți dumneavoastră, dar nu vreau ca pe un listing, poate întâmplător, pe un buton apăsat sau neapăsat să apară o diferență. Am făcut prezența nominală, îi știm pe toți în sală, mai întrebați o dată dacă Gheorghe, Ion sau Vasile este pe aici, ca să fiți sigur, monitorizați-ne și restul, la numărătoare, fiți sigur că așa ieșim. Nu începeți cu doi la primărie, doi la prefectură, că nu este nevoie.

Vă rog, doamna președinte, având în vedere apelul nominal, să mergem pe vot deschis și stăm cu mâinile sus până ne numără domnul Zgonea.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Toader, eu zic să o invitați și pe doamna Marinela, din spate, de la "Realitatea", și pe distinșii mei colegi, poate votează și domniile lor, că n-ar fi o problemă, și pe doamna de sus, de acolo o rog frumos și pe domnul fotograf și domnul Gheorghiu, de la "Cotidianul", poate vin și ceilalți colegi, să fiți 174. Dar, domnule lider de grup, cu tot respectul...

Articolul scrie...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Să-i salutăm prezența în sală și a domnului Calimente.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Calimente e în trecere, cum e Vântu pe la dumneavoastră, așa, cum este ideea pe la dumneavoastră este și dânsul prin sală, pe aici.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule lider de grup Mircea Toader,

Dați-mi și mie articolul din Regulament, pe care dumneavoastră vă bazați în momentul în care doriți suspendarea votului electronic, atât de mult cerut și atât de mult țipat de către liderul dumneavoastră spiritual, de domnul Boc, președintele dumneavoastră de partid, că așa trebuie să votăm în România, că așa trebuie să fie Parlamentul, ca să știm... Spuneți-ne și nouă de ce astăzi și acum această lege, în care 5.000 de oameni îi băgați ca funcționari publici pe gâtul românilor și pe 100.000 îi dați afară din funcția publică, trebuie astăzi noi să o votăm cu mâna ridicată? Unde este articolul acesta de Regulament, în care dacă s-a făcut prezența solicitată de dumneavoastră, aceasta înlocuiește votul electronic? Dacă dumneavoastră îmi prezentați, eu îmi cer scuze față de dumneavoastră și vă rog frumos să votați cu două mâini, nu cu una! Cu două mâini! Vă rog frumos! Să abrogăm toate legile în care orice om care nu este PD-L-ist a îndrăznit în România 2010 să aibă funcție publică! Să-i suspendăm pe toți, și dacă nu putem să-i suspendăm, măcar să-i dăm afară!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Toader, de a ne exprima prin vot... Deci, votul poate fi exprimat în mod deschis, prin ridicare de mână sau cu cartelă electronică. Pentru astăzi domnul Toader a propus această procedură.

Vă supun la vot.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu 170 de voturi pentru și 2 abțineri s-a aprobat.

Pe procedură domnul Zgonea își explică votul, după care și-l explică și domnul Sever Voinescu.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu vă supărați, aceasta este regula parlamentară. Dacă nu, poate vreți să ne bateți, vreți să ne certați, să ne tundeți, ce vreți să ne faceți?!

Domnilor colegi, haideți să nu exagerăm. Eu am cerut procedural și legal liderului de grup să ne prezinte articolul din Regulament pentru care doamna președinte, care este obligată să respecte Regulamentul, supune la vot ceva ce nu este permis.

Domnule Rogin, de la dumneavoastră până aici, poate învățați și Regulamentul. Strigarea prezenței la vot nu exonerează Camera Deputaților de votul electronic, care este obligatoriu, doar dacă se strică sistemul sau dacă un lider de grup cere vot nominal pentru fiecare persoană, atunci se poate schimba. Nu poți să schimbi un vot care funcționează electronic și care a fost cerut și de dumneavoastră, când erați în opoziție, pentru transparență și pentru ca fiecare cetățean care v-a ales în colegiu să știe cum votează, îl schimbați astăzi ca să puneți 6.000 de oameni. Dați-mi dumneavoastră, ca lider de grup, acest articol și eu nu am o problemă...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Zgonea!

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

...dar prezentați-mi-l, vă rog frumos!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să vorbiți mai încet că deranjați sala, urlați efectiv... Putem să ne adresăm și civilizat, ca să ne exprimăm punctele de vedere.

 
   

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte,

Eu vreau să citez... O secundă! "..un singur articol, pe care domnul Zgonea, cu Regulamentul în mână nu-l vede, nu-l știe.

Articolul 141 alin.(1): "Deputații sunt obligați să fie prezenți la lucrările Camerei..."

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Oltean, domnul Nicolicea. Dar eu cred că, cu tot respectul și dragul pe care-l am față de dumneavoastră, nu este cazul să intrați... știm cu toții că nu aceasta scrie în Regulament!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Am să fiu foarte scurt, deși domnul Zgonea încearcă să reprezinte un partid astăzi, aici, obstrucționând, de altfel, lucrările votului final.

Articolul 123 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților: "Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice. Celelalte modalități de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea președintelui de ședință sau a unui lider de grup".

Domnul Mircea Toader a propus votul deschis, prin ridicare de mâini, s-a supus această propunere plenului Camerei, s-a aprobat, suntem în deplinătatea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților.

Îl rog pe domnul Zgonea să nu ne mai blocheze activitatea de vot final și să își facă doar acea atribuție de a număra votul și de a se asigura că suntem în cvorumul legal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Aceasta încercam să vă spun și înainte de intervenția dumneavoastră. Vreau să vă asigur că în momentul în care se încalcă Regulamentul voi fi prima care sesizez acest lucru. Suntem în termenii absolut regulamentari.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.590/2003 privind tratatele (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional); Și acum, dragi colegi, vă propun să intrăm în sesiunea de vot final.

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 590/2003 privind tratatele. Este lege organică.

Propunerea legislativă se consideră adoptată, pentru că termenul de dezbatere și vot final a fost depășit.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici. Este lege organică.

Voturi pentru? 172 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată.

Explicație vot, domnul Ioan Oltean. (Aplauze.)

   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sincer, regret că partidul care a participat din plin la modificarea Ordonanței nr.105 în plenul Camerei Deputaților astăzi lipsește de aici, într-un moment foarte important, când noi punem de acord normele deciziei Curții Constituționale cu ceea ce Guvernul dorește să realizeze prin aplicarea prevederilor Legii nr. 188. Artizanul principal al modificării Ordonanței nr. 105 a fost deputatul PSD Mircea Dușa. Îmi amintesc exact cum la Comisia pentru administrație publică a venit cu principalele modificări, pe care, ulterior, Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale.

Mi se părea firesc ca astăzi acest partid să fie prezent în sală și să ia parte, în mod direct, la actul de modificare și de compatibilizare a prevederilor Deciziei Curții Constituționale cu Legea nr. 188.

De demagogie suntem sătui. Partidul Social Democrat a făcut prea multă demagogie, iar noi astăzi vrem să facem legi care să poată fi aplicate. De aceea, mă bucur că partidele și grupurile parlamentare care constituie majoritatea parlamentară astăzi au fost prezente într-un număr suficient de mare pentru ca această lege organică să treacă, iar ea să producă cât mai repede efectele dorite de către noi.

Îl mai asigur pe domnul Zgonea că prin punerea în aplicare a acestei legi nu se disponibilizează 100.000 de funcționari publici, așa cum a spus domnia sa cu câteva minute mai înainte. Nu înțeleg de ce ținem neapărat să dezinformăm opinia publică! Nu înțeleg de ce ținem neapărat să denaturăm realitățile? Ca parlamentari, suntem în măsură și suntem obligați să vorbim pe fapte și pe realități pe care nu le putem contesta.

De aceea, Partidul Democrat Liberal a votat astăzi pentru și toate celelalte grupuri parlamentare, într-un consens, evident incontestabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Guvernul PD-L - PSD a debutat cu stângul, făcând câteva ordonanțe de urgență neconstituționale. Evident că Parlamentul este în măsură și este obligat să le îndrepte.

În decursul timpului, Curtea Constituțională a atras atenția, printr-o scrisoare, că procedura prin care se pun în acord textele declarate neconstituționale este o procedură neprecizată în regulamente și destul de greoaie. Situația în care ne-am aflat acum s-a datorat faptului că termenul de 45 de zile aproape că fusese depășit și, prin urmare, aveam de luat o decizie cu o rapiditate care era constrânsă de acest termen limită.

Pe viitor este nevoie de modificarea Regulamentului, pentru o procedură specială în cazul textelor declarate neconstituționale. Urmările în societate sunt deosebit de mari, dar ele nu se datorează legii aprobate astăzi, ci ordonanțelor care au fost declarate neconstituționale. Parlamentul astăzi nu a făcut decât să rezolve o situație care nu era constituțională.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

N-am vrut să intervin în momentul în care dumneavoastră, într-o interpretare exhaustivă a Regulamentului, ați propus începerea votului final cu o întârziere destul de mare. Și, dacă ar fi după mine, să vă întreb cu privire la Regulament, cine ar trebui să prelungească, în primul rând, prezența noastră azi în sală, pentru că votul final trebuia să înceapă la 12,30?

Dumneavoastră trebuia, înainte de a începe votul final, să cereți acestor colegi ai noștri, care sunt astăzi prezenți, 172 plus, minus șapte, 167, câți vreți dumneavoastră... O extindere a timpului pentru votul final, în așa fel încât noi să intrăm în legalitate...

A doua chestiune pe care vreau să v-o spun este legată de Legea nr. 188, proiectul de lege. Și îmi pare rău că distinsul meu coleg, domnul Oltean, mi-a spus ceva astăzi ce este legat așa, de o mană cerească. Am aflat astăzi, cu stupoare, că parlamentarul face ordonanțe de urgență.

Sunt consternat astăzi și vă felicit, domnule vicepreședinte al Camerei, că ne-ați spus că în locul Guvernului Boc parlamentarul face ordonanțe de urgență. Probabil că Ordonanța nr. 105 a făcut-o Guvernul PSD, dar poate citiți și istoria prezentată de către mass-media, să vedeți că în acel moment Partidul Social Democrat nu mai era la guvernare.

A doua chestiune extrem de importantă. Această lege, domnilor colegi, bagă pe gâtul funcționarului public câteva mii de membri de partid, pe care Curtea Constituțională, în înțelepciunea ei ne-a atras atenția că nu putem să-i transformăm peste noapte în funcționari publici.

Această lege, la un articol, 87, vă dă dumneavoastră și Guvernului Boc voie ca șase luni de zile să-i țineți acolo, deși ei de sâmbătă nu mai au drept de semnătură.

Pe de altă parte, domnul Șeitan, împreună cu domnul Vlădescu și cu domnul Boc ne spun că vor fi 10%, 15%, 12%, oricum nu mai puțin de 10% din funcționarii publici din România care pleacă acasă. Și dacă adunăm câți funcționari publici avem, conform agenției pe care dumneavoastră o conduceți, o să vedeți ce înseamnă 10%. Și poate atunci o să-mi dați dreptate. Pe de o parte, dăm aproape 100.000 de oameni afară și, pe de altă parte, câteva mii de oameni cu carnet portocaliu, împotriva Deciziei Curții Constituționale îi introducem în funcția publică, cu condiția ca în următoarele șase luni de zile să devină funcționari publici. Aceasta este rușinea acestei legi!

Noi nu am cerut nimic ilegal! Am cerut să fie dezbătută în cadrul comisiei, am cerut să fie dezbătută în cadrul plenului, de toate grupurile parlamentare, pentru că toți suntem răspunzători pentru funcția publică, domnule fost președinte al Comisiei pentru administrație.

"Justiție și afaceri interne" a fost unul dintre dosarele cele mai grele, iar statutul funcționarului public a fost obligatoriu și s-a privit cu multă atenție în perioada 2001-2004, când și dumneavoastră, fiind în opoziție, ați participat activ și tot ceea ce ați propus v-am ascultat.

Ce n-ați reușit atunci, am încercat de fiecare dată în Comisia pentru administrație să nu fim politicieni, ci să fim membri ai Comisiei pentru administrație. Din păcate, această rușinoasă mișcare pe care dumneavoastră o faceți astăzi și pe care nu o înțeleg, sincer, nu înțeleg de ce trebuie să încălcăm noi legea, parlamentarii, pentru că celor pe care dumneavoastră i-ați pus în funcție le-a expirat mandatul sâmbătă? Aceasta este singura motivație: apartenența la o anumită culoare politică! Și este rușinos. Vă spun sincer că nu mă așteptam. Era o modalitate simplă ca ieri, Biroul permanent să ceară comisiei să lucreze în paralel. Perfect legal! Venea cu un raport, astăzi dezbăteam, dar dumneavoastră ați vrut să puneți pumnul în gură opoziției, să treceți o lege care nu are niciun avantaj.

  1. Comisia - și să fie reținut și pentru dumneavoastră - nu a fost convocată conform Regulamentului. Biroul permanent al comisiei nu a stabilit ordinea de zi.
  2. A fost convocată cu 24 de ore înainte, de către președinta comisiei, aceasta confundând convocarea parlamentarilor cu stabilirea atribuțiilor de către biroul comisiei.
  3. A fost introdus un raport luat neregulamentar, a fost cerut Biroului permanent să fie introdus suplimentar pe ordinea de zi. Biroul permanent a refuzat și a fost supus plenului, când cele două grupuri parlamentare au părăsit...

Am atras atenția că din punct de vedere juridic, constituțional și regulamentar majoritatea este dată de liderii grupurilor politice PSD+PC+PNL. Așa scrie în Constituție! La începutul mandatului, configurația inițială. Nu vreți nici acest lucru. V-am atras atenția că nu contează o zi sau două și vă rugăm să ne lăsați să ne spunem punctul de vedere. Dorim o lege, Legea nr. 188, modificată, nu ca întotdeauna în România - să legifereze Curtea Constituțională.

A avut Guvernul dumneavoastră 45 de zile la dispoziție să vină cu o propunere. N-a venit! A venit cu una care și pe fond este neconstituțională și ne-ați mai dat și argumente pe formă.

De aceea o vom contesta la Curtea Constituțională, împreună cu colegii liberali, pentru că așa ceva nu merge.

Am greșit când am făcut Ordonanța nr. 37 și ne-am lăsat păcăliți de PD-L, la care modelul de promovare politică este, indiferent de culoare: "PD-L-istul meu poate să fie pus doctor la judecătorie, judecător la spital!" Dacă se poate, să punem un doctor ginecolog la agricultură! Am greșit și am recunoscut! Ne-a spus de două ori Curtea și v-a spus dumneavoastră, când sunteți singuri cu UDMR-ul și continuați în greșeală. Nu m-ar deranja dacă nu dați, pe de o parte, afară 100.000 de oameni și, pe de altă parte, băgați 10.000 de membri PD-L care să conducă.

Rușinea pe care vreau să v-o mai ridic este cea legată de faptul că astăzi aveți pe aceeași funcție trei oameni: un fost pnl-ist, un fost psd-ist sau pd-l-ist și un actual pd-l-ist. Nu mai știe nimeni din subordine de cine să asculte! Și niciunul dintre cei trei nu are curaj să semneze, pentru că este vorba de viața lui. Eu știu că nu aveți răbdare... Sunt și alte funcții pe care puteți să le aveți, dacă nu aveți răbdare în Parlamentul României.

Doamnă președinte, pe regulament. Vă cer să cereți colegilor dumneavoastră care sunt majoritari, după cum spuneți dumneavoastră, prelungirea programului de lucru, domnule lider, și după aceea vă cer să revotați cele două proiecte de lege, care au trecut prin votul dumneavoastră pentru că nu erați în programul de lucru. Și o să deschideți o cutie a Pandorei, în care s-ar putea ca alte guverne să vă cheme la două noaptea. Și văd că sunteți cam obosiți și sunteți cam populari și nu vă place munca.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înainte de a da cuvântul următorului vorbitor, aș fi vrut să-i fac această precizare între patru ochi domnului Zgonea, dar cred că este mai corect să o știe plenul în ansamblu. Membrii Biroului permanent care participă la ședințe și ascultă ce se vorbește ar fi știut și n-ar fi venit în fața dumneavoastră să vă spună că trebuie să prelungim programul de lucru, când el este trecut în program începând cu ora 12,30 și până la finalizarea sesiunii de vot final. Aceasta, un membru al Biroului permanent ar fi știut. (Aplauze.)

Domnul Mircea Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Mi-ați luat din spusele pe care aveam de gând să le spun și eu. Așa este, nicăieri și niciodată Biroul permanent, la votul final nu a stabilit un termen final. Ba, mai mult decât atât, dacă au fost și dezbateri cu vot final, până la finalizare.

Sigur că domnul Zgonea, cu toată pledoaria pe care a făcut-o, nu a făcut altceva decât a încerca, nereușit, este adevărat, ca poziție pe care a avut-o dânsul, să mențină în funcție și dorința să mențină în funcție funcționari publici clar cu statut de membri PSD. Și dacă vroiam într-adevăr să politizăm, domnule Zgonea, eliminam prevederea din art. 161, când foarte mulți funcționari publici sau funcționarii publici nu au voie să dețină o funcție politică de conducere. Vă atrag atenția că în perioada când a apărut art. 161 foarte mulți membri PSD, funcționari publici, erau cu funcții de conducere în Partidul Social Democrat, în stare de incompatibilitate. Eu am făcut la vremea aceea nu știu câte interpelări, fără nici un succes. Așa că noi, într-adevăr, vrem să depolitizăm, într-adevăr vrem să stabilizăm și nu numai atât, toată pledoaria pe care a făcut-o și îi spun pledoarie, că mai mult a semănat a deputat decât a parlamentar, putea să fie făcută la dezbaterea acelei legi.

Mai mult decât atât, chiar dacă, susținând că comisia nu a anunțat la timp, aveam toată puterea ca noi, Parlamentul, să luăm fiecare amendament în parte, inclusiv cele respinse să fie susținute. Și dacă în plenitudinea acestui for se accepta un astfel de amendament, sigur că putea să treacă.

Această modalitate lașă, până la urmă, de a nu participa și de a folosi tribuna Parlamentului numai pentru a justifica o serie de măsuri politice pe care le dorește PSD-ul, nu este corectă.

Este adevărat, când eram împreună cu PSD-ul, aceasta a fost solicitarea, haideți să stabilizăm o dată nivelul politic în care să fie, fie de ăla, fie de celălalt.

Nu, stimați colegi, noi am decis și nu numai că am decis și susținem acest lucru: cel care este funcționar public de conducere nu trebuie să facă politică și nu va face. Și dacă dumneavoastră veți găsi pe viitor un altfel de funcționar public de conducere sau chiar dacă este simplu funcționar public, că are o funcție de conducere în Partidul Democrat Liberal, suntem gata să ne retragem cuvintele.

Până atunci, domnule Zgonea, acceptați ceea ce am dorit și ceea ce vrem să facem noi și fiți convins că aceasta vrem, cu bună-credință. Nimeni nu va putea să intre în Corpul Funcționarilor Publici, decât pe condițiile stabilite de lege. Dar foarte bine știți că foarte mulți funcționari publici, atunci când a apărut legea, aveau carnet roșu. Având carnet roșu, au rămas în continuare în rezerva de cadre a Partidului Social Democrat ca, oricând, să ocupe o funcție.

Faptul că dumneavoastră ați condus destinele acestei țări cea mai lungă perioadă de timp, faptul că odată cu apariția acestor legi, dumneavoastră ați avut ocazia ca foarte mulți oameni susținuți de dumneavoastră politic sau membri marcanți să rămână în diferite funcții, vă permite acum să ne admonestați pe noi.

Domnule Zgonea și stimați colegi ai PSD-ului care vă uitați la televizor, noi vrem, într-adevăr, să depolitizăm, noi vrem, într-adevăr, să nu mai existe o funcție publică decât cea care trebuie făcută și respectată. Și încă un lucru pe care l-am prevăzut în lege: nu este permis ca un funcționar public de conducere să se opună, într-o formă sau alta, deciziei guvernamentale. El este un funcționar și trebuie să respecte deciziile guvernamentale. A avea în funcție publică oameni de conducere care nu doresc altceva decât să blocheze inițiativele Guvernului, nu este corect. Acest lucru l-am subliniat și l-am prevăzut în lege, iar celelalte sublinieri pe care le-ați făcut dumneavoastră și în Biroul permanent, și colegii dumneavoastră, am simplificat și multe dintre prevederile legii vechi, am descentralizat. Știți foarte bine că una dintre problemele pe care le-au avut colegii noștri în funcția publică era că trebuiau să vină la concursuri, la București. I-am transmis pe toți în teritoriu. Aceea nu ați spus-o! Spuneți numai ceea ce vă convine dumneavoastră!

Și, ca să nu țin în continuare colegii mei, vă rog să aveți în vedere că această lege va pune, într-adevăr, temelia unei funcții publice corecte, la care trebuie să mai adăugăm să fim și noi corecți când facem analiza celor care sunt în funcția publică. Nu am văzut - și am fost la Ministerul Administrației și Internelor - funcționari publici care primesc eventual calificativ negativ, dovedind, încă o dată, că încă avem de schimbat din mentalitățile noastre.

Și, doamna președinte, ca să închei, ultimul lucru, domnule Zgonea, în Constituție scrie foarte clar: birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere, nicidecum inițială. Configurația politică a Camerei Deputaților arată altfel decât inițial. Nu din vina noastră. Niciun membru al PD-L nu a plecat la grupul independenților. Dumneavoastră ați avut problemele dumneavoastră în partid. S-a format acest grup, au această posibilitate și, până la urmă, dreptul de reprezentare a celor care sunt în colegiul lor le permite și le dă dreptul să aibă o opinie în Parlament, nu să fie simple anexe politice.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și pentru precizările pe care le-ați făcut în legătură cu această lege. Cred că în momentul acesta este clar pentru toată lumea care este miza acestei legi.

Domnul Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Într-adevăr, domnul Toader are dreptate. Configurația politică prevăzută de Constituție este configurația Camerei, și nu configurația inițială; 2. Curtea Constituțională nu legiferează; 3. dacă ar legifera, nu ne-am mai adresa ei, pentru a face examinarea constituționalității unor legi; 4. dacă aceste ordonanțe au fost declarate neconstituționale, postul respectiv, dintre cele trei persoane, în niciun caz nu va fi ocupat de către un membru al PSD, pentru că a fost numit în baza unei ordonanțe neconstituționale. Se pare că zbaterea este pentru repunerea la loc a membrilor PNL; 5. întârzierea programului de lucru nu înseamnă prelungire.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă propun să revenim la ordinea noastră de zi, nu înainte de a face precizarea că, în conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Supunerea la votul final: Proiectul de Lege privind accesibilizarea fondului forestier național (adoptat);

Cu aceasta, trecem la punctul 3 - Proiectul de Lege privind accesibilizarea fondului forestier național.

Este lege ordinară.

Voturi pentru? 169 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Legea creditului agricol pentru producție nr.150/2003 (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Legea creditului agricol pentru producție nr.150/2003.

Este lege ordinară; Cameră decizională.

Voturi pentru? 171 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(2) și (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008 Codul silvic (adoptată);

5. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (2) și alin. (3) ale art.34 din Legea nr.46/2008 Codul silvic.

Este lege organică.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile.

Este lege ordinară.

Voturi pentru? 172.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României (respinsă);

7. O nouă lege organică - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României.

Se supune la votul final adoptarea propunerii legislative.

Voturi pentru? 170.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul Zgonea dorește pe procedură.

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnilor colegi,

Cu tot respectul pe care vi-l port, în sală, în acest moment, sunteți 130 de colegi; cu noi, cei trei, de sus, de la prezidiu, și, adunându-mă și pe mine, așa cum scrie regulamentul, că pot să fiu adunat la cvorum.

Deci, nu vă supărați, devenim penibili. Vă rog, cu tot respectul, chemați colegii care ziceți că sunt până la 172, înapoi, în sală. Uitați-vă în dreapta dumneavoastră și o să vedeți că cei care erau până acum au plecat. Sunteți 130 și cu trei - 133. Nici mai mulți, nici mai puțini. Dacă vreți să o adunați și pe doamna Aura Vasile; 134, poftim. Dar, până la 170 mai sunt o grămadă. Nu aveți cum, nu aveți cvorum! Dar de legi organice! Vă rog, cu tot respectul pentru dumneavoastră.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea art.5 al Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Doamna Roberta Alma Anastase:

8. Propunerea legislativă pentru completarea art.5 al Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. De acum înainte, avem numai respingeri.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Este lege ordinară. Comisia propune respingerea propunerii.

Voturi pentru? 172.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Pe procedură, domnule Toader?

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da. Doamna președinte, cred că nu a fost destul de clar și, sigur, atenția a fost mai mult la ceea ce a declarat domnul Zgonea. Aici nu este prevăzută, la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.269; trebuia să se spună: comisia a propus respingerea. Deci, aici apare "adoptarea propunerii legislative", pentru că nu a avut, la vremea respectivă, numărul de voturi ca lege organică. În condițiile astea, ori rectificați și spuneți "respingere", ori reluăm votul, fiindcă nu poate să se modifice, așa cum este prevăzut în propunerea legislativă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, am înțeles ceea ce ați specificat. Poate nu am fost eu clară, dar raportul este de respingere, potrivit art.104 din regulament. Asta este ceea ce am spus eu. Se supune la vot adoptarea propunerii legislative. Dacă nu s-a înțeles, atunci, vă supun încă o dată la vot, tocmai pentru ca să eliminăm orice fel de neclaritate.

Deci, 7, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind statutul corpului diplomatic și consular al României.

Lege organică; raportul este de respingere, dar se supune la vot adoptarea.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? 171.

Abțineri? O abținere.

Pe procedură, domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte, (Râzând.)

Domnilor colegi,

Nu știu dacă să râd, sau să plâng. (Râsete.)

Vă las pe dumneavoastră să vă întrebați. Nu suntem, oare, penibili - mă refer la cei care votează -, când votați acum pentru, după care, nu vă dați seama ce votați și vine liderul de grup și spune nu știu ce și, după aceea, dânsul spune "Fă, așa, ca olteanul" și dumneavoastră nu mai votați. Păi, când ați votat corect? Prima dată? Că doamna președinte a spus că a citat corect. Și asta înseamnă că prima procedură pe care dumneavoastră ați făcut-o, cu votul pentru propunerea domniei sale, cu o singură abținere, este cel corect. După 30 de secunde, votați împotrivă, în unanimitate, asupra aceluiași proiect de lege. Ce publicăm în Monitorul Oficial? Spuneți dumneavoastră ce vreți! Hai, să supunem la vot ce vreți!

Doamna președinte, vă rog frumos, cu tot respectul, nu mai avem regulament! Ce votăm? Și când votăm? Eu nu am o problemă. Dumneavoastră sunteți pusă într-o situație delicată și este pentru prima dată când vă văd în această postură. Vă rog frumos să le explicați colegilor să nu mai voteze împotriva votului pe care l-au dat cu 30 de secunde înainte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să fac o singură precizare tehnică, pentru a explica și de ce am solicitat reluarea votului, pentru că, într-adevăr, de la nivelul secretariatului tehnic, nu se precizase că exista un raport de respingere din partea comisiei. Știți foarte bine, domnule Zgonea, că asta reprezintă întotdeauna un indiciu și un reper pentru plen, în momentul în care se exprimă prin vot.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.11/1991 privind combaterea concurenței neloiale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Trecem la punctul 10 - Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.11/1991 privind combaterea concurenței neloiale.

Este lege ordinară. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Niciunul.

Abțineri?

A trecut.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 335 a camerelor de comerț din România, publicată în Monitorul Oficial al României nr.836 din 6 decembrie 2007 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

11. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.335 a camerelor de comerț din România, publicată în Monitorul Oficial al României nr.836 din 6 decembrie 2007.

Este lege ordinară. Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 172.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) și c) ale art.19 din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

12. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) și lit.c) ale art.19 din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 172.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

13. Proiectul de Lege pentru completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 170.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind întărirea disciplinei contractuale între comercianți și furnizori (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

15. Propunerea legislativă privind întărirea disciplinei contractuale între comercianți și furnizori.

Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru înființarea Direcției pentru medicină sportivă în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului și pentru adoptarea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Medicină Sportivă, a policlinicilor teritoriale și a cabinetelor de medicină sportivă (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

16. Propunerea legislativă pentru înființarea Direcției pentru medicină sportivă în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului și pentru adoptarea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Medicină Sportivă, a policlinicilor teritoriale și a cabinetelor de medicină sportivă.

Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari.

Comisia, de asemenea, propune respingerea.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari.

Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri? Trei abțineri.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunii de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

19. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunii de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 169.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

20. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007.

Voturi pentru? 169.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Trei abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) a alin.(1) al art.11 din Ordonanța Guvernului nr.28/2009 privind registrul agricol (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

21. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) a alin.(1) al art.11 din Ordonoanța Guvernului nr.28/2008 privind registrul agricol.

Voturi pentru? 170.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind etichetarea produselor care conțin organisme modificate genetic (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

22. Propunerea legislativă privind etichetarea produselor care conțin organisme modificate genetic.

Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 161.

Voturi împotrivă? 13.

Abțineri? O abținre.

Domnul Márton Árpad are cuvântul.

   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt unul dintre semnatarii acestei inițiative legislative care mi se pare că a fost respinsă cam pripit.

Această inițiativă legislativă a vrut să spună un singur lucru: pe toate pachetele prin care se vând alimente, dacă alimentele provin din surse modificate genetic, trebuie să fie scris acest lucru. Cel care cumpără să știe că alimentul respectiv provine dintr-o sursă modificată genetic.

Nu știu ce ar fi stricat dacă ar fi apărut acest lucru pe ambalaj. Vă spun, pentru mine, este de neînțeles cum de s-a putut vota respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2^1) al art.6 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Doamna Roberta Alma Anastase:

23. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (21) al art.6 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Voturi pentru? 171.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

  Propunerea legislativă de modificare a art.47 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

24. Propunerea legislativă de modificare a art.47 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Voturi pentru? 169.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Propunerea legislativă pentru acordarea unor tichete cadou de Paști și de Crăciun pensionarilor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

25. Propunerea legislativă pentru acordarea unor tichete cadou de Paști și de Crăciun pensionarilor.

Comisia propune respingerea.

Voturi pentru? 168.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri? 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Vă doresc o zi bună în continuare.

   

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 13,50.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 18 noiembrie 2019, 11:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro