Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/12-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 02-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.76 Vasile Filip Soporan - declarație politică având tema "România și șansa politicii de centru";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"România și șansa politicii de centru"

Se fac tot felul de speculații asupra Grupului parlamentarilor independenți, în sensul transformării acestuia într-o formațiune politică. Deja sunt foarte mulți preocupați de perioada de constituire a formațiunii, de denumirea pe care o va avea, de formula de conducere, de persoanele care vor face parte din aceasta, de liderul formațiunii și alte probleme de acest gen. În același timp, remarc că se aduc acuze, unele grave, că există o anumită preocupare și din partea formațiunilor politice, și că apare o oarecare neliniște legată de o posibilă încărcare a scenei politice, prin apariția unei noi formațiuni politice. În cadrul acestei declarații politice intenționez să prezint viziunea mea asupra locului pe care-l văd pentru această formațiune politică pe scena politică națională, ținând cont de situația actuală a României.

Luând în analiză situația dificilă în care se găsește România la nivel economic, social și politic, apreciez că pentru problemele deosebit de complexe ale momentului actual este nevoie de o formațiune și o politică de centru, capabile să formuleze și să promoveze interesul național, în context european și global, cu scopul de a genera acțiunile necesare, dincolo de formulările antagoniste ale diviziunilor formațiunilor politice de stânga sau de dreapta, și să aplice reformele majore de care țara are nevoie pentru a recupera diferența care există în momentul de față între situația noastră și starea mediei europene. În acest cadru este necesară construcția democratică modernă a responsabilității pentru dezvoltarea unei economii de piață, pentru garantarea justiției și a dialogului social, pentru asigurarea egalității de șanse la nivel european, pentru consolidarea performanțelor statului și a administrației locale, cu scopul valorificării potențialului uman, a conjuncturii și a resurselor existente. Prin urmare, această formațiune politică își propune reunirea tuturor forțelor și a tuturor acelora care doresc reorganizarea țării, dincolo de scindările politice tradiționale. Acest raționament este fundamentat de faptul că sunt câteva măsuri absolut necesare care trebuie luate, chiar împotriva clivajelor determinate de orientările politice tradiționale, pentru a nu pune în pericol funcționarea economiei, a instituțiilor și a societății în ansamblul ei.

Consider că această formațiune va trebui să apere și să militeze ca aspirațiile românilor și ale României pentru atingerea performanței și a valorilor europene să devină realitate într-un timp istoric scurt. Pentru aceasta, este necesar ca acțiunile grupului și a noii formațiuni politice să urmărească construcția unei democrații moderne în afirmarea valorilor și ideilor Europei sociale și liberale. Acest lucru nu se poate realiza fără mobilizarea și participarea cetățenilor la acest proces, într-un număr cât mai mare, proces care se poate realiza numai prin împăcarea performanței economice cu solidaritatea socială.

Într-o lume a globalizării, doar o economie de piață, bazată pe muncă și inovare, va crește ocuparea forței de muncă și va crea bogăție, care se poate redistribui echitabil prin punerea în aplicare a principiilor solidarității sociale. Doar prin asigurarea echilibrului între performanța economică și solidaritatea socială, prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin modernizarea locului de muncă, prin dezvoltarea cercetării științifice și tehnologice se vor asigura României mijloacele de creștere dinamică.

Nu vorbesc despre un program politic, doresc să aleg câteva teme care ar avea nevoie de o dezbatere și un răspuns care să echilibreze cele două construcții, de dreapta și de stânga, ale principalilor poli constituiți pe scena politică românească. Ne aflăm la douăzeci de ani de construcție a capitalismului și a democrației în România. La conducerea României s-au perindat formule guvernamentale de dreapta, de stânga și combinații dreapta-stânga în proporții diferite, iar căutarea liniei de mijloc a determinat, de cele mai multe ori, în cadrul formațiunilor politice, o confruntare care de multe ori a neglijat interesul național sau general. O analiză reală ne arată, fără a neglija progresele făcute, că România este încă departe de dorințele exprimate, greșelile făcându-se poate și printr-o aplicare necreatoare a programelor doctrinare de stânga sau de dreapta, statul sufocându-se la uriașele presiuni de natură economică și socială, prin impunerea populistă a unor măsuri sociale fără o acoperire economică corespunzătoare, sau prin favorizarea apariției unor decalaje la nivelul distribuirii veniturilor, care nu au putut să ducă la dezvoltare și la o speranță reală pentru cetățenii României.

În cadrul dominant al guvernărilor de stânga sau de dreapta, au apărut patru presiuni importante la nivelul statului, care au fost soluționate prin măsuri care nu au ținut întotdeauna de performanța actului de guvernare, ci mai mult de conjuncturile interne sau externe apărute.

Astfel, în primii ani ai deceniului al nouălea, în care a funcționat o luptă pentru consolidarea capitalismului de stat, rezolvările au venit din valorificarea acumulărilor anterioare atât la nivel personal, cât și la nivel general-global, construcțiile politice și economice fiind ezitante, cu luarea în considerare a interesului personal, într-o economie destructurată și slăbită de o inactivitate în ceea ce privește competitivitatea și de o confruntare dusă pe tărâm social, dată în primul rând de așteptarea determinată de schimbarea dramatică de regim și de populismul adaptat al programelor formațiunilor politice.

A doua perioadă a însemnat o așezare a structurilor economice la mecanismele economiei de piață, în care iarăși individualismul și interesul personal au fost dominante în relațiile cu instituțiile statului, capitalismul, prin efectele create, fiind considerat unul primitiv și sălbatic. În acest cadru, unii, puțini, au reușit, și alții, într-un număr foarte mare, au pierdut orice speranță de a se realiza în România. Această a două presiune exercitată la nivelul României a fost rezolvată parțial printr-un exod al populației active și întreprinzătoare către țările membre ale Uniunii Europene, unde experiența profesională a fost valorificată pentru ei și pentru România, în sensul că o parte din veniturile lor trimise în țară au alimentat resursele financiare necesare și au determinat un echilibru și un început al stabilizării și o micșorare substanțială a presiunii sociale.

Și prima și a doua perioadă s-au caracterizat prin stabilirea a două obiective, acelea ale integrării în structurile NATO și ale Uniunii Europene, ambele desfășurate în climatul sloganului "Te uiți și câștigi!", al jocurilor piramidale, al fondurilor de investiții, al căderii băncilor comerciale și al reașezării monedei naționale, procese care au condus, pe fondul nepregătirii populației, pentru unii la bogăție, iar pentru alții la sărăcie. Decalajele la nivelul populației au devenit din ce în ce mai mari, acumulările primare așteptând o nouă valorificare.

A treia perioadă a însemnat valorificarea acumulărilor primare, pe fondul stabilizării actului de guvernare și al materializării obiectivelor integrării în cele două structuri. Interesul față de România a crescut, și pe acest fond a apărut o revalorificare a patrimoniului, în special imobiliar, în care lucrul cumpărat cu un euro a început să valoreze 10 euro, 100 de euro, 200 de euro, 500 de euro și așa mai departe. Astfel, au apărut resurse disponibilizate, investițiile s-au concentrat în domeniul imobiliar, în construcția de spații comerciale concentrate fizic și concentratoare economic, în domeniul financiar, prin executarea unor operații speculative pe baza unui curs fluctuant al monedei naționale, iar consumul a avut ca fundament împrumuturile acordate cu dărnicie și la costuri mari de băncile comerciale care au început să nu ne mai aparțină, ca de altfel și alte obiective.

În această situație, când s-a vorbit și se vorbește la trecut, luând ca exemplificare județul Cluj, despre echipamente electronice și electrice, despre construcția mașinilor unelte, a mașinilor textile, despre prelucrări la cald de mare tehnologicitate, de echipamente energetice, de producția de medicamente, de producția de hârtie și celuloză, de prelucrarea superioară a lemnului și fabricarea mobilei, de produse chimice, de producția de încălțăminte și de pielărie, de complexe agrotehnice, de sere, complexe zootehnice, de oțel de înaltă calitate și produse metalurgice utilizate în construcția centralelor atomoelectrice, de produse de artizanat, de produse tradiționale și multe altele, au apărut stabilitatea și creșterea oferite de reevaluarea patrimoniului, de realizarea proceselor investiționale și de creditarea consumului neacoperit prin activitățile curente.

Prin urmare, statul s-a văzut în situația de a avea venituri la valori ridicate și s-a consolidat o convingere nerealistă, aceea că situația va fi perpetuă și posibilitățile de cheltuire vor fi foarte mari, alocările de fonduri făcându-se iresponsabil, în general discreționar, pe criterii politice și clientelare.

A treia perioadă s-a încheiat, poate prea repede, și din păcate dezvoltarea infrastructurii și a valorii locurilor de muncă nu au fost simțite sensibil la nivelul cetățenilor. Practic, și a treia perioadă s-a caracterizat printr-o echilibrare venită din exterior și mai puțin prin valorificări vizionare la nivel guvernamental.

A patra perioadă este în desfășurare și este o consecință a cumulării a două evenimente, criza mondială și slăbiciunile noastre arătate la nivel economic prin lipsa de creativitate demonstrată de măsurile politice adoptate, perioadă caracterizată de confruntări politice electorale în care populismul a fost dominanta perioadei ultimului an. Pe acest fond au apărut decizii contradictorii, lipsă de hotărâre pentru anumite decizii, explicații ezitante și neconcordante cu adevărurile realității, rolul acestora având un caracter manipulatoriu, contradicții între cele afirmate și cele făcute, lipsă de profesionalism, dezbateri pe teme minore. În acest context, acumulările unor decizii greșite, care nu au avut în vedere obiectivele interesului național, au determinat acutizarea crizei economice, a crizei resurselor umane, a crizei managementului activităților economice și a funcționării statului și a instituțiilor acestuia.

Am făcut această analiză cu suportul argumentației faptului că am fost inițiatorul și susținătorul Programului "Produs de Cluj", am militat și am participat la sprijinirea și conservarea activităților productive din județ, la construcția parcurilor înaltelor tehnologii, în care participanți trebuiau să fie și universitățile clujene, la realizarea marilor lucrări de infrastructură, la sprijinirea dezvoltării firmelor din zonă. De asemenea, am militat pentru atragerea profesionistă a fondurilor europene; ca exemplificare se prezintă situația în care două din cele șase proiecte finanțate în România în domeniul îmbunătățirii alimentării cu apă și a canalizării sunt din județul Cluj și sunt începute în perioada în care îndeplineam funcția de prefect al județului Cluj. Tot în acea perioadă am urmărit realizarea unor lucrări de calitate, ca element de utilizare judicioasă a banului public; ca exemplificare vă rog să comparați, astăzi, calitatea modernizării drumului național Cluj-Huedin cu cea demonstrată pe porțiunea Cluj-Oradea. Pot fi spuse multe, dar mă opresc aici cu enumerarea făcută.

De ce această aducere aminte? În primul rând, pentru că am convingerea că programele politice construite pe baze doctrinare au nevoie pentru reușită de exprimarea unui interes național sau local, că este nevoie de o cale de mijloc, a unei politici de centru ancorată în realitate, realizată cu profesionalism și de profesioniști, de o politică capabilă să redea românilor speranța că se pot realiza prin eforturile și competențele lor în România și în spațiul european.

Analizând dinamica construcțiilor politice făcute în România în ultimii douăzeci de ani și comportamentul formațiunilor politice, am constatat că politicile de centru au fost cele care au condus la rezultate remarcabile la nivelul influenței actului de guvernare asupra stării economiei și soluționării problematice sociale. Departe de a idealiza guvernarea perioadei 2000-2004 și fiind conștient de subiectivismul analizei, consider că actele anilor 2001-2003, este adevărat, și sub presiunea încadrării într-o matrice stabilită de integrarea europeană, pot fi caracterizate ca fiind rezultatul unor politici de centru, în care s-a încercat afirmarea valorilor și ideilor Europei sociale și liberale. Din acest motiv, consider că este necesară o continuare a politicilor de centru în promovarea interesului național de asigurare a standardelor europene la nivelul României, atât sub aspectul competitivității activităților economice, cât și la nivelul manierei de rezolvare a problemelor sociale.

Cu aceste gânduri, consider că este necesară o politică de centru în care sunt așteptate răspunsuri cu privire la asigurarea funcționării economiei și așezării acesteia în spațiul european; la restabilirea sensului instituțiilor noastre și a statului, pentru asigurarea dezvoltării durabile la nivel global; la reducerea eșecului educațional și de formare, prin stabilirea unor filiere de instruire și învățare, creative și adaptate la cerințele pieței europene și printr-o nouă relație de încredere a profesorilor, părinților și elevilor asupra interesului național și european; la realizarea unei consolidări fiscale pentru asigurarea creșterii economice, reducerii datoriei și asigurării echilibrului bugetului de funcționare în construcțiile multianuale adaptate și a programelor de finanțare europeană; la stabilirea obiectivelor clare în promovarea economiei și societății responsabile pentru mediul înconjurător; la construcția modelului nostru de societate, capabil de a asigura prosperitatea și influența noastră la nivel european, și o creștere a încrederii populației în capacitatea politicienilor de a rezolva problemele țării, element care poate să determine atragerea profesioniștilor și a societății civile la democrația participativă promovată instituțional ca valoare europeană definitorie.

Iată, stimați colegi parlamentari, care sunt preocupările noastre, ale independenților, iată care sunt dorințele noastre, iată care sunt temele unde dorim confruntări politice adevărate cu celelalte formațiuni politice. Poate, înainte de a da verdicte, este bine să ne oprim, să gândim o responsabilizare a actului politic față de interesul nostru național.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 14 noiembrie 2019, 14:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro