Ionuț-Marian Stroe
Ionuț-Marian Stroe
Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.5/18-02-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 08-02-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.86 Ionuț-Marian Stroe - declarație politică privind misiunea FMI-CE în România, pentru a șaptea evaluare a acordului stand-by;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Zilele acestea se află în țară misiunea FMI - CE pentru a șaptea evaluare a acordului stand-by, fiind analizată îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010, Guvernul român negociind cu acest prilej condițiile privind un nou acord cu FMI, BM și CE de tip preventiv, cu o durată de 2 ani, prin care România ar putea avea la dispoziție maximum 3,7 miliarde de euro de la FMI.

Dacă în urma întâlnirii delegației cu ministrul transporturilor, doamna Anca Boagiu, aceasta a prezentat într-o manieră foarte deschisă conținutul discuțiilor și propunerile pe care le-a făcut - pe care le apreciez ca fiind realiste și cu impact economico-financiar deosebit pentru reducerea deficitului bugetar, în schimb, declarațiile ministrului economiei, Ion Ariton, de după întâlnirea cu membrii delegației au amorsat o adevărată bombă cu ceas, pentru că solicitarea de liberalizare totală a prețului gazelor și energiei, venită din partea delegației, ar fi putut pune Cabinetul Boc în ipostaza incredibilă de a spune pentru prima dată "nu" unei directive dictate de finanțatorii externi. De ce? Pentru că o astfel de măsură, adoptată imediat, ar putea pune cruce pentru multă vreme încercărilor guvernanților de a demonstra că măsurile radicale de austeritate au fost eficiente și pertinente sau că economia va reveni pe creștere din trimestrul al treilea al anului, așa cum ne anunța cu puțin timp în urmă președintele Băsescu. Această solicitare și bâlbâielile guvernanților ne arată clar că finanțatorii externi sunt hotărâți ca în 2011 să nu se repete scenariul derulat pe parcursul anului 2010, când Guvernul a plecat la drum cu o prognoză de creștere economică entuziasmantă, pentru ca la sfârșitul anului să se înregistreze o scădere economică drastică, care l-a determinat pe Jeffrey Franks să declare în ianuarie anul curent că "Absența creșterii economice este marea dezamăgire acum, când ne apropiem de finalul acestui acord" și că "operația a reușit, din păcate pacientul a murit. Nu vrem să ajungem în punctul în care am stabilizat situația, dar pacientul, economia românească, a murit. Vrem să generăm creștere economică".

Și, totuși, Cabinetul Boc nu a spus "nu". "În domeniul energiei, până în septembrie, se va stabili un calendar de eliminare a prețurilor reglementate la energia electrică și gaze, calendar ce se va implementa în perioada 2013-2015. Până la finele lui 2011 se vor defini consumatorii vulnerabili de către Ministerului Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, conform legislației europene, precum și crearea de mecanisme de protecție a acestora" a afirmat premierul Boc în cadrul declarației referitoare la prevederile noului acord cu FMI, CE și BM. Chiar și în situația anunțatului calendar, lucrurile nu se schimbă deloc (față de eventualitatea adoptării imediate - n.a.) și, de asemenea, guvernanții nu mai pot demonstra că măsurile radicale de austeritate au fost eficiente și pertinente.

În aceste condiții, toate încercările guvernului din ultimele două zile de a da asigurări că populația nu va fi afectată dacă prețurile reglementate la gaze și curent vor fi liberalizate sunt caduce. Or, este la mintea cocoșului că liberalizarea prețurilor reglementate ar duce la scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile, care, la rândul lor, ar duce inflația într-un punct periculos. Agenții economici ar primi la rândul lor o nouă lovitură, iar industrii precum cea chimică, care se zbate între viață și moarte după ce i s-a sistat livrarea de gaze doar din producția internă, ar fi, practic, desființate. Facturile la gaze ar exploda, urmate de cele la întreținere, care ar mai crește și din cauza sistării subvenției acordate de primării pentru încălzire. Astfel, acest val masiv de creșteri de prețuri ar secătui la propriu bugetul românilor, care abia mai fac față nevoilor zilnice de trai din cauza celor mai dure măsuri de austeritate luate de vreun guvern, pe temeiul crizei economice. Și s-ar pune pe butuci ce a mai rămas din economie, indiferent de culoarea ei.

Guvernul a fost pus într-o situație delicată și încearcă să dea asigurări fără argumentare temeinică că o atare măsură nu va afecta populația, în realitate o majorare semnificativă a facturii pentru gospodării este aproape de neevitat. Aceasta deoarece odată liberalizată piața, cei doi mari producători Romgaz și Petrom nu vor mai vrea să vândă mia de metri cubi la prețul actual de 165 de dolari, când gazul rusesc costă 410 dolari.

Vânzând mai scump către furnizori, aceștia, la rândul lor, își vor transfera costurile suplimentare către populație.Aceasta în condițiile în care românii plătesc în prezent cel mai ieftin gaz din UE, datorită faptului că avem încă rezerve însemnate de gaz autohton. Populația României plătește gazele la preț de coș o medie ponderată între prețul de intern și cel de import. În prezent, prețul este de 4,2 euro, cel mai mic preț din UE, iar consumul anual este asigurat în proporție de două treimi de gaz local, în condițiile în care deja structura coșului de consum la gazele naturale s-a modificat puternic în defavoarea producătorilor interni și a consumatorilor casnici (ianuarie 2010 structură amestec 72% producție internă, 28% import; decembrie 2010, analog ianuarie 2010, dar în ianuarie 2011 structura coșului a devenit 62% producție internă, 38% import, iar în februarie 58,5% producție internă, 41,5% import, deci în numai două luni s-a trecut de la 28% gaze din import la 42%!).

Dacă va crește prețul gazelor naturale pentru consumul casnic, populația va fi afectată direct. Dacă va crește prețul gazelor naturale furnizate agenților economici, aceștia vor crește prețurile bunurilor pe care le produc, deci din nou populația va fi afectată. Nu se ajunge la creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărare și la șomaj accentuat, la creșterea arieratelor? Firmele vor avea costuri mai mari, vor înregistra scăderi de profit sau chiar pierderi și vor da oameni afară. Cum vor mai fi îndeplinite condiționalitățile prevăzute în acordul cu FMI care se încheie acum? Dar cele anunțate a fi prevăzute în cel care se negociază și în care reducerea arieratelor ocupă un loc central?

În Constituția României este prevăzut la art. 135 că "Statul trebuie să asigure (...) exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, (....) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții". În aceste condiții, de ce nu se vrea asigurarea consumului de gaze de către populație numai din producția proprie, care are un preț mult mai mic decât gazul de import?

PS: Guvernul Boc - în situația în care premierul a spus adevărul în declarația de presă de luni seara - pune la cale o mișcare mârșavă, încercând să arunce pe seama viitorului guvern liberalizarea prețului gazelor, pentru că aceasta înseamnă calendarul ce se va implementa între 2013 și 2015.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 23:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro