Mihăiță Calimente
Mihăiță Calimente
Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.79/24-06-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 15-06-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.3 Mihăiță Calimente - declarație politică cu titlul "Dezmembrarea României";

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

Din partea socialiștilor, Alianței socialiste românești. Vreau să vă fac o rectificare. De fapt, domnii consilieri aduc declarațiile dumneavoastră politice către doamnele consiliere care notează acolo, în stânga.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte, ...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, numai cu scuzele de rigoare, o să-i cer permisiunea domnului Irimescu, care e înaintea dumneavoastră, să-i permiteți o dată pe lună și domnului Calimente, colegul dumneavoastră de partid, să citească cu trei minute înaintea dumneavoastră.

Domnule Calimente, aveți cuvântul, cu permisiunea dumneavoastră de a citi o listă lungă de parlamentari PSD, care au depus în scris astăzi: subsemnatul, domnul Ion Călin, domnul Filip Georgescu, domnul Vasile Mocanu, domnul Ioan Stan, domnul Sorin Stragea, domnul Vasile Popeangă, domnul Neculai Rățoi, domnul Lurențiu Nistor, domnul Dorel Covaci, domnul Mircea Dușa și domnul Eugen Bejinariu, domnul Iuliu Nosa, Andrei Dolineaschi, Florin Pâslaru, Cristi Rizea, Manuela Mitrea, domnul Cornel Itu, domnul Marian Ghiveciu și domnul Ion Dumitru.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Mihăiță Calimente:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Dezmembrarea României".

Partidul Democrat, prin secretarul său general, domnul Oltean, apoi prin vocea celui care ar trebui să fie prim-ministrul României, domnul Emil Boc, susțin la unison ceea ce peste noapte propune președintele României, domnul Traian Băsescu.

Îl cunoaștem pe președinte, dar, de data aceasta, domnul Traian Băsescu, în felul Domniei Sale de președinte jucător, pune în pericol integritatea teritorială a României.

Trecerea de la 41 de județe la opt ar părea o idee reformistă, europeană, care să ne aducă banii Europei, deci bunăstare și o administrație mai corectă. Jos cu baronii locali! strigă la unison și domnul Băsescu și domnul Boc.

Să încercăm o analiză nepătimașă, să vedem dacă e așa:

  1. Reducerea cheltuielilor cu administrația, nu cred că stă în picioare. Transporturile ar costa miliarde și statul și populația, ce s-ar economisi prin desființarea consiliilor județene, s-ar cheltui prin costurile menținerii coeziunii și funcționalității noilor entități. Regiunile rezultate sunt mai mari decât multe din statele europene actuale. Simpla desființare a unor instituții, fără nimic în loc, ar duce la anarhie.
  2. Imposibilitatea accesării banilor europeni în 2013-2014, fără o nouă reorganizare administrativ-teritorială, este o minciună, după cum s-a văzut.
  3. O mai mare capacitate de a realiza proiecte noi, care depășesc limitele actualelor județe, o altă minciună. Coridorul 4 european trece prin cel puțin 4 super-regiuni. De ce ar fi mai eficient oare?
  4. Apropierea deciziei de cetățean prin creșterea autonomiei locale, o altă minciună. De la Nădlac la Petroșani sunt peste 250 km și de la Chișineu Criș la Dunăre, la fel. Efectul este contrar.
  5. Dispariția baronilor locali. Sigur ar dispărea baronii locali probabil de la nivelul consiliilor județene, dar de la nivelul primăriilor unde s-ar duce? Și forța Partidului Democrat stă în baronii de la primării.

Explicația degringoladei Partidului Democrat și a președintelui Băsescu ar fi din cauza sondajelor și alegerilor din 2012. Este o explicație plauzibilă. Destabilizarea populației, care nu mai știe unde locuiește, redesemnarea colegiilor, reducerea funcțiilor de șef ș.a.m.d. ar putea fi o tentație.

Altceva trebuie să fie la mijloc. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Hitler a considerat că Germania și germanii trebuie să dispară, pentru că nu-l mai iubeau pe el. Cred că și domnul Traian Băsescu urăște poporul român, iar România, care nu-l mai iubește, după cum arată sondajele, trebuie să dispară.

Pedeapsa pe care domnul Băsescu s-a gândit să o aplice poporului român, este un atentat la integritatea României, pentru că, nu e așa ?: "După noi, potopul!"

Organizarea pe județe nu este opera comuniștilor, așa cum cred unii dintre membrii PD, care au făcut școală pe puncte. Din contră, comuniștii au desființat județele, care au constituit baza administrației României moderne. Județul este o formă de organizare teritorială pur românească, care afirmă identitatea noastră, care folosește un termen latin. Nu cnezate, nu voievodate, nu comitate, cum au vecinii noștri, ci județe de la latinescul judex.

Un document de la Mircea cel Bătrân, de la 1394, amintește, pentru prima dată, forma de organizare în județe. Dionisie Fotino, în Istoria Daciei (1818, Viena), pomenește, atunci când descrie hotarele Țării Românești, un document turcesc de la 1741. În acel document sunt descrise cu lux de amănunte hotarele și județele țării. Țara Românească avea 17 județe, fără raialele turcești, în timp ce Moldova avea 16.

După 1918, România introduce județul ca formă administrativ-teritorială și în teritoriile pe care le încorporează în noul stat român.

Administrația comunistă introduce între 1950 și 1968 regiunea și raionul, forme sovietice de organizare. Numai că în 1964 apare planul Valev, care prevedea dezmembrarea României pe conturul regiunilor. Până și comuniștii români au realizat și au reintrodus județele ca expresie a naționalismului românesc și a integralității statului.

O altă minciună s-a spus în legătură cu alte țări, cum că toate s-ar reorganiza. Să vedem: Bulgaria - 27 de unități administrativ-teritoriale egale cu județele noastre, Ungaria - 20 de unități administrativ-teritoriale egale cu județele noastre, Cehia - 12 unități administrativ-teritoriale egale cu județele noastre, Slovacia - opt unități administrative egale cu județele noastre.

Precizez că aceste unități administrative și toate aceste țări sunt ca mărime echivalente județelor noastre.

Nu există nicio intenție de reorganizare a acestor țări, nici la cererea Uniunii Europene, nici din proprie inițiativă. Sunt și țări cu entități administrative mai mari: Franța - 26 de regiuni, Italia - 20 regiuni. Dar, în același timp, Franța are 100 de departamente, Italia 110 provincii, cu consilii locale și președinți.

În concluzie, numai cineva care urăște România și românii poate propune nimic altceva decât divizarea României, primul pas care încurajează tendințele secesioniste ale unora. România are și în interior și în exterior "prieteni", care de abia așteaptă un act necugetat de slăbiciune sau prostie, care să le faciliteze pretențiile teritoriale. Unii condamnă la nesfârșit Tratatul de la Trianon, ca o pedeapsă pentru țara lor. Alții au considerat România ca un jandarm al aceluiași tratat...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Mihăiță Calimente:

...în sensul de paznic al statu-quo-ului de la 1918 și o țară care a acumulat teritorii pe care nu le merită.

E timpul să ne trezim și să îi spunem domnului Băsescu, prietenilor săi din interior și exterior: Jos mâna de pe România, domnilor!

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 25 ianuarie 2020, 20:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro