Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.79/24-06-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 15-06-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.6 Mircea Irimescu - declarație politică privind "Ocrotirea limbii";

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

Dați-mi voie să citesc distinșii mei colegi din Partidul Național Liberal care au depus în scris declarațiile politice, înainte de a-i da cuvântul domnului Mircea Irimescu: domnul Teodor Atanasiu, domnul Marin Almăjanu, domnul George Dumitrică, domnul Mihai Donțu, domnul Dominic Andrei Gerea, domnul Călin Potor, domnul Viorel Palașcă, domnul Liviu Bogdan Ciucă, domnul Mihăiță Calimente a citit, domnul Dan Bordeianu, domnul Cristian Buican, domnul Vasile Berci, domnul Horea Uioreanu, domnul Gheorghe-Mirel Taloș, domnul Sorinel Gigel Știrbu, domnul Virgil Pop, domnul Dan-Ștefan Motreanu, domnul Viorel Buda, doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu, domnul Bogdan Radu Țîmpău, doamna Lucia- Ana Varga, domnul Titi Holban, doamna Mariana Câmpeanu și domnul Relu Fenechiu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Irimescu:

Mulțumesc.

Bună dimineața!

"Ocrotirea limbii"

Stimați colegi,

A trecut, fără prea multe comentarii, votul din Camera Deputaților la proiectul legislativ care, cu intenția de a proteja limba română, propunea dublarea filmelor artistice difuzate prin televiziuni. Rezultatul covârșitor de respingere a fost influențat de luările de poziție publice în care s-a criticat sever inițiativa legislativă. Din păcate, dezbaterile parlamentare pe acest important subiect au fost inconsistente, mai degrabă fugitive.

Problema ocrotirii limbilor naționale a fost adusă adesea în atenția publică, în mai toate țările europene, uneori ajungându-se la reglementări cu efecte discutabile. În ultimele două decenii, și în cadrul forului legislativ de la București s-a încercat adoptarea unor decizii de limitare a utilizării unor expresii în limba engleză în viața publică românească. Efectul a fost, cum era de așteptat, nul.

Departe de mine gândul că astfel de probleme se rezolvă prin legi și că România ar trebui să-și elimine problemele de ocrotire a valorilor naționale prin izolare, de altfel, imposibilă, și prin limitarea folosirii pe teritoriul țării a unor limbi străine. Dimpotrivă, cunoașterea limbilor străine de largă circulație este o urgentă necesitate pentru cetățenii României. Pentru cine a trăit, în țară sau în străinătate, momente de umilință create de imposibilitatea de a comunica în limba engleză afirmația nu are nevoie de nicio explicație. Puși în situația de a-și câștiga existența sau de a studia în străinătate, de a munci la societăți cu capital străin din țară sau la societăți comerciale indigene care fac export, tinerii țării, și nu numai ei!, trebuie să cunoască limbi străine. Este datoria statului să asigure cetățenilor săi condiții de a deprinde, nu numai în școală, cunoștințe din limbile și culturile altor popoare, mai ales ale celor cu rol primordial în lumea contemporană.

Și totuși, chiar în aceste condiții, n-ar strica ca și legislativul României, prin oamenii politici care-l compun, să se aplece cu măsură și seriozitate, așa cum fac forurile legislative ale altor țări europene în cazurile limbilor lor naționale, asupra problemelor cu care se confruntă limba oficială a statului în această perioadă de dezvoltare fără precedent a mijloacelor de circulație a informațiilor. Atâta vreme cât instituțiile specializate în monitorizarea emisiunilor de televiziune detectează zilnic enorm de multe încălcări ale regulilor gramaticale, când presa scrisă este plină și de greșeli de limbă, când cărțile nu mai trec prin filtrul competent al redactorului de editură, trebuie să luăm act că lucrurile nu stau tocmai bine cu folosirea limbii române și se impune să punem și noi umărul la îmbunătățirea situației.

Să nu mi se spună că această chestiune este exclusiv apanajul specialiștilor. Într-un fel suntem și noi specialiști și este necesară și contribuția noastră. Pentru a nu părea că discuția este doar teoretică, fac trei propuneri ce ar putea fi puse imediat în practică.

Primul lucru ar fi urgenta corectare a felului în care folosim limba română la locul nostru de muncă și, mai ales, atunci când ne adresăm prin intermediul canalelor de radio și televiziune. Să ne autocenzurăm nu numai relativ la conținutul comunicărilor noastre, dar și la felul în care vorbim. Verde-n față, unii oameni politici, din motive exclusiv lingvistice, ar trebui să-și caute alte locuri în care să-și ofere disponibilitățile de face binele public decât platourile de televiziune.

Apoi, ar trebui să apelăm la specialiști pentru a crea un mecanism eficient de descurajare a proliferării greșelilor de exprimare în mijloacele media românești, principala cale de propagare a formelor de mutilare a limbii noastre.

Să nu ne zgârcim atunci când alocăm fondurile necesare funcționării eficiente a instituțiilor cu atribuții în cercetarea, dezvoltarea, promovarea și ocrotirea limbii române.

A treia măsură ar viza impunerea unei noi laturi la controlul parlamentar asupra Guvernului României. Toate acțiunile guvernamentale, de la domeniul școlar la promovarea turismului, trebuie să aibă în vedere și ocrotirea limbii române. Se pare că astăzi asta-i ultima problemă din șirul celor ce preocupă executivul de la București. Atunci când promovezi pe bani publici, prin mijloace radio-tv în România, obiective turistice autohtone și folosești, inutil și forțat, expresii într-o limbă străină, se vede că nu-ți pasă de limba poporului pe care-l reprezinți.

Pentru a cunoaște Timișoara, Brașovul, Clujul sau Sighișoara, suntem îndemnați zilnic de către o autoritate publică, la postul național de radio, să evadăm într-un "city break". N-ar strica să evadăm în normalitate și să acordăm respectul cuvenit limbii române.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 septembrie 2020, 3:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro