Sorin Constantin Stragea
Sorin Constantin Stragea
Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.79/24-06-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 15-06-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.7 Sorin Constantin Stragea - declarație politică cu titlul "Abureala băsesciană: modificarea Constituției și reorganizarea administrativ-teritorială";

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

A mai depus în scris domnul Vasile Soporan, de la Grupul deputaților fără apartenență la vreun grup parlamentar.

Domnul Stragea, trei minute. Se pregătește domnul Popeangă, trei minute, și încheie în glorie domnul Andrei Dolineaschi, din îndepărtatul Dorohoi.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Abureala băsesciană: modificarea Constituției și reorganizarea administrativ-teritorială".

În stilul caracteristic lui, președintele Băsescu, cum altfel decât ajutat de umilul său lacheu din fruntea Guvernului, a aruncat din nou pe piață două clasice fumigene de prostit proști. Prima, cea legată de reorganizarea administrativ-teritorială a României, o temă nouă, ambalată electoral pentru marea masă a populației, pentru ca să uite lumea de foame, de lipsă de bani și de umilirea la care suntem supuși cu toții în fiecare zi, iar cea de-a doua este evident proiectul de modificare a Constituției, nu că nu ar fi necesară modificarea, dar nu cu prevederile aberante propuse de Băsescu și Boc.

Menționând faptul că reorganizarea administrativ-teritorială ar presupune costuri inimaginabile pentru stat, dar mai ales pentru populație, trebuind să fie, printre altele, schimbate actele de identitate, actele de proprietate, ștampilele și anteturile instituțiilor publice, reorganizarea acestor instituții, putem demonstra că această temă lesne este una în care nici Boc și nici Băsescu nu cred. În Constituția actuală a României, în Titlul I, art.3 alin.(3), este menționată expres prevederea că "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii."

Drept consecință, pentru a fi posibilă organizarea pe care, cică, și-ar dori-o cei de la PDL, ar trebui ca acest articol din Constituție să fie modificat. Așa putem face legătura cu proiectul de modificare a Constituției propus de Guvern. Concluzia este simplă: nu există legătură! Deci proiectul lor nu prevede modificarea articolului din Constituție care consfințește organizarea teritorială a României, fapt ce dovedește, dacă mai trebuia, că ceea ce fac Băsescu și Boc nu este decât demagogie ieftină și prosteală pe față.

Dar oare ce vor Guvernul și Președintele să modifice în Constituție?

Să analizăm deci propunerea de modificare a 53 de articole din totalul de 156.

O bună parte, 24, sunt de ordin strict tehnic. Vorbim de ajustarea unor prevederi la situația unui Parlament unicameral: se înlocuiește Senatul și Camera Deputaților cu Parlamentul. Rămân 29 de modificări de substanță.

Șapte prevederi vizează creșterea atribuțiilor președintelui, art.85 - devine necesară consultarea prealabilă a acestuia la remaniere; s-a adăugat securitatea națională ca problemă la a cărei discutare în Guvern poate participa. Avizul Curții Constituționale devine obligatoriu pentru suspendarea președintelui. Parlamentul trebuie să se pronunțe asupra noului guvern în termen de 10 zile.

Trei dintre membrii CSM sunt numiți de președinte, sub titulatura atractivă de reprezentanți ai societății civile, și una vizează diminuarea acestora. Lasă la latitudinea președintelui suspendarea miniștrilor pentru care s-a cerut urmărirea penală.

Parlamentului îi este întărită poziția printr-o singură modificare, care limitează posibilitatea Guvernului de a-și asuma răspunderea, dar șase modificări i-o slăbesc: reducerea la o singură Cameră, restrângerea imunității, Guvernul transmite instituțiilor Uniunii Europene, după simpla informare prealabilă a Parlamentului asupra conținutului, proiectul Legii bugetului și al asigurărilor sociale, deci fără a avea nevoie de aprobarea acestora.

Două modificări fac mai puternică poziția Guvernului: instanțele de judecată nu mai pot interveni asupra actelor administrative care privesc politicile fiscale.

Nu putem identifica nicio modificare care să mărească atribuțiile instanțelor, în schimb există patru care le diminuează; se extinde răspunderea magistraților la toate erorile judiciare, judecătorii nu se mai supun numai legii, ci și Constituției și deciziilor Curții Constituționale, reducerea de la 9 la 5 a numărului judecătorilor din CSM. Propunerile de modificare măresc rolul Parchetului.

Rezumând, putem constata că sensul principal al proiectului de revizuire este întărirea rolului președintelui și diminuarea celui al Parlamentului. Diminuarea rolului instanțelor de judecată în favoarea Parchetului și a Curții Constituționale, instituții în care președintele joacă un rol hotărâtor în ceea ce privește numirea șefilor, respectiv a membrilor, conduce către aceeași concluzie. Cel mai important lucru este asimetria evidentă între cele două puteri. Președintele poate dizolva relativ ușor Parlamentul dacă desemnează de trei ori un candidat neconvenabil majorității, pe când Parlamentul nu mai poate suspenda președintele fără avizul Curții Constituționale. Președintele are imunitate deplină, parlamentarii, doar în privința declarațiilor politice.

Cu alte cuvinte, dacă până acum aveam un regim semiprezidențial sau semiparlamentar, în care cele două puteri erau în oarecare echilibru, președintele Băsescu și Emil Boc ne propun trecerea la o republică prezidențială.

O nouă șarlatanie caracteristică acestui regim care "luptă cu corupția", condamnă comunismul, face bine economiei, reformează țara și instituțiile ei, iar proștii de noi nu înțelegem că ei ne vor binele!

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bună dimineața încă o dată și pentru domnul deputat Ciocan, a venit din îndepărtatul Satu Mare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 19 noiembrie 2019, 12:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro