Victor Cristea
Victor Cristea
Ședința Camerei Deputaților din 24 aprilie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.35/04-05-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 24-04-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 aprilie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
    1.1 Victor Cristea - declarație politică intitulată: "1 Mai 2012 - simbol al injustiției sociale";

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

Domnule profesor, nu se poate, vă rog frumos, aveți cuvântul.

Domnul Victor Cristea:

Bună dimineața și Cristos a Înviat!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Adevărat a Înviat, domnule profesor!

Domnul Victor Cristea:

Declarația mea politică am intitulat-o: "1 Mai 2012 - simbol al injustiției sociale".

În evoluția civilizației umane, prima zi a lunii mai are mai multe semnificații: ancestrală, istorică și socială. Ziua de 1 Mai a reprezentat din timpuri străvechi ziua renașterii naturii, simbolul primăverii, fiind cunoscută și sub numele de Armindeni, ca prima zi a lunii florilor.

În calendarul zilelor notabile, 1 Mai este Ziua Internațională a Muncii, a solidarității internaționale, serbată în lume din 1889, și în România din 1890, comemorând victimele grevei generale a muncitorilor, organizată, din Chicago. Muncitorii care au protestat în mai 1886 aveau revendicări care au reprezentat începutul unei adevărate emancipări sociale a salariaților:

- retribuții corespunzătoare muncii prestate;

- ziua de muncă de 8 ore și repaus săptămânal;

- asigurări de boală și bătrânețe.

În 1889, Internaționala a II-a avea să consfințească Ziua de 1 Mai ca simbol al luptei pentru justiție socială. În mod paradoxal, pe 1 Mai 2012, majoritatea românilor revendică aceleași drepturi, dar, ceea ce este și mai alarmant, revendică dreptul la muncă, motiv pentru care 1 Mai 2012 nu poate fi sărbătoarea muncii, ci ziua mesajului-protest adresat actualei puteri politice formate din PDL, UDMR, UNPR și minorități, care au promovat injustiția socială. S-a comis un asasinat economic, iar istoria va înregistra aceste partide ca partide ale trădării naționale și abandonării națiunii.

În România, țară cu drepturi depline în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, Guvernul, prin politicile publice implementate, a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale românilor prevăzute în Constituție. În art.47 din Constituție se stipulează: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

- dreptul la învățătură și sănătate;

- dreptul la muncă și protecție socială;

- dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.

Guvernanții portocalii, sfidând articolul 54 din Constituție conform căruia "Fidelitatea față de țară este sacră", orbiți de propriile interese și sub pretextul crizei economice, au luat măsuri de austeritate aplicate cetățenilor neputincioși - reducerea salariilor și a pensiilor, disponibilizări masive de personal - încălcând astfel prevederile articolului 47 din Constituție: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai de decent".

Istoria arată că nu măsurile austere diminuează efectele crizei economice, ci unitatea clasei politice, colaborarea între putere și opoziție, mediul de afaceri și mediul academic, elaborând împreună planul de dezvoltare a economiei românești, luând în considerare atuurile românești.

În acest sens, trebuie menționat că România are un puternic potențial uman; deține un important fond agricol și forestier, importante resurse naturale, fără însă ca acestea să fie puse în valoare prin investiții multiplicatoare, generatoare de locuri de muncă sigure și bine plătite.

Având în vedere importantele sume financiare puse la dispoziție (30 mld. euro) de către Uniunea Europeană pentru reconstrucție și dezvoltare, Guvernul trebuia să pună bazele unei industrii naționale, a unei agriculturi românești, respectând normele și standardele europene.

A sosit momentul să depășim complexele ideologice ale perioadei de tranziție. Statutul nostru de țară membră a Uniunii Europene ne permite afirmarea și apărarea patriotismului economic. Se impune să privim critic prezentul, să refuzăm să-l acceptăm. Am fost învățați premeditat să facem ceea ce ni se spunea:

- viitorul îl reprezintă companiile mici și mijlocii, dar în lume s-au format cele mai mari corporații;

- cât sunt de rele monopolurile de stat, cum trebuie distruse și privatizate în folosul - culmea! - al altor companii de stat;

- cât de inteligenți am fi dacă scăpăm de industria națională poluantă și ineficientă;

- statul este prost administrator, iar soluția miraculoasă este privatizarea - însă, în același timp, statele - "profesor" și-au consolidat companiile de stat;

- să restituim toate proprietățile naționalizate, începând de la Cuza, iar acum nu sunt bani pentru despăgubiri. Oamenii cinstiți, însă, au fost încă o dată păcăliți.

Motivul esențial al Revoluției din Decembrie 1989 a fost indignarea cetățenilor care au cerut libertate și vot liber. S-a stabilit setul de principii și valori care să stea la baza reconstrucției țării. S-a schițat modelul de stat și dimensiunile modernității care să călăuzească gândirea Guvernului. Politicile stabilite atunci aveau în vedere demnitatea cetățeanului, care trebuia asigurată și respectată printr-un sistem de asigurări sociale, echitate socială, primatul interesului general față de cel particular.

Dar realitățile s-au îndepărtat de acele deziderate, politicile promovate de actualii conducători au creat mari tensiuni în starea de spirit a cetățenilor. Oare nu mai avem aceeași capacitate de indignare?! Sau, nejustificat, ne-am resemnat? Nu! USL, prin programul său politic, a creat premisa acțiunii civice, conștienți fiind că, dacă cetățenii se vor indigna în masă, vor găsi singuri modalitățile de acțiune pentru a construi o societate dreaptă.

Toate acestea ne îndreptățesc să concluzionăm: astăzi, mai mult ca oricând, a devenit evident că România se află pe un drum greșit. Statul român a ajuns arma la tâmpla cetățenilor pe care puterea politică îi jefuiește zilnic. Statul român a devenit sluga unei bande de mafioți care a subordonat totul propriilor interese. Se opune cineva? Da. Se opune Uniunea Social Liberală prin diferite forme de protest, luptând pentru cetățenii batjocoriți pentru a nu deveni complici.

Pe fondul unei ineficiențe sistematice a guvernării, se proliferează inechitatea și injustiția socială. Sărăcia s-a extins, adâncind prăpastia dintre cei bogați și cei săraci, dintre cei îmbogățiți și cei sărăciți. Statul social, adică statul națiunii, a fost abandonat și înlocuit cu statul captiv, slujbaș al deținătorilor puterii politice. Semnalul abandonului a fost dat de însuși Președintele României, atunci când a decis că "Statul român nu mai poate fi responsabil pentru toți cetățenii săi". Statul este deja responsabil doar pentru elita partidului de guvernământ.

Pe de o parte, guvernanții fac tot posibilul ca statul să preia controlul asupra justiției, asupra partidelor și sindicatelor, asupra economiei, prin fondurile de pensii și sănătate.

Pe de altă parte, statul se debarasează de responsabilitățile față de propriii cetățeni, generând precaritatea nu doar în învățământ, sănătate, justiție și securitate personală, dar și în instituțiile supraviețuirii: locurile de muncă, salariile, pensiile și alte venituri din muncă, prețurile bunurilor principale - de la hrană la locuință și energie.

Această succintă radiografie a actualei politici de guvernământ evidențiază o realitate de tristă amintire. Suntem martorii unei politici făcute cu patimă împotriva adversarilor politici, urmărindu-se distrugerea partidelor politice indiferent de opțiunile celor care le susțin. Aceeași politică se îndreaptă și împotriva cetățenilor, urmărindu-se maladiv înregimentarea lor, atât de acuzată altădată. Politica de dezbinare națională și socială a devenit instrumentul preferat de guvernarea actuală. Mărturie în acest sens o constituie asumarea răspunderii pe un număr de legi (Legea educației naționale, Codul muncii, Legea salarizării unice, Legea pensiilor, Legea bugetului general consolidat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat), fără a fi rezultatul unor dezbateri între factorii răspunzători. Această politică de elaborare a legilor a urmărit îngrădirea apariției cetățenilor în viața publică și limitarea activității sindicatelor.

PSD, USL au luat atitudine față de aceste nelegiuiri, atenționând puterea politică guvernamentală că ignorarea statului, a Parlamentului aduce prejudicii mai mari decât orice criză economică. Realitatea o confirmă.

În concepția PSD, statul social nu este un moft ideologic, ci este o responsabilitate constituțională și umană. Statul social are rolul menținerii coeziunii sociale prin acțiunea permanentă de diminuare a inegalităților sociale. Societatea nu poate funcționa dacă nu există puternice legături de solidaritate între cei săraci și cei bogați, între popor și partidele politice. România trebuie să redevină o patrie pentru toți cetățenii ei. Este posibil, dacă înlocuim politica privatizată cu una care să restabilească demnitatea și interesele comunității.

PSD, USL sunt pregătite să înlocuiască actualul model economic și social, care a generat inechitate și nu a produs dezvoltare, cu un model construit pe o viziune bazată pe trei elemente esențiale:

1. Crearea unei economii naționale performante prin: formarea unui sistem industrial și energetic autohton; reorientarea investițiilor în agricultură; oprirea vânzărilor terenurilor agricole și exportului de materii prime.

2. Construirea unei administrații centrale și locale eficiente, transparente și moderne; eliminarea risipei și corupției din administrație poate fi realizată prin măsuri ferme și inovative ale viitorului guvern USL.

3. Refacerea încrederii în cetățeni, implicarea lor în actul de guvernare, încetarea războiului româno-român. România trebuie să-și recapete echilibrul social; munca și meritul personal și colectiv trebuie readuse ca valori fundamentale ale societății.

Numai astfel o guvernare legitimă și responsabilă poate reda demnitatea cetățeanului, poate crea locuri de muncă sigure și bine plătite.

PSD, partidul Revoluției, partidul integrării euroatlantice, USL sunt pregătite nu doar să câștige alegerile locale și parlamentare, ci să reconstruiască o economie națională, să restabilească principiile democratice, respectul pentru oameni; să impună un sistem de impozitare care să nu socializeze pierderile și să privatizeze beneficiile, să realizeze o repartiție echilibrată a veniturilor în societate.

Pentru a pune în acord gândurile cu vorbele, vorbele cu faptele, USL are nevoie de susținerea tuturor românilor, și chiar a celor care simpatizează actuala putere, pentru construirea unei societăți a conștiinței și a dreptății. Realizarea acestor proiecte, punerea lor în operă garantează că 1 Mai poate deveni un prilej de mulțumire, de speranță în emanciparea celor ce trăiesc prin propria lor muncă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu, domnule profesor.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, au mai depus în scris: subsemnatul, domnii deputați Ion Călin, Vasile Mocanu, Dorel Covaci, Vasile Gliga, Gheorghe Ciocan, Ion Dumitru și Marian Ghiveciu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL-PC, au depus în scris: domnii deputați Mircea Irimescu, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjan, Mihai Donciu, Andrei-Dominic Gerea, Mihai Lupu, Grațiela Gavrilescu, Uioreanu Horia și Ionuț Stroe.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale a depus în scris domnul deputat Miron Ignat.

Cei doi colegi ai mei urmează...

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 septembrie 2019, 14:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro