Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/01-06-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 22-05-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2012

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,34.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților și în a doua parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii deputați Dumitru Pardău și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața!

Deschidem prima parte a ședinței noastre de astăzi, 22 mai, dedicată declarațiilor politice.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică cu tema: O problemă nerezolvată: repartitoarele;

Îl invit pentru început la cuvânt pe domnul deputat de Iași, Vasile Mocanu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "O problemă nerezolvată: repartitoarele".

La câteva luni distanță după una dintre cele mai grele ierni din ultimii 50 de ani, ies la iveală o mulțime de ciudățenii în ceea ce privește modalitățile de facturare a agentului termic din municipiul Iași. O medie calculată de reprezentanții municipalității arată că, pentru un apartament de două camere, racordat la sistemul centralizat de încălzire, o familie de patru persoane ar fi trebui să plătească circa 1000 de lei pentru toate cele trei luni de iarnă.

Dar care a fost realitatea de pe teren?

Cel mai curios a fost faptul că sumele plătite pentru căldura din apartamente au variat extrem de mult, de la o locuință la alta. De departe, cele mai mari diferențe s-au înregistrat în cazul ieșenilor care au repartitoare de costuri. S-au consemnat situații în care, doar pentru o lună, la un apartament cu două camere s-a plătit o factură de 1.500 lei. La polul opus, au existat cazuri în care pentru un apartament tot cu două camere s-au achitat doar 78 de lei pentru toate lunile de iarnă.

Cum a fost posibil așa ceva?

Așa cum au declarat recent și reprezentanții Primăriei Iași, responsabilitatea aparține în totalitate firmelor de repartitoare. Până acum nu a existat nicio investigație referitoare la jocul bizar făcut de unele dintre aceste firme, dar a venit momentul să se facă. Profitând de dezinteresul probabil intenționat al Guvernelor PDL, care au lăsat CET-urile în faliment, aceste firme de intermediari - nu toate, dar multe dintre ele - au impus practici care nu mai pot fi tolerate de către ieșeni!

A venit vremea ca situația să se schimbe!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să vă anunț că au mai depus declarații scrise domnul Valeriu Ștefan Zgonea, Ion Stan, Florin Iordache.

Au mai depus în scris și domnul deputat de Galați Florin Pâslaru și domnul Aurel Vlădoiu, deputat de Vâlcea.

Dacă mai sunt colegi de la celelalte grupuri parlamentare care au declarații, îi rog să depună la secretariatul tehnic declarațiile.

Văd că nu mai sunt alte solicitări.

Vă mulțumesc mult și vă aștept la ora 10.00, după Biroul permanent. La revedere!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință)

 
    Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată Salut proiectul SUA de scădere a ratei de respingere a solicitărilor de viză pentru cetățenii români;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Salut proiectul SUA de scădere a ratei de respingere a solicitărilor de viză pentru cetățenii români"

Proiectul legislativ intitulat "Actul de Reformă și Securitate Sporită a Programului Visa Waiver", care urmează a fi aprobat de Congresul Statelor Unite, vizează facilitarea includerii României, Poloniei și Bulgariei într-un program care va oferi cetățenilor respectivelor state dreptul de a călători în SUA fără viză pentru o perioadă de cel mult 90 de zile.

Proiectul legislativ este rezultatul unui demers de lungă durată și încununează cu succes zeci de ani de relații bilaterale. Adoptarea proiectului legislativ va da posibilitatea derulării unor proiecte comune și va întări pe viitor încrederea reciprocă. Actul dă plusvaloare eforturilor comune de dezvoltare economică.

Consider că este o decizie care demonstrează că parteneriatul cu Statele Unite ale Americii funcționează foarte bine. Drept urmare se manifestă tendințe pozitive de scădere a ratei de respingere a solicitărilor de viză pentru intrarea în SUA a cetățenilor români.

Îmi manifest cu această ocazie încrederea că relațiile cu Statele Unite ale Americii vor continua în acest sens și în perspectivă autoritățile americane vor elimina obligativitatea vizelor în cazul cetățenilor români, sistem care este aplicat în cazul majorității statelor membre ale Uniunii Europene.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică: USL încurajează agricultura;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"USL încurajează agricultura"

România se găsește într-un moment foarte important: după trei ani și jumătate de guvernare a PDL, perioadă marcată de măsuri de austeritate, trebuie găsită o cale de încurajare a economiei. Guvernul trebuie să găsească acel motor economic care să garanteze, pe de o parte, o creștere a produsului intern brut, pe de altă parte, să creeze o îmbunătățire a condițiilor de trai ale populației. Dacă ne gândim la faptul că Europa trece încă printr-o perioadă dificilă economic, decizia care trebuie luată nu este deloc ușoară.

Anul trecut a consemnat un avans economic mai mare decât ne-am fi așteptat: 2,5% pe plus față de o prognoză de creștere de 1,5%. Acest lucru a fost datorat în mare parte de un an agricol foarte bun, mai ales în ceea ce privește producția de cereale. Mai mult decât atât, pe lângă veniturile constante obținute de stat de pe urma taxelor și impozitelor, remarcăm faptul că 2011 a fost anul cu cea mai mică inflație din istoria României. Ceea ce înseamnă că datorită anului agricol bun prețurile nu au crescut și românii și-au putut permite alimente de calitate la prețuri chiar mai mici decât în anii precedenți.

Analizând aceste două aspecte, agricultura pare a fi domeniul cel mai indicat spre care Guvernul Ponta trebuie să-și îndrepte eforturile de susținere. Poate oferii deopotrivă beneficii cetățenilor, dar și bugetului de stat, iar așa, cum am văzut anul trecut, poate să devină un veritabil model economic. Cred că ținta pe care trebuie să ne-o impunem este transformarea României, la fel cum a fost în perioada interbelică, într-un veritabil grânar al Europei. Este un plan fezabil pe care noul cabinet îl are în plan.

Principalul element avut în vedere este sprijinul pe care Guvernul trebuie să-l acorde producătorilor. Scăderea TVA-ului la 9% pentru produsele agricole va fi un mare pas înainte făcut în acest sens. Acest lucru ar garanta o scădere sau o menținere a prețului alimentelor de bază, implicit o ușurare a condițiilor de trai ale populației.

În altă ordine de idei, această hotărâre ar garanta reducerea nivelului evaziunii fiscale cu cel puțin 30%. În condițiile în care, în acest moment, pe zona de cereale evaziunea poate atinge și 70%, măsura propusă de Guvernul Ponta poate face ca agricultura românească să câștige foarte mult într-un timp foarte scurt. Pentru asta, Executivul trebuie să transforme acest domeniu economic într-o zonă de investiții rentabilă, să le arate marilor producători de alimente că se pot câștiga bani frumoși investind în agricultura autohtonă.

Complementar scăderii TVA-ului, trebuie luate măsuri care să stimuleze consumul de produse românești. În acest sens, Cabinetul Ponta ia în calcul un pachet legislativ astfel încât să stimuleze hipermarketurile și producătorii să se organizeze și să ducă toate produsele românești cât mai aproape de consumator. Problema cea mare în acest moment este de natură logistică, iar ea poate fi rezolvată. În condițiile în care produsele de import pot ajunge la raft la prețuri și de 20 de ori mai mari decât cele cu care intră în țară, cu siguranță produsele agricole românești pot face față și din punct de vedere calitativ, dar și al prețului.

    Gheorghe Ciocan - declarație politică cu subiectul: Despăduririle - problemă a României;

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Despăduririle - problemă a României"

Recent, potrivit rezultatelor unui studiu Greenpeace, în România dispar peste 3 hectare de pădure în fiecare oră. În țara noastră, pădurile acoperă aproximativ 29% din suprafață, față de media țărilor Uniunii Europene, care este de 42%, și sunt concentrate în principal în zona montană. Studiul Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% dintre suprafețele despădurite în perioada 2000-2011, se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparație cu alte țări din Europa, unde suprafețele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 hectare de păduri virgine.

Fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în județele montane, iar autoritățile au responsabilitatea de a gestiona și monitoriza intervențiile forestiere. De asemenea, în cazul în care au loc tăieri ilegale de arbori, este responsabilitatea autorităților să efectueze controale și să aplice sancțiunile necesare, iar unde este cazul să întocmească dosare penale.

O cercetare realizată tot de către Greenpeace arată că în perioada 2009 - 2011 s-au înregistrat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancțiuni - amenzi contravenționale sau dosare penale -, în funcție de gravitatea faptei.

România a fost, și avem pretenții că mai continuă să fie, o țară forestieră. În timpurile trecute, țara noastră a fost acoperită cu păduri în proporție de 60-70%. Astăzi doar 27% din suprafață mai este împădurită. Nevoia de lemn, defrișarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumurilor și căilor ferate, incendiile, exploatările miniere, toate sunt legate de defrișare. În ultimele două secole populația s-a înmulțit, fiind din ce în ce mai multă nevoie pentru spațiu de construit și pentru agricultură. Aceasta este situația prezentă datorată cererii mare de resurse lemnoase. Atunci când numărul copacilor căzuți este mai mare decât al celor produși, tăierea lemnului devine o problemă serioasă. Se spune, și nu fără temei, că pădurile sunt obrazul țării. Așa tăcute cum sunt, ele spun adevăruri de durată legate de om și raporturile lui cu natura care-l înconjoară. Ele stau și vor sta de strajă românilor, prevenindu-i de multe necazuri.

Să păstrăm pădurea pentru generațiile viitoare!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Festivalul berii și șoferii;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Festivalul berii și șoferii"

Un șofer băut a creat probleme în departamentul de urgență, în această noapte. cer Camerei Deputaților adoptarea de urgență a proiectului legislativ de modificare și completare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice ce vizează descurajarea conducerii sub influența alcoolului și a psihotropelor, prin înăsprirea măsurilor referitoare în astfel de situații. Acest proiect prevede ca amenda să includă și cheltuielile colaterale legate de actul medical - evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice și determinările toxicologice -, precum și intervenția poliției (deplasare, alcooltest).

sper că această prevedere legislativă va duce la scăderea numărului de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți sau distrugere de bunuri, precum și diminuarea situațiilor conflictuale cu impact asupra actului medical legate de comportamentul agresiv a acestor șoferi.

șoferul de 43 de ani, oprit în trafic în urma consumului etanolic, a fost adus de poliție în serviciul de urgență în vederea examenului clinic și recoltării de probe biologice. Valorile alcoolemiei sunt apropiate de comă - aproape 300mg‰. Pentru fiecare șofer depistat băut în trafic sunt făcute cheltuieli colaterale (transportul la spital, examenele medicale, analize toxicologice) pe care le plătim din banii noștri, estimate la peste 1.000 de euro. Ele nu ar fi existat dacă șoferul nu s-ar fi urcat băut la volan și este firesc ca tot el să deconteze aceste cheltuieli.

De la începutul anului 2012, în fiecare zi, am avut în serviciul de urgență cel puțin un șofer băut. 69% dintre aceștia sunt din urban, iar aproape 2/3 sunt în grupa de vârstă 21-40 de ani, cu preponderență celor cuprinși între 21-30 de ani (36%). Doar 9% dintre șoferii băuți sunt mai tineri de 20 de ani, iar în vârstă de peste 40 de ani se încadrează aproximativ 30% dintre șoferi. Remarcăm că nicio femeie nu a fost oprită în trafic în urma consumului etanolic și niciun bărbat de peste 60 de ani.

Trei șoferi sunt amendați în fiecare zi după ce au fost surprinși băuți în trafic, iar pierderile economice legate de evenimentele rutiere sunt estimate la 1,5-2% din PIB.

Nu mi se pare firesc ca să plătim cu toții pentru faptul că unii șoferi aleg alcoolul în locul siguranței. Prin acest proiect îi ajutăm să deconteze cheltuielile pe care le produc și totodată sperăm să descurajăm consumul de alcool în trafic.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Căpușeala parlamentară;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Căpușeala parlamentară"

cer adoptarea de urgență a proiectului legislativ ce obligă autoritățile locale să efectueze dezinsecții pe domeniul public pentru prevenirea bolii Lyme, provocată în urma mușcăturii de căpușă. consider că numărul mare de pacienți ajunși în serviciile de urgență, complicațiile multiple ale acestei boli și costurile importante de tratament constituie suficiente argumente pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

În iunie 2011 am inițiat un proiect legislativ ce introducea obligativitatea efectuării dezinsecțiilor pe domeniul public pentru combaterea vectorilor maladiilor transmisibile. A trecut un an și indiferența legislativului duce la creșterea explozivă a numărului celor mușcați de căpușe. Ca și în cazul etnobotanicelor, parlamentarii au preferat să ducă în derizoriu o problemă majoră de sănătate publică. Dacă nu ar fi fost interesul mediatic și cazul domnului Șerban Ionescu, tratat cândva și la Spitalul de Urgențe "Sfântul Ioan" din Iași, această situație ar fi fost ascunsă sub preș. În timp ce spitalele introduc "taxa pe căpușă", iar cheltuielile cu terapia acestor pacienți cresc exponențial, parlamentul trenează adoptarea unei legi care ar duce la stoparea acestei situații.

Întotdeauna a fost mai ușor să previi decât să tratezi și de aceea reamintesc parlamentarilor că pot face și lucruri bune adoptând de urgență acest proiect legislativ.

România este cuprinsă în zona de răspândire a bolii Lyme, iar unele zone sunt considerate endemice chiar dacă diverse rațiuni implică sau nu recunoașterea acestei boli pe plan național. Expansiunea căpușelor este rapidă și se consideră că în America boala Lyme a devenit la fel de răspândită ca și SIDA, iar Europa este invadată deja de căpușe, în Letonia existând păduri care sunt interzise publicului din cauza invaziei de căpușe.

Căpușele se pot găsi atât în grădina casei în care locuiți, precum și în parcuri publice, terenuri de sport, pe iarbă sau gazon, pe pomii din livadă sau în pădure, și chiar pe animalele noastre de casă (câini și pisici). Locurile favorite sunt pădurile umede, cu temperaturi cuprinse între 7ș și 25ș C, iar dacă afară e cald și uscat căpușele se ascund în pământ sau sub vegetație. Riscul de a fi mușcați crește în sezonul cald datorită îmbrăcămintei sumare, iar copiii sunt cei mai expuși datorită locurilor de joacă din vecinătatea vegetației, iar riscurile de boală cresc prin nerelatarea mușcăturii.

Vă reamintesc că sunt mii de pacienți mușcați de căpușe. Singura opțiune sănătoasă pentru rezolvarea acestei probleme de sănătate publică e adoptarea acestui proiect în regim de urgență.

    Claudia Boghicevici - intervenție ce are ca temă Ziua Internațională a Familiei;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua Internațională a Familiei"

Pe 15 mai am sărbătorit Ziua Internațională a Familiei. Începând cu anul 1993, Organizația Națiunilor Unite a decis ca ziua de 15 mai să reprezinte o zi emblematică pentru familie, prin Rezoluția nr. 47/237 din 20 septembrie. Anul 1994 a fost declarat Anul Internațional al Familiei, cu scopul unei mai bune înțelegeri a problemelor familiei, dar și pentru îmbunătățirea relațiilor familiale, prin adoptarea unor politici corespunzătoare.

Chiar dacă mai puțin cunoscută și sărbătorită în țara noastră, 15 mai marchează o zi simbol, în ideea că schimbările economice și sociale din societate pot afecta structura și stabilitatea unei familii.

Familia este nucleul de bază al societății, dar câte familii îndeplinesc, oare, toate prerogativele unei familii unite?

Vă îndemn să gândiți și să vă gândiți la acest aspect, în condițiile în care, în România, cele mai întâlnite probleme ale familiei sunt violența asupra femeii, violența asupra copiilor, abuzul prin neglijență, abuzul emoțional și sexual asupra copilului, divorțul și implicit urmările sale.

Importanța familiei în societate e covârșitoare. Familia stă la baza oricărei societăți. Familia e unul dintre pilonii de echilibru, alături de Biserică și de școală. Orice măsură cu caracter de protecție socială trebuie să vizeze direct persoana asistată, dar indirect și familia acesteia. Rolul statului trebuie să fie bine definit. Această zi poate constitui un îndemn pentru a face pași în direcția susținerii familiei, prin informații și suport pentru cei cu dificultăți în viața de cuplu.

Problemele în căsnicie persistă și din necunoaștere, din lipsa informațiilor referitoare la existența instituțiilor ce oferă servicii specializate pe problematica cuplului.

Lipsa educației poate duce la necunoașterea drepturilor și normelor după care trebuie să se desfășoare căsnicia și în acest sens apelez la promovarea direcțiilor de asistență socială și protecția copilului din colegiile și implicit orașele pe care le reprezentați, pentru cunoașterea drepturilor familiei.

Familia înseamnă mai mult decât conviețuirea sub același acoperiș și creșterea unui copil. Familia înseamnă dragoste, respect reciproc, respectarea dreptului fiecăruia la evoluție, libertate, copilărie și educație sănătoase, întrajutorare.

Simbolul pentru Ziua Internațională a Familiei îl reprezintă un cerc verde ce conține elementele unei inimi și ale unei case, ambele desenate cu roșu. Semnificația acestor elemente: centrul societății care oferă stabilitate și susținere pentru oamenii de toate vârstele.

Vă îndemn pe această cale să propunem, în orașele de unde venim, acțiuni de conștientizare și de întărire a rolului familiei în societate atât prin direcțiile generale de asistență socială, cât și prin organizații guvernamentale care militează pentru familie și binele acesteia.

    Octavian Bot - câteva precizări referitoare la atribuțiile președintelui României în domeniul politicii externe;

Domnul Octavian Bot:

Declarație politică

Aflat în vizită oficială în SUA, președintele României, Traian Băsescu, a oferit un spectacol ieftin, recurgând la trucuri la fel de ieftine, constând în plasarea printre spectatori a unor indivizi care aveau rolul să-l ridice în slăvi pe cel care se autointitulează "șeful statului". În paranteză fie spus, nicăieri în Constituția României sau în vreo lege nu se face vorbire de "șeful statului". Sintagma aceasta nu există. Constituția precizează foarte clar rolul președintelui.

Cel care se află în fruntea țării se numește "președinte", nu șef al statului și are rolul de a reprezenta statul român.

Este limpede, însă, că lui Traian Băsescu nu îi convine acest rol. El vrea să fie "șeful statului", să dea ordine primului-ministru, să dea note miniștrilor și să îndrume Parlamentul.

În art. 91 din Constituție sunt precizate atribuțiile președintelui în domeniul politicii externe.

Coroborând prevederile acestui articol cu cele ale articolului 102 din Constituție, rezultă că președintele nu este "șeful absolut" al politicii externe.

Dacă Traian Băsescu ar citi mai atent Constituția României, poate că ar înțelege că și prim-ministrul, care conduce Guvernul, are un rol în realizarea politicii externe.

Dacă ar înțelege acest lucru, Traian Băsescu nu ar trebui să trateze de pe o poziție de forță relația cu primul-ministru și ar fi mult mai rezervat în aprecieri și declarații.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică ce are ca temă Președintele-jucător a făcut pe șmecherul la Chicago;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Președintele-jucător a făcut pe șmecherul la Chicago"

În sala de conferințe a Hotelului The Drake din Chicago, unde a avut loc întâlnirea cu puținii români care i-au rămas fideli, atent selecționați și "botezați" pompos Comunitatea Românilor din SUA, Traian Băsescu a dat din nou dovadă că nu știe să se comporte civilizat, că nu are un comportament de președinte.

În momentul în care ministrul de externe, Andrei Marga, răspundea la întrebările jurnaliștilor, Băsescu a coborât treptele podiumului și a început să rânjească, să vorbească și să se fotografieze cu câțiva copii prezenți la reuniune. Se distra copios. După ce ministrul Marga a terminat de vorbit, Băsescu a preluat microfonul, comentând scurt "sesiunea foto" la care tocmai participase: "eu sunt eficient, nu pierd vremea".

Un comportament jenant, degradant pentru un președinte și o totală lipsă de respect față de ministrul de externe. Sau altfel spus, un comportament ca al unui copil care ar face orice altceva decât să respecte ceea ce i s-a cerut sau trebuie să facă.

Incidentul de la Chicago arată limpede că nu se poate coabita cu Traian Băsescu sau, mai bine zis, el nu poate coabita, ci doar conduce. În stilul său, e drept.

Supărat din mai multe motive pe ministrul de externe, președintele Băsescu a vrut probabil să se umfle în pene în fața celor 20-30 de români adunați la întâlnire, să facă pe șmecherul la nivel înalt. Nu i-a ieșit.

Domnule președinte, mă gândesc că ar fi cazul să încetați cu astfel de practici care nu fac decât rău României. Poate ar trebui ca acum, pe final de mandat, să renunțați la atitudinea de președinte jucător și, de ce nu, să deveniți mai înțelept și să vă inspirați din politica europeană a coabitării dintre președinte și guvern, a colaborării dintre instituțiile fundamentale ale statului. Sau măcar puteți învăța de la unul dintre predecesorii dumneavoastră, care un întreg mandat a încercat să repare greșelile făcute în primul.

    Ioan Balan - declarație politică: Restaurație, restaurație, dar să știm și noi;

Domnul Ioan Balan:

"Restaurație, restaurație, dar să știm și noi"

Aprobarea moțiunii de cenzură, prin voturile de neîncredere nedemocratic coagulate în data de 27 aprilie 2012, a determinat formarea unei majorități fragile, conjuncturale și oportunistic legată de obiectivul accesului la resursele publice, în vederea utilizării lor pentru câștigarea alegerilor locale și parlamentare.

Contestat și injuriat în permanență, președintele României a respectat întocmai prevederile constituționale și a încredințat formarea guvernului acestei majorități vremelnice, organizată și coordonată de la Grivco, și nu de la Palatul Victoria. Dacă cei mai mulți dintre români știu cu siguranță cine-i copilotul, mă îndoiesc însă că știu care este adevăratul pilot al Guvernului: Voiculescu, Năstase, Oprișan, Vanghelie sau Dragnea.

Cert este că dacă Victor Ponta a promis românilor "cel mai cinstit guvern", în final a ajuns să ofere "cel mai necinstit și murdar guvern". Miniștri prinși cu furtul intelectual, care nu-i mai prejos decât orice alt furt ordinar, miniștri incompatibili sau cu suspiciuni de "colaboraționism", toți reprezentând polițe ce trebuie plătite de noul prim-ministru pentru locul pe care-l ocupă doar pe scaunul din dreapta sau chiar pe bancheta din spate.

Mai mult, polițele de plătit nu se opresc aici! "Vom merge până la femeia de serviciu", ne-au avertizat liderii USL. Și chiar se țin de cuvânt. Prefecți, subprefecți, înalți funcționari, funcționari sau polițiști, directori și inspectori școlari au fost schimbați cu o viteză nemaiîntâlnită pentru o democrație care ar trebui să funcționeze, indiferent de partidul politic care preia guvernarea.

Nu a contat și nu va conta competența celor dați afară ca pe niște infractori, pentru simplul motiv că nu au carnetul roșu de partid al Uniunii Socialiste.

Și de parcă nu ar fi suficient, toate suferințele românilor din ultimii trei ani încep să pară a fi fost de prisos. De ce? Pentru că toate eforturile de reformă sunt vizate de restaurația socialistă.

Legea educației naționale a început deja să fie masacrată. Următoarele victime sunt reforma din sistemul de pensii și din domeniul salarizării publice unitare. Și pentru că posturile de conducere din instituțiile publice nu ajung actualului premier pentru a mulțumi clientelei politice, s-au creat și se creează în fiecare zi noi ministere, noi agenții, noi sinecure și se dă drumul dezmățului angajărilor din sectorul public.

Fără doar și poate, cea mai afectată este stabilitatea financiară a României. Sutele de promisiuni în avantaje pecuniare făcute de guvernul de 180 de zile a gonit deja investitorii străini din țară, a blocat investițiile publice și a destabilizat echilibrul din trezoreria statului.

Guvernul se laudă că va recupera salariile, de la 1 iunie, cu 8%. În numai o săptămână de la învestitura noului guvern, toți românii, nu numai bugetarii, au pierdut deja peste 2% din deprecierea cursului monedei naționale și peste 1% din inflația pe aceeași perioadă. Altfel spus, nici nu ați dat 8%, că ați și luat 3% într-o săptămână.

În plus, recuperările cu care se laudă guvernul Ponta sunt posibile pentru că românii au îndurat măsurile de reformă din ultimii trei ani.

Dragi români, nu Ponta dă! Românii își recuperează singuri drepturile, pentru că au înțeles și susținut măsurile de reformă și au mai înțeles că numai o economie sănătoasă poate să-ți dea. O economie bolnavă, așa cum construiește Ponta zilele acestea, compromite șansa României la stabilitate și dezvoltare în viitor.

    Mihai Lupu - declarație politică intitulată Guvernul USL le face dreptate pensionarilor;

Domnul Mihai Lupu:

"Guvernul USL le face dreptate pensionarilor!"

Guvernul USL a decis, imediat după instalarea sa la guvernare, așa cum a promis, stoparea nedreptății imense, a fraudei comise împotriva pensionarilor de către guvernele Boc și Ungureanu, dar și restituirea banilor reținuți ilegal acestora. Astfel, începând din luna iunie a.c., pensionarii vor primi înapoi banii reținuți abuziv, drept contribuții la sănătate, în 16 tranșe lunare.

Guvernul USL consideră că atunci când greșește, statul trebuie să-și recunoască greșeala, dar și să o îndrepte într-un mod echitabil pentru cetățenii săi.

Fostul guvern Boc, în baza unei ordonanțe de urgență adoptate în anul 2010, le-a reținut o cotă de 5,5%, drept contribuție la sănătate, persoanelor cu pensii de peste 740 de lei, deși știa că este ilegală procedura aplicată, începând cu 1 ianuarie 2011.

În 13 martie, anul acesta, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui act normativ și a decis să se calculeze contribuția numai la suma ce depășește 740 de lei. Din această lună, CAS-ul se va reține doar din partea de venituri care depășește suma de 740 de lei.

Până acum, la o pensie de 1.000 de lei, suma reținută era în cuantum de 55 lei, iar acum este de 14 lei. Începând cu luna iunie, pensionarii din această categorie vor primi înapoi 41 de lei. Pentru cei care depășesc pragul de 1.000 de lei, se calculează și impozit, astfel la o pensie de 1.259 de lei, se opreau 69 de lei, iar acum vor mai ajunge la fondul de sănătate doar 29 de lei. Pensionarii din această categorie vor primi înapoi în jur de 30 de lei lunar, timp de 16 luni.

În ordonanța aprobată de Guvernul Ponta, referitoare la restituirrea CAS se prevăd următoarele: "Pentru sumele reținute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale, în perioada iunie - august 2012; pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013. În acest caz, până la 25 august 2012, Guvernul va aproba graficul si modalitatea de restituire a sumelor".

Prin această decizie, Guvernul USL nu a stopat doar o fraudă a guvernelor pdl-iste precedente, ci a pus capăt și unei umilințe fără margini la care erau supuși pensionarii, fiind nevoiți să se calce în picioare prin tribunale pentru a-și cere în instanțe drepturile.

Din prima sa zi de guvernare, Guvernul USL a demonstrat că se poate face și o altfel de politică guvernamentală, una responsabilă și nu doar demagogică, că se pot lua decizii ferme și imediate pentru a le fi redate românilor atât demnitatea, cât și speranța, că și drepturile lor mai contează.

Salariații și pensionarii sunt cei care au fost condamnați peste noapte să suporte costurile imense ale crizei și tot ei sunt cei care au fost exclusiv sacrificați pe altarul austerităților portocalii, pentru a se putea alimenta, fără limite, buzunarele clientelei de partid a PDL.

    Florian Daniel Geantă - declarație politică: V-ați văzut visul cu ochii;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"V-ați văzut visul cu ochii"

Cu mare tam-tam Guvernul Ponta s-a instalat la Palatul Victoria, cu gânduri mărețe pentru binele poporului, dar și pregătiți de a distruge tot ceea ce au făcut guvernele precedente în ultimii ani.

Începutul este promițător - 16 ministere și 20 de miniștri. Un Guvern pentru România, nu pentru USL! Oare? Lunile următoare vom afla răspunsul cu toții, vom aștepta performanțele cu care vă lăudați.

Părerea mea este că acest guvern a început cu stângul, a promis că le vor crește salariile bugetarilor doar cu 8% în iunie, iar diferența celor din sistemul public ar putea fi acordată în octombrie sau noiembrie a.c. Surprinzător! Chiar înaintea alegerilor parlamentare, cel care se lăuda că are ADN-ul în respectarea legii, tocmai acela o cam încalcă. Există legea care interzice majorarea salariilor cu mai puțin de 6 luni înainte de alegeri, doar asta ați reproșat-o Guvernului Ungureanu.

Mai nou ce-a de-a doua etapă de reîntregire a salariilor va avea loc anul următor, cu orice preț, indiferent de situația economică a țării, care s-ar putea înrăutății din pricina promovării unor politici extrem de populiste. Care este scopul, îl știm cu toții. Câștigarea alegerilor.

Dacă nu vă veți onora promisiunile probabil electoratul va dori să mai repetați analiza ADN-ului, pentru că acesta nu mai înghite minciuni. El vrea fapte, nu vorbe, iar România, domnilor guvernanți, nu mai este cea de pe vremea lui Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Așteptăm să vedem marea schimbare în modul de guvernare, acum când dumneavoastră v-ați văzut visul cu ochii, iar colegul Antonescu, care este gata să împartă această enormă responsabilitate ce vă stă pe umeri, s-ar putea să aștepte mult și bine. Electoratul va decide. Spuneți că schimbarea începe azi. Vom vedea!

Nu cred că promisiunile populiste ne vor ridica nivelul de trai, nu cred că mărirea salariului minim pe economie, reîntregirea salariilor, reducerea CAS-ului, revenirea TVA-ului la 19% vor avea ca efect principal repornirea motorului economiei românești. Sunt sceptic.

Este adevărat că acum credibilitatea guvernului dumneavoastră va depinde în mare măsură de cele două angajamente: de a reîntregii salariile și pensiile diminuate. Însă, fiind an electoral, doriți cu orice preț să câștigați alegerile și totodată cred că acestea nu vor putea fi onorate decât aducând România pe marginea prăpastiei și continuând să dați vina pe greaua moștenire.

În ziua căderii guvernului Ungureanu radiați de fericire, după învestire dați vina pe timpul scurt. Promisiuni vagi, fără termene exacte, discursuri populiste și soluții fără efect.

    Liga Dănuț - declarație politică despre Cel mai cinstit și competent guvern;

Domnul Dănuț Liga:

"Cel mai cinstit și mai competent guvern"

Sunt de acord că este nevoie de reformă în sistemul electoral, dar aceasta implică votul uninominal, parlament unicameral și 300 de parlamentari. Una fără cealaltă nu fac altceva decât să tragă țara noastră înapoi, iar democrația să fie compromisă.

Ați declarat că veți respecta criteriile impuse de Comisia Europeană în lupta anticorupție, dar în cele 53 de pagini ale programului de guvernare nu se regăsesc decât două paragrafe vagi care fac referire la acest lucru și nici măcar o referire la activitatea Agenției Naționale de Integritate. Oare de ce domnule prim-ministru? Guvernul dumneavoastră a trecut deja pe locul secund corupția și integritatea?

Este necesar să se mențină monitorizarea pe justiție și să se urmărească implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, deoarece atât ANI, cât și DNA s-au aflat în rapoartele Comisiei Europene și au primit laude.

Ați declarat și că veți propune miniștri imaculați, că vom avea un guvern mai cinstit și mai competent. Să facem o mică recapitulare.

Ministrul desemnat la educație, doamna Corina Dumitrescu, a fost retrasă pentru că a fost acuzată de plagiat și minciuni în CV. Ați venit cu o altă propunere, care de altfel a fost numit la acest minister, domnul Ioan Mang, mai cinstit și mai corect decât doamna Dumitrescu, nu a fost acuzat decât de 5 opere plagiate. Halal profesor și ministru în fruntea educației copiilor noștri!

Ministrul desemnat al Strategiei guvernamentale, transparență decizională și relația cu societatea civilă, domnul Victor Alistar, a fost declarat incompatibil și apoi a fost retras.

Domnul Mircea Diaconu, actualul ministru al culturii, de asemenea este acuzat că este incompatibil.

Și nu ultimul rând, domnul care are în mâinile sale politica noastră externă, domnul Andrei Marga, alias Andrei Mureșanu, un personaj cu un trecut neclar, este acuzat că a colaborat cu Securitatea.

Cum veți respecta criteriile impuse de Comisia Europeană în lupta anticorupție dacă în guvernul cinstit și competent pe care îl conduceți sunteți înconjurat de oameni vechi și imorali?

Domnule prim-ministru, Albă-ca-Zăpada pe care ați promis-o românilor, din perspectiva curățeniei morale și profesionale, se dovedește încă din primele săptămâni a fi lupul disimulat din "Capra cu trei iezi", care odată ce și-a ascuțit dinții a reușit să-și păcălească victimele.

    Constantin Severus Militaru - declarație politică: Sistemul electoral trebuie construit în beneficiul reprezentării;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Sistemul electoral trebuie construit în beneficiul reprezentării"

Urmărim cu toții, cu cel mai mare interes, felul și mai ales momentele în care partidele politice care ajung vremelnic să guverneze în România găsesc diferite motive, mai mult sau mai puțin obiective, ca să modifice legislația electorală, de așa natură încât algoritmul de reprezentare să-i favorizeze pe cei aflați în funcție sau pe valul simpatiei publice.

De aproape douăzeci de ani, de fiecare dată când s-au apropiat alegerile, legislația electorală s-a modificat și ea, fie prin modificări ale pragurilor electorale, fie prin tipul de reprezentare preferat. Cu toate acestea puțini se gândesc și la interesele de reprezentare ale cetățenilor!

Modificările succesive ale legislației electorale, completate de lipsa unor dezbateri publice serioase, produc o largă confuzie în rândul alegătorilor, astfel, încât acestora le este greu să priceapă cum vor acorda în cele mai bune condiții votul lor.

Nu este deloc întâmplător faptul că prin ghidul de bune practici, Comisia de la Veneția, poate cea mai autorizată voce în materie electorală și legală, recomandă ca schimbarea modalităților de reprezentare să nu se facă în febra inerentă a alegerilor.

Mi-aș dori ca după alegerile generale din toamna acestui an, societatea civilă din România să fie principalul promotor, nu al unei legi, ci al unui adevărat cod electoral, care să grupeze întreaga legislație electorală ce va acționa, nu doar pentru un singur rând de alegeri, ci mulți ani de acum înainte.

De ce societatea civilă? Pentru că vocea ei trebuie auzită și ascultată, iar interesele sale asupra potențialului câștigător în alegeri sunt minime. Pentru că societatea civilă este cea mai interesată ca vocea oricărui cetățean, și nu doar a unora, să se audă în Parlament, în consiliile locale sau în Parlamentul European.

Calitatea democrației și a instituțiilor statului român depind în mod crucial de calitatea sistemului electoral, de perenitatea și corectitudinea sa.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică: USL a luat deja primele decizii de schimbare a României după numeroasele pagube produse românilor de către guvernele PDL;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"USL a luat deja primele decizii de schimbare a României după numeroasele pagube produse românilor de către guvernele PDL"

La doar câteva zile după instalarea sa la guvernare, Guvernul USL a luat, așa cum le promisese românilor, mai multe decizii menite să înceapă a fi reparate pagubele imense produse, timp de mai bine de trei ani, de către guvernele PDL în bugetul fiecărui salariat bugetar sau pensionar.

Astfel, Guvernul USL a decis, încă din primele sale ședințe de guvern, să fie reîntregite salariile bugetarilor și să înceapă restituirea sumelor reținute ilegal pensionarilor.

De asemenea, Guvernul condus de premierul Ponta a negociat cu FMI, de pe poziții demne și egale, scrisoarea de intenție și înțelege să dea destinația corectă Fondului de Urgență al Guvernului, punând capăt cheltuirii discreționare a acestuia, exclusiv pe considerente electorale.

Prin demersurile făcute imediat, după doar câteva zile de la învestire, Guvernul Uniunii Social-Liberale arată că se poate guverna și altfel România, renunțându-se la demagogie și respectând, încă de la început, angajamentele asumate în programul de guvernare.

Guvernul Ponta a aprobat miercuri, 17 mai a.c., Ordonanța de urgență privind reîntregirea salariilor bugetarilor, cât și ordonanța referitoare la returnarea către pensionari a CAS. Astfel, salariile bugetarilor reduse cu 25% vor fi mărite cu 8%, începând cu 1 iunie, și încă 7,4% din decembrie.

De asemenea, sumele oprite ilegal pensionarilor din contribuții de sănătate vor fi restituite în 16 tranșe lunare, prin diminuarea veniturilor bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate. Pensionarii vor primi sumele restituite din reținerea CAS împreună cu drepturile de pensii aferente fiecărei luni. Impactul financiar asupra bugetului de stat este de 858,5 milioane de RON, în cazul majorării salariale, și de 286,1 milioane de lei pentru returnarea CAS în 2012 și 1,24 miliarde de RON pentru returnarea CAS în 2013.

Guvernul USL a luat imediat toate măsurile necesare pentru stoparea alocărilor discreționare către primăriile fostei coaliții de guvernare și a reușit deja recuperarea a peste 50% din sumele irosite pe criterii electorale, de către fostul guvern Ungureanu, din Fondul de urgență al Executivului.

Acești bani nu vor mai fi risipiți pentru îndestularea clientelei nimănui și nici nu vor mai avea altă destinație, doar cea adevărată! Banii din fondul de rezervă sunt folosiți acum în mod corect!

De exemplu, banii merg spre domenii pe care Guvernul USL consideră că merită să le recompenseze, cum este situația premierii unor rezultate excepționale ale echipelor noastre naționale sportive. Sau utilizarea acestor bani se va face în scopuri umanitare, cum este cazul suplimentării bugetului Ministerului Sănătății, în vederea acordării unui ajutor pentru tratament medical în străinătate.

Guvernul USL demonstrează, încă de la primele sale decizii, că România poate fi guvernată cu totul altfel decât până în urmă cu două săptămâni, așa cum s-a întâmplat timp de aproape patru ani.

Atunci când există voință politică, capacitate de a lua decizii ferme și corecte, dar mai ales competență, guvernarea se poate face și în mod responsabil, demn și transparent, și nu numai așa cum a procedat PDL: în interesul propriu, într-un mod preponderent abuziv și profund discreționar.

    Teodor Atanasiu - declarație politică: Guvernul USL restabilește dreptatea încă din primele zile de guvernare;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Guvernul USL restabilește dreptatea încă din primele zile de guvernare"

După doi ani de sacrificii fără precedent, în care nu au fost rostite decât promisiuni nematerializate vreodată, după un noian de decizii de austeritate luate de către guvernele PDL și suportate, exclusiv, de către salariați, pensionari și alte categorii sociale, după o lungă perioadă a vorbelor în vânt, fără niciun fel de fapte concrete, a venit în sfârșit și vremea ca românilor să le fie respectate drepturile și redată speranța că în România se mai întâmplă și lucruri bune.

Încă din prima zi de guvernare, USL a decis să le facă imediat dreptate pensionarilor fraudați cu bună știință de către guvernele Boc și Ungureanu, stopând reținerile ilegale drept CAS și restituindu-le acestora sumele oprite de Guvernul PDL prin încălcarea Constituției. Reparația se va face începând din luna iunie a.c., în 16 tranșe egale.

Guvernul Ponta a aprobat miercuri, 17 mai a.c., ordonanța de urgență care prevede că sumele reținute pensionarilor de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete, rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate, asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete, rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate, asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se restituie în tranșe.

Astfel, pentru sumele reținute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale, în perioada iunie-august 2012, iar pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013.

În aceeași ședință, Guvernul USL și-a respectat și promisiunea privind reîntregirea salariilor bugetarilor, hotărând ca salariile acestora, ce au fost reduse cu 25%, să fie mărite cu 8%, începând cu 1 iunie, și cu încă 7,4% din luna decembrie. Cele reduse cu 15% vor fi mărite cu 2,3% începând cu luna iunie.

Uniunea Social-Liberală înțelege să guverneze România respectându-și întru totul, încă din primele zile după învestire, nu numai programul de guvernare și promisiunile făcute de-a lungul timpului, dar și cetățenii în slujba cărora s-a pus, precum și drepturile acestora.

USL consideră că atunci când există voință politică și competență se pot găsi, chiar și în regim de urgență, soluții viabile și responsabile care să îi repună pe românii prejudiciați mult prea multă vreme în drepturile ce li se cuvin.

A guverna o țară, sacrificându-i permanent pe români, așa cum a făcut PDL, în beneficiul clientelei de partid, a spune mereu că nu sunt bani pentru pensii și salarii, pentru mame și copii, pentru sănătate și educație, dar, în același timp, a lăsa să fie risipiți banii publici pe tot felul de inepții costisitoare și nefolositoare nimănui, în afară de alimentarea portofelelor și poșetelor pdl-iste sau de îmbogățirea camarilei verzi-portocalii afiliată "Curții" PDL sau a Cotrocenilor, sunt fapte care trebuie stopate definitiv și eradicate din politica românească, iar USL a ales să demonstreze că se poate.

România va fi redată în fiecare zi, pas cu pas, românilor, iar Guvernul Ponta arată că statul român atunci când greșește trebuie să-și corecteze aceste erori, restabilește legalitatea și chiar le plătește daune celor păgubiți.

În propria lor țară, românii vor ști din nou că nu au numai obligații, ci și drepturi, și că aceia care-i conduc le și respectă. Decența, demnitatea, legalitatea și democrația vor fi din nou principalele deziderate ale clasei politice aflate în fruntea țării, reprezentată azi la guvernare de către USL.

    Marin Almăjanu - declarație politică cu tema: Rezultatele minunate ale guvernelor Boc și Ungureanu se transpun azi în reintrarea României în recesiune;

Domnul Marin Almăjanu:

"Rezultatele minunate ale guvernelor Boc și Ungureanu se transpun azi în reintrarea României în recesiune"

Deși, vreme de aproape patru ani, domnii Boc, Băsescu, și ultimul său protejat, domnul Ungureanu nu ne-au vorbit decât despre deciziile lor minunate și despre cât de multă stabilitate și eficiență au adus acestea, iată că în realitate lucrurile stau exact pe dos, iar România se întoarce de unde a plecat în 2009. Astfel, România a reintrat oficial în recesiune economică, după ce economia a scăzut pentru două trimestre consecutiv. Economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru, față de octombrie-decembrie, și a intrat în recesiune întrucât este al doilea trimestru consecutiv de scădere, comparativ cu lunile anterioare, evoluția fiind anticipată de analiști, care estimau însă o contracție puțin mai mare, de 0,2-0,3%.

Odată cu publicarea datelor oficiale privind evoluția principalilor indicatori economici ai țării, de către Institutul Național de Statistică, așa cum era de așteptat, PDL nu se dezminte și își intră din nou în rolul consacrat: hoțul strigă hoții! Adică, domnul Boc și toată pleiada sa de ecouri au și ieșit la rampă cu minciuni sfruntate și afirmații mai mult decât aberante, susținând că Guvernul Ponta nu guvernează bine și că de aceea se află în acest moment țara în recesiune.

Dar aceste date reflectă ceea ce s-a întâmplat în economie în ultimele șase luni. deci România a intrat în recesiune din cauza proastei guvernări a PDL și a deciziilor sale incompetente, și nu a USL. În ultimele două trimestre, am avut creștere negativă, ceea ce a făcut ca economia românească să intre iar în recesiune. În aceste trimestre nu USL a fost la guvernare, ci guvernele PDL, Boc și Ungureanu.

Guvernul Ponta, învestit de doar două săptămâni, încearcă acum să identifice soluțiile necesare și să repare efectele negative ale proastei guvernări pedeliste. Guvernele Boc și Ungureanu au guvernat numai pentru binele PDL, au cheltuit în mod discreționar banii publici, nefăcând niciun fel de investiții cu impact benefic și neluând nici măcar o decizie care să impulsioneze mediul privat sau piața muncii și economia, în ansamblu ei, trimițând-o astfel, din nou în recesiune.

Guvernul USL are soluții și le va pune cât mai rapid în aplicare. Acesta are în vedere implementarea unui program de reducere a numărului de taxe inutile, care nu fac altceva decât să ducă la birocrație și corupție, și va lua toate măsurile care se impun pentru a trece economia de pe minus pe plus și pentru a avea iar o creștere economică sustenabilă.

Suntem pregătiți pentru a preîntâmpina efectele negative care vin din evoluțiile în plan european, în special din Grecia. Comparând cu Polonia, Ungaria, Cehia, țări cu economie mai stabilă ca a noastră și care suferă aceeași depreciere a monedei, este clar că asistăm la un fenomen european, care nu are legătură cu schimbările politice din țara noastră.

Creșterea economică și nivelul de trai al românilor sunt obiectivele principale ale Guvernului USL. Programul de guvernare al USL conține o serie de măsuri care vor ajuta la relansarea economiei și la protejarea veniturilor salariaților și ale pensionarilor.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică intitulată Guvernul USL repară greșelile intenționate ale guvernelor PDL-iste;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Guvernul USL repară greșelile intenționate ale guvernelor pdl-iste"

Eu, în calitate de deputat de Argeș, am semnalat fostelor guverne pdl-iste, în mod oficial, încă de anul trecut, faptul că prin aplicarea OUG nr.107/2010, dumnealor nu fac altceva decât să jefuiască cu bună știință pensionarii și să săvârșească greșeli inadmisibile, profund anticonstituționale.

Demersul meu a constat în atragerea atenției primului-ministru, în funcție la acea dată, și miniștrilor de resort, prin întrebările nr. 6158 A/29.03.2011 și nr. 6988 A/15.06.2011, adresate acestora, că reținerea unei cote de 5,5%, drept contribuție la sănătate, persoanelor cu pensii de peste 740 de lei, din întregul cuantum al pensiei lor, este o măsură injustă, inechitabilă și discriminatorie, în fapt, și clar anticonstituțională, în drept.

În întrebările adresate miniștrilor PDL, de atunci, am argumentat temeinic faptul că ordonanța respectivă a constituit doar o formă oficializată de jefuire a populației de către o guvernare incapabilă să administreze eficient și corect banul public.

Am subliniat, în textele întrebărilor respective, faptul că acele rețineri ilegale reprezintă doar o anomalie stupidă și condamnabilă, iscată fie dintr-o greșeală a guvernului Boc, fie dintr-o rea intenție, și semnifica neputința acelui guvern de a face reformă altfel decât prin spolierea populației. Am cerut atunci premierului Boc și ministrului sănătății, domnul Cseke, analizarea cu atenție a abuzurilor săvârșite și corectarea acestora, în regim de urgență, dar nu s-a întâmplat absolut nimic.

Răspunsurile oficiale primite de la miniștrii menționați mai sus, bineînțeles, nu aveau nicio legătură cu realitatea legislativă și cu cele semnalate de mine. Dumnealor nu și-au recunoscut niciun moment greșelile intenționat comise, ba, mai mult decât atât, în mod paradoxal, mi-au inserat în răspunsurile lor texte din lege prin care era evident faptul că pensiile sub cuantumul de 740 lei nu trebuie impozitate.

Noroc cu decizia ulterioară a Curții Constituționale și cu venirea la guvernare a USL pentru a pune capăt o dată pentru totdeauna acestui abuz fără precedent, instituit de către guvernele Boc și Ungureanu, asupra a milioane de pensionari.

În data de 13 martie, anul acesta, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui act normativ ca fiind neconstituțional și a decis să se calculeze contribuția numai la suma ce depășește 740 de lei. Astfel, Guvernul USL a aprobat, încă din primele zile ale sale de guvernare, ca, începând din această lună, CAS-ul să se rețină doar din partea de venituri care depășește suma de 740 de lei, iar sumele reținute ilegal pensionarilor să fie returnate acestora în 16 tranșe lunare.

Dar știți cum este în lumea pdl-istă: ei fac tot felul de fapte bune și alții trebuie să desfacă ceea ce-au făcut și, mai mult decât atât, să și plătească. Reprezentanții lumii minunate a PDL au greșit cu intenție, nu și-au recunoscut niciodată relele comise, dar au pretenții să fie apreciați și aplaudați etern pentru faptele lor reprobabile.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică ce are ca subiect USL curăță mizeria lăsată în urmă de PDL;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"USL curăță mizeria lăsată în urmă de PDL"

Nici nu s-a instalat bine Guvernul Ponta la Palatul Victoria, iar acuzații de tot felul se revarsă, zi de zi, din partea celor care au condus România în ultimii ani.

Am spus din prima clipă că vom scoate la iveală toate hoțiile săvârșite de PDL și clientela de partid, nu avem nicio reținere în acest sens. Am spus că vom face dreptate categoriilor sociale care au fost supuse supliciilor guvernării portocalii. Și asta facem. Îndreptăm lucrurile, descoperim hoțiile și curățăm mizeria lăsată în urmă de PDL. În nici două săptămâni, descoperim deja care este dimensiunea incompetenței și a fraudei comise de fosta guvernare. Sunt probleme extrem de grave care afectează România pe termen lung.

Din cauza unor grave nereguli sesizate la derularea Programului Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane (POSDRU) în intervalul 2010-2011, România riscă să piardă definitiv fonduri europene de 100 milioane euro în acest an și 1,1 miliarde euro anul viitor. S-au constatat probleme de sistem, probleme privind evaluarea proiectelor, privind modul de control al acestora, procentajele de risc adoptate și aprobate și sistemul informatic. Există un număr important de proiecte care au probleme și în ceea ce privește impactul, eficiența. Pe scurt, s-au tocat banii fără niciun control.

Ministerul Afacerilor Europene a sesizat neregulile, de fiecare dată, către Ministerul Muncii, către Autoritatea de Management, către premier, dar nimeni nu a luat nicio măsură. Subliniez: nu s-a luat nicio măsură, deși guvernanții au fost informați, știau foarte bine ce se întâmplă.

Premierul Victor Ponta a cerut acum Departamentului de Luptă Antifraudă să investigheze toate aceste nereguli săvârșite în cadrul POSDRU, astfel încât vinovații să răspundă. Totodată, Guvernul Ponta va evalua situația și va întocmi un plan de acțiune cu ținte și termene foarte clare. Principalele nereguli au fost constatate la Autoritatea de management a POSDRU, din cadrul Ministerului Muncii, dar și la Organismul Intermediar de la Ministerul Educației.

Și pentru că am ajuns și la educație, vreau să vă spun că miniștrii PDL au lăsat un haos la acest minister. În loc să pună deoparte bani pentru organizarea examenelor din iunie, testele naționale și bacalaureatul, aproape 30 de milioane de lei au plecat spre Fondul de Urgență al Guvernului, pentru a fi împărțiți pentru campania electorală a baronilor PDL. Aceasta este realitatea, indiferent ce scuze sau acuze auzim în aceste zile. Din cele 3.300.000 de euro necesare pentru organizarea examenului de bacalaureat, în vistieria ministerului nu există decât 280.000. Foștii miniștri ar fi trebuit să înceapă achiziția softurilor necesare, însă nici acest lucru nu s-a făcut, fiind amânată până când ar fi fost prea târziu pentru o licitație deschisă și s-ar fi apelat la tehnica negocierii directe, metoda cunoscută pentru dat "tunuri".

Probleme există și la organizarea clasei pregătitoare. Grija pdl-iștilor nu era legată de copiii care trebuie să meargă la toamnă la școală, ci de bani, desigur, de tocarea banilor publici. Este vorba de licitații pentru mobilier și materiale în valoare de 50 de milioane de lei, asupra cărora planează suspiciuni de fraudare.

În momentul de față, prin atacurile repetate asupra miniștrilor educației, PDL nu dorește altceva decât să împiedice organizarea cu succes a bacalaureatului și a testelor naționale, în scop pur politic, periclitând astfel viitorul a aproape 500.000 de elevi.

Acum, când Guvernul USL începe să facă ordine și curățenie, să salveze tot ceea ce se poate salva și să îndrepte lucrurile, suntem acuzați că instalăm dictatura. Nu știu unde erau cei care spun astăzi asemenea inepții, atunci când democrația și statul de drept erau terfelite cu un entuziasm demn de o cauză mai bună. Nu știu unde erau acești acuzatori, atunci când Guvernul Boc pur și simplu a desființat Parlamentul, asumându-și de 14 ori răspunderea pe unele dintre cele mai importante legi din ultimii 22 de ani. Cei care ne acuză astăzi au avut vreo tresărire atunci când Guvernul Boc scotea pe bandă rulantă legi neconstituționale, când România era amenințată de fosta putere cu comasarea alegerilor, poate cel mai grav atac la adresa democrației din ultimii ani, sau când președintele își permitea să le spună magistraților ce hotărâri să adopte și milita pentru neaplicarea deciziilor instanțelor?

Indiferent de gălăgia pe care o fac acum foștii guvernanți, vom descoperi și vom face publice toate neregulile comise în ultimii ani. Iar cei care lansează acuzații la adresa Guvernului USL ar fi mai bine să tacă în acest moment. Dacă s-au camuflat acum sub tot felul de culori și sigle, să nu-și imagineze că oamenii i-au uitat și nu știu cine sunt cu adevărat și ce dezastru au lăsat în urmă. Cei care au dreptul să vorbească și să ne judece în orice moment, în orice zi, sunt cetățenii. Ei vor decide, la alegerile din iunie și la cele din toamnă, care este drumul cel bun pentru România.

    Dorel Covaci - declarație politică: Candidatul cel mai bun pentru alegerile locale 2012;

Domnul Dorel Covaci:

"Candidatul cel mai bun pentru alegerile locale 2012"

În curând mă voi afla din nou în fața alegătorilor din Făget, județul Timiș, localitate în care am fost primar timp de 18 ani, înainte de a candida pentru Parlament în 2008, pentru a cere sprijin și susținere în procesul de recâștigare a stării de normalitate și bunăstare în orașul nostru.

Acest demers m-a determinat să încerc să creionez un profil al candidatului ideal de primar, cel care ar putea să satisfacă cel mai bine dorințele, așteptările alegătorilor și să nu dezamăgească, cu scopul de a mă plia pe viitor acestui model, în cazul în care cetățenii mă vor alege:

Cred că un primar bun trebuie:

  • să știe să colaboreze cu opoziția, cu cei potrivnici politic pentru binele și în folosul comunității;
  • să fie un bun diplomat, să fie înzestrat cu toleranță, răbdare, calm, intuiție pentru a putea să aplaneze conflictele, să lase la o parte aversiunile și antipatiile politice sau personale și să fie obiectiv;
  • să fie un bun gospodar, un bun manager: resursele limitate să le fructifice la maximum, pentru a crea bunăstare pentru cetățeni; să știe să prioritizeze cheltuielile; să gândească în perspectivă, strategic pentru ca toate investițiile pe care le realizează să se încadreze într-o viziune de ansamblu, unitară și evolutivă. Este ca într-un puzzle, când adaugi bucată cu bucată, pentru a constitui imaginea întreagă. La fel și primarul bun trebuie să pună cărămidă cu cărămidă la realizarea binelui localității, dar atent și bine focusat, pentru a nu prăbuși straturile constituite anterior. Echipa cu care lucrează trebuie să fie constituită pe principii meritocratice, iar el, ca un adevărat manager, trebuie să aplice la fiecare moment instrumentele motivaționale, dar și punitive, în mod obiectiv, nepărtinitor.
  • să fie curajos și inteligent, vizionar și flexibil, deschis la schimbare și nou pentru a putea adapta și rezolva din mers problemele comunității;
  • să fie corect, să aibă o conduită morală, etică, ireproșabilă, să fie partizan al adevărului în orice moment, fie că se află în campanie sau în exercițiul funcției;
  • să poată să strângă mâna și să ureze succes contracandidaților, iar în cazul în care nu a ieșit învingător, să colaboreze și să sprijine opozanții în orice acțiune dirijată spre progresul și bunăstarea cetățenilor;
  • să lase la o parte interesele personale, să fie simțitor și să rezolve eficient și operativ problemele cetățenilor, să știe să lucreze în echipă, să caute să își transparentizeze acțiunile, să fie un bun comunicator și să aibă deschiderea de a primi sugestii și soluții de la cetățenii-beneficiari ai acțiunilor sale;
  • nu trebuie să se coboare la a recurge la practici îndoielnice, manipulative, corupție, furt din avutul obștesc, folosirea patrimoniului public în interes personal, amestec și forțare a unor acțiuni în beneficiul unor grupuri de interese, trafic de influență și alte acțiuni ilegale; dar, în schimb, să fie înzestrat cu simțul datoriei, bună-credință, responsabilitate, să fie harnic, să își asume doar meritele sale și să nu încerce să își asume sau să minimizeze realizările altora, să arunce responsabilitățile pe umerii antecesorilor sau să cumpere demnitatea și liberul arbitru al alegătorilor;
  • să dețină un spirit autocritic dezvoltat, pentru a putea să își revizuiască mereu comportamentul, acțiunile și deciziile, să lase orgoliul la o parte, să accepte sugestii și sfaturi și să își recunoască public greșelile;
  • să promită cu responsabilitate, să își respecte angajamentele și să dea seamă de fiecare punct pe care nu l-a împlinit la sfârșitul mandatului;
  • să își asume candidatura și mandatul cu bună-credință, în interesul cetățenilor și să nu fie mânat de interese personale, orgolii sau sete de putere și mărire;
  • să știe să spună "nu" sau "până aici!" oricui, atunci când consideră că e cazul, indiferent de consecințe; să fie un om vertical, pe cuvântul căruia se poate pune bază.

pentru cei implicați în campania alegerilor locale 2012, lansez un îndemn la schimbare de conduită, la îmbrățișarea eticii acțiunilor politice, la corectitudine, bun-simț, transparență, adevăr, bună-credință, responsabilitate, pentru că sunt sigur că cetățeanul s-a săturat de parada ieftină a josniciilor de care politicianul român a dovedit că poate fi capabil. În plus, îndemn pe toți candidații să caute să convingă electoratul doar prin propriile realizări și să recurgă mai puțin la asumarea sau murdărirea meritelor altora.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

    Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică: - Comunicarea citațiilor încalcă secretul corespondenței - nevoia armonizării legislative;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Comunicarea citațiilor încalcă secretul corespondenței - nevoia armonizării legislative"

Comunicarea în forma actuală a hotărârilor judecătorești, a rezoluțiilor procurorului și a citațiilor nu se realizează de către instanțele judecătorești sau de parchete prin sisteme securizate către justițiabilul român, astfel încât se constată o încălcare flagrantă a dispozițiilor Legii nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal, asigurarea secretului corespondenței și protecția dreptului la viață intimă, fiind relativizate prin efectul comunicărilor nelegale.

De aceea, se impune o armonizare legislativă în materie, astfel cum a hotărât plenul Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de joi, 19 aprilie 2012, prin modificarea dispozițiilor art. 257 din noul cod de procedură penală similar celor existente în noul Cod de procedură civilă, în sensul introducerii obligativității comunicării citațiilor și a tuturor actelor deprocedură (inclusiv a hotărârilor judecătorești) prin agenți procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al acestora, prin intermediul poliției comunitare ori prin serviciul poștal sau de curierat, în plic închis.

Astfel, se conferă legitimitate deplină în sfera corespondenței judiciare, dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora: "Operatorul este obligat să aplice măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei rețele, precum și împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală."

De asemenea, pentru asigurarea dreptului la informare, dar și pentru protecția dreptului la viață intimă, este imperios necesară introducerea unei reglementări care să prevadă procedural situația în care comunicarea nu este posibilă din diverse motive obiective; în sensul în care comunicarea se va realiza prin intermediul poștei, cu scrisoare recomandată, cuconținut declarat, la care se atașează dovada de primire sau procesul-verbal.

Protecția datelor cu caracter personal, protejarea secretului corespondenței, asigurarea efectivă a dreptului la viață intimă constituie obligații directe în sarcina statului român pentru respectarea deplină a drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor români.

    Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică: - Executarea Hotărârilor CEDO în cazul României;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Executarea hotărârilor CEDO în cazul României"

Recunoașterea și protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezintă fundamentul oricărui stat democratic care recunoaște domnia legii mai presus de orice limitări politice, economice sau sociale.

România, stat parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să continue, prin intermediul instituțiilor statului de drept, să protejeze în mod efectiv drepturile și interesele legitime ale cetățenilor români aflați pe teritoriul țării sau în străinătate.

Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a dat publicității raportul anual 2011 privind executarea hotărârilor CEDO, care evidențiază foarte multe aspecte pozitive privind îndeplinirea obligațiilor de către guvernul român în acest domeniu, dar reliefează și o situație alarmantă față de numărul constant de cauze aflate pe rolul Curții de la Strasbourg, în care statul român este reclamat de către resortisanții săi.

În cursul anului 2011, s-au adoptat rezoluții finale prin care s-a constatat finalizarea executării hotărârilor pronunțate de instanța de la Strasbourg împotriva României într-un număr foarte mare de dosare (80, față de 32 de cauze închise în anul 2010). Sub acest aspect, România se situează pe locul al doilea în ceea ce privește numărul total de cauze închise de Comitetul Miniștrilor în anul 2011. Astfel, este de subliniat că aproximativ 10% din numărul total de cauze închise de Comitetul Miniștrilor aparțin României, procent foarte mare comparativ cu numărul de cauze românești aflate sub supraveghere (aproximativ 6% din numărul total). Între cauzele închise prin rezoluție finală remarcămDalban împotriva României (libertatea de exprimare) și Anghel împotriva României (respectarea prezumției de nevinovăție în materia contravențiilor).

Din perspectiva numărului total de cauze românești soluționate anul trecut de Curtea de la Strasbourg, CEDO a adoptat un număr de 59 de hotărâri prin care a constatat încălcarea convenției de către România.

De asemenea, în anul 2011, instanța europeană a pronunțat un număr de 44 de hotărâri și decizii în favoarea statului român, constatând respectarea convenției de către autoritățile naționale. Raportat la anii anteriori, este de remarcat creșterea numărului cauzelor câștigate de către statul român, numărul acestora fiind aproape egal cu cel al cauzelor prin care s-a constatat încălcarea convenției.

Față de realitățile acestui raport, statul român, prin instituțiile sale, dar și prin reprezentanții instituționali din străinătate, trebuie să asigure protecția efectivă a drepturilor cetățenilor români, în timp ce reforma în sistemul judiciar trebuie să își revendice pe deplin continuitatea, pentru asigurarea liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil fiecărui resortisant al statului român.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică despre Închipuirile perdanților;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Închipuirile perdanților"

"Ne așteptăm ca în noiembrie, când USL-ul va preda guvernarea, să lase cel puțin trei lucruri pe care noi le-am lăsat lor: o creștere economică de 2,5%, așa cum am lăsat-o noi în 2011, un deficit bugetar de 3%, exact așa cum l-am propus, o credibilitate internațională a României în plan economic, recunoscută de toată lumea, realizarea obiectivelor de investiții pe care le avem în derulare, astfel încât stabilitatea economică a țării să nu fie afectată, iar românii să nu mai fie nevoiți în anii viitori să treacă prin măsuri de austeritate datorită populismului unor guverne, așa cum a fost populismul guvernului USL din 2008".

Aceasta este declarația făcută de Emil Boc, președintele partidului aflat în continuă stare de dezintegrare, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PDL. O declarație potrivită pentru aplaudacii de partid, cu toate că nici aceștia nu mai au încredere în omul care i-a condus pe marginea prăpastiei.

Trecând peste exprimarea agramată a profesorașului Boc - prin măsuri de austeritate poți trece "din cauza", nu "datorită" populismului -, ne întrebăm unde este toată această lume care a recunoscut credibilitatea internațională a României pe plan economic și care sunt acele obiective de investiții pe care le are țara în derulare și care trebuie continuate pentru a nu se produce instabilitate economică.

Vorbește cumva președintele PDL despre banii de investiții tocați de gașca lor de băieți deștepți? Dacă ar fi închise robinetele prin care banii curg direct în pușculița de partid, singura destabilizare la care am fi martori ar fi cea a trupei portocalii, iar țara nu poate fi redusă în niciun caz la adunătura lor de interese și interesați. Din fericire, moțiunea de cenzură a pus capăt vremurilor în care fruntașii PDL puteau să spună "statul sunt eu".

Fostul premier a mai cerut USL să nu compromită reformele începute pentru modernizarea statului. Își închipuie acest personaj ridicol că dezastrul pe care l-a lăsat în urma sa se numește reformă? Îl îndreptățește acest dezastru să formuleze vreo pretenție și să dea "sfaturi" guvernanților actuali? În nici un caz!

Nu cred că își mai dorește cineva să trăiască obsesia băsesciană a reformării statului și a instituțiilor sale fundamentale, în orice condiții și cu orice preț.

Trăim această falsă reformă a statului de prea mulți ani, de când Traian Băsescu a ales să nu fie doar un "simplu" președinte, ci unul care a jucat rolul de premier, de ministru de finanțe, de ministru de externe, de ministru al muncii, de ministru...

Singurul rol pe care nu a reușit să îl învețe și să îl joace corect este cel de președinte al țării. Din păcate pentru cetățenii săi.

Nu poți sacrifica populația în numele unei obsesii, a unei reforme impuse cu forța, în condițiile în care nici tu, nici oamenii pe care i-ai cocoțat în fruntea instituțiilor nu respectați atribuțiile pe care vi le-a încredințat constituția și legile țării.

Primul premier demis prin moțiune de cenzură își închipuie că reforma statului înseamnă nerespectarea deciziilor instanțelor.

Au trăit această reformă toți bugetarii care au aflat că instanțele dau degeaba sentințe definitive în favoarea lor. Speranțele de a-și vedea întregite salariile au fost spulberate de "premierul" Băsescu într-o clipă: "statul nu are bani, iar dacă nu sunt bani, nu respectăm legea".

Aceasta este reforma despre care are tupeul să ne vorbească, încă, Emil Boc și pe care își închipuie că o va continua cineva. Reforma nerespectării legii, reforma care a politizat excesiv instituțiile statului, a ciuntit veniturile populației și a reușit să lase goală vistieria țării.

Traian Băsescu ne spunea că se pot găsi soluții dacă există voință politică. Pentru PDL-iști această voință politică s-a rezumat doar la voința de a-și împărți cât mai bine între ei banul public, voința de a-și umple buzunarele și conturile și de a simți din plin avantajele puterii.

Spre deosebire de guvernele portocalii Boc-MRU, guvernul USL a reușit reîntregirea pensiilor și a salariilor bugetarilor. Voință politică transpusă în fapte, nu în vorbe fără acoperire.

Cu siguranță că este nevoie de timp și efort susținut pentru a repara greșelile și nedreptățile făcute de adunătura de incompetenți debarcată de la guvernare. Cu voință politică și cu sprijinul populației, aceste lucruri se pot realiza.

Chiar și premierul celor 78 de zile, în închipuirile sale, trasează direcția în care trebuie să meargă România: "Vrem ca această țară să fie condusă de oameni care nu sunt mediocri, de oameni care nu-și ascund viciile în politică, de oameni care știu să păstreze drumul drept."

În această privință sunt de acord cu MRU: țara nu mai poate fi condusă de incompetență și de aroganță, de corupție și de hoție!

Am convingerea că votul populației va demonstra că PDL-iștii, portocalii sau vopsiți în diverse culori electorale, nu mai au ce căuta în fruntea țării.

    Adrian Florescu - declarație politică: Am făcut ce trebuia pentru țară;

Domnul Adrian Florescu:

"Am făcut ce trebuia pentru țară"

Văzând că prea mulți țârcovnici, care trag clopotele și cântă în strana USL, îngână rânjind prohodul democrat-liberalilor, m-am decis să mă adresez teleormănenilor, în general, și membrilor PDL, în special, pentru a prezenta punctul meu de vedere asupra situației de fapt.

Alternanța la putere este o caracteristică definitorie a oricărei democrații consolidate, iar faptul că, pentru prima oară în România, schimbarea nu s-a făcut prin alegeri, ci prin moțiune de cenzură, trebuie acceptat ca atare, pentru că și moțiunile fac parte din jocul politic democratic.

Azi, rolurile s-au schimbat, USL a ajuns la putere, noi ne-am mutat în băncile opoziției, asta nu e un capăt de țară. Lucrurile se complică, însă, dacă ne gândim că trecerea moțiunii a fost posibilă printr-o masivă migrație politică, care a bulversat arcul guvernamental, iar printre cei care și-au trădat convingerile și pe alegători, s-au aflat, din păcate, și colegi de -ai noștri. Toată această bulversare vremelnică a eșichierului politic are pentru noi și o parte bună; PDL s-a curățat de oportuniști și demagogi, care s-au folosit de partid pentru realizarea unor interese personale sau de grup, iar când au văzut că -și pierd privilegiile au dat bir cu fugiții în tabăra temporar câștigătoare.

Pentru că este clar că fundamentul pe care s-a clădit Guvernul Ponta este unul fragil, iar dictonul " iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători" începe să se adeverească săpând la temelia noii construcții.

Deja filialele liberale și pesediste din diaspora contestă primirea senatorului Badea în USL și amenință cu demisia în bloc, dacă acesta va fi propus pentru un nou mandat. Aceleași nemulțumiri și reacții de respingere a " intrușilor" au început să se manifeste și în țară, în unele filiale județene ale USL existând chiar riscul de implozie. Dar asta nu ne bucură pentru că s-ar putea crea o instabilitate politică, situație care, în actualul context internațional, ar fi catastrofală pentru România.

Noi am fost și rămânem responsabili față de destinul țării și am dovedit asta când am luat măsurile de austeritate, dureroase, dar mai mult decât necesare în momentele respective, asumându-ne riscuri electorale majore. Ca membru al Comisiei Economice a Camerei Deputaților, eu însumi am susținut politicile guvernelor Boc și Ungureanu și am vorbit despre asumarea riscului de a pierde o parte din susținerea populară.

Deși trecerea prin această criză a fost dureroasă, roadele ei au început deja să se vadă, iar faptul că organismele internaționale vorbesc despre România ca despre "un pol de stabilitate", nu face altceva decât să confirme valabilitatea politicilor noastre care au însă un preț electoral.

Uitați-vă ce se întâmplă în Europa!

Toate guvernele care au luat măsuri de austeritate au salvat țările respective de la dezastru, dar au pierdut alegerile. Asta nu înseamnă că noi acceptăm asta ca pe o fatalitate. Va trebui să ne mobilizăm toate forțele pentru a ne păstra primarii și președinții de consilii județene pe care îi avem, iar până la alegerile parlamentare să-i facem pe oameni să înțeleagă că, dacă n-am fi aplicat măsurile dure, care le-au afectat într-adevăr existența, astăzi am fi fost în situația Greciei, care este în pragul falimentului.

De aceea, acum, trebuie să acționăm în direcția conștientizării de către populație a tuturor lucrurilor bune pe care le-am făcut, de la pregătirea terenului pentru luarea unor măsuri pozitive cu impact social, la faptul esențial că România are o economie relativ stabilizată, în care echilibrele macroeconomice sunt sub control, ceea ce nu se întâmplă în prea multe țări din Europa.

De asemenea, România se numără printre statele care, având un deficit foarte mic, dispune de spațiu fiscal pentru acordarea unor stimuli economici, spațiu fără de care Cabinetul Ponta n-ar fi putut reîntregi parțial salariile bugetarilor și nici restitui banii reținuți din pensii.

Cabinetul Ungureanu era pregătit să reîntregească integral salariile în luna iunie, dar n-a mai apucat s-o facă și nici măcar să comunice clar acest lucru. De altfel, comunicarea defectuoasă, iar uneori lipsa de comunicare, ne-au costat mai mult decât măsurile de austeritate în sine.

Nu mai departe de marți, 15 mai a.c., a trebuit să vină Victor Ponta să-i recunoască meritele lui Bogdan Drăgoi, pentru ca opinia publică să afle că sub premierul Ungureanu s-a negociat cu Banca Mondială un împrumut-tampon de un miliard de euro cu dobândă de 3,8% pe patru ani și, atenție!, fără dobândă în cazul în care banii nu sunt utilizați. Mai avantajos decât atât nu se poate, dar alții culeg roadele.

Până la alegerile parlamentare, actuala putere va avea suficient timp să se erodeze, mai ales dacă vom ști să promovăm realizările noastre și să speculăm măsurile populiste care conduc la destabilizarea echilibrelor macroeconomice și bugetare.

Sunt destui de mulți românii care au înțeles că PDL a făcut ceea ce trebuia pentru țară, dar trebuie să facem totul pentru ca numărul acestora să crească, iar alegerile generale să reprezinte confirmarea justeței politicilor noastre și să demonstreze că forța noastră constă în consecvență și solidaritate.

    Vasile Ghiorghe Gliga - intervenție cu titlul: Performanțele fetelor de aur ale României peste granițe;

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"Performanțele fetelor de aur ale României peste granițe"

Patru medalii de aur și două de argint.

Cu șase medalii s-a întors acasă echipa feminină de gimnastică. În vremuri în care puține lucruri ne mai fac mândri de țara noastră, lotul național al României a adus de la Campionatele Naționale de la Bruxelles rodul muncii lor, demonstrând, din nou, că truda și seriozitatea în sport aduc rezultatele dorite, bucurându-și antrenorii, părinții și întreaga țară. O mândrie este faptul că și presa internațională vorbește doar la superlativ de fetele noastre, elogiindu-le triumful în nenumărate articole de presă.

Fiind părinte de sportiv ce își dorește să atingă performanța la cote dintre cele mai înalte, știu că eforturile depuse, fie ele financiare sau fizice, sunt cu adevărat impresionante. Cu toate astea, sportul românesc nu este susținut în totalitate așa cum ar merita nume mari, cunoscute de întregul mapamond, care au adus în țara lor cupe și medalii dintre cele mai râvnite de sportivii lumii.

Puțini dintre noi se gândesc câtă muncă se ascunde în spatele unor sportivi dornici de perfecțiune sau câte sacrificii fac părinții acestora. Un rol indispensabil, poate chiar cel mai important, îl joacă antrenorii acestor ființe ce aspiră la excelență, fără ajutorul lor dezvoltarea sau ascensiunea pe podiumurile lumii fiind imposibile.

Din respect pentru medaliile și diplomele ce stau mărturie că sportul românesc merită susținut și încurajat, îndemn Guvernul să fie alături de românii care se străduiesc să se facă cunoscuți în lume prin muncă, disciplină și seriozitate.

Cu sincere felicitări pentru cei doi antrenori de seamă ai gimnasticii românești, Mariana Bitang și Octavian Bellu, dar și pentru lotul național al României, și cu respect pentru tot ceea ce presupune sportul românesc, pot spune că sunt mândru să fiu român.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu tema: Vinovații pentru neregulile de la POSDRU trebuie pedepsiți;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Vinovații pentru neregulile de la POSDRU trebuie pedepsiți"

Miniștrii guvernului Ponta descoperă zilnic aspecte noi legate de incompetența guvernării portocalii. Lipsa de profesionalism și expertiză a foștilor membri ai executivului coroborată cu jaful generalizat au adus România în fața perspectivei de a pierde din nou fonduri comunitare.

Premierul Victor Ponta a făcut ieri publică informația potrivit căreia Programul Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane ar putea fi suspendat, din cauza unor grave nereguli sesizate la derularea programului în intervalul 2010-2011.Este vorba despre 100 de milioane de euro în acest an și peste 1,1 miliarde în 2012.

Se pare că vinovați de aceste nereguli sunt foștii miniștri ai muncii Ioan Botiș, Sebastian Lăzăroiu și Sulfina Barbu, care au dat bugetului României cea mai mare gaură din ultimii ani. Este vorba despre fraudă, folosirea ilegală a banilor, fapte care sunt incriminate în Codul penal.

În acest context și ținând cont de faptul că fondurile europene, indiferent de care program sectorial vorbim, pot reprezenta unul din motoarele de dezvoltare a economiei, cred că persoanele responsabile pentru erorile și neregulile constate în cazul POSDRU trebuie să răspundă atât civil, cât și penal.

Sper că programul pe care executivul condus de Victor Ponta îl are în vedere, pentru a stopa pierderea fondurilor europene, să repare măcar o parte din răul făcut de fosta guvernare a PD. Hoția fostelor guverne portocalii, care au gestionat dezastruos nu doar țara, ci și situația fondurilor europene, trebuie remediată urgent. Românii nu trebuie să sufere în continuare din cauza unor oameni pentru care cetățeanul este doar masă de manevră electorală. Avem obligația morală să redăm românilor demnitatea și să-i pedepsim pe cei pentru care furtul din bani publici sau europeni era una din preocupările cotidiene.

    Mircia Giurgiu - declarație politică despre Viitorul Clujului;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Viitorul Clujului"

Din punct de vedere social, în municipiul Cluj-Napoca este nevoie să fie construite cămine pentru vârstnici, să se înființeze cantine-restaurant și de tip livrare la domiciliu, în special pentru vârstnici, oferindu-le posibilitatea de a se abona și de a li se aduce mâncarea acasă. În acest mod, va crește gradul de socializare în rândul vârstnicilor și diminuarea sentimentului de singurătate și inutilitate, prin sporirea numărului de centre de zi pentru pensionari din cartiere și zona centrală, precum și organizarea unor excursii pentru pensionari în țară și în străinătate.

Pentru persoanele implicate pe piața muncii, atât angajatori, cât și angajați, este necesar să fie create noi locuri de muncă și păstrarea celor existente prin acordarea de facilități agenților economici existenți. Pentru investitorii noi sau pentru cei existenți, oferirea sprijinului de a se realiza cât mai repede căi de acces asfaltate și modernizate, acolo unde este nevoie, infrastructura de acces la locație, instalarea utilităților, ca o facilitate din partea municipalității, cât și posibilitatea reducerii de impozite pe imobile și clădiri, tot ca o facilitate pentru asigurarea locurilor de muncă.

Trebuie continuat programul de acordare a gratuităților la transportul în comun pentru pensionari, studenți și elevi, precum și realizarea unui parteneriat cu Biserica în vederea înființării unor centre de îngrijire pentru vârstnici, pentru cei cu venituri mici, precum și pentru cei fără adăpost. În plus, tinerele mame trebuie sprijinite prin acordarea unei indemnizații din partea municipalității și pentru un număr de copii de la doi în sus.

    Manuela Mitrea - declarație politică cu tema: Secție de oncologie nouă pentru pacienții constănțeni ;

Doamna Manuela Mitrea:

"Secție de oncologie nouă pentru pacienții constănțeni"

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a fost și rămâne una dintre prioritățile autorităților locale constănțene, dar și a parlamentarilor PSD Constanța, printre care mă număr.

Credința că nu există viitor fără sănătate, m-a determinat să acord un interes deosebit acestui domeniu. De aceea, cele mai multe întrebări pe care le-am adresat celor care au guvernat până acum au privit Ministerul Sănătății. Pot să amintesc întrebarea nr. 2445A/31-03-2010 referitoare la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară de la Constanța, întrebarea nr. 3199A/02-06-2010 referitoare la Situația Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, întrebarea nr. 4251A/06-10-2010 referitoare la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, întrebarea nr. 5493A/07-02-2011 referitoare la deblocarea posturilor de la Centrul Regional de Transfunzii Sangvine Constanța, și exemplele pot continua, dar vreau să mă opresc la întrebarea nr. 5634A/16-02-2011 prin care solicitam modernizarea și reabilitarea secției de oncologie a Spitalului Județean Constanța.

Modernizarea Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța a fost posibilă în urma unei investiții de aproximativ două milioane de euro și a efortului comun al conducerii spitalului, al autorităților locale și al Ministerului Sănătății, care au dat la o parte opțiunile politice și au în interesul constănțenilor.

Mă bucur dacă intervenția mea pe subiectul reabilitării secției de oncologie a Spitalului Județean Constanța a contribuit la realizarea acesteia. după un an și trei luni de la adresarea întrebării am avut onoarea și plăcerea să particip la inaugurarea acestei secții, dar cel mai mult mă bucur pentru faptul că pacienții din Constanța vor avea condiții de tratament la standarde europene.

Reabilitarea secției de oncologie a Spitalului Județean Constanța este o veste bună pentru constănțeni, după ce în anii trecuți guvernarea Boc a închis spitale. Îmi doresc să urmeze și alte vești bune, pentru că românii trebuie să aibă acces la un sistem de sănătate modern.

    Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică: Guvernul USL - victoria românilor;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Guvernul USL - victoria românilor"

Unii dintre noi au memorie scurtă, chiar foarte scurtă. De aceea astăzi doresc să fac un apel la istoria recentă pentru a împrospăta memoria celor care vorbesc ca să nu tacă.

Propun să ne amintim de ultimele gesturi politice ale Guvernului PDL, Mihai-Răzvan Ungureanu, pentru a putea avea termen de comparație cu faptele actualului Guvern al României.

Înființarea liniei de predare în limba maghiară la UMF Târgu Mureș, încercarea de privatizare a Cuprumin, intenția de vânzare a pachetelor majoritare de la societățile din sectorul energetic, lobby pe față pentru Gold Corporation și pentru exploatarea în orice condiții a aurului de la Roșia Montana, acceptarea necondiționată a condițiilor impuse de FMI, alocarea de fonduri guvernamentale exclusiv primăriilor PDL și UDMR - iată doar câteva exemple din lunga listă de acțiuni care au făcut din guvernarea PDL cea mai antinațională guvernare din istoria noastră, a românilor. Dacă membrii PDL ar fi fost reprezentanți ai fanarioților, și tot s-ar fi gândit puțin și la interesele românilor. Cei de la PDL nu au avut nicio secundă astfel de gânduri, s-au gândit doar la interesele lor politice și cum să satisfacă interese străine.

Faptul că Victor Ponta și Guvernul pe care îl conduce au oprit această practică de negociere în genunchi cu FMI, faptul că a oprit orice fel de vânzări de societăți din domeniul strategic - energie și resurse minerale -, faptul că la UMF Târgu Mureș nu va mai fi introdusă linia de predare în maghiară, nu este pe placul vânzătorilor de neam de la PDL, care au început să își dea cu părerea despre acțiunile noului guvern ca și cum acesta ar fi făcut toate nenorocirile din lume până acum o lună, și nu ei, cei din PDL.

Cred cu tărie că actualul Guvern, condus de Victor Ponta, este al românilor. Nu este o afirmație gratuită. Faptele de până acum arată că acest Guvern are coloană vertebrală și nu acceptă să negocieze cu FMI din altă postură decât cea de parteneri egali. Această atitudine nu poate fi decât una sănătoasă pentru România și pentru interesele noastre, ale românilor. Dincolo de apartenența noastră la familia europeană și la NATO, România are propriile ei interese, iar acest Guvern arată că dorește să susțină interesele legitime ale poporului pe care îl reprezintă.

Firește, atitudinea aceasta nu este pe placul grupurilor de interese reprezentate de PDL. Românii trebuie să știe că aceste grupuri de interese doreau să devină proprietarii resurselor de cupru din România sau să devină acționari majoritari în companiile noastre energetice, fără ca cetățenii acestei țări să aibă vreun avantaj. Cel mai probabil ar fi avut dezavantajul de a plăti facturi la energie mai mari. Iată motivele pentru care acum țipă atât de tare unii dintre pedeliști. Nu mai pot vinde România pe bucăți, iar faptul că România a redevenit a românilor îi înnebunește complet.

    Gabriel Tița-Nicolescu - declarație politică intitulată Un sistem electoral mixt este soluția reală;

Domnul Gabriel Tița-Nicolescu:

"Un sistem electoral mixt este soluția reală!"

Proiectul privind introducerea votului uninominal pur a trecut la începutul săptămânii trecute de Senat și prevede ca persoana care candidează pentru Parlament și care a câștigat cu cel mai mare număr de voturi colegiul electoral unde și-a depus candidatura, să meargă automat în Senat sau Camera Deputaților după un prim tur de scrutin. În caz de egalitate vor avea loc noi alegeri.

Un asemenea sistem electoral uninominal este practicat în toată perioada comunistă și nu cred că se potrivește pentru România.

Proiectul de lege mai prevede că se va ține cont de pragul electoral și consider că este bine ca acest amendament să fie păstrat, pentru că a scoate acest prag electoral înseamnă să defavorizăm partidele care nu sunt cotate la peste 15% din preferințele electoratului.

Nu mi se pare corectă și democratică o lege care să favorizeze partidele mari. Dacă s-ar fi aplicat acest sistem al uninominalului pur în urmă cu patru ani, la Brașov, spre exemplu, județ pe care îl reprezint în Parlament, ar fi fost doar parlamentari PD-L și nu s-ar fi ținut cont de cele peste 100.000 de voturi în favoarea PSD, PNL etc. Riscăm să nu mai avem opoziție, ca în ’90. Este posibil ca un partid să ia 80-90% din mandate. Actul normativ poate fi neconstituțional pentru că elimină dreptul de a fi ales pentru cei care candidează ca independenți. Tot pe un uninominal pur am putea ajunge și la situația absurdă să ajungă în parlament un candidat care, să zicem, obține un vot. și atunci pe cine ar reprezenta el?

Cred că un sistem electoral mixt este soluția reală. În acest fel nu vor mai exista distorsiuni la adunarea voturilor neutilizate și repartizarea lor, și nu se va mai pune problema alegerilor parțiale, locul care rămâne vacant urmând să fie ocupat de supleanții de pe listele de partid.

Ca propuneri putem să luăm în calcul și că alegătorii care nu se prezintă la alegeri de două ori consecutiv să fie radiați de pe listele electorale permanente și să fie reintroduși la cerere; sau ca mandatele de ales local sau parlamentar să fie limitate la un număr de două și după o pauză a unui ciclu electoral de patru ani, candidatul să aibă posibilitatea să-și încerce din nou șansele.

Consider că propunerea ca jumătate dintre viitorii parlamentari să fie aleși prin vot uninominal și jumătate pe liste de partid este o propunere decentă și demnă de luat în seamă.

    Theodor Paleologu - intervenție ce are ca subiect 10 Mai - Zi Națională;

Domnul Theodor Paleologu:

"10 Mai - Zi Națională"

Vă fac cunoscută, așa cum am primit-o, o petiție care mi-a fost înmânată pe 10 mai a.c. de către reprezentanți ai societății civile. Unii dintre ei sunt membri sau simpatizanți PNL, alții sunt membri sau simpatizanți PNȚCD, unii or fi social-democrați sau PDL-iști, iar cei mai mulți dintre ei "nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă". Toți însă sunt patrioți care înțeleg semnificația zilei de 10 mai. S-au strâns până în prezent peste 2.000 de semnături și sunt convins că numărul susținătorilor acestui demers va crește neîntrerupt.

Nu este vorba de înlocuirea zilei de 1 decembrie ca zi națională. Marea Unire rămâne un simbol de neînlocuit. Dar fără 10 mai n-am fi avut 1 decembrie. Fără independență și suveranitate n-am fi avut unirea.

10 mai nu împarte românii între monarhiști și nemonarhiști. 10 mai nu este "ziua monarhiei". 10 mai este ziua independenței și suveranității. Este o zi de sărbătoare și de demnitate. Este o zi a memoriei și identității.

Să luăm exemplu de la unguri. Ungaria are două zile naționale: 15 martie (revoluția de la 1848) și 23 octombrie (revolta anticomunistă). Ambele sunt la fel de importante pentru mândria națională a acestui popor sigur de sine. Propun, așadar, să serbăm în egală măsură 10 mai și 1 decembrie.

Ca fost ambasador nu pot să nu remarc că toți colegii mei vă vor fi recunoscători dacă le veți permite să organizeze ziua națională în luna mai, "im wunderschönen Monat Mai", după cum spunea Heinrich Heine. "Atunci când mugurii înfloresc", continuă poetul german; atunci, zic eu, să ne lăsăm duși de bucuria sărbătorii. Îmi doresc ca ziua națională să fie totodată o zi de sărbătoare populară.

Petiție adresată Camerei Deputaților

După 22 de ani de la Revoluția anticomunistă din România, în viața poporului român încă observăm o perpetuare a atitudinii comuniste față de istoria noastră națională. O anomalie inadmisibilă, inexistentă într-o țară civilizată. Independența României, încununarea războiului din 1877, elogiat în poeziile poeților noștri și ilustrat de pictorii noștri, nu este încă o sărbătoare națională. Această indiferență față de jertfele strămoșilor pentru a câștiga independența națională, uitarea sacrificiului de sânge făcut la Plevna, Smârdan și Grivița, de către ostașii și ofițerii Armatei Regale Române, nu își are nicio justificare și devine - cu trecerea timpului - o rușine inadmisibilă.

Înainte de Revoluția din 1989, regimul comunist a menținut această stare de lucruri sub o continuă presiune și sub control, falsificând istoria. Totul pentru a ignora faptul că independența României a fost câștigată de armata română sub conducerea prințului Carol, devenit mai târziu Regele Carol I al României.

După Revoluția din 1989, ca o urmare nefericită a procesului de propagandă comunistă, s-a menținut în mod nejustificat și răuvoitor fobia față de monarhie și regi. Părem a uita că, în fapt, nici Mircea cel Bătrân, nici Ștefan cel Mare, nici Mihai Viteazu nu au fost... președinți!

Din fericire, prin adoptarea tacită de către Senatul României a inițiativei legislative de sărbătorire oficială a zilei de 10 mai, s-a făcut un pas important în combaterea unor disperate eforturi de a separa multiplele semnificații ale evenimentelor petrecute de-a lungul istoriei în această zi de 10 mai. Ziua de 10 mai trebuie sărbătorită pentru a marca toate evenimentele istorice care au avut loc în diferiți ani la aceeași dată. Aceste evenimente dau o încărcătură simbolică specială acestei zile tocmai pentru că toate au fost benefice pentru România:

• 10 MAI 1866 - înscăunarea Principelui Carol I

• 10 MAI 1877 - proclamarea Independenței

• 10 MAI 1881 - apariția Regatului României

Oamenii trec și tocmai de aceea eforturile de a schimba interpretarea istoriei după interesele unora sau altora se dovedesc inutile și vremelnice. Singurul criteriu curat în perspectiva istoriei rămâne interesul național. Dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, ca aleși într-o cameră decizională, aveți puterea de a intra în istorie ca cei care ați redat poporului român adevărul istoric și demnitatea națională în legătură cu ziua de 10 mai. Avem convingerea că se vor găsi în acest înalt forum legislativ care este Camera Deputaților acel minim necesar de 166 de iubitori de țară și de neam care să susțină această propunere legislativă.

Cu deosebită considerație, Reprezentanți ai societății civile

    Vasile Silviu Prigoană - intervenție intitulată 21 mai - Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare ;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"21 mai - Ziua Mondială a Diversități Culturale pentru Dialog și Dezvoltare"

În fiecare an, pe data de 21 mai se sărbătorește Ziua Internațională pentru Diversitate Culturală.

Subliniind nevoia de a întări potențialul cultural ca modalitate de atingere a prosperității, dezvoltării durabile și a coabitării pașnice globale, Adunarea Generală a ONU a decis la 20 decembrie 2002 proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare (rezoluția 57/249). Întrunindu-se în ultimele zile ale Anului ONU pentru tezaur cultural (2002), Adunarea Generală recunoștea legătura strânsă dintre protejarea diversității culturale și cadrul larg al dialogului dintre civilizații.

Uniunea Europeană joacă și ea un rol extrem de important în promovarea diversității de orice fel în cadrul popoarelor de pe continentul european. Mai mult decât atât, deviza UE este "Unitate în diversitate". Acest termen a fost folosit în cadrul UE pentru prima dată în 2000 și menționat oficial în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, încheiat în 2004.

Conform principiilor UE, diversitatea nu reprezintă o piedică în calea cooperării și unității statelor, ci, dimpotrivă, un element important ce duce la unitate, progres, desăvârșire, este o sursă de bogăție și creație, un atu pentru Europa.

Așadar, se promovează construirea identității naționale pe baza dialogului intercultural pentru a spori bogăția culturală, spirituală prin cunoașterea unor moduri de viață diferite.

Întrucât în ciuda eforturilor au existat totuși conflicte legate de diversitatea culturală, din cauza faptului că în fiecare an s-a promovat puternic această diversitate, a apărut și ideea multiculturalismului. Ea a devenit în scurt timp o soluție impusă de problemele reale legate de diversitatea culturală într-o societate multietnică, adică s-a asigurat respectul reciproc și toleranța față de diferențele culturale din interiorul unui stat sau dintre state.

Armonia globală continuă să fie instabilă sub mai multe aspecte. Activitatea economică globală și progresele în domeniul comunicațiilor reflectă atât interconectarea în creștere a umanității, precum și barierele, neîncrederea și animozitatea care persistă între oameni și culturi.

Sporirea nivelului de comunicare a generat, de asemenea, frică - imaginară și reală - a pierderii tradițiilor, limbilor și identităților mult apreciate.

O lume a păcii și a solidarității poate fi realizată doar prin recunoașterea și celebrarea diversității noastre.

În astfel de zile și nu numai, apelul se duce către toți oamenii - tineri, vârstnici, politicieni, cadre universitare etc. - de a consolida legăturile și de a aprofunda înțelegerea noastră despre valoarea diversității culturale.

    Andrei Valentin Sava - declarație politică: - Românii au dreptul la o țară curată;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Românii au dreptul la o țară curată"

Doresc să aduc astăzi în discuție un fapt cu o deosebită importanță pentru sănătatea noastră, a românilor, și a mediului în care trăim: pe 27 martie a intrat în vigoare Legea privind desfășurarea activităților de picnic, inițiativă comună a Ministerului Mediului și Pădurilor și a Asociației Green Revolution, care reglementează modul în care se desfășoară activitățile de agrement ale persoanelor în aer liber.

Modul de desfășurare a activităților în aer liber și respectul pentru mediul înconjurător și pentru semenii noștri ține de educația individului, care trebuie să vină în mod natural, însă nu este suficient. Statul de drept are obligația să protejeze nu doar populația, buna funcționare a economiei, ci și arealul geografic din care face parte. Guvernul PDL a realizat că statul român nu face excepție de la această regulă, asumându-și, prin votarea legii picnicului, buna funcționare a tuturor tipurilor de activități desfășurate sub jurisdicția statului român.

Așa cum cunoașteți deja, Legea privind desfășurarea activităților de picnic reglementează orice activitate de recreere, de afluență publică, desfășurată pe domeniul public sau privat al statului și/sau al unităților administrativ-teritoriale, de una sau mai multe persoane și care presupune consumul de băuturi și/sau alimente, precum și, după caz, aprinderea sau nu a focului. În același timp, legea stabilește criterii clare de amenajare și dotare a zonelor de picnic, precum și amenzi stricte pentru cei care încalcă aceste prevederi, în funcție de gravitatea faptei.

Persoanele care vor merge la picnic nu vor avea voie să spele obiectele folosite la această activitate în apele din vecinătatea zonei special amenajate, nu vor avea voie să hrănească animalele sălbatice, să distrugă plantele, să posteze semne sau mesaje. Aceștia vor trebui să păstreze liniștea și să nu deranjeze comunitățile locale, să arunce deșeurile doar în locurile special amenajate, să aprindă focul doar în locurile special amenajate și să-l supravegheze permanent, să lase locul curat și nealterat, să nu arunce țigări sau chibrituri aprinse în alte locuri decât cele special amenajate, să respecte bunele moravuri.

Mai mult, în baza politicii de descentralizare pe care Guvernul Ungureanu și-a asumat-o, plasându-o între prioritățile sale pentru anul 2012, responsabilitatea zonelor de picnic trece în sarcina autorităților locale. Primăriile vor crea spații special amenajate pentru desfășurarea picnicurilor pe domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, zone care vor fi dotate cu utilitățile și facilitățile aferente. Aceste arii vor fi indicate în parcuri și în zonele limitrofe ale pădurilor situate în intravilanul localităților.

De asemenea, începând cu acest moment, acei primari care nu au avut în vedere protecția, decât la nivel declarativ, a mediului înconjurător și crearea de spații verzi în zonele pentru care sunt răspunzători, vor fi nevoiți să ia măsuri clare și palpabile, în așa fel încât locuitorii să poată beneficia de toate prevederile Legii privind desfășurarea activităților de picnic.

Un fapt deosebit de important este și acela că legea nu impune costuri majore pentru bugetul autorităților locale, respectându-le dreptul de a lua decizii coerente cu privire la propriile investiții și cheltuieli. Autoritățile locale vor fi cele care identifică nevoile de amenajare a acestui tip de spații și stabilesc numărul, suprafața sau tipul zonelor de picnic, având ca reper cadrul general de reguli și obligații pe care, în aceeași măsură ca și publicul larg, trebuie să-l respecte.

În încheiere, doresc să adaug faptul că legea publicată în Monitorul Oficial nu creează presiuni asupra autorităților locale, ci aduce o coerență a măsurilor de protejare a populației, a liniștii publice și a mediului înconjurător la nivel național, coerență de care suntem cu toții conștienți că este mare nevoie în România, fără ca autoritățile centrale să intervină asupra deciziilor și măsurilor luate la nivel local.

Sănătatea mediului înconjurător are o importanță majoră pentru cetățenii națiunii române, atât ca formă de respect pentru ei înșiși, ca indivizi ai unei societăți civilizate, cât și pentru fauna și flora României, patrimoniu național care ne-a făcut cunoscuți în întreaga Europă.

    Andrei Valentin Sava - declarație politică: - Nondiscriminarea și libera mobilitate pe piața muncii;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Nondiscriminarea și libera mobilitate pe piața muncii"

Vă supun astăzi atenției faptul că, la începutul lunii aprilie a acestui an, Comisia Europeană a anunțat că va evalua dispozițiile fiscale ale țărilor UE, inclusiv impozitele naționale directe, pentru a se asigura că nu sunt discriminați cetățenii care au domiciliul stabil într-un stat membru și lucrează în altul. Astfel, la 5 ani de la aderarea țării noastre, Comisia Europeană decide să verifice dacă statele membre ale Uniunii Europene respectă principiile de bază ale pieței libere de muncă, și anume libera circulație și nondiscriminarea angajaților din alte state membre.

Perspectivele economice pe care le oferă piața muncii din statele occidentale au condus la creșterea mobilității lucrătorilor din Europa de Est și Sud-Est. Această mobilitate a forței de muncă, deși din punct de vedere economic aduce avantaje Uniunii Europene, a creat presiuni puternice în societățile occidentale, în special în contextul crizei economico-financiare. Presiunile sociale au adus schimbări și la nivelul politicilor aplicate de vechile state membre ale UE, astfel încât state precum Germania, Spania, Franța și Elveția încă impun restricții pentru români.

Consider că această situație este inacceptabilă, în condițiile în care de 5 ani România este stat membru al Uniunii Europene și în care Raportul depus de către colegul meu Traian Ungureanu la Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a UE arată clar că muncitorii din estul Europei nu au generat șomaj și nu au pus presiune pe sistemele de protecție socială. Dimpotrivă, aceștia au condus la o creștere economică în țările de destinație, evaluată la 1% din PIB

În ultimii 7 ani, România a căutat să dezvolte continuu politicile antidiscriminare la nivelul societății, al grupurilor minoritare, dar și la nivelul recompenselor financiare oferite străinilor care lucrează pe teritoriul țării noastre. Astfel, consider că este nedrept ca, în prezent, mai mult de o treime din statele membre UE să aplice restricții cetățenilor români care doresc să muncească într-un alt stat membru.

Românii, prin eforturile și competențele lor, și-au câștigat dreptul de a se bucura de principiul mobilității forței de muncă în cadrul UE. Acest fapt a fost semnalat și de către deputații europeni, care și-au exprimat preocuparea cu privire la slaba transpunere și implementare a legislației europene actuale cu privire la libera circulație a forței de muncă și în special în privința Directivei 2004/28/EC privind dreptul cetățenilor europeni și al membrilor familiilor lor de a circula și de a-și stabili reședința liber în Uniunea Europeană.

În aceste momente, atenția Comisiei Europene, în ceea ce privește mobilitatea și diminuarea discriminării lucrătorilor din toată Europa, se îndreaptă inclusiv asupra muncitorilor români. Consider că este firesc ca și noi să ne îndreptăm atenția și să ne preocupăm mai curând de aceste lucruri pentru care am fost desemnați de oameni în forul legislativ al țării și nu de jocuri de culise, cu luni bune înainte de alegerile parlamentare. Este deja timpul să revenim la normalitate, iar colegii din Parlament să-și arate interesul față de chestiuni care contribuie la protejarea cetățenilor români care aleg să lucreze dincolo de granițele țării.

    Andrei Valentin Sava - declarație politică: - Integrarea în activitatea profesională a persoanelor cu handicap - chestiune cheie pentru o societate sănătoasă;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Integrarea în activitatea profesională a persoanelor cu handicap - chestiune cheie pentru o societate sănătoasă"

Permiteți-mi să vă aduc astăzi în atenție o chestiune deosebit de importantă pentru România, atât ca stat membru al Uniunii Europene, cât și ca societate modernă: incluziunea socială și profesională a persoanelor cu handicap. Motivul pentru care abordez această temă este acela că datele prezentate recent într-un raport al Comisiei Europene menționează un fapt alarmant: rata de angajare a persoanelor cu dizabilități din România este de numai 4,2%, mult mai mică decât media Uniunii Europene, de 50%.

În România, direcția principală în ceea ce privește persoanele cu handicap și alte dizabilități a fost în ultimii 20 de ani de a le oferi asistență pasivă. Dat fiind că fac parte dintr-un grup puternic expus vulnerabilității, acest fapt este normal, ca de altfel în orice stat civilizat. Însă, dacă vorbim de vechile state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Suedia, vom vedea că în ultimii 30 de ani s-a dus o politică continuă pentru incluziunea socială a persoanelor cu handicap și pentru integrarea lor în câmpul muncii. De altfel, articolul 26 din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale recunoaște dreptul persoanelor cu handicap "de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității".

Veți considera poate că este inuman să pretindem de la un grup de persoane aflat într-o situație dificilă să desfășoare activități profesionale. Însă, doamnelor și domnilor, așa cum este stipulat și în Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România în urmă cu 5 ani, posibilitatea de a desfășura activități profesionale îi va ajuta pe aceștia să devină parte integrantă a societății din care ei fac parte, nemairămânând un grup separat, a cărui viață este tabu pentru noi ceilalți, mai norocoși.

Cu toate acestea, în România se discută extrem de puțin despre viața persoanelor cu handicap fizic și mai ales mental. Politica de asistență dusă până de curând în țara noastră a vizat asigurarea nevoilor de bază, de îngrijire, inclusiv tratament și medicamente. Prin adoptarea Ordonanței de urgență 84/2010 pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, adoptată de Guvernul Boc în urmă cu 2 ani, persoanele cu handicap au dreptul la pensie specială și la indemnizație de însoțitor, al cărei cuantum reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii.

În același timp, prin proiectele inițiate, cum ar fi "Centre de integrare prin terapie ocupațională - pasiv versus activ în procesul de integrare socio-profesională" finanțate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și prin proiecte de politici publice referitoare în special la incluziunea socială a persoanelor cu handicap intelectual sever, la nivelul Guvernului român se depun eforturi care să aducă îmbunătățiri majore grupurilor de persoane dezavantajate.

În strategia anuală a fiecărei Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sunt specificate activități de incluziune, inclusiv renovarea și deschiderea de centre de integrare pentru persoane adulte cu handicap. De asemenea, se comunică permanent cu organizațiile nonguvernamentale în vederea unei mai bune identificări a nevoilor și a rezolvării problemelor întâlnite de aceste persoane. Însă, doamnelor și domnilor, faptul că România este la coada statelor europene în ceea ce privește incluziunea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități nu se datorează lacunelor legislative de asistență socială, ci începutului prea timid de oferire de asistență activă, a greutății cu care se alocă fondurile necesare dezvoltării proiectelor specificate în Strategia pentru Dezvoltare 2007-2013 și lipsei de conștientizare a societății românești, în special a companiilor private, cu privire la faptul că persoanele cu handicap nu sunt doar niște cifre asistate social, ci oameni, membri deplini ai comunităților, cu dorință de muncă și de integrare.

De aceea, stimați colegi, în încheiere, doresc să fac un apel către Executivul României la identificarea posibilităților de a repartiza fonduri suplimentare pentru Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului în vederea continuării reabilitării și deschiderii de centre de integrare pentru persoane adulte cu handicap în fiecare județ, așa cum se întâmplă în județul Prahova. De asemenea, propun derularea de proiecte guvernamentale care să aibă ca scop creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor cu privire la potențialul de muncă al persoanelor cu handicap și la informarea acestora cu privire la facilitățile oferite de stat pentru companiile care fac aceste angajări.

Este timpul să nu mai fim o țară de asistați sociali, ci de oameni puternici, activi și uniți!

    Andrei Valentin Sava - declarație politică: - Continuarea politicilor de mediu este imperativă pentru creșterea calității aerului și a calității vieții românilor;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Continuarea politicilor de mediu este imperativă pentru creșterea calității aerului și a calității vieții românilor"

În această perioadă marcată de proteste, boicoturi și de schimbări rapide, doresc să iau cuvântul într-o chestiune mai puțin actuală, dar pe care o urmăresc atent de ceva timp. Este vorba despre problema poluării, aflată în strânsă corelație cu gradul de sănătate a cetățenilor, pe care am onoarea să îi reprezint în Parlamentul României, și a protecției mediului înconjurător.

De-a lungul activității mele parlamentare, am avut o serie de intervenții, fie sub forma declarațiilor politice, fie sub forma interpelărilor adresate ministerelor de resort, legate de Cartea verde cu privire la protecția pădurilor, promovarea achizițiilor ecologice, poluarea în marile orașe, provocată mai ales de marile companii producătoare, în activități de extracție și prelucrare a resurselor.

După ce în 2010 am fost la un pas de a ni se aplica procedura de infringement pe mediu și poluare, astăzi, România se află pe locul 3 în top 10 state cu cea mai rapidă evoluție cu privire la creșterea calității aerului și a mediului, potrivit Raportului "Eficiența în protecția mediului" și a indexului cu privire la "Evoluția în eficiența protecției mediului" realizat de Centrul de Politici de Mediu al Universității americane Yale, Centrul pentru Științele Pământului al Columbia University, în colaborare cu World Economic Forum, Geneva, Elveția, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene de la Ispra, Italia.

În acest sens, menționez aici o parte dintre cele mai importante măsuri luate de Ministerul Mediului și Pădurilor, Autoritatea pentru Mediu și Garda de Mediu, aflate în deplină concordanță cu demersurile mele, începute încă de la momentul în care am fost ales deputat:

  • Adoptarea Legii 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice, care permite o mai bună gestionare a acestora și constituie un pas important către trecerea la un sistem modern de colectare a deșeurilor din toate organizațiile mari, încurajând astfel angajații să aplice comportamentul și în propriile gospodării.
  • Adoptarea Legii 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, în baza căreia a fost sancționată rafinăria Petrotel Lukoil de trei ori cu amenzi în valoare totală de 200.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor referitoare la calitatea aerului, aceeași problemă pentru care România a fost, în anii anteriori, la un pas de a fi declanșate procedurile de infringement ale Uniunii Europene pe mediu.
  • Semnarea, tot în 2011, a protocolului privind protecția pădurilor virgine din România, între Ministerul Mediului și Pădurilor și World Wild Fund România.

Cu toate acestea, un raport al Agenției Europene de Mediu, realizat la finele anului 2011, menționează România printre țările cele mai poluatoare din Uniunea Europeană, raportat la mărimea economiei, alături de țări precum Polonia, Cehia sau Estonia. De aceea, stimați colegi, protocolul semnat în decembrie 2011 de ministrul mediului și pădurilor, domnul Laszlo Borbely, cu World Wild Fund privind acordarea statutului de păduri strict protejate pentru pădurile virgine din România este de o importanță majoră pentru noi. Pe această cale, fac apel la reprezentanții ministerului pentru respectarea întocmai a acestui protocol și luarea, în cel mai scurt timp, a măsurilor necesare pentru implementarea tuturor demersurilor în vederea respectării angajamentelor asumate de țara noastră, dintre care amintesc aici pe cele cheie: identificarea acelor păduri, înființarea "Catalogului Național al Pădurilor Virgine din România" care să reprezinte instrumentul oficial de evidență a acestora și dezvoltarea propunerii cu privire la plățile compensatorii pentru păduri în perioada de programare 2014-2020.

În încheiere, permiteți-mi să îmi exprim convingerea că noul Guvern învestit, Ministerul Mediului și autoritățile subordonate vor continua și mai acerb lupta pentru însănătoșirea aerului pe care îl respirăm în localități și protejarea pădurilor și a rezervațiilor naturale. Totodată, doresc să subliniez faptul că măsurile de protecție a mediului înconjurător nu sunt un obstacol pentru dezvoltarea economică și a infrastructurii din țara noastră. Ele sunt garanția apărării patrimoniului României, garanția că putem lăsa moștenire copiilor noștri și urmașilor lor o țar㠂‚verde’’ unde vor putea respira un aer curat.

    Andrei Valentin Sava - declarație politică: - Libertatea expresiei - condiție sine qua non pentru un sistem politic sănătos;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Libertatea expresiei - condiție sine qua non pentru un sistem politic sănătos"

Aș dori să îmi exprim astăzi punctul de vedere în legătură cu un comportament care se conturează din ce în ce mai pronunțat în interiorul partidelor politice și pe care îl consider alarmant. Mă refer aici la excluderea unor membri de partid pe fondul exprimării publice a unor poziții contrare celor susținute de conducerea acestora.

Cazul cel mai recent pe care doresc să-l amintesc este cel al colegului meu Cristian Preda pentru care Biroul Permanent Național al PDL a votat săptămâna trecută recomandarea excluderii sale din partid. Acesta însă nu este un caz izolat; asemenea metode au mai fost îmbrățișate și de alte partide. Fac aici referire la excluderea unui membru al PNL, lider local din județul Hunedoara, pe motiv că a criticat public, în repetate rânduri, deciziile luate de președintele organizației locale de partid.

Apartenența la o grupare politică și statutul de membru de partid nu ar trebui să constituie o barieră și o limitare a dreptului la exprimare. Altfel, anulăm însuși rolul partidelor și al pluralismului politic. Într-un context politic în care distincția între stânga și dreapta este lipsită de orice înțeles, iar ideologiile tradiționale își pierd semnificațiile, partidele actuale trebuie să se reconstruiască și să se dezică de orice formă de totalitarism. Personal apreciez că opiniile divergente au un rol benefic în interiorul unor formațiuni politice, de orice tip ar fi ele (partide, grupuri, uniuni), și anume acela de a naște dezbatere și discuții constructive.

Pornind de la această premisă, mi-am exprimat și eu la rândul meu anumite puncte de vedere contrare celor susținute de partidul din care fac parte. Atunci când exprimarea publică a unei poziții se transformă în delict de opinie, consider că ne îndepărtăm puternic de principiile democrației moderne. Ostracizarea se practica în Antichitate în formele brute ale democrației și presupunea exilarea din cetate a celor care erau considerați primejdioși pentru libertatea și securitatea formei de guvernare. Or, noi astăzi pretindem că subscriem unor forme rafinate ale democrației, în care libertatea opiniei este garantată. Iar acest lucru trebuie să fie vizibil și în interiorul organizațiilor politice delegate să reprezinte cetățenii.

Într-un sistem democratic pur, atunci când cineva exprimă puternic o credință contrară celei promovate de la vârful unei organizații politice, există un curs firesc pe care îl iau lucrurile. Într-o primă fază această opinie este evaluată. În funcție de concluziile evaluării, ea este fie agreată, fie, dimpotrivă, este combătută public cu argumente. De aceea, nu ar trebui să vorbim de marginalizare și excludere, fără să cântărim atent astfel de acțiuni și abordări. Mai mult, trebuie să avem grijă cu astfel de decizii, pentru că ele riscă să devină piedici pentru dezbaterile libere și pentru găsirea de soluții la diferite probleme ale țării.

Am dorit să spun toate aceste lucruri aici în Parlament, deoarece această instituție este rezultatul votului democratic liber exprimat. Cred cu tărie că libertatea expresiei trebui să fie puternic garantată la nivelul partidelor politice din care provenim fiecare dintre noi. Actele de excludere a unor membri care își exprimă public păreri diferite de cele ale conducerii partidului nu vor face decât să intimideze dezbaterea publică și să știrbească acest principiu al libertății expresiei.

    Ionuț-Marian Stroe - declarație politică intitulată Dialogurile președintelui la mare distanță de casă;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Dialogurile președintelui la mare distanță de casă"

Președintele Traian Băsescu a făcut un adevărat regal conversațional cu românii din Chicago weekendul trecut. Citeam uimit fluxurile de știri care nu mai conteneau cu tot felul de titluri de genul "Președintele Traian Băsescu le-a spus românilor din Chicago că la anul sigur vom avea creștere economică", "Președintele Traian Băsescu s-a fotografiat cu doi bebeluși la Chicago", "Președintele Traian Băsescu tânjește după nepoți", "Președintele Traian Băsescu răspunde românilor din Chicago la întrebări" și multe altele.

De ce am citit titlurile uimit? Pentru că președintele României nu mai are niciun fel de dialog de mult, foarte mult timp cu românii de acasă. Lor nu le mai transmite nimic. Lor nu le răspunde la niciun fel de întrebare. Pe ei îi ignoră și îi ia peste picior. Lor le aruncă vreo vorbă din spatele căruciorului cu legume și iaurt, în supermarket. În schimb, atunci când e la mii de kilometri de România, nu mai contenește să comunice, să răspundă, să transmită. Pe de altă parte, trebuie să recunosc și că în România probabil că nimeni nu și-ar lăsa bebelușii să se fotografieze cu Băsescu. Cine are nevoie de o asemenea amintire cu omul care a făcut din fiecare zi o veritabilă luptă a părinților pentru ca acei bebeluși să aibă ce mânca, să crească armonios, să primească îngrijiri medicale decente?

Președintele nu mai vorbește de mult cu românii din țară, dar poate acest lucru pentru el are sens. În fond, nu românii din țară l-au ales, ci românii aceia plecați la mii de kilometri de casă au avut voturile hotărâtoare. Deci poate că e normal din punctul său de vedere să le comunice lor informații despre mersul țării. Deși nu știu în ce proporții îi afectează pe ei creșterile și scăderile economice din țară, nivelul salariilor medii și cine reprezintă România în politica externă.

Dar dacă s-a săturat să țină monologuri de unul singur pe holurile din Cotroceni, poate ar trebui să îl înțelegem că vrea să comunice măcar din când în când. Și fără să îi fie frică de reacția celor cărora le-a făcut viața de zi cu zi amară.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică având subiectul Am început buna guvernare a țării;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Am început buna guvernare a țării"

Am anunțat, prin vocea premierului Victor Ponta, că banii ce vor putea fi recuperați de la primarii și președinții de Consilii Județene ai PDL vor fi folosiți pentru cofinanțarea proiectelor europene, atât de importante în dezvoltarea țării. Nu vom proceda așa cum intoxică opinia publică cei din fostul partid de guvernământ, adică să redistribuim aceste fonduri către primari PSD, PNL sau PC. Soluția cofinanțării proiectelor europene este cea mai bună pentru România, deoarece, practic, pentru fiecare 20 de euro cheltuiți vom aduce 80 de euro înapoi. După cum probabil știți, acest angajament a fost luat de guvernul condus de Victor Ponta în fața reprezentanților Fondului Monetar Internațional și ai Comisiei Europene. Trebuie date uitării procedurile ascunse ale guvernelor portocalii, care alocau fondurile către clientela de partid, care "cotiza" apoi în campania electorală.

Pentru anul în curs, Guvernul condus de Victor Ponta are deja stabilite măsurile menite să îndrepte cursul economiei naționale și să redea românilor încrederea în politicile de guvernare. Pentru anul viitor, Uniunea Social Liberală și-a propus: implementarea pragurilor diferențiate de impozitare - firmele și persoanele cu venituri medii vor plăti impozit de 16%, iar persoanele cu venituri mici vor plăti 8% sau 12%.; reducerea TVA la produsele agricole de bază (TVA va rămâne de 24%, însă producătorul va primi, la prezentarea facturii, 15% înapoi).

Deja, în cadrul Băncii Naționale a României, a fost creat un organism numit Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară, condus de guvernatorul Mugur Isărescu și din care face parte și vicepremierul și ministrul de finanțe, Florin Georgescu. Astfel, acțiunile Guvernului vor fi coordonate și gestionate în aceeași direcție cu cele ale BNR. În plus, trebuie spus că evoluția cursului leu - euro nu a fost o consecință a schimbării guvernului, ci a apărut ca urmare a problemelor zonei euro per ansamblu. Guvernul Ponta, prin toate semnalele pe care le-a dat, prin semnalele pe care le-a primit de la instituțiile financiare internaționale, a contribuit la întărirea încrederii pe piețele financiare, nu la destabilizare.

    Florin Iordache - declarație politică: - Măsuri sub semnul normalității;

Domnul Florin Iordache:

"Măsuri sub semnul normalității"

În ședința de Guvern s-au aprobat două ordonanțe de urgență care reglementează majorarea salariilor bugetarilor cu 8% de la 1 iunie și cu 7,4% din decembrie, respectiv returnarea către pensionari, în 16 tranșe lunare, a CASS reținut în plus, în mod ilegal.

În acest fel, USL dovedește că își respectă promisiunile făcute cetățenilor atunci când a acces la guvernare. Nici mai mult, dar nici mai puțin! Pur și simplu este vorba despre promisiuni ținute, dar despre care trâmbițașii foștilor guvernanți, ajunși acum în opoziție, s-au grăbit să clameze că ar fi "măsuri populiste", mergând până la a pretinde că, dacă s-ar mai fi aflat (până când, nu ni se mai spune) la pupitrele de comandă, numai ce erau gata să facă ei aceste restituiri. Ceea ce, însă, nu vor să mai spună acești zeloși propagandiști sunt câteva amănunte (deloc nesemnificative, cred eu) legate de motivele care i-au împiedicat să ia aceste decizii corecte atât din punct de vedere juridic, dar și din punct de vedere moral, la momentul potrivit.

Asta ca să nu mai vorbim despre faptul că un alt slogan preferat al răspândacilor ex-guvernamentali - cel despre sumele pe care le-ar fi lăsat în vistieria țării atunci când au plecat de la putere - s-a dovedit a nu fi decât un jalnic balon de săpun. Mai direct spus, respectivele sume erau sublime, dar lipsesc cu desăvârșire.

Revenind la sensul celor două ordonanțe de urgență pe care Guvernul condus de către premierul Victor Ponta le-a adoptat în ședința de azi, nu aș mai avea de adăugat decât că ele sunt de natură să readucă lucrurile la normalitate. Normalitate sub semnul căreia USL înțelege să exercite actul de guvernare.

    Florin Iordache - declarație politică: - O campanie electorală sub semnul normalității;

Domnul Florin Iordache:

"O campanie electorală sub semnul normalității"

În data de 11 mai s-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile locale. Am scris "s-a dat startul" pentru că, asemenea oricărui om de bună-credință, îmi doresc din toată inima ca această competiție să se desfășoare într-un spirit de deplină sportivitate; sub semnul normalității, al corectitudinii și al respectului reciproc între toți candidații, indiferent de partidele din care fac parte și, deopotrivă, al fiecăruia dintre ei față de cei pe care doresc să îi reprezinte în organismele democrației locale. Sunt convins că fiecare partid aflat în competiție și-a selectat atent pe cei care să îi reprezinte programul politic. Așa după cum sunt convins că avem un electorat matur și responsabil, care nu mai poate fi amăgit cu promisiuni sforăitoare și al cărui vot nu va mai fi cumpărat doar cu niște amărâte de firimituri.

Firește, nu îmi fac iluzia că această competiție electorală va fi fără pată și prihană.

Am primit de-acum semnale despre tertipuri prin care anumite formațiuni și anumiți candidați au încercat, deja, să fure startul. Am însă, încredere în cuvântul ministrului administrației și internelor, Ioan Rus, care a dat asigurări ferme că alegerile locale vor fi organizate corect, iar toți cei care vor încălca legea vor fi sancționați.

Depinde, însă, de fiecare dintre noi, alegători, candidați, formațiuni politice aflate în competiție sau instituții ale administrației publice, să ne comportăm cu responsabilitate și cu deplin respect față de lege, pentru ca să câștige numai cei mai buni, cei care știu și pot cel mai bine să reprezinte, să apere și să promoveze interesele comunităților locale și ale concetățenilor lor.

Până la urmă, modul în care se va desfășura campania electorală, buna desfășurare a votării și rezultatele alegerilor locale vor reprezenta cele mai convingătoare semnale că intrăm în normalitate. Normalitate de care avem nevoie pentru a pune în fapt politici publice realiste și eficiente care să scoată țara din criză. Sunt convins că, în ceea ce îi privește, candidații USL vor dovedi, pe parcursul campaniei electorale, că ei sunt principalii promotori și purtători ai acestui mesaj constructiv, pentru o Românie democratică și modernă.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Antecedente prezidențiale;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Antecedente prezidențiale"

Suntem într-o țară al cărei președinte dă capete în gură cetățenilor, incident care a avut loc pe vremea în care Traian Băsescu era primar general al Capitalei, dă dosuri de palmă (sau pumn?) copiilor la mitingurile electorale, incident nelămurit nici până acum, gratulează ziariștii cu apelative gen "țigancă împuțită" și "găozar". Prea multe antecedente prezidențiale. Președintele Traian Băsescu e dator sa dea lămuriri opiniei publice.

Aproape de fiecare dată când iese în public - ca civil - provoacă asemenea incidente, ba cu un ziarist, ba cu un om din mulțime. Se bucură că e iar pe prima pagină - pentru el nu contează pe ce temă ajunge aici. Treaba e să se vorbească despre el. Să fie acolo, cap de afiș la știrile TV, pomenit în talkshow-uri.

Speram că o să-i treacă odată cu trecerea vremii și a pierderii inevitabile a supremației. Nervozitatea sa de acum vine de la faptul că a devenit cel mai nepopular președinte în exercițiu din ultimii 20 de ani.

Lumea i-a întors spatele, în afară de câțiva care încă ciugulesc din pomana Cotrocenilor.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Accidentele de pe șoselele României;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Accidentele de pe șoselele României"

Creșterea dramatică a accidentelor rutiere din ultima perioadă trebuie să ne dea de gândit. România este țara din Europa cu cea mai mare rată a deceselor în accidentele de circulație. În prima jumătate a anului 2010 numărul accidentelor grave a crescut cu 20%, deși agenții de circulație au ridicat cu 20% mai multe permise auto. E un paradox, pentru că sancțiunile și accidentele ar trebui să fie invers proporționale, cum se întâmplă peste tot în lume. În România, datele oficiale arată că Poliția sancționează în neștire, iar șoferii mor pe capete.

Dramele de pe șosele sunt, de cele mai multe ori, rezultatul comportamentului iresponsabil, primitiv și inconștient al celor care circulă pe drumurile publice. Într-o clipă poți pierde cel mai de preț lucru pe care Dumnezeu ți l-a dăruit - viața. Câți dintre participanții la trafic iau în serios cunoscutul slogan tipărit pe mii de indicatoare "Stop accidentelor rutiere. Alege viața!"?

Pentru a diminua moartea de pe șosele nu este suficientă o legislație drastică. Nu la legi suntem restanțieri. Viteza excesivă a devenit un hobby al posesorilor de mașini. Ei calcă accelerația până se opresc în pomi, stâlpi, se înfig în mașinile care rulează pe contrasens ori mai iau câte un pieton, biciclist sau motociclist pe capotă.

Nu doar viteza este cauza principală a dezastrelor. Conducerea în stare de ebrietate, agresivitatea participanților la trafic, depășirile interzise și periculoase, neacordarea priorității, trecerea pe culoarea roșie a semaforului, amplasarea pe autoturisme a unor proiectoare de mare putere și "orbirea" altora cu luminile de drum etc. produc mult mai multe tragedii. Din cauza lor pericolele te pândesc la tot pasul: fie ca pieton prevăzător, fie ca șofer responsabil.

Ei uită că viața unui om este în pericol dacă ei sunt grăbiți să ajungă într-un loc anume, ei uită că neacordarea priorității în trafic le poate distruge viața, ei uită că trebuie să răspundă în fața legii pentru faptele lor, ei uită că în mâinile lor stă propria viață și, mai mult, viața prietenilor sau rudelor care îi însoțesc. Însă de cele mai multe ori regretele vin după faptă. Abia atunci conștientizează că oricât de grăbiți ar fi, viața are într-adevăr prioritate.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Compania Națională ROMARM - filială a PDL și UNPR pentru operațiuni speciale ilegale?;

Domnul Ion Stan:

Compania Națională ROMARM - filială a PDL și UNPR pentru operațiuni speciale ilegale?

Un manager general, globe-trotter, cu acoliții săi căpușează industria de apărare.

Directorul Companiei Naționale ROMARM, Marius-Vasile Crișan este actualmente prim-vicepreședintele organizației județene Alba și vicepreședinte național al UNPR. Odată cu preluarea conducerii companiei, la data respectivă era personalitate marcantă a organizației județene PDL și subprefect de Alba, de unde a și fost impus director al companiei, Crișan și-a adus și o echipă de colaboratori de încredere, fără nicio competență managerială sau legătură cu domeniul de activitate și fără să manifeste vreo preocupare pentru salvarea și redresarea minimului necesar din industria națională de apărare.

Rezultatele au fost și ele pe măsură. În ultimii cinci ani s-a deteriorat exponențial starea economico-finaciară și funcțională a industriei de apărare.

Cu foarte puține excepții, industria de apărare, atât cât mai există, este deliberat împinsă în faliment, comenzile sunt la nivelul a 15-20% față de anul 2008, iar conturile peste tot blocate.

Reaua-credința a managerilor este demonstrată de actele iresponsabile de distrugere a potențialului funcțional al industriei.

Astfel, s-au descompletat linii tehnologice și echipamente funcționale care au fost valorificate ca fier vechi. SDV-istica, unica în lume funcțională pentru producția puștii ZB, a fost valorificată ca fier vechi, în condițiile în care se puteau produce pentru export 20.000 puști/lună.

Numirea lui Marius-Vasile Crișan, patron al firmei de pază CONDOR, care securizează întreprinderile de armament din Cugir (asta nu este un conflict de interese?!) la conducerea Romarm, a avut ca unic scop, susțin sursele noastre, să producă bani pentru partid.

Prima mișcare, în acest sens, a fost scoaterea la înaintare a colaboratorilor săi apropiați, Ulise Toader, Mihaela Cobaschi și Viorel Manole. Se pare că "rezultatele" au fost convingătoare de vreme ce informările făcute de serviciile de informații române către Emil Boc și mai recent către Mihai-Răzvan Ungureanu, au rămas fără urmări pentru Crișan, cu toate că faptele acestuia impuneau destituirea sa imediată și începerea urmăririi penale.

Directorul Crișan a luat decizia de centralizare, la Romarm, a tuturor achizițiilor unităților din subordine. La conducerea Departamentului Achiziții a numit-o, evident politic, pe Mihaela Cobaschi, o nepoată a doamnei senator Sorina Plăcintă. Șefa achizițiilor gestionează bugetul achizițiilor la nivel național și este nedespărțită de directorul Marius-Vasile Crișan, mai cu seamă la numeroasele și desele întâlniri de afaceri care au loc numai la Hotelul Marriott. Pasiunea directorului pentru hoteluri de lux este cunoscută atât în țară, cât și în străinătate. El locuiește în București, pe cheltuiala statului, la Hotel Phoenicia, nu la Complexul Haiducul, unde stau alți detașați din provincie. În străinătate, partenerii străini îl campează prin paradisurile din insulele și țărișoarele exotice.

Conduita în afaceri a directorului Crișan a stârnit vii reacții de protest și comentarii colorate din partea angajaților companiei. Prin Africa de Sud, unde a fost la negocieri cu fostul director general și secretar general PATROMIL, Viorel Manole, cei doi, în prezența ambasadorului, au cerut partenerului străin să părăsească sala de tratative, deoarece ei "au de pus la punct câteva chestiuni confidențiale". Este lesne de înțeles că la așa maniere, așa succes.

În urma raportului ambasadorului, ministrul Ariton l-a demis pe Manole, dar nu s-a putut atinge de Crișan.

Unui șeic din Emiratele Arabe Unite, șeful Departamentului de Securitate, care a venit la Romarm pentru achiziții, directorul Crișan i-a cerut un "comision" foarte mare. Șeicul s-a manifestat indignat și a plecat fără să încheie contractul, spunându-i directorului că peste tot în lume comisionul îl plătește vânzătorul, nu cumpărătorul.

În Iordania, tot din cauza comisionului cerut cumpărătorului, directorul Romarm a compromis șansele unui contract important. Partenerul iordanian a ținut să precizeze că niciodată nu a mai întâlnit o astfel de situație în relațiile cu partea română.

Fără să se pregătească, să se anunțe și să obțină viza, directorul Crișan a aterizat pe aeroportul din Bagdad, de unde a încercat să-și organizeze niște întâlniri. După o zi și o noapte de așteptare, nefiind de nimeni luat în seamă, Crișan a venit așa cum a plecat.

Aceste insuccese i-au fost, însă, compensate de relația de afaceri stabilită cu frații Oliver și Ulhric M. Weigan, cetățeni germani, foști rezidenți în SUA, pe seama cărora FBI-ul și justiția americană au reținut nu mai puțin de 83 de capete de acuzare pentru "conspirație, import ilegal, deținere și transfer ilegal în SUA a peste 9.500 de mitraliere, spălare de bani și evaziune fiscală". Ulhric M. Weigan și-a asumat personal întreaga răspundere pentru capetele de acuzare, fratele său scăpând cu amendă și interdicția de a mai rezidenția și intra în SUA.

Oliver M. Weigan s-a stabilit la Nassau, în Bahamas, 4 George Street, Mareva House, de unde operează prin offshore-ul CARIBEAN INVESTMENT TRADIND LTD, specializată în comerțul cu arme de foc și muniție.

Persoane din Romtehnica, Romarm și Fabrica de Armament Cugir care îl cunosc bine pe Oliver Weigan relatează că acesta este expert în promovarea afacerilor prin cointeresarea partenerilor, atât în România, cât și în exterior.

Printre afacerile din România a fost și achiziționarea unui lot de 2.264 puști mitraliere RPK model 64, din stocul armatei. După recondiționare, pentru a arăta ca noi, aceste arme urmau să fie livrate unui contractor al Pentagonului. De menționat că pentru ocolirea căilor legale, recondiționarea armelor a fost încredințată unei firme private, KEN SRL, proprietate, prin interpuși, a lui Francisc Kudler, managerul general al Fabricii de Arme Cugir. Cum această firmă nu este autorizată să lucreze cu arme de foc, Oliver Weigand a încheiat un contract de prestare servicii - depozitare și asamblare - cu firma SC Brenox SRL din Râmnicu Vâlcea. Nici această firmă nu avea autorizarea necesară, dar a închiriat un depozit de la Uzina Mecanică Băbeni, unde a preluat armele pentru demontare în vederea preluării lor sub forma de kituri de către firma KEN SRL și, de la aceasta, de către Fabrica de Armament Cugir. Inițial, operațiunea fiind descoperită, a fost blocată și s-a început urmărirea penală. Ulterior, însă, a încetat urmărirea penală și s-au livrat armele, dar Oliver Weigan a refuzat plata a 180.000 dolari, paguba revenind Fabricii de Armament Cugir.

Pentru a putea opera în SUA, Weigand si-a creat firma "M+M LLC", reprezentată în România de Ion Ciucan, prin SC Best Parteners SRL, cu sediul în București, șoseaua Panduri nr. 36.

Directorul Crișan și Viorel Manole au fost invitați în SUA de către firma "M+M LLC" în perioada 1-10 iunie 2011, iar în intervalul 10-16 iunie au fost oaspeții lui Weigand în Bahamas, care le-a organizat o vacanță.

Întâlnindu-se pe aceeași lungime de undă cu Oliver Weigand și întrezărind posibilitatea realizării unor operațiuni benefice atât pentru partid, cât și pentru el, Crișan, asistat de Ulise Toader și de Viorel Manole au purces la treabă: au perfectat cu Oliver Weigand modalitatea recuperării sumei de 180.000 dolari cu care țepuise Fabrica de Arme Cugir, precum și realizarea unor exporturi de armament către firmele acestuia în condiții contractuale, în special de preț, de natură să pună definitiv pe butuci Fabrica de Arme Cugir. De comun acord cu Crișan și acoliții săi, Romarm și Fabrica de Arme Cugir au încheiat cu firma M&M, o "căsuță poștală" din SUA, un contract de vânzare arme de foc pentru piața comercială americană, încălcând grav alte contracte aflate în derulare pe aceeași piață. Și, pentru a da fabricii lovitura de grație, în contractual încheiat au fost prevăzute clauze de penalizare pentru nelivrări cuantificabile până la 35.000 dolari pe zi, ceea ce ar fi condus la preluarea fabricii de către Oliver Weigand, în cel mult un an. Această operațiune infracțională a fost perfectată pe parcursul mai multor întâlniri atât în țară, cât și în străinătate, iar detaliile finale au fost stabilite și agreate de Crișan și Viorel Manole, cu Oliver Weigand, în perioada 10-16 iunie 2011, în Bahamas, unde cei doi s-au deplasat fără a avea un mandat pentru a negocia și perfecta o asemenea afacere. De fapt, majoritatea deplasărilor lui Crișan în interesul serviciului, în străinătate, au fost făcute fără aprobare și fără mandat, iar rapoartele de deplasare au lipsit până recent când, fiind atenționat, a încropit ceva rapoarte laudative la adresa abilitații sale manageriale, dar fără conținut.

Intervenția unuia dintre serviciile secrete și a Sindicatului de la Fabrica de Arme Cugir l-au determinat pe fostul ministru al economiei să ceară anularea și renegocierea contractului cu M&M. Interesele de finanțare a partidului sau alte considerente, numai de el știute, l-au împiedicat însă pe ministrul economiei să pună capăt unei asemenea activități infracționale.

Weigand cointeresează partenerii de afaceri din România, atât cu sume cash, cât și cu cărți de credit.

Prin afaceri de acest gen, Compania Națională Romarm și alte unități din industria de apărare au ajuns în situația de a fi puse pe lista societăților comerciale propuse pentru management privat, un management care nu va mai ține seama de nevoile strategice și de apărare ale României.

În viziunea PDL, industria de apărare este pregătită pentru a deveni una dintre cele mai mari afaceri imobiliare, cu o miză de mai multe miliarde. În acest sens, s-au pregătit mai multe proiecte de regrupare pentru crearea oportunităților imobiliare la Uzina de Tancuri București, Metrom și Carfîl Brașov și Cugir.

Recent, directorul Romarm, Marius-Vasile Crișan, a dat un comunicat potrivit căruia la Cugir s-a realizat prima pușcă de asalt de concepție integral românească, care este testată în teatrele de operațiuni, iar din toamnă s-ar începe producția primelor 60.000 de puști de asalt. Totul este o declarație mincinoasă. Câteva mostre ale produsului, examinate de Ministerul Apărării Naționale, s-au dovedit nefuncționale. Dar Crișan a făcut această declarație concomitent cu o alta, privind crearea a 500 noi locuri de muncă la Cugir, luat de febra campaniei sale electorale, deoarece candidează din partea UNPR la Primăria municipiului Alba Iulia, împotriva binefăcătorului său, Mircea Hava.

Industria națională de apărare mai are șanse. Dar pentru a se mai salva ce se poate salva, ea trebuie eliberată de căpușele politice și de combinațiile infracționale cu mafia transnațională a traficanților de arme.

Nu managementul privat este, în acest moment, cea mai mare prioritate în industria de apărare, ci numirea unei conduceri profesioniste și responsabile, concomitent cu o lege adecvată domeniului, precum și strategiile adecvate de relansare și dezvoltare, potrivit intereselor de securitate națională a României.

    Aledin Amet - declarație politică având titlul Istoria la timpul prezent.

Domnul Aledin Amet:

"Istoria la timpul prezent"

O națiune devine eternă atunci când marile ei personalități sunt respectate. Ființa națiunii persistă doar dacă adevăratele caractere sunt prețuite, în contextul în care istoria, nu-i așa?, reprezintă și o dimensiune a conjuncturii. Devine obsedant, într-un secol, cel trecut, și așa obsedant, modul în care au fost și sunt percepute evenimentele, cu iz mai mult sau mai puțin dramatic.

Națiunea tătară, indiscutabil o națiune cândva glorioasă, se dedică sie însăși, tocmai pentru a se redescoperi. A avut, dar, mai ales, are nevoie de eroi. De eroi autentici, nu inventați de dragul unor false emoții. Astfel de eroi au și nume.

Eu am marele privilegiu de a-l cunoaște pe domnul Ali Osman Becamambet. La data de 10 mai își serbează, prețuindu-ne, așa cum ne-a prețuit și până acum, cei 100 de ani. A străbătut teribilul timp cu multă demnitate, onestitate și curaj. A devenit devenire, a devenit modul nostru de a ne raporta la adevăratele valori spirituale.

Eu am marele privilegiu de a-l cunoaște pe domnul Ali Osman Becmambet. Nu de astăzi, nu de ieri... De la începutul anilor ’90... A fost și a rămas un mare luptător, un apărător al drepturilor tătarilor. A suferit, pentru acest crez, în închisorile comuniste. Și-a jertfit libertatea pentru ca idealul să reziste. Sufletul, în formă de Crimee, a fost, de multe ori, rănit, dar niciodată, niciodată, învăluit în cenușiu. Se bucură pentru noi, se întristează pentru noi. Parcă prea l-am uitat în ultima vreme. Născocim aceleași și aceleași scuze, ale programului prea încărcat, ale faptului că a nins prea mult, că ploaia nu s-a oprit la timp... Știm că suntem penibili, dar, din păcate, persistăm... Dacă aș fi proprietarul unui stat, i-aș da, acelui stat, numele domniei-sale, iar steagul ar avea culoarea ochilor domniei-sale. Pentru că nu sunt proprietarul niciunui stat, îl respect, simplu, sincer, admirativ, așa cum se cuvine.

La mulți ani!

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

(După pauză ședința a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii deputați Dumitru Pardău și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.)

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc pentru a începe lucrările noastre de astăzi.

Din totalul celor 326 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 177. Sunt absenți 149, din care 61 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
   

Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința în plen din ziua de 22 mai 2012; programul de lucru pentru perioada 21-26 mai 2012; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 8-21 mai 2012 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Informare privind modificări în conducerea Grupului parlamentar al PSD.  

Vă rog, domnule Neacșu. Domnul deputat Neacșu. Sau domnul Dușa.

Vă rog.

   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am anunțat în scris la Biroul permanent al Camerei că, începând cu data de 17 mai, mi-am dat demisia din funcția de lider al Grupului parlamentar al PSD.

 
Eliberarea din funcție a unui vicepreședinte al Camerei Deputaților și alegerea unui nou vicepreședinte al Camerei Deputaților.  

În același timp, vreau să vă anunț că ieri Grupul parlamentar al PSD a ales în funcția de lider de grup pe domnul Valeriu Zgonea. Și-l felicit cu această ocazie, iar dumneavoastră vă mulțumesc pentru felul în care am colaborat atâta timp cât am condus Grupul parlamentar al PSD.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Asta înseamnă că avem un proiect de hotărâre de încetare a mandatului de vicepreședinte al domnului Valeriu Zgonea, după care vom supune la vot, vot prin bile, în sesiunea de vot final alegerea unui nou vicepreședinte.

Domnule Zgonea, doriți să luați cuvântul? Domnule Zgonea vreți să luați cuvântul sau nu? Da. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă președinte, mulțumesc.

Doar vroiam procedural să mă retrag din funcția de vicepreședinte, așa cum a zis domnul ministru Dușa, și să vă anunț că de astăzi Grupul parlamentar al PSD m-a nominalizat ca lider al Grupului PSD și voi fi în prima bancă alături de dumneavoastră, nu voi mai fi acolo sus alături de dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă există observații, e procedural să întreb așa, în legătură cu demisia și cu acest proiect de hotărâre de constatare a încetării mandatului de vicepreședinte. Nu. Nu sunt observații.

Atunci, rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 13/2012). (rămas pentru votul final)  

3. Următorul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Este vorba de domnul deputat Horea-Dorin Uioreanu, aparținând Grupului parlamentar al PNL, care trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, în calitate de membru, iar domnul deputat Gigel-Sorinel Știrbu, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în calitate de membru.

Dacă aveți observații pe acest proiect. Nu sunt observații.

Atunci rămâne la votul final.

Pe ordinea de zi, domnul Neașcu. Vă rog.

Aprobarea retrimiterii la Comisia juridică, de disciplină și imunități a Propunerii legislative privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului (Pl-x 10/2012)  

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Procedural, vreau să vă rog să-mi permiteți, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să supuneți la vot reîntoarcerea la comisie a Pl-x 10/2012, Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, un lucru pe care l-am convenit în Biroul permanent, pentru o jumătate de oră, comisia să poată să pună de acord câteva lucruri de natură procedurală, la Comisia juridică.

Proiectul de Lege pentru completarea art.141 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (PL-x 747/2011) (retrimis comisiei)  

Și a doua propunere se referă la întoarcerea la comisie pentru obținerea unui punct de vedere al Guvernului și al ministrului de resort pentru PL-x 747/2011 care se referă la Proiectul de Lege pentru completarea art.141 alin.(2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Este poziția 17 din ordinea de zi.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

O rugăminte: pe lângă Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informațiilor, suplimentar, pentru că e raport comun la cele două.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog să pregătiți cartelele.

Supun la vot propunerea făcută de domnul Neacșu, cu completarea respectivă.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

S-a încheiat votul.

102 voturi pentru, 22 împotrivă și 4 abțineri.

Deci, se întoarce la comisie pentru o jumătate de oră, pentru a fi făcut un raport suplimentar.

Altcineva mai dorește să intervină?

 
     

Domnul Marian Neacșu (din bancă):

Au fost două propuneri.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Și a doua propunere.

Am să supun la vot.

Bun. Domnul Nicolăescu. Să formulați a doua propunere. Înțeleg că mai există o a doua propunere. Nu?

Și mai există propunerea ca Proiectul de Lege pentru completarea art.141 alin.(2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, poziția 17 pe ordinea de zi, să fie reîntors la comisie, cu termen de trei săptămâni pentru raport suplimentar.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

S-a încheiat votul.

91 voturi pentru, 23 împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat (PH CD 14/2012). (rămas pentru votul final)  

4. Trecem la Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Este vorba de constatarea încetării calității de deputat a domnului Virgil Pop, începând cu data de 26 martie 2012, declarând vacant locul de deputat în Circumscripția electorală nr.13 Cluj, Colegiul uninominal nr.8.

Întâi vă întreb dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt observații.

Atunci, rămâne pentru votul final.

Eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților, ca urmare a cererii de demisie (PH CD 15/2012).  

5. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților, ca urmare a cererii de demisie.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Este vorba de domnul Gaspar Istvan. Nu.

Atunci, rămâne de asemenea la votul final.

Numirea în funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților (PH CD 16/2012).  

6. Proiectul de hotărâre privind numirea în funcție a unui secretar general adjunct. Este doamna Ileana Maria Luncan.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2011 privind reglementarea situației juridice a unor săli și grădini de spectacol cinematografic, precum și a altor imobile (PL-x 522/2011). (retrimis comisiei)  

9. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2011 privind reglementarea situației juridice a unor săli și grădini de spectacol cinematografic, precum și a altor imobile.

Este procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule Neacșu, vă rog.

   

Domnul Marian Neacșu:

Doamnă președinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, punct de vedere la care se raliază și colegii de la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, cu termen trei săptămâni. Este un proiect care a suscitat extrem de multe controverse. Sunt multe lucruri care nu sunt în regulă în momentul acesta legat de proiect. N-are rost să le detaliem pentru că nu intrăm în dezbatere pe fond.

V-aș ruga frumos să supuneți la vot acest lucru.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Ovidiu Ganț, vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimată doamnă președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar se asociază acestei solicitări, cu atât mai mult cu cât această ordonanță de urgență trebuie discutată împreună cu Ordonanța 74/2011 care are același obiect de reglementare. E o chestiune extrem de controversată și ar fi prematur să ne pronunțăm astăzi asupra fondului.

Rugămintea este și din partea noastră să retrimiteți la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Supun la vot această propunere. Termen, trei săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 95 de voturi pentru, 23 împotrivă și 4 abțineri.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2011 privind prorogarea unor termene (PL-x 56/2012). (retrimis comisiei)  

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2011 privind prorogarea unor termene.

E procedură de urgență.

Domnul Eugen Nicolăescu.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase,

Acest proiect de lege vă rog să îl supuneți aprobării Camerei Deputaților pentru a fi reîntors la comisie pentru a se obține punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Termen?

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Sigur, eu vă spun termen, în principiu, 30 iunie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot propunerea...

Domnule Nicolăescu, singura problemă este că propunerea pentru termen trebuie să se înscrie în categoriile regulamentare. Deci? Sunt 14 zile pentru complexitate ridicată.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă):

Două săptămâni.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Două săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

97 de voturi pentru, 23 împotrivă și 7 abțineri.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2011 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru unii operatori economici (PL-x 58/2012). (retrimis comisiei)  

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2011 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru unii operatori economici.

Domnule Neacșu, vă rog.

   

Domnul Marian Neacșu:

Parcurgând materialul documentar legat de acest proiect normativ, solicităm și pentru acest proiect reîntoarcerea la comisie, cu termen două săptămâni, pentru a putea analiza de ce acea cantitate de aproape 1,2 milioane tone de cărbune și 137 de mii de tone de păcură s-au dus cu destinații strict delimitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Două săptămâni este termenul.

Supun la vot această propunere.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

S-a încheiat votul.

96 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Se întoarce la comisie pentru raport suplimentar. Termen, două săptămâni.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile (PL-x 61/2012). (Discuții procedurale. Amânarea dezbaterii.)  

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile.

E procedură de urgență.

Din partea Guvernului.

   

Domnul Eugen-Lucian Trifan (inspector de stat șef adjunct la Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat):

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la proiectul de lege...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să vorbiți puțin mai tare.

 
   

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Referitor la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile, vă informez: ordonanța are ca scop stabilirea regulilor privind echipamentele sub presiune transportabile, în scopul de a îmbunătăți siguranța acestora și de a asigura libera lor circulație, inclusiv introducerea, punerea la dispoziție pe piață și utilizarea acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Proiectul vizează abrogarea Hotărârii de Guvern nr.941/2003 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările și completările ulterioare, precum și Ordinul Ministrului Industriilor și Resurselor nr.113 din 2001 privind aprobarea unor reglementări tehnice pentru recipiente butelii, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de ordonanță de urgență are drept scop transpunerea dispozițiilor Directivei 2010/35 a Uniunii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului privind echipamentele sub presiune transportabile și abrogarea Directivelor 76/777, 84/526, 84/527, 1999/36 ale Uniunii Europene, în vederea asigurării armonizării legislației interne cu evoluția acquis-ului european.

În prezentul act normativ se specifică obligațiile tuturor operatorilor economici din lanțul de distribuție și cerințele care trebuie îndeplinite de echipamentele sub presiune transportabile pentru a îmbunătăți siguranța acestora atunci când sunt aprobate pentru transportul intern de mărfuri periculoase și pentru a asigura libera circulație a echipamentelor respective, inclusiv introducerea pe piață, punerea la dispoziție pe piață și utilizarea acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Se introduc cerințe pentru autoritățile responsabile cu evaluarea, notificarea și monitorizarea organismelor notificate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propun plenului Camerei Deputaților aprobarea acestui act normativ.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Sigur, îl scuzăm. Probabil e domnul secretar de stat, nu știu cine este. Cu rugămintea...mai ales că multe din persoanele care se prezintă la pupitru pentru a-și spune punctul de vedere, ar trebui să se prezinte, ca să știm cu cine vorbim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Sunt de la ISCIR. Sunt inspector de stat, șef adjunct la ISCIR.

Și mă numesc Trifan Eugen.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu vă supărați, rangul dumneavoastră este de secretar de stat?

Domnule deputat Iancu, dacă-mi permiteți două secunde, să-mi dea răspunsul domnul...

 
   

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Nu sunt numit încă secretar de stat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și atunci în ce calitate vorbiți, nu vă supărați?

Ați venit așa, de pe stradă, sau cum?

 
   

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Am fost desemnat de minister să prezint acest punct de vedere.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să-l invitați pe domnul ministru să vină să prezinte.

 
   

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Am înțeles.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul ministru pentru relația cu Parlamentul.

(Vociferări)

 
   

Domnul Mircea Dușa (ministrul pentru relația cu Parlamentul):

Nu vă agitați, că vă agitați degeaba. Domnul este vicepreședinte al ISCIR-ului, are acea calitate. Că s-a prezentat inspector de stat, e altceva. (Vociferări)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Oricum, vreau să vă spun că suntem într-o evoluție, domnul ministru Dușa sunt convinsă că știe, trebuie să fim conștienți că aici reprezentarea este la nivel de ministru și în eventualitatea în care ministrul nu poate participa, atunci secretarul de stat, dar nu ajungem chiar la nivel de director prin nu știu ce instituție...

Domnule Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Întotdeauna ne-ați acuzat că nu respectăm regulamentul. Ați hotărât dumneavoastră și ați ieșit întotdeauna, inclusiv prin neparticiparea la plen, dar niciodată n-a fost o situație în care un funcționar, nici nu știu, n-am nimic cu dânsul, o fi un foarte bun profesionist, dar în Parlament poate să vină ministrul sau secretarul de stat.

Motiv pentru care, doamnă, vă rog să amânați dezbaterea la această lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Înțeleg că există un consens și al liderilor de grup.

Atunci, se amână dezbaterea acestui proiect de lege până când se reglementează lucrurile.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale Petromidia - S.A. Constanța (PL-x 832/2010/2011). (rămasă pentru votul final)  

13. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale "Petromidia" - S.A. Constanța.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Vă rog.

   

Domnul Ion Ghizdeanu (președintele Comisiei Naționale de Prognoză):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține raportul înlocuitor suplimentar al Comisiei pentru politică economică, prin care se propune respingerea cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cam succint ce a prezentat reprezentantul Guvernului. E vorba de marea șmecherie de la "Petromidia", unde prin 2000 s-au transformat acțiunile de care a beneficiat domnul Patriciu la o anumită valoare. Este dator în continuare statului cu o valoare foarte mare și l-aș ruga pe domnul Ghizdeanu să ne explice sau cineva din comisie care este șmecheria cu aceste acțiuni.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Deci, domnule Ghizdeanu, vă rog să dați...e o solicitare a unui lider de grup pentru a da explicații suplimentare pe marginea fondului problemei și nu doar a formei.

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Ghizdeanu:

Referitor la întrebare, aș vrea să menționez că prin Ordonanța de urgență din 2000 s-au acordat facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligațiuni, în scopul privatizării "Petromidia". Aceste efecte juridice s-au produs prin semnarea contractului de privatizare a S.C. "Petromidia" Constanța, considerându-se că efectele s-au produs deja.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur că și-au produs efectele, dar să vedem în ce fel.

Practic, Petromidia este datoare statului român cu peste 400 milioane de dolari, pe care nu-i mai ia nimeni, niciodată, văd.

Nu, deci trebuie să răspundeți dumneavoastră acum. Și găsiți soluția ca să se reîntregească bugetul cu 400 de milioane din buzunarul domnului Patriciu sau al celor care l-au vândut cu peste 3 miliarde sau 2 miliarde și ceva de euro, aproape 3 miliarde.

Asta ar trebui să știm și noi, să știe și Camera Deputaților, dacă nu populația, unde sunt cele 400 de milioane, care s-au îngropat pe undeva, și erau foarte bune: dădeam și pensii, dădeam și salarii. Hai să-i găsim!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Ghizdeanu, vreți să răspundeți? Vă rog.

 
   

Domnul Ion Ghizdeanu:

Aș dori să precizez, legat de obligațiile bugetare, după finalizarea privatizării Petromidia, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligațiuni bugetare s-a prevăzut acordarea următoarelor facilități fiscale: emisiuni de obligațiuni de către societatea comercială subscrise și vărsate în cuantum egal cu suma creanțelor bugetare datorate și neachitate la 30.09.2003; scutiri la plata obligațiilor fiscale accesorii (dobânzi și penalități) pe perioada de la 30.09.2003 și până la data plății obligațiunilor.

În anul 2004, organul fiscal competent a atins..., prin anularea respectivă, a scăzut din evidența analitică, pe plătitori, a obligațiilor bugetare în sumă de 2 milioane de lei, realizându-se astfel plata obligațiunii mixte de societatea comercială, și subscrise de statul român prin Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, au fost scutite de la plata obligațiilor fiscale accesorii.

Data scadentă a răscumpărării obligațiunilor este de 7 ani de la data emiterii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, eu am transmis poziția grupului meu. Sunt tare curios, și l-aș ruga și pe liderul de grup de la PNL, cel puțin, dacă nu de la PSD, să aibă un punct de vedere asupra a ceea ce facem cu aceste modalități de returnare a banilor. Că am fi curioși, să știm și noi, ce poziție actuală are actuala putere! Ce poziție, în prezent, are actuala putere!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Neacșu.

După aceea, poate intrăm pe raport.

 
   

Domnul Marian Neacșu:

Doamna președinte,

V-aș ruga frumos să permiteți să fie prezentat raportul comisiei, și, după aceea, putem să discutăm și să facem dezbateri generale. Că, bănuiesc, acolo s-ar putea ca de domnul Toader să mai primească niște răspunsuri.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Super!

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Doru Oprișcan:

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.75 și 76 alin.(2) din Constituția României, republicată, și transmisă spre promulgare președintelui României, la data de 2 martie 2011.

În conformitate cu dispozițiile art.77 alin.(2) din Constituția României, republicată, președintele României a retransmis Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale "Petromidia" S.A., Parlamentul României, în vederea reexaminării, pentru următoarele considerente: legea transmisă spre promulgare are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 248/2000, prin care se acordau S.C. "Petromidia" S.A. facilități la plata unor obligații bugetare și a unor obligații către Ministerul Finanțelor Publice.

Această reglementare avea ca scop transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acțiuni, reprezentând 69,991 procente din capitalul social al Petromidia, către investitorul cu care Fondul Proprietății de Stat a negociat și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor respective.

Întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 248/2000 și-a produs deja efectele juridice, prin semnarea contractului de privatizare a S.C. "Petromidia" S.A. - Constanța, se consideră că aprobarea acesteia, prin lege, nu mai este oportună.

În temeiul dispozițiilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, în raport cu solicitările formulate de președintele României în cererea de reexaminare, și au întocmit raportul inițial PL-x 832/2010/2011 din ziua de 7 iunie 2011, prin care au respins cererea de reexaminare formulată de președintele României ca neîntemeiată, întrucât orice ordonanță de urgență a Guvernului sau ordonanță simplă nu poate fi respinsă de Parlament pe motiv că și-a produs efectele, ci pe considerente că țin de oportunitatea conținutului reglementării, și au propus plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale "Petromidia".

În temeiul art.135 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, raportul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare a fost distribuit domnilor deputați în data de 20 iunie, pentru ca, în termen de 7 zile, să formuleze amendamentele.

În temeiul dispozițiilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, în raport cu solicitările formulate de președintele României în cererea de reexaminare, întocmind raportul înlocuitor PL-x 832/2010/2011 din ziua de 28 iunie 2011, prin care au menținut raportul inițial de respingere a cererii de reexaminare formulată de președintele României.

Potrivit dispozițiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților, în ședința din 8 noiembrie 2011, a hotărât să retrimită comisiei reexaminarea legii pentru o nouă dezbatere.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii supuse reexaminării, întocmind raportul înlocuitor suplimentar PL-x 832/2010/2011, prin care au menținut raportul înlocuitor de respingere a cererii de reexaminare formulată de președintele României.

Potrivit dispozițiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților, în ședința din 29 noiembrie 2011, a hotărât să retrimită la comisie reexaminarea legii pentru o nouă dezbatere.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii supuse reexaminării, în ședința din 8 mai 2012.

La lucrările Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 22 de membri.

La dezbatere au participat, în calitate de invitați din partea Agenției Naționale de Administrație Fiscală, doamna Maria-Georgiana Stoian, director general adjunct, doamna Gabriela Tănase, director general adjunct.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să înainteze plenului Camerei Deputaților un nou raport înlocuitor suplimentar, prin care menține raportul înlocuitor suplimentar din data de 22 decembrie 2011, în sensul că se respinge cererea de reexaminare formulată de președintele României ca fiind neîntemeiată, întrucât orice ordonanță de urgență a Guvernului sau ordonanță simplă nu poate fi respinsă de Parlament pe motiv că și-a produs efectele, ci pe considerente ce țin de oportunitatea reglementării, și să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale "Petromidia" - Constanța.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, am să vă spun un lucru care o să vă bucure: vrem să o reîntoarcem la comisie, să vedem și punctul de vedere al actualului Guvern, și care ar fi soluția să putem recupera acei bani.

Sigur că dacă trece această lege de aprobare a ordonanței, există și modalitatea de recuperare, dar aș fi curios să văd, cu experiența domnului ministru Georgescu, poate introducem în această lege și modul în care ne recuperăm sumele pe care le-a uitat să le dea Patriciu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Scuze, supun la vot propunerea de retrimitere la comisie, cu termen 3 săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

33 voturi pentru, 87 împotrivă și 9 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Urmează votul final, așa cum spuneam, nefiind alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

 
Proiectul de Lege privind revizuirea Constituției României (PL-x 492/2011). (retrimis comisiei)  

Punctul 14. Proiectul de Lege privind revizuirea Constituției.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul Zgonea, vă rog.

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Proiect de Lege pentru modificarea Constituției, discutat în clandestinitate în Comisia juridică, de disciplină și imunități - 3, maximum 4 colegi -, modifică legea fundamentală. Mie mi se pare, mai mult decât am spune, un abuz, mi se pare o chestiune incorectă, din punct de vedere al Grupului parlamentar al PSD, care vă cere retrimiterea la comisie.

Nu vreau să intru în alte discuții, în alte dezbateri sterile. Nu cred că o modificare a Constituției se poate face în clandestinitate într-o comisie.

Vă rog frumos să supuneți la vot retrimiterea la comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

După aceea, domnul deputat Toader.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase,

Stimați colegi,

În repetate rânduri, de mai multe luni de zile, Uniunea Social-Liberală a afirmat foarte clar: modificarea Constituției trebuie făcută de un Parlament legitim, care să rezulte din alegeri, conform votului cetățenilor.

Noi considerăm că numai viitorul Parlament, după alegerile din acest an, poate să discute serios modificarea Constituției.

În consecință, în numele Grupului parlamentar al PNL, în acest moment, vă solicit retrimiterea la comisie a acestui raport, care, din punctul nostru de vedere este întocmit și neregulamentar, și nici nu reprezintă astăzi voința cetățenilor României.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, ne schimbăm discursurile. L-am auzit pe domnul Nicolăescu, referitor la legitimitatea acestui Parlament. Nu înțeleg prin ce, sau ce înțelege dânsul prin legitimitate. Probabil, se referă la modalitatea în care un grup parlamentar s-a reînființat sau s-a înființat, și a sprijinit actualul Guvern, ca să poată să treacă.

Deci, dacă avem discursuri diferite, vă rog să ținem cont de ele. Acest Parlament este legitim prin faptul că toți am fost aleși de către electorat. Aia înseamnă legitimitate. Legitimitatea poate să se refere la modul în care este susținut un guvern sau alt guvern. Sau cade un guvern.

Deci, cred că acești termeni care sunt folosiți la tribună... - și domnul Nicolăescu a rămas încă în urmă cu câteva luni de zile, că întotdeauna a ridicat problema legitimității acestui Parlament.

Pe de altă parte, modificarea Constituției a fost în programul nostru politic, al Partidului Democrat Liberal, și nu numai al nostru, ci și al cetățenilor care au dorit, printr-un referendum, să se modifice lucruri esențiale la Constituția României.

Am încercat tot felul de întâlniri, am încercat să avem împreună un punct de vedere, s-a înființat o comisie de revizuire a Constituției, dar a fost un singur efect: să se blocheze această necesitate a modificării Constituției.

Iar dacă vorbim de aranjamente pe sub masă, o să ne vină rândul să discutăm despre Legea alegerilor parlamentare. Și o să vedeți ce pe sub masă s-a făcut și ce efecte vor fi.

Dar, nu vreau să mă antepronunț.

Vreau să vă spun că nu suntem de acord. Vrem să discutăm articol cu articol, și sigur, dumneavoastră votați cum credeți de cuviință.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Daniel Buda, președintele Comisiei juridice, vă rog.

După aceea, domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, doamna președinte,

Nu aș fi intervenit la acest subiect dacă nu ar fi fost făcute câteva acuzații, din partea colegilor, că la această comisie am fi lucrat într-o oarecare clandestinitate.

Domnilor colegi, să știți că la această comisie am lucrat cu toți cei care au dorit să vină și să participe la dezbaterea acestui proiect de lege. Nu a fost ședință nici noaptea, nici dimineața, a fost în orele de program. A fost cu acel număr de parlamentari, repet, care au dorit să vină și să discute acest proiect de lege.

Vreau să vă atrag atenția asupra unor chestiuni, pentru că, din păcate, le uitați repede, sau uitați repede ceea ce spuneți astăzi, uitând că, dacă veneați la comisie, ieri, de exemplu, ați văzut că în cadrul Comisiei juridice erau la fel, aceeași parlamentari care vin de obicei și de la dumneavoastră, nefiind acel cvorum la început. Pe urmă, s-a refăcut cvorumul, iar astăzi, când am mers să discutăm acel proiect legat de Legea Big Brother, cum i se spune, cu reținerea datelor, am fost vreo 4 - 5 parlamentari în comisie.

Deci, eu v-aș ruga să nu uitați discursurile pe care le aveți, și să vă comportați de așa manieră încât să și faceți ceea ce spuneți.

Pe de altă parte, pentru că nu o să mai intervin la Legea privind alegerile parlamentare, ați spus de-a lungul timpului, că dumneavoastră prin acea lege nu faceți altceva decât să respectați voința electoratului. Domnul Eugen Nicolăescu, v-am văzut la televizor spunând acest lucru.

La chestiune, vreau să vă spun doar că, prin modificarea Constituției, n-am făcut altceva decât de a ține cont de referendumul în care populația a spus foarte clar că dorește o reducere a numărului de parlamentari și Parlament unicameral.

Dacă dumneavoastră, cei de la PNL, și de la PSD, nu doriți acest lucru, asta este, votul este mai tare decât glonțul. Este evident că dumneavoastră veți decide prin votul dumneavoastră.

Dar, să știe cei care se uită la noi, cine sunt cei care le ignoră voința cetățenilor, da?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Márton Árpád.

După aceea, domnul Negruț Clement.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Legitimitatea unui Parlament constă în votul pe care l-a dat fiecare cetățean, și această legitimitate este în funcțiune până când Parlamentul - din varii motive - nu va fi dizolvat.

Da, corect, se poate vorbi de probleme de legitimitate, și este foarte interesant dacă considerăm punctul de vedere al unui grup parlamentar legat de un alt grup parlamentar, în naștere, și punctul de vedere al altui grup parlamentar legat de aceeași problemă, și legitimitatea acestui grup astăzi. Ar fi foarte interesant.

Dar, cât timp suntem în Parlament, suntem legitimi.

Revenind la Constituție: conform prevederilor constituționale, orice Constituție poate fi modificată de orice Parlament nedizolvat, adică acea propunere către popor, cu votul a două treimi din fiecare Cameră.

Dacă această susținere de două treimi există, poate fi votată revizuirea Constituției; dacă nu există, n-a trecut.

Ca atare, noi, în comisia specială, care a fost la fel de bine ocolită, cum a fost ocolită comisia specială pentru alegerile parlamentare, și incluse, odată de o formațiune, și altă dată de o altă formațiune - două legi importante: una de revizuire a Constituției și alta de modificare a tot sistemului electoral în Comisia juridică, de disciplină și imunități, deci am convenit că vom trece, vom depune către Parlament, pentru a nu trece degeaba timpul, doar acele amendamente de revizuire a Constituției care întrunesc două treimi din comisie, din votul comisiei, că atunci vor avea șansa să aibă două treimi în Cameră.

Așa cum a fost dezbătut, însă, în Comisia juridică, de disciplină și imunități, după cum știm, nici măcar prezenți nu au fost două treimi, darămite să fi votat acele amendamente care vizează și altceva decât cele propuse și discutate aici - numărul de parlamentari și bicameralismul, cu care, este adevărat, nu suntem de acord cu desființarea acestui sistem, dar inclusiv de președinție, probleme - am avut și noi amendamente, toate respinse - legate de existența minorităților naționale.

Deci, suntem de acord să fie retrimisă la comisie, și să fie readus doar acel proiect de Lege de revizuire a Constituției, în orice Parlament, care măcar în comisie să aibă susținerea de două treimi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, toți sunteți pe procedură. Numai o secundă. Pe procedură era și domnul Negruț Clement, dar dăm cuvântul alternativ de la toate grupurile parlamentare, și oricât doriți dumneavoastră, nu este niciun fel de problemă.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

În dezbaterile generale, poate nu mi-aduc eu aminte bine Regulamentul, fiecare grup parlamentar își exprimă o opinie, dar numai de la Grupul parlamentar al PDL au fost două opinii.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi permiteți, domnule deputat, nu suntem în dezbateri generale.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să vă rog frumos să finalizăm.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu suntem în dezbateri generale.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Noi am cerut retrimiterea la comisie.

Vă rugăm frumos să supuneți la vot.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Tocmai pentru că nu suntem în dezbateri generale, nu intrăm în procedura în care - și care este, oricum, aplicabilă doar în momentul în care avem procedură de urgență, ca să fie un singur intervenient din partea fiecărui grup parlamentar, în general pot vorbi oricâți - acum suntem în fața unei propuneri făcute de Grupul parlamentar al PSD, și care, evident, prin intervenții pe procedură, este comentată de alți deputați și alte grupuri parlamentare. Nu-i nimic neobișnuit, așa se face, și așa am făcut de fiecare dată, neblocând intervenția.

Da, corect, două minute. Fiecare trebuie să se restrângă la două minute.

Deci, domnul deputat Clement, vă rog.

 
   

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, doamna președinte,

Mulțumesc, domnule Zgonea, că mi-ați dat posibilitatea să ajung și eu la microfon.

Tangențial, o să fie și o chestiune de procedură. De la această tribună a Parlamentului, s-a făcut de către domnul Nicolăescu o acuzație foarte, foarte gravă în opinia mea. Suntem în Parlamentul României, iar un deputat ales în Parlamentul României spune că funcționăm într-un Parlament nelegitim. Este foarte grav ce s-a spus, stimați colegi.

Mai mult decât atât, faceți trimitere la un grup parlamentar pe care o stimată doamnă colegă, fosta dumneavoastră..., îi spunea "Partidul cucilor", dar am văzut acum două săptămâni pe stimabilul domn senator - președinte al PNL-ului - foarte vesel, lângă domnul Oprea, când semna un protocol.

Domnilor, suntem sau nu suntem egali acum? Despre ce vorbim?!

Domnule Nicolăescu, nu este corect ce ați spus! Vă rog frumos, de la această tribună să nu mai facem acuzații de genul ăsta. Și eu, ca și dumneavoastră, suntem aleși și trimiși în Parlamentul României să reprezentăm cetățenii, prin vot. Nu putem discuta de ilegitimitate, domnilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, a fost solicitată retrimiterea la comisie.

Spun punctul de vedere al grupului: nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie, și am să vă și explic. Retrimiterea... (Vociferări.)

Înainte mă apostrofați când eram la putere. Acum și la opoziție mă apostrofați?! Lăsați-mă să vorbesc!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să nu intrați în dialog cu sala, domnule Toader. Aveți două minute pentru intervenție pe procedură.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, am spus că retrimiterea la comisie nu are niciun sens, fiindcă este clar că dumneavoastră aveți o poziție contrară. În Regulament se prevede foarte clar că putem să o respingem. Hai să intrăm în dezbaterea articol cu articol, le respingeți, să știe și poporul ăsta cam cum votați dumneavoastră, și pe urmă sunteți liberi să hotărâți cum vreți.

Reîntoarcerea la comisie nu este altceva decât un praf aruncat. Haideți să dezbatem articol cu articol, poate, să vedem, cu unele sunteți de acord, și cred că sunteți de acord. Este momentul să avem și noi un punct de vedere corect.

Deci, noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie. Și, pentru a vedea poziția, eu solicit apel nominal cu vot.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Buda.

Deci, înțeleg că există și solicitarea de apel nominal pentru retrimitere la comisie.

Am să supun la vot și această propunere.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, doamna președinte, pentru că mi-ați dat cuvântul.

Câteva chestiuni vreau să lămuresc, și chiar îi rog pe colegii mei, să fie, să-mi răspundă la această nedumerire a mea: de ce credeți că acest proiect de lege ar trebui să fie retrimis la comisie? Va avea o altă soartă? O să vă schimbați poziția dumneavoastră? O să veniți la comisie și o să discutăm pe acest proiect de lege?

Eu cred că trebuie să vă asumați..., stimați colegi, haideți, fiți politicieni până la capăt. Asumați-vă în spațiul public exact ceea ce vreți să faceți dumneavoastră până la urmă, că nu vreți acest proiect de modificare a Constituției, că vreți să ignorați voința cetățenilor care au spus la referendum ceva, și atunci este în regulă! Dar, de ce vreți să vă ascundeți în spatele Comisiei juridice, de disciplină și imunități?

Iertați-mă, și înainte vreme, și aici am și eu nemulțumirile mele, legate de faptul că această Comisie juridică - domnule coleg, mai ușor cu pianul pe scări! - figurează uneori, este ca o groapă de gunoi. Tot ceea ce nu ne convine, aruncăm la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Păi, fraților, ia, asumați-vă, odată, prin vot, ceea ce vreți să faceți!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule președinte, ați depășit cele două minute.

Vă mulțumesc.

Am să supun la vot retrimiterea la comisie.

Numai că, există o propunere, pentru ca modalitatea de vot să fie aceea prin apel nominal.

Pentru ca se referă la acest vot, trebuie să întreb plenul dacă este de acord să existe vot prin apel nominal pentru retrimitere la comisie.

Votul este deschis. Vă rog să vă exprimați.

 
   

S-a încheiat votul: 41 de voturi sunt pentru această propunere, 103 împotrivă și 5 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Acum supun la vot retrimiterea la comisie.

Termen: 3 săptămâni

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

115 voturi pentru, 29 împotrivă și 6 abțineri.

Se întoarce la comisie pentru un raport suplimentar.

Propunere legislativă în ceea ce privește datele generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice este trimis la comisie deja.

A sosit raportul suplimentar? Deci, nu a venit încă.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dacă din partea inițiatorilor...

Pe procedură domnul Toader. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Am ridicat mâna înainte de a începe și de a anunța dumneavoastră dezbaterea pe această lege. E o neînțelegere cu această lege denumită "Big Brother". Vă rog să ne dați o pauză de consultări de 20 de minute, să cadă de acord colegii, să stabilim ce avem de făcut.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Pauză de consultări 20 de minute.

 
     

După pauză

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să vă reluați locurile. Invit secretarii la prezidiu.

Vă rog, domnule deputat Neacșu.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul Marian Neacșu:

Doamnă președinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat vă solicit prelungirea programului până la dezbaterea proiectelor de lege care au raport de adoptare.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog să introduceți cartelele și vă rog să vă exprimați prin vot în ceea ce privește propunerea de prelungire a programului până la epuizarea proiectelor... Domnule Toader, suntem...

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mă scuzați! Vreau să vă spun că ar trebui nu toate legile care au raport, să vedem care lege... Și știu că doriți foarte mult pe cea cu alegerile parlamentare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Au fost precizate, nu erați în sală! Au fost precizate proiectele. Prin urmare, vă rog să votați asupra propunerii de prelungire a programului până la epuizarea dezbaterii proiectelor respective. Votul este deschis, vă rog să votați.

90 de voturi pentru, 20 împotrivă și o abținere. Propunerea a fost adoptată.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a Legii pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda și Regatul Suediei, semnat la Bruxelles, la 2 martie 2012.  

Vreau, înainte de a intra în dezbaterea următorului proiect de lege, să fac un anunț. În conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 22 mai 2012, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda și Regatul Suediei, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012. Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (PL-x 131/2012). (rămas pentru votul final)  

16. Revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Domnule senator Crin Antonescu, vă rog.

   

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu (senator):

Doamnă președinte,

Distinși colegi deputați,

În legătură cu acest proiect pe care l-am inițiat împreună cu domnul deputat Victor Ponta, există deja o discuție publică destul de încinsă. În general în legătură cu sistemele electorale, cu o formulă sau alta, există, și nu de azi, de ieri, teorii, controverse, opinii. Eu am să spun din capul locului că pur și simplu, personal cred că există, făcând abstracție de orice conjunctură, două formule care sunt în cea mai mare măsură dătătoare de dreptate electorală și de reprezentativitate maximă.

Pe de o parte sistemul, să-i spunem, pur proporțional, adică al votului cu liste, care în România a funcționat destulă vreme și oricâte riscuri mi-aș asuma aș spune că nu a funcționat rău, date fiind condițiile României în ultimii 20 de ani, și există votul majoritar sau uninominal în două tururi de scrutin. Aceasta este convingerea mea intimă, personală, că dacă preferăm proporționalitatea ar trebui să alegem prima variantă, dacă vrem să facem credit înainte de toate alegătorului și vrem să mergem pe varianta uninominală, cel mai corect este votul în două tururi.

De ce, totuși, sunt alături de Victor Ponta și cu susținerea formațiunilor noastre politice, susținătorul actualului proiect? Înainte de toate, pentru că el nu este nicidecum, așa cum am văzut că s-au lansat acuzații în ultima perioadă, nici nedemocratic, nici neconstituțional, nici nereprezentativ. Este o formulă de vot practicată - și exemplul cel mai bine cunoscut este cel al Marii Britanii -, practicată de foarte multă vreme, fără ca cineva să pună vreodată la îndoială soliditatea și autenticitatea democrației parlamentare britanice.

Este reprezentativ în măsura în care, până la urmă, voința directă a alegătorului și criteriul egal, acela al câștigătorului, al primului clasat în opțiunile electoratului într-un colegiu câștigă, în orice caz și fără excepție, mandatul de reprezentare și nu văd cum ar putea fi declarat anticonstituțional sau antidemocratic, atâta vreme cât nu împiedică în niciun fel dreptul cuiva de a candida sub culorile unui partid sau independent și dreptul alegătorului de a face, dintre toate candidaturile aflate la îndemână, alegerea pe care o dorește.

Ideea că rămân voturi exprimate și care nu-și vor găsi reprezentare în Parlament - sau există riscul să se întâmple aceasta -, este una corectă. N-am fost niciodată ipocrit și o spun foarte clar: nu îmi scapă și nu ascund dezavantajele și riscurile unei asemenea formule. Știm însă toți și nu de azi, de ieri, că toate formulele electorale, toate sistemele electorale au și avantaje și dezavantaje, fiecare dintre ele prezintă oportunități și riscuri. Nu putem însă vorbi, așa cum la limită am văzut formulări în opinia publică, în presă, despre faptul că se fură niște voturi, pentru că nu sunt reprezentate, pentru că atunci ar trebui să considerăm că 5 milioane și ceva de cetățeni care au votat cu alt candidat decât președintele actual se pot plânge de lipsă de democrație sau că votul lor a fost furat.

Sigur că dintre avantajele pe care formula pe care o propunem le prezintă, cele mai importante în acest moment și în conjunctura politică în care ne aflăm sunt cele legate de simplificarea dureroasă, dar categorică, a scenei politice, de faptul că acest sistem oferă șansa unor majorități solide, coerente și, ca atare, a unor guverne cu susținere parlamentară puternică.

De asemenea, faptul că alegătorul român este cel care are, în mai mare măsură decât partidele politice care propun candidați, ultimul cuvânt în trecerea acestora din condiția de candidat în condiția de parlamentar este, dacă vreți, o șansă pentru partidele politice de a tria după criterii mai degrabă ale societății, decât după criteriile interne de partid, candidații pe care-i propun în alegeri.

Și, în fine, eu cred că o asemenea formulă ne protejează în cea mai mare măsură și de riscul acestei boli care s-a extins, și anume așa-numitul traseism politic.

Am încercat, împreună tot cu domnul deputat Ponta, în prima variantă a proiectului nostru, să interzicem, practic, prin această modificare a Legii electorale traseismul, Curtea Constituțională, invocând aspectele legate de mandatul imperativ și de faptul că acesta este inacceptabil, a respins-o. Și atunci, în realitate, probabil că vom avea asemenea manifestări de traseism în mult mai mică măsură atunci când există, în principiu, cel puțin, un bipolarism politic generat, în linii mari, statistic, de o asemenea lege.

Eu cred că cei care acum ceva vreme, acum doi sau trei ani spuneau că aceasta este o formulă foarte bună și care astăzi i se opun, au făcut acest lucru din considerente de oportunitate politică și de interes politic. Nu ascund, încă o dată, că rolurile cumva s-au inversat din aceleași motive. Sigur, așa cum am spus de la bun început, este greu să așezi o lege electorală în preajma unor alegeri și într-o conjunctură politică precum cea din România astăzi. Poate că ar fi cazul, pe viitor, exact ca și discuția despre Constituție, să găsim un moment în care, fără presiunea campaniei electorale iminente, să discutăm la rece și cu ideea de a construi o lege de durată, în această formulă sau în alta, o lege electorală stabilă.

N-aș vrea, însă, să plec de la acest microfon fără să mai spun ceva. Nu sunt ipocrit și am spus, cred, foarte limpede că sunt conștient de dezavantaje, de frustrări electorale, dacă putem vorbi așa, și nu neapărat ale partidelor care pierd dintr-o asemenea formulă, ci ale alegătorilor al căror vot nu va putea fi fructificat. Am spus-o limpede!

Pe de altă parte, la fel de limpede, cred, ar trebui să ne amintim și să tragem oarecare învățăminte din faptul că mai bine de un deceniu sistemul de liste care, pe criteriul proporționalității, era perfect reprezentativ, a fost mereu și mereu atacat, până când a generat în 2008 formula actuală a legii, probabil cea mai nefericită. (Vociferări, rumoare.)

De asemenea, ar trebui să nu uităm că în momentul în care...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să asigurați liniștea în sală!

 
   

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

...în momentul în care fosta majoritate a hotărât ca alegerile locale pentru primari să se desfășoare într-un singur tur, lucru care spre deosebire de alegeri parlamentare cu uninominal într-un singur tur nu se mai întâmplă nicăieri, nu am asistat la o asemenea reacție a unor segmente din societatea civilă sau din opinia publică.

Iată, dar, că dacă avem o lege în baza căreia în scurtă vreme vor fi aleși primarii, președinții de Consiliu județean, într-un singur tur, să fim măcar coerenți și să mergem cu scrutinul majoritar într-un tur și la Parlament. Nu există în niciun fel pericolul limitării democrației. Pericolul limitării democrației sau punerii ei în discuție vine din atacul dus de aproape două decenii sub o formă sau alta, dintr-o direcție sau alta cu un interes sau altul la adresa instituției partidelor politice, vine din atacul dus și dus foarte recent și dinspre instituția prezidențială și dinspre un partid care era majoritar atunci la adresa Parlamentului însuși, ca instituție, pentru că dincolo de o formulă electorală sau alta esențial este ca Parlamentul să rămână centrul vieții politice democratice și ca partidele politice, ca instituții de reprezentare și de pluralism, să rămână, să fie privite și să acționeze ca garanți ai democrației.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Raportul comisiei înainte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Fiind procedură de urgență, în primul rând vă propun timp total de dezbatere cinci minute și voi prezenta raportul Comisiei juridice la acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat pe larg de unul dintre inițiatori.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, cu majoritate de voturi, s-a hotărât să propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul și conținutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Procedură, domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Este o lege foarte importantă, nu numai pentru cei care sunt în Parlament azi sau mâine, ci în primul rând pentru modalitatea în care electoratul din România își trimite în Parlament reprezentanții și mi se pare absolut nelalocul ei, ca să nu spun altfel, propunerea ca cinci minute să discutăm despre acest proiect de lege.

Domnul senator Antonescu a spus că e foarte importantă, nu trebuie făcută o lege rapid, dar a fost făcută în câteva zile, a avut un discurs echilibrat, dar pe principiul: "Eu spun, dar faceți cum vreau eu!".

Cred că acest proiect de lege și în primul rând revin, nu sunt de acord și cred că poate și domnul președinte al comisiei va reveni asupra timpului de dezbatere, chiar dacă este în procedură de urgență și mi se pare corect ca fiecare grup sau chiar colegii din Parlament să aibă opinii. Revenind la importanța acestei legi, în care noi atunci când am fost la putere puteam să folosim această majoritate să facem legea cum vrem noi, cred că întotdeauna este corect ca o lege care privește până la urmă viitorul României să fie dezbătută cu toate grupurile parlamentare.

Acesta este motivul pentru care, de comun acord, am făcut acea comisie de Cod electoral și, mai mult decât atât, și domnule Antonescu, trebuie să vă anunț, poate nu știți, a fost un consens referitor la un proiect de lege care să elimine și, pe de o parte, marile probleme pe care le-au creat și le creează votul uninominal într-un singur tur și lista. Și acea combinație mixtă, pe care căzusem de acord cu toții, rezolva toate problemele, sigur perfecțiune nu există, dar așa cum este acest proiect de lege, nu va crea decât o mare problemă în rândul electoratului, avantajând, poate, pentru un anumit moment, un anumit partid sau un anumit individ și cred că n-aș dori să fiu într-un parlament în care sunt foarte mulți independenți care câștigă un colegiu, prin orice metodă pe care o permite sau nu o permite legea.

Deci, revin și nu am făcut intervenția decât pe procedură, nu sunt de acord și vă rog ca președintele comisiei să revină, să lase dezbaterile, nu putem discuta cinci minute despre modul în care Parlamentul României va fi ales și va decide soarta acestei țări.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai o secundă. Și eu cred că îmi faceți misiunea foarte dificilă să conduc o ședință în care toate grupurile parlamentare să intervină, pe acest proiect de lege care, cu siguranță îi vizează pe toți parlamentarii, câte un minut.

De aceea, eu o să vă rog, liderii de grup, să aveți o discuție, astfel încât să ajungeți la un termen rezonabil pentru dezbaterile generale.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru dezbateri generale nu există termen. Citiți Regulamentul! Deci, termenul de dezbatere este numai pentru dezbaterea pe articole. Unu.

Doi. Sunt, dacă am numărat bine, în total 18 articole de modificat, deci 18 puncte adoptate de comisie. Dacă mai adăugăm încă două, prin cele respinse, de pus în discuție, ajungem la 20. Dacă zicem că dăm câte trei minute pentru fiecare astfel de amendament, teoretic ajungem la o oră și mi se pare că este un termen rezonabil. Dacă terminăm mai repede, votăm mai repede. Oricum, s-a votat că votăm după ce terminăm dezbaterea. Deci cinci minute nu ajung nici să treceți în revistă cele 18 amendamente. O oră mi se pare una... Deci, aceasta e procedura, în contrapartidă celor propuse, de cinci minute, grupul nostru parlamentar propune o dezbatere de o oră pe articole. Pentru că, încă o dată, repet, citiți regulamentul, la dezbaterile generale nu e limită.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

E corectă precizarea făcută de domnul Márton Árpád că nu există timp pentru dezbateri generale, dar pentru dezbaterea pe articole există timp alocat și domnul președinte al comisiei... vă rog să reluați o dată dezbaterea pe articole, timpul alocat...

 
   

Domnul Florin Iordache:

E foarte logic de ce v-am propus eu cinci minute, stimați colegi, pentru că din cele 18 articole la care face referire domnul Márton Árpád, doar 15 sunt de abrogare, deci, nu avem ce discuta, pentru că prin acele articole scăpăm de pragul electoral. Un singur articol este pe care puteți discuta, este cel care stabilește câștigătorul, cel care obține cel mai mare număr de voturi. Acesta este articolul.

Deci, dumneavoastră, stimați colegi..., comisia își menține punctul de vedere, dezbaterile pe articole, cinci minute. La dezbateri generale puteți discuta oricât, că oricum dumneavoastră nu sunteți de acord cu acest sistem.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cinci minute pe articole... Sunt și amendamentele respinse, care pot fi susținute.

Deci, supun la vot dezbaterea pe articole cinci minute, iar dezbaterea generală este..., așa cum spunea și domnul Márton Árpád, este liberă pentru toate grupurile parlamentare.

Votul este deschis, vă rog să votați.

 
   

157 de voturi pentru, 17 împotrivă și 9 abțineri.

Dezbateri generale. Domnul președinte Kelemen Hunor, vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Așa cum spunea și domnul senator Antonescu, erau puține lucruri în România care funcționau, dar funcționa foarte bine acel sistem de vot pe listă care până în 2008 a asigurat o reprezentare proporțională în Parlamentul României, în Camera Deputaților și în Senatul României. Sunt convins că acum patru ani de zile sau mai bine de patru ani de zile, dintr-o demagogie împinsă până la limită, am schimbat acel sistem care a funcționat foarte bine și ați adoptat și spun că ați adoptat, pentru că și atunci noi am fost consecvenți și am votat împotriva proiectului de lege, ați adoptat un sistem mai prost, un sistem mai puțin funcțional decât era până în 2008. Și acum dumneavoastră propuneți un sistem care va fi și mai prost, și mai rău decât sistemul care a funcționat până în 2008. În loc să facem un lucru prin care reparăm greșeala din 2007, prin această propunere eu zic că facem un pas înapoi. Nu reparăm nimic, ci stricăm un lucru care până la urmă și în 2008, și prin sistemul adoptat în 2008 a asigurat o reprezentare proporțională. A fost un principiu de bază, a fost un principiu care a funcționat 22 de ani și noi, cei de la UDMR, suntem convinși că acest principiu ar trebui să funcționeze și în continuare. Votul de la urnă se transformă în mandat, dar acel vot se transformă într-un mandat printr-un sistem proporțional. Dacă omul, cetățeanul, contribuabilul, spuneți cum doriți dumneavoastră, a votat pentru un partid, pentru o formațiune politică sau pentru un individ, atunci mandatul se transformă exact acolo unde a fost dat votul. Și eu cred că din acest punct de vedere sistemul nostru electoral, până în 2008 a funcționat foarte bine, din 2008 am asigurat o reprezentare proporțională și, sigur, am introdus un element care nu era de dorit și acum noi vrem să schimbăm sau dumneavoastră vreți să schimbați un sistem care asigura o reprezentare proporțională, era un sistem just, era un sistem corect, era un sistem democratic.

Schimbând sistemul electoral, Parlamentul, prin votul dumneavoastră, va renunța la acest principiu fundamental, la reprezentarea proporțională și aduceți un argument foarte important. Vreți o majoritate solidă și este o dorință justificată, este o dorință pe care noi o înțelegem, dar va fi o majoritate artificială, va fi o majoritate care nu va reflecta dorința electoratului, nu va reflecta voința fiecărui cetățean, va fi o majoritate artificială care se va evapora exact așa cum veți stabili această majoritate.

Am auzit încă un alt argument în spațiul public, nu astăzi și nu de la acest microfon, prin care unul dintre inițiatori spunea că prin acest sistem vrea să elimine partidele populiste, partidele extremiste din Parlamentul României. Eu cred că și acest argument este un argument fals. Nu prin sistem putem elimina sau izola partidele populiste și partidele extremiste. Sunt convins că pentru acest lucru trebuie găsită o altă soluție, o altă formulă, o altă atitudine. Dacă renunțăm la pragul electoral, la pragul de 5% sau la un alt prag, 6 plus 3, 6 sau 3 Camera Deputaților - Senat, atunci nu vom elimina aceste partide populiste, fiindcă este logic, este pentru toată lumea foarte clar cum se va proceda. Ei vor fi prezenți. Deci, prin acest vot, prin acest sistem veți aduce aceste partide în Parlamentul României. Vor fi partide parlamentare cu un singur mandat, cu două mandate, cu trei, cu cinci, nu se știe. Dar problema cea mai importantă este că sute de mii de cetățeni, chiar milioane de cetățeni vor rămâne fără reprezentare politică în Parlamentul României. Și nu se poate face o analogie cu Președinția, cu alegerile prezidențiale. Și nu se poate spune că cinci milioane de români nu sunt reprezentați, fiindcă președinte e unul singur, Parlamentul este forul reprezentativ al tuturor cetățenilor și, din acest punctul de vedere, eu cred că o confuzie de acest gen nu este de acceptat.

Cui folosește acest sistem? Sigur, coaliției aflate la guvernare.

Dar nu folosește cu nimic cetățenilor României, nu folosește cu nimic și nu aduce niciun plus sistemului politic, sistemului parlamentar.

Să schimbi un sistem electoral cu cinci luni, cu șase luni înainte de alegeri eu cred că este o greșeală. Și această greșeală, ca un bumerang, se va întoarce împotriva celor care adoptă acest sistem. Nu folosește României, nu folosește cetățenilor, și acest lucru trebuie spus foarte clar, foarte răspicat.

Noi am fost consecvenți. În 22 de ani, am spus de fiecare dată: reprezentarea proporțională nu are alternativă. Nu trebuie găsită o alternativă la această reprezentare proporțională, fiindcă vom strica ceva. Dacă am stricat în 2008 un sistem care funcționa foarte bine, acum stricăm un sistem care funcționează binișor. Nu bine, binișor.

Mergem din rău, în mai rău.

Amendamentul votat în Comisia juridică este un amendament important, este un gest semnificativ, pe care noi îl apreciem, corectează ceva din imperfecțiunea sistemului, corectează parțial o problemă importantă. Va asigura o reprezentare aproape proporțională pentru o comunitate semnificativă.

Sigur, acest lucru este de lăudat, și noi apreciem acest gest și acest vot în comisie. Dar, în ansamblul lui, sistemul nu va fi un sistem perfect și nu poate să fie un sistem care poate fi votat și care poate fi susținut.

Se poate spune că în 2013, pentru 2016, vom schimba din nou sistemul. Important este să avem acum o majoritate solidă, să avem o majoritate cu care se poate guverna.

Sigur, în România și această majoritate va fi o coaliție, va fi coaliția dumneavoastră, coaliția USL. Nu va fi majoritatea unui singur partid. Și ca orice coaliție, ca orice alianță, va funcționa temporar și, prin acest sistem, vom ajunge în 2013, în 2014, la o situație foarte interesantă, despre care sper, cu dumneavoastră și cu noi, vom discuta în acest Parlament, în forul legislativ, și vom găsi o soluție și la acea problemă care se va crea cel târziu în 2014, după alegerile prezidențiale, dacă nu mai repede.

Grupul UDMR nu va vota acest proiect de lege, se va abține de la vot, așa cum a făcut și în 2007, când am fost în Parlament și nu am susținut, am votat împotriva legii actuale, fiindcă noi credem că trebuie să fim consecvenți cel puțin când vorbim despre principiile de bază. Și principiul de bază, pentru noi, rămâne reprezentarea proporțională.

Traseismul politic, prin acest sistem, nu va dispărea.

Eu cred - și dacă facem o analiză, comparând cu ce s-a întâmplat până în 2008 - că acel sistem de vot pe listă a ținut sub capac traseismul politic. Traseismul s-a amplificat după 2008. Foarte mult s-a amplificat. Și prin acest sistem se va amplifica și mai mult după 2012. Este boala cea mai gravă a sistemului politic românesc.

De aceea, noi credem că nici acel argument prin care dumneavoastră considerați că se poate stopa traseismul, votând acest sistem, nu este un argument sustenabil.

Sigur, aveți majoritatea, veți decide așa cum doriți dumneavoastră, dar, din punctul nostru de vedere - și considerăm acest lucru foarte important - este o greșeală un vot dat pe un astfel de sistem electoral.

Acum câteva luni de zile am avut mai multe discuții. Ați susținut un sistem mixt.

Eu cred că, pentru România, în 2012 și în perspectivă mai lungă, sistemul cel mai corect ar fi sistemul mixt. Un vot uninominal - cam jumătate din colegii - și echilibrarea pe o listă națională.

Acest lucru ar însemna nu numai o reprezentare proporțională, dar și un echilibru între interesele societății românești și logica partidelor politice, fiindcă politica este făcută în Parlament de partide politice, nu de indivizi. De partide, de grupuri parlamentare care se bazează, sper, pe ideologii foarte bine definite.

Mulțumesc pentru atenție și sper că astăzi mai aveți timp să vă răzgândiți și să nu acceptați un astfel de sistem care va distruge sistemul politic și sistemul electoral. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Paleologu, după aceea domnul Negruț Clement. Dar înainte de asta..., la următoarea tură de grupuri parlamentare.

Domnul deputat Paleologu, vă rog.

 
   

Domnul Theodor Paleologu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am urmărit cu foarte multă atenție discursul domnului senator Antonescu. Am apreciat faptul că era echilibrat și a vorbit atât de dezavantaje, cât și de avantaje ale sistemului propus.

Atâta doar, trebuie să chibzuim dacă nu cumva dezavantajele, în situația României, sunt mai mari decât avantajele.

Votul - zis uninominal, de fapt majoritar ar trebui să-l numim - are, fără îndoială, așa cum a spus domnul Antonescu, are niște avantaje: unu - legătura mai directă cu cetățeanul și, mai cu seamă, majoritățile clare, stabile, coerente.

Dar are, așa cum a spus domnul Kelemen, are și foarte serioase dezavantaje pe care le știm cu toții și e vorba de nereprezentarea unor forțe importante din societate. Sensibilități puternic reprezentate în societate nu mai sunt deloc sau sunt foarte puțin reprezentate în Parlament, iar acest lucru este foarte grav.

Sunt democrații vechi, cu lungă tradiție, care acum se gândesc la introducerea unei doze proporționale.

De exemplu, în Franța este situația aceasta și chiar și în Anglia, colegii dumneavoastră din Partidul Liberal Democrat își doresc un asemenea lucru, pentru că Partidul Liberal Democrat în Anglia este victima sistemului majoritar într-un singur tur existent acolo.

De altminteri, fac o mică paranteză și mă întreb dacă, pe termen lung, nu va fi și PNL-ul victima aceluiași sistem pe care președintele său îl propune cu atâta ardoare acum.

Știți cum este, întâi cade o victimă, apoi o alta și încă o a treia ș.a.m.d. Nu știi niciodată unde se oprește această cascadă.

De altminteri, trebuie să relev un detaliu interesant. Faptul că, pe această temă a votului uninominal, a votului majoritar, domnul Antonescu este de acord în întregime cu Traian Băsescu, și vreau să observați acest lucru că, în această chestiune, nu sunt de acord nici cu președintele Băsescu, nici cu președintele Antonescu.

Domnul Crin Antonescu a menționat, pe bună dreptate, exemplul Marii Britanii, numai că în Anglia, acest sistem există de foarte multă vreme. Rădăcinile parlamentarismului britanic urcă în secolul XVII, XVIII. Reforme importante ale sistemului electoral britanic au avut loc în secolul XIX și încă în secolul XX. Să nu ne comparăm cu vechea tradiție, seculară, din Anglia.

Tare mă tem că rezultatele la noi vor fi cu totul altele decât în Anglia. Și bine știți că în Anglia opoziția este numită Her Majesty's Opposition - Opoziția Majestății Sale.

În România, tare mă tem că nu asta se va întâmpla!

Apreciez, de asemenea, sinceritatea domnului Crin Antonescu. Ne-a spus pe scurt așa: facem acum această lege și apoi facem alta, când rămâne numai USL-ul în Parlament.

Apreciez această onestitate de a spune lucrurilor pe nume, pe șleau. Și a mai spus un adevăr domnul Crin Antonescu, și anume că acea lege pe care am votat-o, PDL și PSD în principal, privind alegerea primarului într-un singur tur, a fost o prostie.

Aveți dreptate, domnule Antonescu, a fost o prostie și am văzut cum primarii în funcție ignoră cu desăvârșire orice fel de dezbatere pentru că se simt tari pe poziție și sunt siguri de acum că vor fi aleși și refuză dezbaterea, iar dezbaterea este fundamentul democrației.

Și ca să închei, domnul Antonescu ne-a spus așa: "Alegerea primarului într-un singur tur este o prostie. Dar, ca să fim coerenți, haideți să facem prostia până la capăt."

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bot, vă rog.

 
   

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau doar să pun două întrebări. Evident, întrebări retorice, dar subiect de gândire pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii pe care o discutăm.

Prima întrebare este aceea care se referă la modul în care este ales președintele României și la modul în care este demis președintele României. Cât de democratic este acest mod, când președintele poate fi ales - teoretic vorbind - chiar și cu un singur vot și nu poate fi demis decât cu 9 milioane de voturi.

Iar în legătură cu reprezentativitatea Parlamentului ales prin sistemul propus de noi acum, de ce este mai nedemocratic și mai nereprezentativ acest Parlament decât Parlamentul ales în sistemul actual, când în Parlament și-au găsit locul deputați și senatori de pe locurile doi, trei sau patru. Și atunci, nu se simt frustrați alegătorii care poate au ales un parlamentar care a obținut 49,99% din voturi, a obținut locul întâi și nu a intrat în Parlament. Eu cred că este un subiect de gândire serios pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii propuse de noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrerupem pentru câteva secunde lucrările noastre.

Am plăcerea să anunț prezența la lucrările Camerei Deputaților a delegației parlamentare conduse de domnul Andrew Scheer, președintele Camerei Comunelor din Canada, aflat în vizită în țara noastră.

Salutăm prezența domnului președinte. (Oaspeții sunt aplaudați în picioare de către toți cei prezenți la ședința Camerei Deputaților.)

Vă mulțumesc.

Revenim la lucrări.

Și dați-mi voie să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Anghel Stanciu. Mi-a spus să-l prezint ca autor al legii încă în vigoare și de aceea are câteva cuvinte să ne spună. Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Venind pe drumul acesta de costișă, mi-am adus aminte de o vorbă dragă distinsului domn prim-ministru și președinte al meu, Ponta. Referindu-se la unul sau la altul dintre cei cu funcții de conducere fie în stat, fie la partide, are o vorbă care îmi place și mie: A pierdut ocazia de a tăcea.

Cred că mă aflu și eu astăzi în această situație în care am pierdut ocazia de a tăcea. Căci este posibil - ca un bumerang - ceea ce voi încerca să spun fiind total neutru, domnule președinte Antonescu, să fiu obligat să apăr ceva ce fiecare dintre dumneavoastră apărați. Și apărați, pentru că majoritatea care sunteți aici, în sală, aveți un copil, o copilă, un fiu, o fiică - biologic, evident. Și indiferent cum arată, indiferent cum se prezintă, este cea mai frumoasă fiică, este cel mai bun fiu.

Așa cum avem fii și fiice biologice, avem și fii și fiice în plan ideatic. Ai o idee, o idee originală, o idee originală care este ca un fulger în mijlocul unei nopți, care-ți vine pe negândite. Și cu șeful meu, la vremea respectivă, maestrul nostru Hrebenciuc mi-a cerută să mă gândesc la o lege originală, mi-a picat - să spunem așa - o fisă, fără să-mi spargă capul, de a găsi un sistem original. Și este un sistem original în întreaga lume. Iar dumneavoastră, fie că vreți, fie că nu vreți, vă datorați fotoliile de parlamentar acestui sistem, despre care, de la rezultatele pe care le-a oferit, și puterea și opoziția, și cei de pe locul unu și cei de pe locul trei au spus că este cel mai prost.

Bineînțeles că nu-și convine nimic nici astăzi, când, la vremea respectivă și domnul deputat Voicu, colaborator al meu în finalizarea acestui algoritm, și ceilalți am lăudat sistemul. El avea niște virtuți: se vota omul, și nu lista. A doua virtute consta în faptul că se realiza o solidaritate între toți competitorii partidului, pentru că de voturile tuturor care se strângeau depindea numărul de mandate total. Și a treia virtute, criticată sau necriticată, se realiza o proporționalitate. Proporționalitatea este de sub 1%.

Avea însă un viciu. Avea un viciu în sensul că cei care au câștigat colegiu nu au intrat și au intrat cei de pe locul doi sau cei de pe locul trei. După știința mea, de pe locul patru nu au intrat.

Ca atare, mă văd aici cumva nevoit - față de gândirea mea, care nu poate fi perfectă - să-mi cer scuze celor care au ieșit pe locul unu și nu au intrat.

Totodată, vreau să-i asigur pe cei care au intrat de pe locul doi și de pe locul trei că au și legitimitate și reprezentativitate pe ansamblul voturilor pe care le-a obținut partidul.

Este clar că n-am să mă refer la acest sistem pe care l-am adopta.

Ceea ce vreau să spun însă este că voi vota acest sistem și voi mulțumi tuturor celor care vor face același lucru ca mine, îl vor vota, pentru că în felul acesta scap eu de acea anatemă că am făcut cel mai prost sistem de alegere a Parlamentului. Și asta mă îndeamnă să vă rog să votați cu ambele mâini.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Negruț Clement. De asemenea, dacă mai doresc parlamentari să se înscrie la cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Domnul Pambuccian, am notat.

 
   

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule senator,

Suntem într-o procedură legislativă normală, corectă, când un domn senator, coleg de-al nostru, din Parlamentul României, se află în calitate de inițiator să susțină un proiect de lege. Ar trebui să-i mulțumim domnului senator, că-l vedem totuși destul de rar și la o oră așa de matinală la Parlament, dar, încă o dată, e o procedură pe care trebuie s-o dezbatem, s-o discutăm.

Ne-a vorbit domnul senator foarte frumos despre democrație, despre sistemele de vot din România după 1989. S-a vorbit despre votul pe liste. S-a vorbit în general despre un vot care l-a avantajat întotdeauna pe domnia sa, votul pe liste. A fost un privilegiat al votului pe liste, pentru că a fost copilul de suflet al tuturor președinților PNL.

A vorbit despre votul în două tururi de scrutin. Un vot corect, în opinia mea. Dar n-a vorbit domnia sa despre votul din 2008, votul proporțional, prin care se află astăzi în Parlamentul României. Pentru că, dacă aveam votul direct, domnia sa nu era aici astăzi.

De aceea, poate că era corect, domnule senator, să ne spuneți și de ce nu este bun votul proporțional. Și vă vorbește unul care a intrat în Parlament cu votul majorității cetățenilor și care este și coinițiatorul unui proiect de lege prin care susține votul direct.

M-aș fi bucurat să vă aud de la această tribună că ne vorbiți despre votul proporțional, de ce nu a fost bun. Pentru că, vreau să vă spun, domnule senator, că dacă acest vot direct în 2008 era în funcțiune, în Alba nu aveați niciun parlamentar. Niciunul! PNL-ul și PSD-ul nu aveați parlamentari. Pentru că PDL-ul a câștigat toate colegiile.

De aceea, haideți să fim foarte atenți. Sigur. (Vociferări.)

A venit vremea, domnilor, să vociferați. E vremea dumneavoastră. Eu să știți că sunt unul care nu prea mă tem de vociferări.

Haideți să fim consecvenți până la capăt, stimați colegi.

Haideți să dezbatem serios această lege pe care s-o folosim pe un termen lung, nu facem o lege care să ne avantajeze acum și să nu ne gândim la viitor.

Domule senator,

Dincolo de... - vă rog să mă credeți că nu sunt răutăți - mă bucur că vă văd și probabil ați văzut și cum Constituția nu este modificată și probabil ați fost prezenți să vedeți și lucrul ăsta, nu respectăm votul cetățenilor, și probabil veți vedea și încă o lege pe care colegii dumneavoastră vor avea grijă să o rupă în două. E vorba de Legea energiei, prin care veți proteja "băieții deștepți" despre care vorbiți atât de frumos.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Pambuccian, vă rog, liderul Grupului parlamentar la minorităților naționale.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

În general, sistemele de vot și sistemul general constituțional al unei țări sunt lucruri care trebuie cumpănite bine, calculate, gândite și dezbătute și după aceea făcute.

Lucrul ăsta nu se potrivește, din păcate, cu locul.

Noi întotdeauna experimentăm, iese prost, după care o luăm în altă direcție, de obicei și mai proastă.

Și tot șirul ăsta se întrerupe în momentul în care lucrurile ies foarte prost.

Grupul nostru parlamentar, după ce am avut multe discuții între noi, a ajuns de mult la concluzia că varianta cea mai potrivită pentru România ar fi o republică parlamentară cu un parlament amplu și cu un vot pe liste, proporțional. Ar fi o formulă foarte echilibrată, care ne-ar face, după zeci de ani de dictatură, întrerupă cu mici perioade, cum a fost perioada lui Carol I sau perioada interbelică, cu mici perioade de trăit altfel, să uităm ideea tătucului salvator, să uităm tot felul de idei de genul ăsta.

Probabil că asta ar fi, cel puțin asta credem noi, formula cea mai potrivită.

În timp, agenda publică care a fost de cele mai multe ori făcută de presă, de analiști politici, de politicieni interesați, duce lucrurile exact în direcția opusă și probabil să se bazează, într-un fel sau altul, și pe o oarecare nostalgie populară.

Eu vreau să vă spun că, de data asta o să votăm proiectul acesta de lege și vă spun și de ce. Pentru că este foarte bine să ducem lucrurile până la ultima lor consecință, ca, după aceea, să înțelegem că poate ar trebui să regândim sistemul. Că poate ar trebui să căutăm o cale echilibrată, în care puterile din stat să se poată amenda în mod real unele pe celelalte, în care partidele să devină instituții puternice, în care politica să devină o chestiune făcută cu mult profesionalism.

Așa că vom vota. O să vedem și consecința acestui sistem, și cu asta cred că ideea de uninominal se va încheia o dată pentru totdeauna.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Mihăiță Calimente, domnul deputat, vă rog.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur că am auzit foarte multe argumente și pro și contra.

Aș vrea să le spun colegilor care visau la o republică parlamentară că suntem într-o republică parlamentară, și nu semiprezidențială.

Am auzit că votul majoritar ar fi o crimă. Am auzit că votul pe listă ar fi numai un lucru extraordinar de bun. Vreau să vă spun că democrația poate fi și de tip majoritar, și atunci avem votul majoritar, poate fi și de tip consensual, și atunci avem votul pe listă.

Sigur că există o multitudine de feluri, între aceste două extreme, de a ne exprima votul și toate vreau să vă asigur că sunt democratice.

Cu colegii de la Arad am avut de multe ori această dispută. Ei îmi reproșau că am ieșit parlamentar de pe locul trei și-mi puneau la îndoială - vezi, Doamne! - faptul că cei de pe locul trei nu ar avea - nu-i așa - aceeași legitimitate ca și cei care ieșiseră pe locul întâi. Numai că uitau să spună că acel vot era un vot combinat, că la repartizarea mandatelor el era majoritar numai în primul tur de repartizare a mandatelor, cine lua 50% plus un vot. După acest tur, în tururile următoare de distribuire a mandatelor, el, din majoritar, se transforma în proporțional. Și cei care au luat mandatele n-au luat numai pe voturile pe care le-au luat, ci pe toate voturile colegilor liberali din județ, care s-au raportat la cel care a luat mandatul. Deci și acel mandat este la fel de reprezentativ ca și al celor care au luat de pe locul întâi.

La fel de reprezentativ este și dacă se introduce acest tip de vot majoritar, sigur că el va lăsa un număr de cetățeni care nu-și vor găsi în cei care intră în Parlament votul pe care l-au dat. Dar și la votul pe listă, unde există pragul de 5%, sau în alte părți prag mai mare, rămâne un număr de cetățeni care au votat și au votat partide care nu fac pragul sau candidați care nu fac pragul și nici acolo nu se găsește în întregime reprezentat votul exprimat de către cetățeni.

Deci vreau să spun că fiecare sistem de vot este democratic, sigur că el, într-o anumită conjunctură, poate avantaja o anumită..., un anumit partid, o anumită grupare de partide, dar ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 20 și ceva de ani, votul pe listă a fost incriminat de toată lumea, votul pe listă a fost atacat din toate părțile și, în special, de către presă și astăzi nu facem altceva decât să respectăm... și iacătă că aici suntem în consens cu președintele Băsescu, introducerea tipului de democrație majoritară pe care și l-a dorit Domnia Sa. Pentru că, în proiectul de Constituție pe care l-a înaintat este clar un tip de democrație majoritară. Nu luăm toate elementele de democrație majoritară pe care le impunea Domnia Sa, ci-l luăm pe acesta singur, votul uninominal dintr-un tur, care este democratic și care este și reprezentativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat și vicepreședinte al Camerei, Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Grupul parlamentar progresist va vota acest sistem de vot, acest proiect de lege, așa cum ne-am înțeles prin Protocolul semnat cu Partidul Social Democrat care ne-a promis că ne va sprijini în taxa de solidaritate, acea taxă de care România are nevoie pentru a întregi salariile, pentru a da înapoi banii la pensionarii care, în mod incorect, au fost văduviți de sume importante de bani. Acesta este anunțul pe care doream să-l fac.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc mult.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian Petrescu.

 
   

Domnul Cristian Petrescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am ținut să iau cuvântul ca să-mi exprim admirația, e adevărat, limitată, pentru domnul senator Crin Antonescu, pentru faptul că a mai găsit încă un sistem de vot care să-i permită accesul în Parlament, după cei 20 de ani petrecuți în Parlament, dânsul fiind parlamentar încă din 1992, iată că în 2016 va face 24 de ani de Parlament. Felicitări încă o dată!

Am avut onoarea și ocazia să asist aseară la Comisia juridică, de disciplină și imunități, drept pentru care știu ce scrie în această lege. Din păcate, ceilalți colegi ai mei nu au raportul în față, drept pentru care nu pot să se exprime în cunoștință de cauză. Pot să vă spun că prin această lege reușiți să creșteți numărul de parlamentari. Pentru că ați dat acea prevedere cu minoritățile, cu pragul acela de peste 7%. Vă voi mai spune un număr, 7.765.573. E vorba de numărul de români care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari. Prin legea pe care o dați dumneavoastră acum, creșteți numărul de parlamentari. Și, aș vrea să mai felicit Partidul Social Democrat pentru noul suflu pe care îl aduce în Camera Deputaților prin numirea domnului Viorel Hrebenciuc în calitate de vicepreședinte al acestei Camere. Mare îmbunătățire...

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Pambuccian, cu o precizare.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Eu vă rugasem să fac precizarea când venea articolul cu pricina, dar o fac acum și-i mulțumesc colegului meu că-mi dă ocazia să o fac.

Au existat foarte multe speculații zilele acestea că există în această lege o prevedere pentru minoritățile naționale care nu știu ce face. Vreau să vă spun că din punctul de vedere al minorităților naționale, reprezentate în grupul meu parlamentar, în Grupul parlamentar al minorităților naționale, legea nu are nicio modificare în raport cu legea din 2008. Este, practic, același corpus legislativ în ceea ce privește minoritățile.

Există aici o referire la o singură minoritate care nu este reprezentată în grupul nostru parlamentar, pentru că, în cazul dânșilor, votul de tipul acesta îi condamnă la pierderi majore. Și ea se referă la județele în care o minoritate are peste 7% din populația acelui județ. Niciuna din minoritățile naționale reprezentate în Grupul parlamentar al minorităților naționale nu îndeplinește această condiție, în niciun județ. Nicăieri!

Așa că rugămintea mea este ca această confuzie să nu se mai perpetueze. Legea, din punctul nostru de vedere, al mecanismului electoral care ne privește direct, nu aduce nimic în plus, nimic în minus, e în ordine așa cum este, și nu ne afectează practic din punctul de vedere al felului în care suntem noi aleși în niciun fel. Cum ne va afecta pe toți, am spus atunci când am vorbit la dezbaterile generale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Acum este domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, am dorit să vin la acest microfon să constat că, într-adevăr, în Parlamentul României astăzi se poartă o dezbatere și modul în care se desfășoară aceasta, cu puncte de vedere pro și contra, cu argumente și chiar prezența în sală a unor reprezentanți ai societății civile, nu ne face altceva decât să fim într-o stare de normalitate.

Pe de altă parte, vreau să mulțumesc distinsului senator Antonescu, care ne-a prezentat proiectul Domniei Sale de lege, argumentat, cu tot respectul cuvenit Parlamentului, aducând în discuție atât argumentele pro, cât și eventualele critici și solicitând din partea noastră, așa cum este democratic, susținerea.

În ceea ce privește un singur aspect, pentru că multe din aspectele prezentate au fost luate în discuție de către antevorbitorii mei, este acea așa-numită intervenție pe problema de constituționalitate. Proiectul de lege, în opinia mea, și cred că sunt destul de avizat pentru a putea să spun acest lucru, este perfect constituțional. Articolele 62, 63 din Constituție, care se referă la reprezentativitatea Parlamentului și la egalitatea votului, nu au nicio legătură cu acest proiect de lege. Parlamentul care va reieși în urma acestui proiect de lege va fi reprezentativ și va fi votul fiecărui cetățean, nu va fi cenzitar, nu va fi altfel multiplicat și va fi un vot egal.

Mai mult decât atât, sigur că există și acele argumente pro și contra. Dispariția pragului electoral este o încurajare, dacă vreți, pentru că există posibilitatea astfel, în anumite situații, să avem chiar și reprezentanți ai societății civile, persoane independente, care să poată să acceadă în Parlament. Și acesta nu este un lucru simplu, pentru că de aproape 20 de ani, de când părintele Constituției, regretatul senator Iorgovan, a intrat în Parlamentul României prin... în calitate de independent, nu s-a mai întâmplat acest lucru, fiindcă acel prag și număr de voturi era, practic, imposibil de obținut.

Iată de ce sunt foarte multe argumente, dar principalul argument este acela potrivit căruia dacă câștigi trebuie să fii în Parlament.

Iar în ceea ce privește acea problemă a reprezentativității, să știți că nici sistemul DŽHondt nu a fost perfect, a fost poate mai corect din punct de vedere al reprezentării decât oricare alt sistem. Dar, nu uitați că voturile care erau date în număr foarte mare, și aici era pe regula numerelor mici, se obțineau partide care obțineau în jur de 6-7%, aveau senatori sau deputați cu zeci de mii de voturi, care nu intrau în Parlament și ele se duceau prin redistribuire și aduceau în Parlament reprezentanți din alte județe care, poate că luau un număr de câteva sute de voturi.

Nimic nu este perfect, totul este perfectibil, dar noi am pornit pe un drum. Și vreau să spun că și dumneavoastră, cei care sunteți astăzi în opoziție, și președintele Băsescu, și toată lumea a vorbit despre uninominal. Noi ne-am oprit cu varianta din 2008 la o variantă intermediară care, din păcate, trebuie să recunoaștem că nu a fost perfectă și, din contră, a creat o anumită dispută. Eu am fost de multe ori în situația de a discuta în străinătate despre acea variantă a distinsului nostru coleg care mă bucur că are curajul să-și asume această răspundere, Anghel, și de multe ori mi s-a spus: nu este democratic. Varianta propusă de domnul senator Antonescu și domnul deputat Ponta, în mod cert, sigur este constituțională și democratică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Spînu. Era înscris pe ordinea de zi, după aceea domnul deputat Oajdea și domnul deputat Olar. După care, nu mai sunt alte intervenții, încheiem dezbaterile generale.

 
   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimați colegi,

Sunt de 3 ani și 5 luni în acest Parlament, așa încât nu-mi pun nicio nădejde că modalitatea în care ați venit determinați să votați astăzi se va schimba.

Totuși, vreau să vă spun ca introducere că teoria sistemelor de vot este o teorie care face parte din teoria matematicii și știu despre ce vorbesc. Este o parte componentă din teoria deciziei și a alegerii multicriteriale. Și am studiat-o cu foarte mult interes, inclusiv cu studenții mei, așa încât vă rog să mă credeți că chiar sunt în postura de a spune tehnic niște lucruri.

Din punct de vedere al deciziei inițiatorilor, de a trece la uninominalul pur, cred că nici noi nu avem calitatea morală astăzi să încercăm schimbarea acestui sistem, pentru că și noi l-am susținut.

De ce? Ne convenea probabil atunci, așa cum vă convine și dumneavoastră astăzi, pentru că dacă astăzi USL-ul ar sta la 15% în sondaje ați veni aici la tribună și ați găsi un milion de defecte acestui sistem și ați argumenta pertinent cu foarte multe exemple, ceea ce am putea face și noi. Dar, v-am spus, din punctul meu de vedere nu am calitatea morală, pentru că am acceptat și noi acel, să-i spunem, intrat în vorbirea publică, uninominal pur, chiar dacă președintele Traian Băsescu era adeptul unui vot uninominal pur din două scrutine, și nu din primul scrutin.

Totuși, vreau să vă citez unul din inițiatorii acestei legi, pe domnul senator Crin Antonescu, să vedem când este cinstit, astăzi sau acum câteva luni, sau acum câteva zile. Citat din domnul senator Crin Antonescu, președintele Partidului Național Liberal: "Suntem de acord cu reducerea numărului de parlamentari. O reducere semnificativă, și nu una de fațadă, care să respecte - domnule senator -, principiul constituțional al proporționalității". Declarația dumneavoastră din data de 14 noiembrie 2011, în care amenințați cu moțiunea de cenzură, dacă nu se ține cont de acest lucru. Eu sunt profesor de matematică, dumneavoastră sunteți profesor de istorie. Nu știu ce înțelegeți prin proporționalitate, s-ar putea să avem viziuni diferite și m-aș bucura dacă mi-ați explica ce ați vrut să spuneți atunci.

Al doilea citat, mai nou, din 17 martie 2012, ziarul "Adevărul": "Pentru reducerea numărului de parlamentari avem un proiect de lege pregătit, putem să-l aprobăm și mâine."

Vă amintesc, stimați colegi, că acest proiect de lege a trecut de Camera Deputaților, se află la Senatul României, în biroul blindat al domnului senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Senat și-l ține la dospit acolo.

Deci, să revin. "De fapt, luni dacă vor, ne prezentăm în Parlament și rezolvăm această parte a problemei." Pentru că, la vremea respectivă erați în grevă parlamentară, iar liderul PNL-ului spunea că poate accepta această concesie, să întrerupeți greva și să venim să votăm proiectul de lege care reduce numărul de parlamentari.

Ieri, în Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost depus, stimați colegi, un amendament prin care să respectăm voința românilor care 87% la referendum au spus: vrem reducerea numărului de parlamentari.

Dumneavoastră, când erați în opoziție, zeci dintre dumneavoastră, domnul actual prim-ministru Victor Ponta a spus-o răspicat: "Mâine reducem numărul de parlamentari, nu avem nevoie de modificarea Constituției". Vă cer astăzi aici să nu fiți ipocriți nici dumneavoastră, nici inițiatorii și să acceptați amendamentul depus de PDL, vot uninominal pur într-un tur, dar cu reducerea la 300 de parlamentari. Vreau să văd aici ipocrizia, pentru că argumentul dat de inițiatori, cred că de domnul prim-ministru Victor Ponta, privitoare la neatingerea pragului de 300 a fost ca să fie sigur că acest proiect va trece.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PDL va vota acest proiect de lege dacă introduceți amendamentul, reducerea numărului de parlamentari la 300, și veți avea visul împlinit, cum spunea domnul Pambuccian, o să ajungem la fundul butoiului și după un an de zile o să ne dăm seama că ceea ce facem astăzi nu este nici corect, nici democratic. Dar am intrat în capcana populismului toți, am cerut vot uninominal toți, haideți să respectăm ce am spus și acum 2 luni, și acum 5 luni, și acum 2 ani, toți, și dumneavoastră care astăzi sunteți majoritatea și noi care până mai acum 2 săptămâni am fost majoritatea.

Și o ultimă chestiune: eu nu am văzut raportul care a fost dat de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților. Dar, vă atrag atenția, domnule senator Antonescu, că în proiectul pe care l-ați propus, modificarea art.11, introducând un nou articol, 111, spune așa: "În caz de balotaj", deci se referă la primul tur, "se organizează un nou tur de scrutin la 2 săptămâni de la primul tur. La al doilea tur de scrutin participă numai candidații aflați în situație de balotaj". Deci ca să înțelegem toți, balotajul înseamnă că 2 sau mai mulți candidați au obținut același număr de voturi valabile, și nu putem desemna un câștigător.

În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate. Întrebare, ca profesor de matematică acum, ce se întâmplă dacă și în al doilea tur de scrutin avem balotaj? Legea nu percepe acest caz... Pot... nu prevede această situație și, aici îi dau dreptate domnului Anghel Stanciu, că a făcut o lege mult mai bună, pentru că a prevăzut în vechea lege pe care noi am fost aleși inclusiv acest caz. Și se ajungea ori la tragere la sorți, ori la discuție între partide. Dacă partidele nu se înțelegeau pe un astfel de caz, se trăgea la sorți. Ce facem aici? Ce ne facem, dacă poate exista, cu o probabilitate foarte mică, o astfel de situație? Întră amândoi în Parlament? Nu intră niciunul? Se efectuează al treilea tur de scrutin?

Deci, domnule senator Crin Antonescu, ca președinte al PNL, ca parlamentar cu o vechime de 22 de ani, ca lider al opoziției, împreună cu primul-ministru Victor Ponta, chiar ar fi trebuit să vă consultați cu colegii dumneavoastră care au mai mare experiență și să propuneți un proiect de lege nu scris pe genunchi, ci un proiect de lege care să arate că, atunci când vor, PNL-ul sau PSD-ul pot să propună o modificare legislativă coerentă de la un capăt la altul.

Și, încă o dată, vă cer să veniți aici la tribună și să spuneți public dacă susțineți reducerea numărului de parlamentari la 300, introducerea amendamentului PDL în proiectul de lege, lucru pe care noi, Grupul parlamentar al PDL, vom vota întreaga lege, în ansamblul ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică, domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Mi-am dorit din tot sufletul să-mi fie rostit numele de către antevorbitorul meu, pentru a avea acest drept la replică.

Vreau să vă spun că votul uninominal plus reducerea numărului de parlamentari sunt două măsuri din același film. Adică din filmul atomizării Parlamentului, fluidizării lui, micșorării lui și transformării lui într-o masă de manevră pentru un tătuc național. Dacă asta vreți, asta avem. Dacă nu vreți asta, lăsați Parlamentul să fie puternic, lăsați partidele politice să fie puternice, lăsați oamenii să poată vota proporțional. OK, o facem pe asta ca să se convingă lumea că e o greșeală. Dar, dacă dăm drumul la amândouă frânele din mână, în momentul acela și mai ales în conjunctura în care o Europă care cade liber din cauza crizei va alege în multe țări, Grecia, Franța, Spania, Italia, sunt țări care se califică în următorii doi ani la regimuri dictatoriale. Vrem și în România asta? Îi netezim drumul? Asta vrem? (Vociferări.)

Da, cu votul uninominal, dar dacă facem zob și Parlamentul în timpul ăsta, în momentul ăla chiar am deschis porțile larg spre așa ceva. Amintiți-vă de anii ’30, suntem foarte aproape de ei. Amintiți-vă de felul în care Hitler a luat puterea în Germania. Lucrul acesta o să-l vedem în statele europene, dar eu nu vreau să-l văd în România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Oajdea.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Am auzit aici argumente pro și contra pentru ambele sisteme de vot. Fiecare argument, sigur, încearcă să apere interesul probabil al unui partid sau al unei grupări de partide. Dar, vă invit să vă puneți în situația oamenilor care nu sunt aici, în sala Parlamentului. A celor din stradă, a celor care nu au relații în partidele politice, a celor care nu sunt în Guvern. Ei susțin votul uninominal. De ce? Sistemul de vot pe listă este un sistem greșit. Permite partidelor să-și pună miniștri care să-și bată joc de populație, permite partidelor să pună acei miniștri, în continuare, pe listă, și ei să ajungă parlamentari ai României.

De aceea, cred că sistemul de vot uninominal, de vot pur este corect și cred că atâta vreme cât populația a spus că vrea și a votat reducerea numărului de parlamentari, ambele prevederi sunt corecte și ambele prevederi le dorește populația. Iar orice argumente am aduce, din orice unghi vrem să privim, altul decât acela al simplului om din România, al simplului cetățean este greșit și are în spate alte interese.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Olar.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Doamnă președinte,

Bună ziua!

Stimați colegi,

Sunt parlamentarul care am candidat de 8 ori uninominal. Începând de la consilier independent, primar independent și în 2000 și în 2004 am avut curajul să mă lupt cu dumneavoastră, cu partidele politice, în calitate de candidat pentru Camera Deputaților, independent.

Deci nu pot fi decât de acord cu votul uninominal. Era și un slogan al meu în acea vreme, un pas spre votul uninominal.

Stimați colegi,

Mi-a plăcut și discursul domnului Antonescu. Parțial. Parțial! Însă eu i-aș pune o întrebare. Dacă domnul Antonescu ar candida, partidul domnului Antonescu, Partidul Național Liberal, singur pe listă, la toamnă, ar fi de acord cu această formă de vot? Asta e una din întrebări.

Susțin reducerea numărului de parlamentari și susțin și votul uninominal. Nu pot fi altfel.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Intervenția dinainte s-a referit la timp. Sigur că am spus și câteva cuvinte despre acest important proiect de lege. În esență, nu este altceva decât un surogat care să permită, într-o anumită conjunctură, avantajul politic al unei alianțe, cum este cazul dumneavoastră, și mi-a plăcut intervenția colegului meu. Dacă mergeți separat, stimați colegi de la USL, mai acceptați acest proiect de lege?

Din sală (din partea USL):

Da!

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, chiar aș vrea să văd răspunsul.

În al doilea rând, vreau să fim consecvenți. PDL a susținut votul uninominal. E adevărat că cel mai corect este cel în două tururi. Sigur că o să mergeți pe ideea uniformității, așa alegem și primarul, așa alegem și președintele consiliului județean, dar primul pas l-ați făcut dumneavoastră, stimați colegi, când ați modificat legea în 2008 și ați desființat sistemul de alegere a președintelui de consiliu județean, într-un singur tur, și am creat niște baroni pe care acum greu îi vom putea da deoparte. Toți. Și noi, și dumneavoastră. Dar ați creat sistemul ăsta care acum se duce ca un bulgăre de zăpadă.

Pentru consecvență, deci noi suntem pentru votul uninominal, dar cu toate artificiile făcute de dumneavoastră în această lege nu putem să acceptăm, ca să apară în Parlament sau un Parlament pestriț și, mai mult decât atâta, să fim într-o situație în care numărul de parlamentari va crește. Ăsta este și motivul pentru care colegii noștri și cu mine am depus acel amendament care prevede modificarea numărului pe un procent care să permită reducerea numărului de parlamentari la cifra de 300.

Aceasta este ceea ce a cerut populația, ăsta a fost votul unui referendum, iar modificarea Constituției va trebui să vină.

Și aici mă uit la domnul Năstase, când era prim-ministru și a fost autorul, ca președinte de partid... cu modificarea Constituției. Acolo întotdeauna am fost împotriva traseismului politic. Și nu numai atât, eu personal am făcut un amendament pentru a modifica Constituția și a interzice plecarea unui parlamentar de la un partid la altul. N-a fost acceptat. Sigur că în momentele alea PSD a intrat cu 30% sau 33 și a ajuns la 60. Motivul este foarte clar și cunoscut. Foarte mulți colegi de-ai mei din partea aia, au trecut în partea cealaltă. Acum se produce același fenomen. Traseismul politic este un fenomen pe care trebuie să-l închidem, stimați colegi. Dar, hai să-l închidem, haideți, deci... (Vociferări.)

Stimați colegi,

Nu vă faceți probleme, că eu nu plec din PDL, și chiar aș dori ca fiecare să rămână în poziția aia, iar mai mult decât atâta, nu clamați de ce obțineți majorități, pentru că le-am obținut noi într-un anumit sistem, dumneavoastră îl folosiți cu și mai mare sârg.

Deci, revenind la poziția PDL, dacă acel amendament trece, revenim la pragul normal de 5%, este clar că vom vota acest proiect de lege, cu toate, cu toate problemele lui, care sunt probleme foarte mari.

Nu sunt de acord cu ce a spus domnul Pambuccian: "Domnule, stai să mai facem o încercare." Pe spatele cui? Nu al nostru, că vom fi oamenii care vom intra sau nu vom intra în Parlament, ci pe spatele electoratului care nu va înțelege niciodată care este rostul lui și cum își rezolvă el o reprezentativitate. S-ar putea prin acest proiect de lege să tragem o linie de demarcație. Roșu și altă culoare, portocalie. Nu știu dacă este bine să regionalizăm țara.

Dar este problema dumneavoastră și v-o asumați. Eu vă spun încă o dată că grupul nostru nu va vota această lege decât în condiția în care amendamentele noastre vor trece. Dacă nu, stimați colegi de la puterea efemeră de astăzi, vă asumați toată răspunderea!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Duvăz.

Înainte, tot pe procedură, domnul Crin Antonescu.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Nu doream să mai intervin, în ciuda mai multor atacuri la persoană. Dar mi s-au pus câteva întrebări, din care rețin cel puțin două la care mă socot dator să dau un răspuns.

Trebuie să spun repede că venind înspre Cameră, cu sfială și cu nostalgie, nu credeam că lucrurile vor căpăta o turnură atât de personală, pentru că multe dintre intervențiile domnilor deputați de la Partidul Democrat Liberal n-au vizat atât conținutul legii, cât persoana inițiatorului. Și n-am, din punctul meu de vedere, n-am a da curs tuturor acestor atacuri. Dacă aș mai fi fost deputat, probabil că fiind în interiorul aceleași Camere, o făceam. Venind din altă Cameră, am un respect suplimentar și, ca atare, n-are nici un rost să discut cu domnul deputat de la Alba sau cu domnul Petrescu despre câte voturi și cum am luat fiecare. Eu am participat... sigur, domnului deputat Petrescu i se pare că am făcut-o de prea multe ori, la alegerile parlamentare din România în funcție de sistemul electoral, de legea care a existat. Niciodată nu mi-am obținut mandatul prin fraudă, niciodată nu am încălcat în vreun fel sau altul regula jocului și, în conformitate cu respectivul sistem electoral, voința unor cetățeni m-a trimis în Parlament.

Sigur că aș putea să vă spun că am mai participat la niște alegeri curat uninominale, la care am luat vreo două milioane de voturi, ceea ce cred că partidul dumneavoastră cu totul nu va mai lua vreodată. (Aplauze.)

Dar nu acesta este subiectul. Sunt aici ca să răspund în primul rând întrebării pe care domnul deputat Spînu mi-a pus-o. Și aș spune că apreciez în orice caz pasajul de mare sinceritate, de mare onestitate din prima parte a cuvântului Domniei Sale. Da, probabil, domnule deputat, domnule profesor, probabil că, din păcate, pe temeiuri morale în această discuție nu prea ne mai putem situa nici unii dintre noi. Partidul Democrat Liberal în niciun caz. Pentru că Partidul Democrat Liberal a forțat sau a încercat să forțeze, fără niciun fel de dezbatere serioasă, doar din oportunism și din populism, ideea desființării Parlamentului bicameral, de exemplu. Și-mi pare rău că n-am văzut atunci nici proteste la balcon, nici proteste în altă parte, pentru că Partidul Democrat Liberal și nu Partidul Social Democrat, care are firește foarte multe păcate, dar nu și pe ăsta, ați votat alegerea primarului într-un singur tur. Și-mi pare foarte rău că în fața acestei situații, repet, fără precedent și fără corespondent în lumea democratică, n-am văzut la balcon nici lozinci și nici alte proteste de la analiști.

Eu vă spun dumneavoastră cinstit la întrebarea pe care mi-ați pus-o: da, noi am avut un proiect de lege împreună cu Victor Ponta. Declarațiile mele din lunile pe care...declarațiile pe care le citați sunt la fel de valabile și vă dau răspunsul acum. Da, sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari. Acum sunt de acord cu amendamentul dumneavoastră. Nu am niciun fel de problemă în legătură cu asta.

Iar la cealaltă întrebare, și anume, dacă Partidul Național Liberal nu cumva va cădea victimă. Tot ce se poate. Tot ce se poate ca fiecare partid la un moment dat să nu fie pe val și, ca atare, să aibă o problemă în acest sistem. Nu exclud teoretic să se întâmple asta chiar la toamnă. Dar suntem de acord cu un asemenea risc, pentru că o să vă spun următorul lucru: ce i s-ar putea întâmpla Partidului Național Liberal? Păi i s-ar putea întâmpla să nu obțină cele mai multe mandate, să nu intre într-o formulă de guvernare și să fie în opoziție. Totdeauna ne-am asumat, domnilor, riscul acesta și vă aduc aminte, numai din 2009 și până de curând, de câte ne-ați rugat să venim cu dumneavoastră la guvernare și n-am făcut-o.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Doamnă președinte, iertați-mă. Cât despre cât de iubit copil al tuturor președinților Partidului Național Liberal am fost eu, ceea ce mi-ar fi plăcut, întrebați-l pe domnul Stoica, chiar și pe domnul Stolojan, că-s colegii dumneavoastră.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Aș vrea doar să fac o precizare cu caracter tehnic. De fiecare dată, cei de la ONG-urile pe care le-ați văzut au fost introduși în Parlament pe listele Grupului Partidului Național Liberal. Pentru o corectă informare a celor care participă astăzi la dezbatere. (Vociferări.)

Cu aceasta, am epuizat dezbaterea generală.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise și voi citi titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat.

Aici o să vă rog să fiți atenți și dacă există parlamentari, domnule Toader, dacă există parlamentari care doresc să susțină amendamentele respinse, vă rog s-o faceți. Știu că mi-ați atras atenția, de-aia v-am spus și eu acum.

La punctul 2, articol unic. Dacă există observații din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 3, amendament semnat de domnii Iordache și Zgonea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 4. Observații?

Domnule Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După punctul 3 am două amendamente pe care fiecare le voi susține, în mod evident, separat. Ele sunt la amendamente respinse.

Punctul 1 din amendamentele respinse este o completare a listei definițiilor cu un punct 211 care vorbește despre lista națională de candidați. Care este o listă blocată, care cuprinde toți candidații unui competitor electoral la nivel național propuși pentru a obține mandate pe baza voturilor însumate primite de competitorul electoral.

Vă rog, doamnă președinte, să supuneți votului, neexistând amendament al comisiei pe această temă, acest amendament, după care voi reveni la microfon ca să-mi susțin amendamentul de la punctul 2, respinse.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Supun la vot acest amendament susținut de domnul Márton Árpád și respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

42 voturi pentru, 150 împotrivă și 9 abțineri.

A fost respins.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi voi susține amendamentul respins de la punctul 2, amendamente respinse, la care, în fond, votul dumneavoastră va decide pe ce sistem de vot mergem.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă președinte,

În România s-a inventat prin nominalizarea unor sisteme, în mod eronat, inducerea în eroare a populației.

Se vorbește despre vot uninominal, sistem inexistent. Vot pe liste, sistem inexistent. Pentru a nu se vorbi de voturi proporționale și majoritare. Majoritar într-un singur tur, care permite, da, într-adevăr, permite ca într-un colegiu un candidat cu 49,99% să intre în Parlament, cum pare să fie just, dar totodată permite ca și votul electoratului de 50,01 să nu intre în Parlament, deci, majoritatea electoratului, să nu intre în Parlament. Mai mult, permite ca 36% din populația țării, o formațiune politică cu 36% la nivel național susținere să intre sută la sută în Parlament.

Deci, este o distorsionare clară a dorinței electoratului. În mod evident avantajează partidele mari și dezavantajează partidele cu o susținere a populației sub 30%. Deci, un partid de 25% s-ar putea să nici să nu se regăsească în Parlament.

Există însă sistemele mixte care, pe de o parte, permit ca în colegiile uninominale să fie alese persoanele care au primit cele mai multe voturi și totodată să existe o reprezentare corectă parlamentară prin compensarea de pe listele naționale sau județene, sau ale țărilor, ale landurilor, sistemul german.

Deci, iacătă, acest sistem care a fost votat în comisia pentru elaborarea acestei legi de toți reprezentanții ai tuturor partidelor, acest sistem vi-l propun dumneavoastră, acest sistem formulat și respins care se găsește, încă o dată spun, la punctul 2 la respingeri, care vorbește că aceste mandate se obțin parțial prin vot uninominal și parțial pe listă națională.

În mod evident, dacă doriți, colegii noștri din minorități naționale sau ceilalți colegi, să aveți un sistem corect, votați acest amendament. Dacă acest sistem va cădea, tot ceea ce ține de acest sistem, toate aceste amendamente respinse nu le mai susțin.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot amendamentul respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

56 de voturi pentru, 138 împotrivă și 11 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă există alte observații în ceea ce privește acest punct 3. Nu sunt.

La punctul 4 dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 5, observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 6, observații? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog, domnule Márton Árpád. Și după aceea domnul Toader.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă țin de cuvânt. Deci nu susțin amendamentele care prin votul adineauri exprimat au căzut.

Am însă un amendament care se regăsește la amendamente respinse, la punctul 13 și care ar avea locul între punctele 6 și 7, care se referă la următoarea problemă pe care dumneavoastră ați constatat-o ultima dată în 2009 la alegerile prezidențiale.

Adică, în România s-au dat rezultatele exit pollurilor și la vest de România încă s-a mai votat multe ore bune. Și s-a constatat alt rezultat. Acest lucru, în țările democratice, această problemă este rezolvată și propunerea mea este în felul următor: țările vecine, cele care au cel mult o diferență de două ore de fus orar, să voteze conform orei României, de la 7 dimineața la 21 seara, ora României. Cei care se află la est de noi, să voteze conform orei locale, de la ora 7 până în ora 21, pentru că vor vota înaintea României și cei care sunt la est de noi, o diferență de fus orar mai mare de două ore, să voteze sâmbăta, că așa a fost și în Franța. V-ați dat seama, acum câteva săptămâni așa s-a votat și în Franța. Deci nu este un sistem nou.

Asta ar reprezenta modificarea a două articole. Este amendamentul regăsit la punctul 13. Foarte mulți au fost de acord și m-a și surprins rezultatul votului în comisie, când nu s-a mai acceptat această modificare prin care o problemă reală cu votul în străinătate se poate rezolva.

Și, în mod evident, dacă nici acest amendament nu se va vota, celelalte amendamente ale mele nu le voi susține.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Am să supun la vot acest amendament.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

69 voturi pentru, 138 împotrivă și 7 abțineri.

A fost respins.

Domnule Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să susțin și eu amendamentul meu și al colegilor mei care se referă până la urmă la modul în care se stabilește norma de reprezentare pentru alegerea unui deputat și senator. Sigur că la ora actuală norma este de 70 de mii de locuitori pentru un deputat și 160 de mii pentru un senator.

Propunerea din amendamentul meu este să ridicăm la nivel de 120 de mii de locuitori pentru un deputat și 230 de mii pentru un senator. În aceste condiții, numărul parlamentarilor se va reduce. Sigur că va fi o neconcordanță cu acea prevedere pe care ați făcut-o dumneavoastră cu 7%. N-am putut să fac calculul ținând cont și de această modalitate aleatorie, dar în mod cert aprobarea acestui amendament al meu va duce categoric la reducerea numărului de parlamentari, apropiat de cifra pe care a solicitat-o electoratul din România atunci când s-a prezentat la referendum. Și țineți cont și de propunerea pe care am făcut-o eu susținută de domnul senator inițiator Antonescu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Am să supun la vot propunerea care vizează reducerea numărului de parlamentari la 300.

Domnule Toader...

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

83 de voturi pentru, 128 împotrivă și 5 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă la punctul 8 sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 11. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 12. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 13. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 14. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 15. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 16. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 17. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 18. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 19. Nu sunt observații. Adoptat.

Cu aceasta, am epuizat dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege. Urmează votul final pentru el.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului (Pl-x 10/2012). (rămasă pentru votul final)  

15. Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Raportul comisiei.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Prezint raportul suplimentar pe care l-au făcut cele două comisii în această dimineață. Este vorba de Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informațiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis în 15 decembrie 2011, consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării și propunerii măsurii legislative.

Ministerul Comunicațiilor susține propunerea legislativă.

Comisia pentru afaceri europene a avizat negativ această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică și în Comisia pentru tehnologia informațiilor, am adoptat acest...

 
     

Domnul Dan Nica (din bancă):

Mai pe scurt.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Foarte scurt. Mulțumesc, domnule ministru.

Cele două comisii, în ședințe reunite, au adoptat prezentul raport pe care vi-l înaintăm spre dezbatere și adoptare, cu observația că este vorba de o lege organică, așa cum vedeți.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Pambuccian. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să vă spun o mică istorie a acestei legi, pentru că este o lege mai importantă decât credem noi.

Inițial, înainte de 2008, când legea a fost o obligație din partea Uniunii Europene, și este în continuare, am plecat de la ideea că nu e bine să avem o asemenea lege. După care, mi-am dat seama că este mult mai bine să avem o lege decât să lăsăm ca lucrurile să se întâmple fără de lege.

De altfel, după ce legea a fost prima dată în vigoare, am asistat la cel mai interesant fel în care, cel puțin din tot ce am trăit eu, am văzut că poate fi manipulată presa și pot fi manipulați liderii de opinie. În acel vacarm, foarte puțină lume a sesizat intervenția Procurorului General al României care spunea că legea, așa cum este ea, le încurcă foarte mult activitatea. Foarte puțini au sesizat lucrul acesta. După care legea a căzut. S-a ascultat, s-a urmărit și s-au interceptat datele de trafic fără lege, la liber. Și acum avem din nou o lege, pe care de data asta chiar am luat-o foarte în serios și am amendat-o cu lucruri despre care vreau să vă vorbesc și să vă propun să le introducem și în Codul de procedură penală. Ele ne privesc pe toți, ca cetățeni ai acestei țări.

În primul rând, am introdus semnătura electronică pentru toate acele loguri și ar trebui introdusă și pentru toate fișierele de tip voce sau imagine. Ele pot fi modificate. Ele pot fi utilizate și manipulate cu sau fără voie, de cele mai multe ori cu voie, cu multă voință, dacă fișierele nu sunt semnate electronic, adică dacă nu se au în vedere două lucruri: integritatea conținutului și felul în care fișierul respectiv trece dintr-o mână în alta. De altfel, în această lege, am introdus și pedepse penale pentru situațiile în care fișierele sunt modificate sau ajung acolo unde nu e normal să ajungă.

Lucrul acesta trebuie să-l facem obligatoriu și în cazul interceptărilor audio și a filmărilor video. Astăzi este banal să iau o înregistrare cu oricare dintre dumneavoastră, mai lungă, și să construiesc din cuvintele pe care le spuneți cu vocea dumneavoastră, ce vreau.

E o problemă foarte serioasă și am să-i rog pe reprezentanții Guvernului să ia în calcul extinderea acestei măsuri cu semnătura electronică și cu pedepsele aferente nerespectării regimului fișierelor de care vorbim și în cazul interceptărilor de voce și în cazul tuturor celorlalte forme multimedia prin care cineva poate spune că o persoană a zis sau a făcut un lucru.

Vă rog, stimați colegi, să tratăm chestiunea asta cu foarte multă seriozitate. Aici, în legea aceasta, am reușit să facem așa ceva. Vă rog să avem în vedere ca până la sfârșitul acestei legislaturi, acest tip de mecanisme să le atașăm și în zona tuturor interceptărilor electronice.

Am avut o discuție foarte lungă și înclin spre punctul de vedere al colegului meu Márton Árpád, în ceea ce privește cum se poate declanșa o asemenea procedură, cum poate cineva să ceară unui organ de urmărire să meargă la un operator și să solicite aceste date. Cred că este un punct de vedere foarte corect și pe care cel puțin eu și sper că și colegii mei din grupul parlamentar îl vor susține.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Mi s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului.

Domnule Mircea Dușa, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Punctul de vedere pe acest proiect de lege a fost emis la timpul respectiv de Guvernul Ungureanu și Guvernul Boc. Sigur că forma agreată, aseară, în Comisia juridică, de disciplină și imunități este susținută și de actualul Guvern.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Titlul legii: "Lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice."

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 3, 4, 5, 6 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 7 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 8 la punctul 10 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 20 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 28 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 29 la punctul 32 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr.351/2004 (PL-x 458/2007). (rămas pentru votul final)  

Trecem la PL-x 458/2007. Punctul 7. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr.351/2004, transmis în procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Daniel Chițoiu (ministru economiei, comerțului și mediului de afaceri):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr.351/2004, măsură determinată de faptul că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 pentru stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale se desființează, iar atribuțiile, bugetul, sursele de finanțare, personalul, drepturile și obligațiile acestei instituții se preiau de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

În ceea ce privește modificările care se impun a fi adoptate prin prezentul act normativ, sunt vizate, cu preponderență, aspecte referitoare la natura juridică, structura, funcțiile, organele de conducere, precum și rolul și funcțiile organismelor consultative.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru industrii și servicii, și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost aduse o serie de amendamente pentru întărirea autonomiei și independenței Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Printre modificările importante care s-au adus ca amendamente, se referă la faptul că această autoritate trebuie să fie în subordinea Parlamentului României.

De aceea, conducerea acestei autorități, bugetul, raportul de activitate trebuie prezentate în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul României, respectiv Comisia economică din cadrul Senatului, și Comisia pentru industrii și servicii din cadrul Camerei Deputaților, iar anual acest raport trebuie să fie aprobat de plenurile reunite ale celor două Camere legislative.

De asemenea, printre modificările care s-au adus legat de întărirea autonomiei și independenței acestei instituții, a trebuit să corelăm cu prevederile art.35 din Directiva 2009/73 a Comisiei Europene, prin care statele membre trebuie să garanteze independența autorităților de reglementare și să se asigure că acestea nu solicită și nu acceptă instrucțiuni directe din partea niciunui guvern sau niciunei entități publice sau private în îndeplinirea atribuțiilor care le revin.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Raportul comisiei?

Domnul președinte Iancu, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Avem în discuție o ordonanță extrem de importantă, cu care a fost sesizată Comisia pentru industrii și servicii în procedură de urgență.

Vreau să vă subliniez că, atât Comisia juridică, de disciplină și imunități, cât și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, ambele au avizat favorabil proiectul de lege, precum și Consiliul Legislativ.

Despre ce vorbim? Vorbim despre modificarea Legii energiei și Legii gazelor naturale, ca urmare a unificării celor două autorități: Autoritatea Națională în Domeniul Gazelor Naturale și cea în Domeniul Energiei Electrice, ca urmare a unui demers firesc, în urma evoluției pieței de energie, sectorului energetic.

Însă, în acest moment, vorbim despre necesitatea acordării statutului de autonomie și independență acestei autorități, statut care, de data aceasta, i-l conferă abia acum acest act normativ, prin amendamentele aduse în cadrul comisiei.

În consecință, vom avea în România o Autoritate de Reglementare care se subordonează Parlamentului României, respectiv va raporta comisiilor de specialitate, atât din Senat, cât și din Camera Deputaților; Parlamentul va aproba numirea președintelui, vicepreședinților, comitetului de reglementare, care vor fi selectați numai din rândul specialiștilor din domeniul reglementat, cu o vechime de minimum 7 ani de zile, respectiv, în cazul președintelui și vicepreședinților, cu cel puțin 3 ani, pe lângă anii de vechime în domeniul reglementat, și în domeniul de conducere al sectorului.

De asemenea, au dreptul să-și stabilească - li s-a stabilit dreptul de a-și constitui un buget propriu, să-și stabilească regulamentul propriu. În consecință, vor avea salarii foarte bune, deci vor avea posibilitatea să selecteze cei mai buni experți din domeniu.

De data aceasta, însă, având statut de autonomie, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. Actul normativ va fi înaintat la Senat, care devine Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii și servicii propun plenului aprobarea actului normativ, cu amendamentele admise și respinse.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Toader, la dezbateri generale. A, pe procedură.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Eu, personal, am fost surprins de apariția acestui proiect de lege, deoarece în programul Comisiei pentru industrii și servicii, din care fac și eu parte, nu era prevăzut așa ceva. A fost o solicitare de urgență. Nu înțeleg urgența. Probabil că domnul ministru Chițoiu știe urgența pentru care a solicitat să se constituie.

Am să vă dau și ce doresc, până la urmă, chiar dacă vă plictisiți.

Această Lege a energiei cuprinde și ceea ce trebuie să facă Autoritatea de Reglementare în interiorul ei.

A modifica și a scoate din interiorul acestei legi este un subterfugiu pe care, dați-mi voie să mă gândesc la altceva, un cuvânt care se leagă de "deștept". Și cred că ăsta este și motivul principal.

Motivul venirii mele la tribună este să solicit reîntoarcerea la comisie, să avem și noi posibilitatea să analizăm această inițiativă și proiect de lege, ca să avem un punct de vedere și al grupului nostru.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Iancu.

După aceea, domnul Clement.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Vă rog să studiați pe site-ul Camerei. Noi am avut la comisie, ieri, pe ordinea de zi, actul normativ, respectiv Ordonanța nr.33.

Deci, noi am supus acum în discuție Ordonanța nr.33, care - ce face? - se adresează exclusiv Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei. De ce? Pentru că, în Legea energiei electrice, așa cum a fost înaintată de către fostul guvern, erau prevăzute atribuțiunile Autorității de Reglementare în Energie, dar numai cele legate de energia electrică. Or, Autoritatea de Reglementare în Energie se adresează deopotrivă energiei electrice, gazelor naturale, și energiei termice, și eficienței energetice.

Cu alte cuvinte, nu putea să reglementeze doar Legea energiei electrice și domeniile, respectiv gazelor naturale și energiei termice.

Acesta este motivul pentru care noi, acum, vă supunem atenției doar Legea privind organizarea și funcționarea Autorității de Reglementare, noi fiind, în acest caz, datorită dobândirii statutului de autonom, primă Cameră, și Cameră decizională devine Senatul.

Cu alte cuvinte, nu există niciun impediment ca orice altă intervenție, deși textul de lege, așa cum l-ați văzut, este foarte bun, dar orice altă intervenție poate fi făcută la Senat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Clement.

 
   

Domnul Clement Negruț:

Spre dezamăgirea dumneavoastră, da. Ca membru în Comisia pentru industrii și servicii am această poziție de la tribună. Mulțumesc, în primul rând, pentru că mi-ați acordat cuvântul. Am participat și la ședința Biroului permanent. Poate nu interveneam, dar acolo s-a întâmplat următorul lucru: la întrebarea secretarului general al Camerei, vizavi de această inițiativă legislativă, domnul ministru pentru relația cu Parlamentul, domnul Dușa - cu tot respectul! - a spus că sunt două PL-x-uri: unul legat de ANRE și unul legat de legea care vizează domeniul energiei.

Nu este adevărat! Și domnul Iancu știe foarte bine că, în Comisia pentru industrii și servicii chiar încercăm să dăm deoparte haina politică, și chiar ne calăm pe partea tehnică a lucrurilor. Dar nu pot fi de acord să fim duplicitari și să spunem că sunt două legi diferite.

Nu, domnilor! Este o singură lege, din care, ieri, am fost trimiși acasă. Eu, de exemplu, nu lipsesc la nicio ședință de comisie. La întrebarea dacă este ședință, mi s-a spus: Nu! Este ședință pe raportori.

Ca să aud că, ieri, la ora 16,00 s-a întrunit comisia (nu știu cine), bine, domnul președinte a fost de față și nu vreau să-i aduc niciun proces de intenție, dar nu este corect să se întâmple lucrul ăsta, pentru că noi chiar dezbatem serios legile acestea.

Și acum ce se întâmplă? Partea din lege care interesează pe unii colegi senatori, se duce la Senat; am scos partea cu ANRE și am îmbrăcat-o în lumină frumoasă, și mergem cu ea frumos la Uniunea Europeană și spunem: "Da, domnule, sigur, ne preocupăm de energie și de contracte", dar nu se întâmplă nimic, iar noi, cei din Comisia pentru industrii și servicii habar nu avem.

De aceea, reiterez și eu propunerea domnului Toader de a retrimite la comisie, de a vedea și punctul de vedere al Guvernului, bine întemeiat din acest punct de vedere, că este o chestiune interesantă și, dacă vreți, arzătoare, cu care sunt și eu de acord, pe care trebuie să o eliminăm odată în domeniul ăsta, și să se întoarcă la comisie, să dezbatem în procedură de urgență. Chiar am avut o discuție cu domnul Iancu, ca lunea viitoare să avem o propunere corectă și coerentă, din acest punct de vedere.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Iancu.

Supun la vot, după aceea, reîntoarcerea la comisie.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Nu mai există acest risc, care a fost menționat puțin mai înainte de colegul nostru, pentru simplul motiv că Autoritatea de Reglementare merge la Senat; Senatul este decident, iar Legea energiei electrice se întoarce la noi, la Cameră, noi fiind decidenți.

Cu alte cuvinte, nicio altă prevedere legată de "băieții deștepți" sau de altcineva nu ne va putea scăpa.

Dacă s-ar fi întâmplat invers, adică pleca în acest moment, cu totul, la Senat, atunci ați fi putut avea o astfel de opinie. De data aceasta, însă, vine la comisie și avem posibilitatea să facem toate intervențiile la care dumneavoastră ați făcut referire.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Supun la vot propunerea de reîntoarcere la comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

50 voturi pentru, 123 împotrivă și 5 abțineri.

Dacă mai sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu mai sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise de comisie.

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr.351/2004.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră Nu sunt. Adoptat.

Poziția 2 - Observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția 3 - Observații?

Vă rog, domnule președinte Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

A scăpat de la redactare sintagma "Naționale". Deci, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Asta este pentru stenogramă, o greșeală apărută în text.

Dacă sunt alte observații? Nu sunt.

La poziția 4 - sunt observații? Nu sunt. Adoptată.

De la poziția 5 la poziția 11 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la poziția 12 la poziția 22 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la poziția 23 la poziția 29 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Vă rog, domnul Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Iarăși, o greșeală de redactare: în loc de alineat, la alin.(2), pag.66, în loc de alin.(7), trebuie alin.(3). Aceasta este o greșeală de redactare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Alte observații? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Proiectul de Lege privind energia electrică și organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (PL-x 135/2012). (adoptată trimiterea către Senat)  

Punctul 8. Proiectul de Lege privind energia electrică și organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Este în procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului?

Domnule ministru Chițoiu, vă rog.

   

Domnul Daniel Chițoiu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am rugămintea să trimitem această lege la Senat, pentru a sesiza Senatul ca primă Cameră, urmând ca a doua Cameră sesizată să fie Camera Deputaților, aceasta fiind și Cameră decizională.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Iancu, raportul comisiei.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vorbim despre o lege organică - legea care reglementează, practic, tot domeniul energiei electrice. Aici este vorba despre schimbarea, practic, rolului celor două Camere: Autoritatea de reglementare, cu doar atribuțiunile pe energie electrică, fiind introduse în această lege - în Legea energiei electrice, primă Cameră sesizată a devenit Camera Deputaților.

Însă, noi, prin votul nostru anterior, extrăgând Autoritatea de Reglementare, dându-i toate atribuțiunile, pe toate domeniile, respectiv, pe lângă energie electrică, și gaze naturale, și energie termică, pentru această lege devine primă Cameră sesizată Senatul, și Cameră decizională Camera Deputaților.

În consecință, vă propunem trimiterea la Senat, ca primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

A acestui proiect, în ansamblul lui. Am înțeles.

Supun la vot această propunere, luând în considerare și analizele.

Domnule președinte Iancu, înainte de a supune la vot, ați avut o consultare și cu Comisia juridică, de disciplină și imunități?

Da, este în regulă.

Supun la vot această propunere: trimiterea către Senat a acestui proiect.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

176 voturi pentru, 3 împotrivă și 5 abțineri.

Propunerea a fost adoptată. De altfel, este și juridic corectă.

Acum vom lua o pauză de un sfert de oră pentru a putea pregăti sesiunea de vot final, după care ne vom întoarce în plen, pentru a da votul final.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să începem sesiunea de vot final. Începem prin verificarea cvorumului, și, evident, verificarea cartelelor de vot. O să vă rog să scoateți cartelele, să le reintroduceți, și primul vot va fi un vot-test.

Domnule Toader, domnule Iancu, vă rog, luați loc!

Bun! Acum, vă rog, înregistrați prezența dumneavoastră - deci, prezent și da.

Votul este deschis. Vă rog, exprimați-vă!

Vă rog să vă înregistrați prezența, cei care ați intrat acum în sală!

Opresc acum votul.

Invit liderii de grup să se ducă să-și ia listele și să verifice dacă funcționează toate cartelele.

Domnul Márton Árpád.

După aceea, domnul Oajdea.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

În acest sistem "îmbunătățit" de funcționare a Parlamentului, poate faceți să ne parvină și nouă lista voturilor finale, pentru ca măcar la grupuri, la liderii de grup să ajungă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Imediat, acum se finalizează. Sigur, sigur, sigur, acum se finalizează lista. Nici eu nu o am deocamdată.

Domnul Oajdea.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra unei legi care, deși este ajunsă la votul final de vreo trei săptămâni, ea nu mai vine pe ordinea de zi. Este vorba de Legea asociațiilor de proprietari.

Mulți oameni din această țară plătesc sume mai mari decât pensia într-o lună, la asociație. Plătesc sume mai mari decât salariul într-o lună, la asociație. Sunt foarte multe nereguli acolo, și se fac foarte multe abuzuri.

Deși reprezentanții PSD-ului, în frunte cu domnul Ponta, au promis că trec această lege, populația are dreptul să știe că este o minciună, că ei nu o susțin, că cei din Guvern nu își fac timp pentru populație. Au timp, poate, pentru combinațiile lor, pentru protejații lor, dar să stopeze abuzurile și să treacă o lege care se referă la contracte individuale pentru toată populația, nu au timp și nu vor să o facă. Sunt niște mincinoși și, de aceea, pensionarii suportă facturi uriașe la întreținere. Cu o mână dau, și cu două iau. Trebuie să știe toată țara acest lucru!

Vă mulțumesc. (Rumoare.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Lista de vot final?

Înțeleg că liderii de grup au verificat listele și sunt în regulă.

Așteptăm lista de vot final. S-au operat niște modificări de către liderii Grupului parlamentar al PSD și așteptăm ca aceste modificări să fie operate și în calculator.

A venit lista de vot final. O să vă rog să o distribuiți și către liderii de grup.

Domnule Popescu, și domnului Márton Árpád, domnului Máté András-Levente. Vă rog să dați întâi opoziției, Grupului parlamentar UDMR, vă rog.

Putem începe.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali <B>(</B>PL-x 131/2012). (adoptat)

Legi organice, adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este lege organică, Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votați.

180 de voturi pentru, 30 împotrivă și 26 de abțineri.

Proiectul de lege a trecut.

  Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice (Pl-x 10/2012). (adoptată)

2. Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Este lege organică.

Votul este deschis, vă rog să votați.

Cu 197 de voturi pentru, 18 împotrivă și 13 abțineri a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr.351/2004 (PL-x 458/2007). (adoptat)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr.351/2004. Este lege organică. Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Votul este deschis, vă rog să votați.

219 voturi pentru, 5 împotrivă și 9 abțineri.

Legi ordinare, adoptări.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice (PL-x 630/2011). (adoptat)

4. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Comisia pentru tehnologia informației și Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votați.

Cu 226 de voturi pentru, 4 împotrivă și 6 abțineri proiectul a trecut.

  Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate (Pl-x 688/2010). (respinsă)

5. Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate. Este lege ordinară. Comisia pentru buget propune adoptarea.

Votul este deschis, vă rog să votați.

Cu 106 voturi pentru, 101 împotrivă și 20 de abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnule Nicolicea, vă rog.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Văd bucurie foarte mare. Aș vrea să explic puțin situația și votul.

După cum știți, acest proiect de lege inițiat de noi avea menirea de a aduna bani la bugetul de stat pentru susținerea categoriilor defavorizate, în primul rând a pensionarilor.

Fosta coaliție avea chiar proiectul, în înțelegerea pe care am semnat-o împreună, ca obiectiv. Această fostă coaliție ani de zile a stat la guvernare cu voturile membrilor UNPR, care au dat acest vot pentru stabilitatea României și bineînțeles că nu s-au ținut de cuvânt. Și vedem că și după ce au căzut de la putere și-au arătat acum adevărata față și nu au votat această lege.

Nu avem nicio pretenție față de Partidul Național Liberal, care dintotdeauna a spus că nu votează această lege și mulțumim colegilor de la PSD care respectă protocolul încheiat cu noi. Astăzi s-a separat stânga de dreapta, se vede cine ține cu populația defavorizată, se vede cine ține cu cei care sunt bogați, de asemenea, se vede și cine a făcut promisiuni pe care nu și le țin.

Vreau să vă mai spun doar atâta lucru. A fost în balanță astăzi soarta celor săraci față de averea șefilor unor partide de dreapta, pentru că nu erau toți deputații afectați, ci doar șefii lor. Frica față de șefi, frica față de situația de a le ciuti 1% din averea pe care au strâns-o în această perioadă din România i-a făcut să voteze altfel.

UNPR-ul nu renunță la această bătălie și această taxă de solidaritate, care există în Franța, care va fi impusă și în America, va ajunge să fie impusă și în România, dar acest lucru se va întâmpla după alegerile generale, probabil, când poate că cei bogați vor apela din nou la voturile săracilor să-i aducă la putere.

 
  Proiectul de Hotărâre privind demisia unui vicepreședinte al Camerei Deputaților (PH CD 17/2012). (adoptat)

Doamna Roberta Alma Anastase:

6. Bine. Trecem la următorul Proiect de Hotărâre privind demisia unui vicepreședinte al Camerei Deputaților. Luăm act de demisie și declarăm, de fapt, locul vacant.

Votul este deschis, vă rog să votați.

Voci din sală:

Ce votăm acum?

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

E vorba de demisia domnului Zgonea, ce să votăm?!

210 voturi pentru, două împotrivă și două abțineri.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 13/2012). (adoptat)

La punctul 7, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Votul este deschis, vă rog să votați. E vorba de schimbarea între membrii PNL.

212 voturi pentru, 6 împotrivă și 3 abțineri.

  Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților, ca urmare a cererii de demisie (PH CD 15/2012). (adoptat)

8. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților, ca urmare a cererii de demisie.

Votul este deschis, vă rog să votați.

198 de voturi pentru, 3 împotrivă și 10 abțineri.

Voci din sală:

Nu se votează!

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și proiectul de hotărâre... Secretariatul general mi-a dat să luăm în considerare un vot pentru acest lucru și înțeleg că... Vă mulțumesc.

Domnule Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte, cum să votăm când constatăm o demisie? Dar dacă votam împotrivă? Demisia este un act unilateral de voință.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este vorba de declararea locului vacant, pe de o parte, și de eliberarea din funcție. Este cu totul și cu totul altceva. Demisia este unilaterală.

 
  Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat (PH CD 14/2012). (adoptat)

Trecem la punctul 9 - Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Votul este deschis, vă rog să votați.

210 voturi pentru, un vot împotrivă și 10 abțineri.

  Proiecte de hotărâri: <BR>- Proiectul de Hotărâre pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților (PH CD 18/2012). (adoptat) <BR>- Proiectul de Hotărâre privind numirea în funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților (PH CD 16/2012). (adoptat)

Avem acum două proiecte de hotărâri. Pentru unul vom da un vot secret cu bile, iar pentru celălalt vot secret cu buletine de vot. Este vorba de Proiectul de Hotărâre pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților și al doilea este Proiectul de Hotărâre privind numirea în funcție a unui secretar general adjunct.

Am să rog liderii de grup să propună câte un membru în comisie.

PDL? Domnule Toader, propunere pentru Comisia de numărare?

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Marius Rogin, din partea PDL.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

PSD? Domnule Neacșu, domnule Zgonea?

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Colegul nostru Marian Neacșu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

PNL? Vă rog, domnule deputat Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat George Dumitrică.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

UDMR?

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Domnul Pál Árpád.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

UNPR?

 
   

Doamna Luminița Iordache:

Colegul nostru Emil Bostan.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Minorități?

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Am să încep prin a vă ruga, doamnă președinte, să votăm simultan și cu buletine, și cu bile.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, da, da!

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, atemporalul domn Radan.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt observații la propunerile făcute? Nu.

Introduceți cartelele de vot. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra propunerilor făcute cu privire la componența acestei comisii.

Votul este deschis, vă rog să votați.

 
   

160 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Acum am să supun la vot propunerea făcută de domnul Pambuccian de a se desfășura simultan cele două proceduri de vot, ținând cont de faptul că una este cu bile și cealaltă este cu buletine de vot.

Votul este deschis, vă rog să votați. Și, evident, aceeași comisie.

Cu buletin de vot vom vota propunerea făcută pentru doamna Luncan, pentru secretar general adjunct, iar votul favorabil este acela exprimat prin nebararea numelui doamnei Luncan. În măsura în care barați, este un vot împotrivă.

Iar pentru votul cu bile ne exprimăm asupra propunerii Grupului parlamentar al PSD pentru postul de vicepreședinte, domnul Viorel Hrebenciuc, și aplicăm procedura obișnuită: bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru; bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot împotrivă.

Invit secretarul biroului, domnul Georgian Pop, să dea citire listei. Invit chestorii să se așeze la masă pentru a înmâna buletinele de vot și bilele.

Domnul Motreanu și domnul Bănicioiu? Domnul Bănicioiu și al doilea chestor?

Nu, domnule Motreanu, vă rog, pentru a avea procedura completă, vă rog să luați loc.

 
   

Domnul Georgian Pop:

Adomniței Cristian Mihai - prezent
Albu Gheorghe - absent
Alecu Valeriu - absent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta Alma - prezentă
Andon Sergiu - prezent

Domnii miniștri:

Dan Nica - Guvern
Dușa Mircea - prezent
Chițoiu Daniel - nu mai este
Câmpeanu Mariana - nu mai este
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - absent
Antal István - absent
Antochi Gheorghe - prezent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
Arion Viorel - absent
Atanasiu Teodor - prezent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - absentă
Balan Ioan - absent
Balcan Viorel - absent
Banu Mihai - absent
Barbu Sulfina - absentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - absent
Bădulescu Adrian - absent
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ștefan Vasile - absent
Blaga Iosif Veniamin - absent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeș Dumitru - prezent
Bobeș Marin - absent
Bode Lucian Nicolae - absent
Boghicevici Claudia - absentă
Boiangiu Victor - absent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - prezent
Botiș Ioan-Nelu - absent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - prezent
Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ștefan - prezent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - absent
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezentă
Burlacu Cristian-Ion - absent
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - prezent
Calimente Mihăiță - prezent
Canacheu Costică - absent
Cantaragiu Bogdan - absent
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - absent
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - absent
Chircu Doinița-Mariana - absentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriță Dumitru - prezent
Chisăliță Ioan Narcis - absent
Chițoiu Daniel - absent
Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
Cindrea Ioan - prezent
Ciobanu Gheorghe - absent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - absent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Coroamă Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - absent
Derzsi Ákos - absent
Dobre Ciprian Minodor - prezent
Dobre Cristina Elena - absentă
Dobre Victor Paul - Guvern
Dolineaschi Andrei - prezent
Donțu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
Dugulescu Marius Cristinel - absent
Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuț - absent
Dumitru Georgică - absent
Dumitru Ion - prezent
Dușa Mircea - prezent
Edler András György - absent
Erdei Dolóczki István - absent
Farago Petru - absent
Farkas Anna-Lili - absentă
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - absent
Fuia Stelian - absent
Gabor Gheorghe - absent
Ganț Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - absent
Georgescu Filip - prezent
Gerea Andrei Dominic - absent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - absent
Ghiță Cornel - prezent
Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - absent
Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - absent
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - absent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloșin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - absent
Holdiș Ioan - absent
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
Iacob Strugaru Stelică - absent
Ialomițianu Gheorghe - absent
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - absent
Ionescu George - absent
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminița - prezentă
Iorguș Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolța Nicolae - absent
Kelemen Atilla Béla-László - absent
Kelemen Hunor - absent
Kerekes Károly - absent
Korodi Attila - absent
Kötő Iosif - prezent
Leșe Doru Brașoan - absent
Liga Dănuț - absent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - absent
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleți Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - prezentă
Marian Dan Mihai - absent
Marin Mircea - absent
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - absent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - absent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - absent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Moldovan Emil Radu - absent
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ștefan - prezent
Movilă Petru - absent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Șerban Răzvan - absent
Nassar Rodica - prezentă
Năstase Adrian - prezent
Neacșu Marian - prezent
Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
Neculai Marius - absent
Negoiță Robert Sorin - absent
Negruț Clement - prezent
Nica Dan - Guvern
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurențiu - prezent
Niță Constantin - prezent
Nițu Adrian Henorel - absent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brîndușa - absentă
Oajdea Daniel Vasile - absent
Olar Corneliu - absent
Olosz Gergely - prezent
Oltean Ioan - absent
Oprea Gabriel - prezent
Oprișcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - absent
Pál Árpád - prezent
Palașcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - absent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - absent
Panțîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicușor - absent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - absentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - prezent
Pieptea Cornel - prezent
Pirpiliu Ștefan Daniel - absent
Plăiașu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
Ponta Victor-Viorel - Guvern
Pop Georgian - prezent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - absent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - absent
Popescu Cosmin Mihai - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
Popov Dușan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - absent
Preda Cezar-Florin - absent
Prigoană Vasile-Silviu - absent
Radan Mihai - prezent
Rădulescu Adrian - prezent
Rățoi Neculai - prezent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
Riviș-Tipei Lucian - absent
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - prezent
Roșca Lucreția - prezentă
Rusu Valentin - absent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuță Marian-Florian - absent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - prezent
Scutaru Adrian George - absent
Seremi Ștefan - absent
Seres Dénes - absent
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - absent
Stan Nicolae - prezent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - absent
Stoica Mihaela - absentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuț-Marian - prezent
Stroe Mihai - absent
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpățeanu Mihai - absent
Surupăceanu Mugurel - prezent
Șandru Mihaela Ioana - absentă
Ștefan Viorel - prezent
Știrbeț Cornel - absent
Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - absent
Tabugan Ion - absent
Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
Tărâță Culiță - absent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teodorescu Horia - prezent
Tița-Nicolescu Gabriel - absent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - absent
Trășculescu Alin Silviu - absent
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - absentă
Tușa Adriana Diana - prezentă
Țaga Claudiu - prezent
Țintean Ioan - prezent
Țîmpău Radu Bogdan - prezent
Țurcanu Florin - prezent
Țurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - absentă
Uioreanu Horea-Dorin - prezent
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - absent
Varga Attila - absent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vișan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - absent
Vladu Iulian - absent
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - absent
Vreme Valerian - absent
Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - absent
Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
Zoicaș Gheorghe - absent

Numai un pic.

Dumitrică George Ionuț - prezent
Farago Petru - prezent

 
     

După pauză

 
   

Domnul Georgian Pop:

Proces-verbal pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu bile, potrivit art.23, alineatul ultim din regulament, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreședinte al Camerei Deputaților, Comisia pentru numărarea și validarea voturilor a constatat următoarele:

Numărul total al deputaților 326
Numărul deputaților prezenți 192
Numărul total de voturi exprimate 186
Numărul total de voturi anulate 1
Numărul total de voturi valabil exprimate, din care:
- voturi pentru
- voturi contra
186
173
12

Ca urmare a faptului că din totalul de 326 de deputați 173 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Regulament pentru alegerea domnului deputat Viorel Hrebenciuc în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Proces-verbal privind numirea unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu buletine de vot asupra propunerii Biroului permanent privind numirea doamnei Ileana Maria Luncan în funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților, începând cu data de 22 mai 2012, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

Numărul total al deputaților 326
Numărul deputaților prezenți 192
Numărul total de voturi exprimate 188
Numărul total de voturi anulate 0
Numărul total de voturi valabil exprimate, din care:
- voturi pentru
- voturi contra
188
185
3

Potrivit art.129 alin.(5) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, secretarul general adjunct al Camerei Deputaților se numește cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că din numărul total de 326 de deputați au fost prezenți 192, din care 185 au votat pentru numire, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerută de Regulament, doamna Ileana Maria Luncan este numită în funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi.

Vă doresc o zi excelentă și vă mulțumesc că ați rămas până la finalul lucrărilor.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,20.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 6 aprilie 2020, 21:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro