Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.83 Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: - "Guvernul trebuie să trateze cu seriozitate planificarea resurselor energetice ale României";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Guvernul trebuie să trateze cu seriozitate planificarea resurselor energetice ale României"

Importanța pe care o are sectorul energetic în dezvoltarea durabilă și în restructurarea economiei naționale nu mai trebuie subliniată, este deja un truism, însă transformarea acestui sector într-un pilon de bază al economiei naționale trebuie susținută prin investiții semnificative. Fără investiții în energie, România nu-și va putea dezvolta ramurile economiei, iar dependența de importuri poate deveni împovărătoare.

Pentru a atrage noi investiții în sectorul energetic, România trebuie să asigure existența unei piețe stabile, previzibile și transparente prin strategiile și politicile publice pe termen lung și prin înlăturarea barierelor de care se lovesc astăzi investitorii.

Guvernul trebuie să înțeleagă că sunt necesare reglementări clare și care să permită atragerea investițiilor private autohtone și străine în sectorul energiei. Statul nu mai reprezintă principalul investitor în acest sector, iar factorii responsabili au datoria de a crea un mediu prietenos și predictibil pentru investițiile private.

Impactul negativ al barierelor din sectorul energetic se reflectă prin reducerea gradului de încredere în stabilitatea și predictibilitatea sectorului energetic și reducerea investițiilor, cu efecte directe asupra economiei și mediului de afaceri din România, probleme care mi-au fost reconfirmate recent în urma dezbaterilor cu specialiștii din acest sector. Și vă dau câteva exemple:

  • Instabilitatea cadrului de reglementare în sectorul energetic și în sistemul fiscal. Spre exemplu, taxa pe construcții speciale, introdusă anul trecut de către Guvern, lipsa politicilor publice și nerespectarea celor existente au dus la amânări ale noilor investiții. Regimul actual de impunere a taxelor pleacă de la necesarul de venit la bugetul de stat, nu de la principiile unei impozitări echilibrate și stimulative a industriei, avantajoase atât pentru stat, cât și pentru investitor. Sunt necesare armonizări ale politicilor energetice, fiscale, sociale, dar în același timp și armonizarea acestora cu unele politici specifice diverselor domenii de activitate. Schimbările legislative repetate și neclare descurajează investitorii și pun punct dezvoltării acestei piețe.
  • Lipsa armonizării legilor din domeniul energiei la nivelul UE. Legislația din domeniul energetic trebuie completată, actualizată și armonizată după noile cerințe. Liberalizarea pieței, privatizarea companiilor energetice, integrarea în piața unică europeană impun o nouă viziune, necesară a fi reconstruită corespunzător din temelie.
  • Accesul la terenuri. În România accesul pe un teren pentru realizarea unor activități durează mai bine de un an, mai mult decât atât, lipsa cadastrului și a înscrierii terenurilor în cartea funciară, condițiile dificile pentru exercitarea dreptului de servitute produc întârzieri costisitoare în desfășurarea etapelor de investiții și generează mari costuri administrative și de conformitate.
  • Birocrația crescută. Procedurile lungi, anevoioase și costisitoare de obținere a avizelor, autorizaților, acordurilor, licențelor etc. fac ca investitorii să se orienteze spre țări cu un grad mai scăzut de birocrație.

Toate acestea au dus și duc la rupturi de încredere față de politicile guvernamentale în acest domeniu, care pot dăuna pe termen lung.

Este evident ca prin complexele legături pe care le are sectorul energetic și prin faptul că orice activitate omenească necesită energie, soluțiile nu se găsesc doar la nivelul sectorului energiei în sine și la o abordare restrânsă a politicilor în domeniu, ci la o restructurare a întregului sistem. Sunt necesare armonizări ale politicilor energetice, fiscale, sociale, dar în același timp și armonizarea acestora cu unele politici specifice diverselor domenii de activitate.

Guvernul trebuie să înțeleagă că acest sector este esențial pentru dezvoltarea economico-socială a României și că acest sector trebuie susținut pentru a-și putea îndeplini rolul său deosebit în angrenajul macroeconomic.

Mai mult decât atât, România trebuie să aibă un rol esențial în crearea Uniunii Europene a Energiei, bazate pe cele cinci dimensiuni propuse de Comisia Europeană - securitate energetică, piață internă a energiei, eficiență energetică, protecția mediului, precum și cercetarea, inovarea și competitivitatea în domeniu.

Guvernul are obligația să creeze premisele pentru ca piața energiei să joace un rol important în regiune, pornind de la un mix energetic eficient și o guvernanță corporatistă rentabilă a companiilor de stat.

Aș invita Guvernul să renunțe la declarațiile excesiv de optimiste și să ne spună care este planul, cu toate implicațiile lui.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 16 iulie 2019, 9:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro