Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 decembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.235/30-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 22-12-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 decembrie 2015

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților. În partea a doua a ședinței domnul deputat Florin Iordache a fost asistat de domnii deputați Laurențiu Chirvăsuță și Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaților.

       

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi, 22 decembrie 2015, dedicată declarațiilor politice.

 
      Tinel Gheorghe - o analiză a anului 2015, din punct de vedere politic;

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Tinel Gheorghe, din partea Grupului PNL, care este foarte matinal, ca întotdeauna.

Vă rog, domnule deputat, deputat de Ialomița.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi care astăzi ați umplut până la refuz sala, ultima zi a sesiunii ordinare din anul 2015 și a anului politic 2015,

Bănuiesc că, domnule președinte, n-o să ne faceți o surpriză ca între Crăciun și Anul Nou să ne chemați pentru cine știe ce sesiune extraordinară. Ferească Dumnezeu!

Pregătisem un text pentru astăzi și nu mă hotărâsem la titlu. Mă gândisem să-i dau titlul, dat fiind faptul că suntem și în preajma sărbătorii Crăciunului, ceva de genul: "De-aș mai duce-o pân’ la toamnă!", dar era cu apropo și imediat am realizat că mulți dintre colegii mei mă vor certa, că ce-i cu titlul ăsta. Și atunci mi-a venit în cap altceva: "Ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul!" - dar asta dădea satisfacție celor de afară, tot cer ei anticipate, o clasă politică nouă, am zis: nici asta nu se potrivește. "Mă făcu muica oltean" - ei, asta era cu apropo direct, l-am tot certat pe președintele Camerei Deputaților, am zis, domnule, în ajun de Crăciun să nu-l mai cert.

Atunci m-am hotărât, simplu, la a face o analiză a anului 2015, seacă, așa, din punct de vedere politic, fără să ingerez prea mult cu folclorul popular.

Și am să plec în această analiză de la declarațiile președintelui Camerei Deputaților la început de an, care spunea cam așa: vrem să recredibilizăm Parlamentul României, să readucem onoarea, stima, corectitudinea în aula Parlamentului și încrederea între noi și între noi și cetățeni.

Și suntem la sfârșit de an! Ceea ce spunea președintele Camerei s-a întâmplat: încrederea e la piciorul gâștei, n-am văzut parlament mai contestat ca ăsta al nostru, am reușit să-i supărăm pe toți, prin atitudinea și prin comportamentul nostru. Am avut iarăși o marți neagră, am reușit să ne dăm salarii speciale - unii, la vârf, acolo -, pensii speciale - unii, nu la tot poporul, că așa stă bine unui parlament serios. Și a tot curs, au tot curs pomenile electorale...

Dar cel mai grav mi s-a părut însă că Regulamentul Camerei s-a modificat în sensul dorit de președintele Camerei Deputaților: el nu poate fi schimbat decât la propunerea grupului din care face parte. Ei, și cum grupul din care face parte n-o să-l schimbe niciodată, ca să-l schimbi pe Valeriu Zgonea sau pe președintele Camerei trebuie să modifici regulamentul. E o doză de totalitarism, rămasă de pe vremuri, de până în 1989, care s-a transmis, iată, și la vârful conducerii socialiste de după 1989.

Călin Popescu-Tăriceanu parcă nu-și găsește locul, e când cu stânga, când cu dreapta, când la putere, când în opoziție, e în opoziție cu partidul, e la putere în nume personal și ca persoană. E interesant așa, să fii președintele Senatului, al doilea om în stat și să trâmbițezi pe toate posturile că tu ești în opoziție. Adică nu tu, partidul.

Prim-ministrul, ce să mai spun. Extrem de interesant pentru Victor Ponta anul acesta! E ca și cum în cărțile de istorie am citi peste ani cum nu trebuie făcută politica. Să ai la început de an președinția partidului și președinția Guvernului, și la sfârșit de an să nu mai fi nimic, este o doză de masochism în politică, bănuiesc. Altfel, nu pot să înțeleg... Sau o lipsă totală de maturitate.

Cert e că Partidul Social Democrat are o conducere acum "excepțională": unul condamnat în primă fază, Liviu Dragnea, care așteaptă cu înfrigurare verdictul instanței, iar al doilea, secretarul general... Că de obicei așa se întâmplă, secretarul general e cel care sapă la temelia președintelui. Dar ca să nu mai sape la temelia președintelui, secretarul general al partidului a fost ales tot unul care are probleme, așa că el trebuie să stea liniștit, pe craca lui.

Și cu această conducere "excepțională", PSD-ul se pregătește să intre în era sau în epoca Valeriu Zgonea. Să te ții, muică, ce vremuri vor fi de la anul, de pe timpul ăsta, încolo!

Ce a făcut Partidul Național Liberal? Partidul Național Liberal, pe tăcute, așa, l-a dat jos pe Victor Ponta, își definitivează...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog... limitați-vă!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

...lucrurile începute în 2014...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Ați depășit timpul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Termin imediat, că e ultima pe anul acesta și bănuiesc că nu aveți foarte mulți "competitori" în sală...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Bun. Dar să respectăm, totuși...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Până la ora 10,00, după părerea mea, tot să audiați declarații politice.

Și cred că Partidul Național Liberal e în grafic, e în grafic pentru 2016, pentru locale și pentru parlamentare și îmi permit un pronostic, la anul, pe timpul acesta, Partidul Național Liberal va avea guvern.

Nu pot să închei fără să vă urez la mulți ani, dumneavoastră, domnule președinte, stimați colegi, un an mai bun decât 2015, plin de bucurii și de împliniri politice și personale!

Mulțumesc.

La mulți ani!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Și Mama Omida se mai înșală când prevede!

 
Video in format Flash/IOS   Márton Árpád-Francisc - declarație politică privitoare la: statul de drept înseamnă un parlament puternic, ale cărui legi nu pot fi modificate peste noapte cu ordonanțe de urgență;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Márton Árpád, reprezentantul Grupului UDMR.

Se pregătește domnul Mircea Lubanovici, Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În data de 15 decembrie, ca de obicei, când nu plouă, m-am dus pe jos la Camera Deputaților. La ieșirea din Parcul Izvor, m-am întâlnit cu un grup de oameni care se pregăteau să protesteze, unii dintre ei erau îmbrăcați ciobănește.

Nu am prea înțeles de ce sunt nemulțumiți, căci urma să dezbatem bugetul de stat. Am trecut printre ei, erau liniștiți. Ajuns la Cameră, am aflat că urmau să protesteze, cică, împotriva unei prevederi legale, în vigoare din 1976, privind numărul câinilor pe care îi pot avea pe lângă animale, și a altei prevederi care a intrat în vigoare în vara care tocmai a trecut și care prevedea că, între 6 decembrie și 24 aprilie, pășunatul este interzis.

Repet, ne aflam în data de 15 decembrie și dezbăteam bugetul de stat, care nu avea nicio prevedere legală în legătură cu activitatea lor.

Cine i-o fi rugat să vină pe la Parlament? Am văzut la televizor că aveau niște probleme cu sumele pe care trebuiau să le primească de la Guvern, deci ar fi trebuit să militeze pentru acele sume poate acolo. Dar ei au venit aici. Au devenit la un moment dat chiar violenți, s-au dus pe la Senat, au încercat să forțeze intrarea în clădire.

Guvernul, repede, deși domnul președinte Klaus Iohannis a dezavuat astfel de practici, a suspendat aplicarea celor două articole.

M-am întors în teritoriu crezând că lucrurile s-au liniștit și am aflat că, din contră, sunt nemulțumiți proprietarii de terenuri, pentru că unii dintre ei au chiar animale în grija acestor ciobani, dar unii dintre ciobani au prostul obicei de a le reda animalele, la începutul iernii, să le îngrijească ei, să le dea de mâncare ei, iar cu animalele cu care rămân ei fac un pășunat, fără să întrebe proprietarii de terenuri, pe terenul altora, adică distrugând semănăturile de toamnă, terenurile pregătite pentru a fi însămânțate... Și se pare că și acest Guvern s-a grăbit, poate ca și altele, cu o astfel de ordonanță de urgență, pentru că a făcut un bine câtorva zeci de mii de oameni și a nemulțumit câteva milioane de proprietari ale căror drepturi, din păcate, sunt nesocotite de unii dintre ciobani.

Eu cred că statul de drept înseamnă, așa cum domnul președinte Klaus Iohannis a spus-o, un parlament puternic, ale cărui legi nu pot fi modificate peste noapte cu ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Mircea Lubanovici - declarație politică cu referire la abuzurile autorităților pentru protecția copilului din Norvegia;

Îl invit pe domnul Mircea Lubanovici.

Se pregătește domnul deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin declarația de astăzi doresc să vă readuc în atenție situația dramatică cu care se confruntă familia cetățeanului român Marius Bodnariu, stabilit în Regatul Norvegiei, căreia din luna noiembrie i-au fost luați 5 copii, în mod abuziv, de către autoritățile norvegiene, familia fiind acuzată de creștinism radical și îndoctrinarea copiilor.

În calitatea mea de parlamentar al României, reprezentant al românilor din diaspora și de președinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor țării, dar și în calitatea mea de creștin practicant, nu pot să nu condamn comportamentul abuziv al Serviciilor Sociale din Norvegia și să nu constat că abuzul comis de autoritățile norvegiene la adresa minorilor din familia Bodnariu, care intonau un cântec religios în pauza cursurilor de la școală, constituie o încălcare a exercițiului dreptului la libertate de conștiință și libertate religioasă - drepturi fundamentale stipulate în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, precum și în Convenția ONU privitoare la drepturile copilului.

Abuzurile autorităților pentru protecția copilului din Norvegia - "Barnevernet" și ale sistemului judiciar din Norvegia au reușit să afecteze un număr mare de cetățeni de diverse naționalități, cărora le-au fost luați copiii în mod abuziv, sub pretextul respectării interesului superior al copilului. Acțiunile oficialităților norvegiene pentru protecția copilului, ale poliției norvegiene, precum și deciziile instanțelor norvegiene în astfel de cazuri au ajuns să încalce atât Constituția norvegiană, legile interne ale Norvegiei, dar mai ales obligațiile Norvegiei din tratatele europene și internaționale la care această țară este parte.

Aceste violări ale drepturilor omului, ridicate la rang de politică de stat, atât prin sentințele nedrepte date de Curtea Supremă a Norvegiei, cât și prin promovarea de către Ministerul Familiei, Copiilor și Afacerilor Sociale a unei legi care, sub masca propunerii unui standard nou de evaluare a grijii față de copii, restrânge de facto și de jure dreptul părinților naturali asupra educației propriilor copii, au condus, după cum arată chiar statistici din Norvegia, la separarea și darea spre adopție sau internarea în centre de plasament a peste 200.000 de copii în ultimii ani.

În plus, în conformitate cu legislația locală din Norvegia, copiii sunt luați de autorități de la părinții lor fără niciun fel de documente legale ale vreunei instanțe judecătorești, așa cum se întâmplă în toate țările democratice, ci doar în baza hotărârii unei comisii administrative pentru chestiuni familiale, asimilată în Norvegia instanțelor, care dispune dacă copiii luați vor fi dați forțat spre adopție, dacă părinții biologici îi vor mai vedea vreodată sau nu și cât de des au aceștia dreptul să-i viziteze.

Stimați colegi,

Consider că este de datoria noastră, ca reprezentanți ai instituțiilor statului român, să apărăm interesele cetățenilor noștri oriunde s-ar afla ei și ca împreună să facem tot ce ne stă în putință pentru ca această instituție - "Barnevernet" - așa-zisă de protecție a copilului, să returneze copiii luați fără drept familiei Bodnariu, cât mai repede, pentru a repune în drepturi familia și a reduce pe cât posibil traumele emoționale ale copiilor. Cred cu toată convingerea că este datoria noastră, mai presus de orice, să apărăm familia, care este celula de bază în dezvoltarea societății omenești și este prima instituție constituită de Dumnezeu pe pământ.

Doamnelor și domnilor deputați,

În încheiere, doresc să salut implicarea și inițiativa membrilor grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal din Camera Deputaților și Senat, de a înainta Președintelui României o Scrisoare de susținere pentru familia Bodnariu și de a cere ca statul să acționeze la CEDO, și de a solicita, prin mijloacele controlului parlamentar, prim-ministrului României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii prezentarea măsurilor întreprinse în vederea reunificării familiei Bodnariu.

De asemenea, solicit implicarea fermă a prim-ministrului Dacian Cioloș și a Ministerului Afacerilor Externe nu doar la nivel de monitorizare a cazului, ținând cont de situația actuală, care, în ciuda demersurilor care s-au făcut, este extrem de îngrijorătoare, părinții fiind anunțați că autoritățile norvegiene vor începe procedurile de adopție pentru cei 5 copii, plasați deja de autorități...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Lubanovici:

... măsură care, dacă va fi pusă în aplicare, va face ca procesul de reîntregire a familiei să devină aproape imposibil, ținând cont de precedentele cazuri din Norvegia, când, după ce au fost separați de familiile lor, copiii dați spre adopții altor familii norvegiene nu au mai avut posibilitatea de a mai comunica vreodată cu familiile... părinții lor biologici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Lubanovici:

Cu gândul la familia Bodnariu, vă urez tuturor Merry Christmas and Happy New Year!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - bilanț al activității parlamentare, la sfârșit de an;

Vă reamintesc, aveți 3 minute. Domnul Virgil Guran. Se pregătește domnul deputat Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

A mai trecut un an de activitate și, ca de obicei, după o anumită perioadă, îți faci un anumit bilanț al activității.

Ne putem uita atât pe site-ul Camerei, cât și în celelalte statistici, pe lângă niște date seci, atâtea luări de cuvânt, atâtea declarații politice, atâtea inițiative legislative, stai să te gândești la eficiența activității noastre. Și, de multe ori, ca parlamentar, ești dezamăgit, văzând că, de multe ori, această muncă nu a fost apreciată așa cum trebuie, nu a fost catalogată la justa valoare și, de fapt, de multe ori, cei care ar trebui să aprecieze asta au persiflat sau chiar au neglijat a înțelege ce ai vrut să faci, ce trebuia să iasă.

Este foarte adevărat că ne uităm în statistici, sunt foarte multe inițiative legislative, dar, din păcate, de multe ori vedem că aceste inițiative vizează ba ziua bărbatului, ba ziua soacrei, a nepotului, a cățelului, a porcului, nu știu, tot felul de zile de genul acesta și, de fapt, foarte puține legi vizează o dezvoltare economică, o bază de la care să plecăm pentru a ajunge la un nivel de trai occidental.

De fiecare dată, în discursuri, în intenții vedem bunăstarea poporului, vedem bunăstarea națiunii, o economie solidă, acționând pe diverse direcții și așa mai departe, vorbe pe care, sincer să fiu, din păcate, din cauza vârstei, le-am auzit și înainte de 1989, numai că era o singură diferență, se mai completa cu "în lumina documentelor de partid și a tezelor tovarășului Nicolae Ceaușescu". Dar, de fapt, când tragem linie vedem că lucrurile acestea nu se realizează.

Personal am avut câteva inițiative, zic eu, bune, dar au venit miniștrii din guvernele trecute, rețineți, din guvernele trecute, așa, și au început să spună că nu e bine, că nu se poate, au trimis secretari de stat, după aceea, directori, am stat de vorbă, de fiecare dată era același text: nu se poate!

Mă întreb: noul Guvern, acum, în februarie, când vom începe, poate să înțeleagă aceste inițiative ale unor oameni care de multe ori muncesc zile, săptămâni și luni pentru a prezenta o idee bună pentru dezvoltarea acestei țări? Mă întreb: acest Guvern va înțelege, va promova prin acel aviz...? Când văd aviz pozitiv, negativ de la Guvern, mai ales când nu presupune fonduri, mă întreb ce rost mai avem noi, dacă tot ce spune un guvern este important, iar ceea ce spune un parlament nu?

În speranța că lucrurile se vor îndrepta și că ne vom apleca spre legi pragmatice și folositoare dezvoltării acestei țări, cred că așteptăm noua sesiune, așteptăm lucruri mai bune.

Vă doresc la mulți ani, sănătate, toate cele bune!

Să dea Dumnezeu să avem un an mai bun în care să luăm hotărâri înțelepte!

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Virgil Guran.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Radu Zlati - declarație politică: Un proiect de țară ratat: educația națională;

Domnul Radu Zlati.

Se pregătește domnul deputat Costel Alexe.

Vă reamintesc, aveți câte 3 minute. Sunt mulți vorbitori, vă rog să ne încadrăm în timp.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Îmi voi refuza tentația de a glosa pe marginea a ceea ce și-ar fi dorit cei pe ale căror oseminte s-a clădit România democratică de azi, cei care au fost sacrificați pe altarul libertății, în acel însângerat Decembrie 1989 pe care îl comemorăm în aceste zile. Dar nu mă pot împiedica să mă gândesc la faptul că, la modul cel mai general, aceștia și-au dorit mai multă libertate, mai multă prosperitate, precum și o viață mai bună pentru ei și pentru cei dragi lor. Or, nici libertatea, acea libertate provenită și inspirată din cunoașterea de sine și a lumii, nici prosperitatea obținută prin efortul personal, nici dezvoltarea durabilă nu pot fi obținute, păstrate și transmise posterității, fără educație.

După intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, țara noastră nu a mai avut parte de un proiect național, de un țel capabil de a concentra energii, voințe și acțiuni care să întrunească, fie și doar la modul relativ, consensul clasei politice și al societății civile.

Un astfel de proiect, un astfel de scop nobil ar fi putut fi educația națională, dar nu orice fel de educație, ci una care să poată aduce România în elita europeană și mondială, acolo unde credem cu toții că inteligența nativă a poporului român ar putea să ne plaseze, dacă, desigur, ar fi slujită cu decență, onestitate și profesionalism de către diriguitorii destinelor învățământului românesc.

Dar, deși toți decidenții politici admit faptul că cea mai bună investiție pe termen lung este aceea în educație, deși toți oamenii politici marcanți au admis că statul român trebuie să depună eforturi mai susținute pentru dezvoltarea învățământului, deși avem un președinte care a onorat profesia de cadru didactic, deși avem un Guvern format din personalități care au în spate nu o carieră politică, ci una bazată pe cunoaștere și expertiză, ei bine, în ciuda tuturor acestor premise favorabile, România a pierdut încă un an și și-a refuzat tentativa, până și tentativa de a tenta, de a ieși din topul negativ al învățământului european. Cu un buget păstrat la dimensiuni meschine, nimic nu se va putea clădi durabil. Sistemul de învățământ va funcționa, de bine, de rău, mai mult prin inerție și prin sacrificiile umile ale personalului didactic. Dar, la un sfert de secol de la Revoluția din Decembrie și la aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are un proiect de țară și aproape că nu mai are educație națională. Sau, mai bine zis, comparativ cu statele europene, acum stăm mult mai prost decât în urmă cu 100 de ani.

Am putea plânge, stimați colegi, dacă nu ne-ar fi rușine. Iar de această rușine, toate apele Vavilonului nu ne pot spăla.

Radu Zlati, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Costel Alexe - declarație politică intitulată 22 decembrie 1989 - 26 de ani fără răspuns;

Domnul deputat Costel Alexe. Se pregătește domnul deputat Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Costel Alexe:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se cheamă "22 decembrie 1989 - 26 de ani fără răspuns".

Doamnelor și domnilor,

Astăzi comemorăm oficial 26 de ani de la victoria Revoluției Române, mai exact alungarea cuplului de dictatori Elena și Nicolae Ceaușescu. Dintre toate zilele Revoluției, începută la Timișoara și încheiată la București, ziua de 22 decembrie rămâne cea mai marcantă, pentru că ea aduce simbolul Revoluției, și anume libertatea. Pe 22 decembrie 1989, românii au putut să vadă, după aproape jumătate de secol, ce înseamnă libertatea.

Prețul plătit a fost enorm: peste 1.000 de morți și peste 3.500 de răniți, majoritatea tineri, cei mai mulți dintre aceștia, în zilele care au urmat lui 22 decembrie 1989.

De aici, întrebarea firească: cine a produs aceste crime? Cine a ucis cu sânge rece pe acei tineri nevinovați, care au luptat cu mâinile goale? Multe dintre răspunsuri sunt doar intuite. Cei care au luat puterea în acele zile sunt și cei care au avut controlul asupra mașinăriei de forță a armatei, a serviciilor speciale și, deci, a violenței împotriva propriei populații.

După 26 de ani, dosarul revoluției a fost închis, iar peste 40 de plângeri sunt depuse pentru a putea fi redeschis.

Crimele de la revoluție, ca orice astfel de masacru, beneficiază de imprescriptibilitate și, de aceea, din perspectiva dreptului penal, acei vinovați nu se vor putea ascunde la nesfârșit și nu vor putea scăpa.

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 a fost redeschis, și un fost președinte, un fost prim-ministru și alți demnitari au fost puși sub acuzare. Este un semn ca brațul justiției poate acționa și după un sfert de secol.

Este vital ca o anchetă temeinică să facă lumină, deoarece, dacă acest lucru se va întâmpla, sunt convins că magistrații vor avea curajul și determinarea necesare și ca alte urgențe ale "procesului condamnării comunismului" să aibă loc: anchete privind abuzurile și crimele Securității, tragerea la răspundere a foștilor demnitari comuniști care au produs abuzuri, investigarea unor evenimente mai puțin cunoscute, dar la fel de importante, precum revolta studenților de la Iași din 1987.

Semnalul dosarului Revoluției din 1989 ar crea indiciile necesare pentru a judeca foarte corect și consecințele politice ale tranziției. Este evident că istoria și dreptatea nu mai pot fi recuperate, dar este foarte posibil ca românii să vadă exact cum arată tabloul preluării puterii, cum ulterior puterea s-a transferat la alți actori și cum mulți au fost păcăliți că eșaloanele 2 și 3 din Partidul Comunist sau Securitate pot readuce România pe drumul democrației și al prosperității.

Dragi colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ca membri ai Parlamentului, cred că trebuie să facem din problematica procesului comunismului o urgență, nu numai din perspectivă legislativă, dar și din datoria de a răspunde, nu doar la fiecare comemorare a lui 1989, la întrebările la care justiția nu a putut răspunde.

Dacă ne uităm în jurul nostru, suntem într-o situație deplorabilă. Poate doar Bulgaria și republica Moldova ne sunt parteneri, însă Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Statele Baltice, cu toții au știut să prioritizeze prin instituții legi bune și curajoase, fonduri alocate și, nu în ultimul rând, persoane oneste, condamnarea reală a comunismului.

Mesajul nostru până acum a fost mereu neclar și nesincer, pentru că societatea a văzut că niciodată nu a fost vreme de așa ceva. Iar atunci când a existat o anumită preocupare, ea a fost distorsionată și utilizată politic.

Sper ca, odată cu anul electoral 2016, având deasupra partidelor un președinte care nu a fost membru al partidului comunist, să reușim să facem, într-un târziu, ordine, cum se spune, și în acest capitol atât de problematic: justiția să aducă vinovații în sala de judecată, să dăm statului și societății legi și instituții bune de care copiii noștri să fie mândri atunci când vor vorbi despre trecut.

Să nu uităm că uneori ce vine după comunism este mai grav și mai periculos decât comunismul însuși!

Costel Alexe, deputat de Iași.

 
Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - o perspectivă în timp asupra celor 26 de ani de la prăbușirea regimului comunist din România și un apel la neuitarea celor căzuți pentru libertate;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Daniel Gheorghe. Se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi vorbi despre cei 26 de ani care se împlinesc de la prăbușirea regimului comunist în România și de la începutul unui lung proces, un proces traumatizant de democrație, de tranziție la democrație și la societatea liberă, un proces pe care noi nu știm când îl vom încheia. Din păcate, ne gândeam cândva că acest proces de tranziție dintre societatea comunistă și lumea liberă, lumea capitalistă - cum o denumeam noi atunci, în anii ’90 - va fi unul mult mai scurt și unul mult mai sigur. Din păcate, istoria a dovedit că aceste schimbări majore au și cer o mult mai lungă perioadă.

Acum 26 de ani s-a ieșit în stradă și s-a murit pentru libertate. Principalul lucru pe care oamenii de atunci, care au ieșit în stradă, care au scandat împotriva lui Nicolae Ceaușescu și a regimului său și pe care l-au cerut toți acești oameni - mulți dintre ei deveniți martiri, precum s-a întâmplat cu 1.104 români care au murit și s-au jertfit ca noi să fim astăzi liberi - principalul lucru pe care l-au cerut a fost mai multă libertate, mai multă demnitate și înlăturarea unui regim totalitarist, absolut abuziv și total depășit de istorie.

Din păcate, după 26 de ani, sacrificiul acestor oameni, dintre care unii extrem de tineri, chiar și copii au murit atunci la revoluție, riscă să fie uitat. Riscă să fie uitat, deoarece pe jertfa eroilor și a martirilor de la revoluție s-a clădit o societate care mi-e teamă că, de multe ori, are foarte puține în comun cu aspirațiile sincere și curate ale celor care au ieșit în stradă atunci, în decembrie 1989; o societate unde clientelismul, arivismul și oportunismul și-au creat drum liber și au devenit norme de ascensiune socială și norme de ierarhie publică; o societate în care uităm tot mai des valorile fondatoare și o societate în care uităm să ne oglindim în lucrurile care reprezintă cu adevărat rădăcinile noastre și lucrurile care ne definesc pe noi, ca persoane și ca națiune.

Din păcate, cei care au murit acum 26 de ani în conștiința publică de astăzi riscă să fie uitați, la fel cum riscă să fie uitată și tragedia a ceea ce înseamnă totalitarismul, a ceea ce înseamnă regimul represiv și regimul care îngenunchează omul ca persoană și distruge libertatea individuală.

La 26 de ani de la revoluție, astăzi, pe 22 decembrie 2015, ca o paralelă cu 22 decembrie 1989, vedem tot mai mulți români care încearcă să-și regândească schema de valori morale și sociale într-o perspectivă etatistă, dintr-o perspectivă opresivă și dintr-o perspectivă în care instituțiile de forță și instituțiile care au reprezentat principala pârghie a represiunii din decembrie 1989 se încearcă a fi redefinite și revalorizate.

Am uitat tragedia celor 45 de ani de comunism și încercăm acum, sub anumite aspecte care par a fi atrăgătoare, comerciale și sclipitoare, să reedităm toate acele nonvalori care ne-au fost propagate 45 de ani și ne-au fost impuse cu forța de un regim criminal.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

În final, aș dori să mă adresez tuturor celor care suntem aici, să nu-i uităm niciodată pe martirii și pe eroii revoluției, să nu-i uităm pe cei care, în decembrie 1989, au dat o probă de curaj, de eroism și de spirit de sacrificiu în numele națiunii române.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei care au murit eroic în decembrie 1989 și Dumnezeu să ne ierte pe noi, toți ceilalți care am rămas în urma lor și care nu am dovedit decât lașitate, obediență și teama de a aduce la îndeplinire niște idealuri nobile ale unei revoluții curate și revoluții întemeiate pe dorința de libertate a oamenilor.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai - marcarea sacrificiului pentru viitorul României al martirilor Revoluției din 1989;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Aurelian Mihai și se pregătește domnul deputat Cristian Roman.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, stimați colegi!

Da, au trecut 26 de ani de la Revoluție. Refuz să-mi iau astăzi o cravată, pentru că atunci oamenii au ieșit cu piepturile goale în fața tancurilor, au înfruntat destinul și istoria și, mai mult decât atât, mulți au renunțat la lucrul cel mai de preț - viața, pentru ca noi astăzi să vorbim liber în Parlamentul României. Nu există nicio posibilitate să ne scuzăm, ca oameni politici, pentru faptul că astăzi, la 26 de ani de la acele momente, încă România este o țară săracă, încă România șchiopătează la ceea ce înseamnă nivel de trai și la ceea ce înseamnă dezvoltare.

Privind în urmă la cei 25 de ani înainte de Revoluție și la cei 26 de ani după Revoluție, trebuie să ne convingem că inclusiv acest sistem pe care-l blamăm - și pe bună dreptate îl blamăm - a fost cu mult, cu mult mai eficient din punctul de vedere al industrializării și al dezvoltării, pentru că dacă astăzi vorbim despre o Românie care este săracă - a cărei populație, poate peste 20%, se află în afara țării și vorbesc de populația activă a unei țări sărăcite, în care există companii străine care au capitalizare bursieră mult peste ceea ce înseamnă produsul intern brut al României - nu este decât vina celor care au venit să facă politică și nu au făcut politică. Politica se face cu mult curaj, iar atunci când un om vrea să aducă rezultate și vrea să facă lucruri bune, nimic nu-l poate împiedica. Ce-i lipsește unui om politic pentru a face bine semenilor săi și celor care l-au trimis în Parlament și care au crezut în el? Curajul și dărnicia de a merge pe linia pe care oamenii i-au trasat-o.

Această țară merită mai mult, acest popor merită mai mult, istoria ne aparține, iar viitorul nu trebuie să-l scăpăm din mână. România va avea un viitor, fie că vor unii sau alții să ajungem mult mai săraci decât suntem. Rețineți, România are viitor!

Dumnezeu să-i odihnească pe acei martiri din decembrie 1989. Și încă ceva: s-au chinuit oamenii ani buni după Revoluție cu acel punct 8 de la Timișoara și cu desecretizarea acelor dosare care încă și astăzi, ca fenomen, pot să spun, trenează. Sunt încă multe lucruri de făcut, ne așteaptă un an greu, un an în care sper să avem mai mult curaj, iar Parlamentul să fie Parlament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Cristian-Constantin Roman - declarație politică intitulată Adevăratul slogan al guvernării PSD - «după noi, potopul»;

Îl invit pe domnul deputat Cristian Roman. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Udriște.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am intitulat declarația mea politică "Adevăratul slogan al guvernării PSD - «după noi, potopul»".

Abia acum când PSD nu mai deține controlul guvernării, când nu mai controlează accesul la informațiile financiare ale țării și nu mai ascunde adevărurile dureroase, acum când aparatul de propagandă începe să dea rateuri, încep să se vadă adevăratele rezultate privind modul în care PSD a guvernat această țară vreme de aproape patru ani: minciună, propagandă, laudă de sine și niciun fel de proiect util demarat și dus până la capăt de fosta guvernare. Mai mult, prin exces de promisiuni și măsuri populiste, s-a atentat chiar și la fărâma de stabilitate a economiei, de care cu toții ne aducem aminte cât de greu a fost câștigată.

Șantiere închise, proiecte blocate, autostrăzi fărâmate, combinate închise, licitații trucate și alte "mari realizări" poartă marca înregistrată a PSD. Cu toții au luptat umăr la umăr pentru a împiedica dezvoltarea acestei țări, pentru a împiedica creșterea numărului de angajați din economie și reducerea numărului de șomeri și s-au opus creșterilor salariilor bazate pe o creștere a productivității venite dintr-o economie mai sănătoasă, mai productivă, care poate să plătească salarii mai bune.

Stimați colegi.

Standardul de viață al unui popor nu poate crește din pix. Pentru aceste motive, PSD și Victor Ponta și-au pregătit cu mare atenție ieșirea de la guvernare și pentru acest motiv au promis vrute și nevrute și chiar au legiferat măsuri pentru care știau foarte bine că nu au soluții bugetare.

Sub PSD și Victor Ponta sărăcia a explodat. Nu o spun doar eu sau statistica oficială oferită de Institutul Național de Statistică. Este suficient să mergi prin comunele și satele României și constați imediat că, în loc să progreseze, România și românii sunt mai săraci și mai slab dezvoltați.

Sub guvernarea triumfalistă socialistă, peste 3.000 de școli nu au autorizații de funcționare, zeci de spitale sunt focare de infecție pentru pacienți, benzina este în continuare printre cele mai scumpe din Uniunea Europeană, drumurile naționale și cioturile de autostradă arată ca după bombardamente, iar în mediul de afaceri numărul întreprinderilor scade de la o zi la alta.

Victor Ponta și PSD au considerat vreme de patru ani că propaganda mincinoasă ține de foame și că oamenii nu știu că este ușor să promiți, însă este extrem de greu să faci.

PSD a promis o lege unitară a salarizării în domeniul public, dar a realizat o creștere a inechităților. PSD a promis mii de kilometri de autostradă, dar astăzi buldozerele dărâmă în loc să construiască. PSD și Victor Ponta au promis și cel mai cinstit și cel mai competent Guvern, însă ce fel de miniștri au guvernat România, am constatat cu toții.

Mă mir că Victor Ponta nu l-a plagiat și pe Dan Diaconescu și nu a promis câte 20.000 de euro, poate chiar și mai mult, pentru fiecare român. Ar fi fost în stare, știind că nu el trebuie să onoreze angajamentele și promisiunile.

PSD a guvernat tot timpul după principiul "după noi, potopul", iar situația în care se află acum România demască modul profund incompetent de care a dat dovadă în ultimii patru ani.

Deputat PNL de Botoșani, Cristian Roman.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS   Gheorghe Udriște - declarație politică cu titlul Bulina roșie și acordul ISU - isterie sau prostie?;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Udriște. Se pregătește doamna deputat Florica Cherecheș.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Udriște:

Domnule președinte,

Stimați colegi parlamentari,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Bulina roșie și acordul ISU - isterie sau prostie?"

În box se întâmplă deseori ca unul dintre combatanți, atunci când este copleșit și nu dă semne că își revine, să se dezmeticească în ultimul moment "din pumni".

Cam așa se întâmplă și în zilele noastre. A trebuit să se producă tragedie, să moară oameni ca să ne trezim în sfârșit la realitate și să revenim cu picioarele pe pământ.

Conviețuim cu "bulina roșie" de peste 15 ani. Ne însoțește zi de zi, fie că ne relaxăm pe vreunul dintre marile bulevarde ale Capitalei, fie că avem chiar vreo treabă, fie că mergem la medic sau la cinema, "bulina roșie" ne însoțește și ne urmărește încă de la sfârșitul anilor '90.

Recent i-a trezit din nesimțire și pe cei care ar fi trebuit să știe de când a fost inventată și aplicată "bulina roșie" pe zeci de clădiri, cel puțin în București, care este rolul acesteia, asta în condițiile în care n-a căzut de pe fațada clădirii sau n-a fost îndepărtată cu bună știință.

Și iată că brusc a intervenit "potera" controlorilor și inspectorilor, au închis imobile, la unele doar parterul unde funcționau instituții, lăsând liber accesul locatarilor de la etajele superioare, au închis localuri de alimentație publică, falimentează zeci de mici afaceri și lasă pe drumuri alte zeci de oameni.

Nu știu și nici nu găsesc pe cineva care să-mi explice dacă astfel trebuie să funcționeze lucrurile, dacă aceste decizii sunt bune sau rele, când ne vom opri și ce rămâne de făcut pe mai departe?! Nu pot să nu mă întreb ce au făcut acești responsabili cu viața noastră timp de peste 15 ani?

Și nu s-au dezmeticit bine aceștia din urmă, că și-au revenit "din pumni", asemenea combatanților din meciurile de box, și reorganizații și parareorganizații de la pompieri, actualmente Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Este o reală nebunie ce se întâmplă acolo. În timp ce celor cu "bulină roșie" li se dau somații și își trag obloanele, cei de la ISU sunt complet depășiți de situație.

După acțiunea de închidere a numeroase instituții sau localuri, cu bulină roșie sau fără aviz ISU, acum blocajul s-a extins și la noile dezvoltări imobiliare, deoarece nu primesc autorizații de la pompieri sau de la alte instituții. Autoritățile refuză să mai semneze documente. Ultima descoperire, care te lasă pur și simplu perplex, este aceea că metroul din București nu are autorizație ISU.

Frați români, treziți-vă! Facem apel la rațiune. România are nevoie de minți limpezi, de administrații funcționale, cu funcționari mulțumiți de salarii și care își fac treaba după model occidental.

Fac, așadar, apel la autoritățile române să se deștepte, dacă n-au făcut-o încă. Eventual le sugerez să-și dea și cu puțină apă pe față dacă este nevoie, să se uite în oglindă și să purceadă la treabă, cu capul, și nu cu dosul.

Vă mulțumesc.

Deputat Gheorghe Udriște, București.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Florica Cherecheș - declarație politică intitulată În România, Norvegia și peste tot în lume Crăciunul se sărbătorește în familie;

O invit, în continuare, pe doamna deputat Florica Cherecheș.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "În România, Norvegia și peste tot în lume Crăciunul se sărbătorește în familie".

De mai bine de o lună, Marius și Ruth Botnariu trăiesc drama separării de cei 5 copii minori ai lor, cel mai mic fiind un sugar, în vârstă de numai 3 luni.

Instituția norvegiană de protecție a copilului, Barnevernet, și agenți ai Poliției norvegiene au dispus această măsură extremă, părinții fiind reținuți și interogați de poliție timp de mai multe ore, iar apoi eliberați, în condițiile în care s-a considerat că nu sunt persoane violente sau periculoase.

Acțiunea a fost generată de o sesizare exprimată de directoarea școlii unora dintre copiii familiei Bodnariu, care ar fi calificat părinții că, adoptând un stil de viață creștină radical, având drept consecință îndoctrinarea copiilor, s-a semnalat, cu titlu de exemplu, faptul că una dintre fetițe ar fi cântat la școală un cântec creștin. Oare cum au putut determina gradul de îndoctrinare a bebelușului de numai 3 luni, și el separat, în mod brutal, de părinții lui? Instituția norvegiană menționată ar fi concluzionat și asupra unei conduite abuzive a părinților asupra copiilor.

Din toate datele disponibile, dar și din cazurile precedente înregistrate în ultimii ani, în special în cazul familiilor de străini stabilite în Norvegia, consider că este vorba de o interpretare abuzivă a principiului, interesul superior al copilului. Este de neînțeles graba cu care autoritățile norvegiene au declanșat procedura adopției internaționale pentru acești copii, confiscându-i pur și simplu, știindu-se că aceștia au rude apropiate care i-ar fi putut găzdui până în momentul în care cazul va fi fost lămurit.

Nu vreau să dau crezare zvonurilor că ar fi vorba, în fapt, de o răpire, dar, ca mamă a patru copii, voi susține întotdeauna că locul în care copilul se dezvoltă armonios este în familie și că doar un motiv foarte serios ar trebui să determine o astfel de măsură radicală.

Din păcate, soților Bodnariu nu li s-au comunicat faptele pentru care le-au fost luați copiii și motivele pentru care frații au fost separați, duși în trei orașe diferite, și nici de ce nu pot să-și viziteze copiii, decât cu mari restricții, sau chiar deloc, în cazul lui Marius, asta, în condițiile în care dreptul la respectarea vieții private și de familie, art. 8, libertatea de conștiință și de religie, art. 9 și interzicerea discriminării, art. 14, sunt garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instrument care a fost ratificat și de Norvegia.

O mulțime de cetățeni s-au solidarizat cu familia Bodnariu, cerând într-o formă sau alta, stoparea abuzului autorităților norvegiene și reunificarea familiei. Sute de cetățeni au protestat în stradă zilele trecute la București, alții au trimis scrisori la Ambasada Norvegiei, au inițiat o petiție online sau au întreprins alte demersuri. Nu putem sta nici noi indiferenți la drama acestei familii și trebuie să luăm atitudine, să condamnăm astfel de practici și să facem tot posibilul ca ele să nu se mai repete.

Alături de un grup de parlamentari, am depus o interpelare adresată Premierului Dacian Cioloș, ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu și ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Claudia-Ana Costea, prin care am solicitat să ni se comunice ce măsuri și acțiuni urgente s-au adoptat sau urmează să fie adoptate pe relația cu statul norvegian, pentru a facilita reunificarea familiei Bodnariu cât mai rapid posibil.

Solicităm sprijinul autorităților românești pentru soluționarea grabnică a acestui caz.

Pentru că ne mai despart foarte puține zile de Crăciun, îmi exprim speranța ca inimile autorităților norvegiene să fie sensibilizate de solidaritatea exprimată cu familia Bodnariu, astfel încât Marius și Ruth să-și poată îmbrățișa copiii și să colinde împreună, uitând tot acest coșmar.

Crăciunul se sărbătorește în familie, în România, în Norvegia și peste tot în lume!

Florica Cherecheș, deputat PNL de Oradea.

 
Video in format Flash/IOS   Eleonora-Carmen Hărău - consemnarea câtorva realități ale perioadei de la Revoluția din 1989 și nevoia de schimbare;

Domnul Florin Iordache:

O invit pe doamna deputat Carmen Hărău.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am avut ieri ședință solemnă în legătură cu sărbătorirea a ceea ce noi cu toții numim revoluție, pe drept cuvânt sau în mod fals.

Nu poți să nu te gândești, în această zi, în ziua de ieri, în ziua de astăzi, la ceea ce s-a întâmplat în perioada cuprinsă între 1989 și anul curent. E vorba de 26 de ani, în care sângele vărsat de niște tineri entuziaști în stradă ne-a dat ocazia, oportunitatea, să schimbăm practic trendul, să îmbunătățim practic soluțiile de devenire națională, făcând parte din structurile euro-atlantice.

Însă, stimați colegi, cei 26 de ani au însemnat o perioadă de proastă gestiune a oportunității care ne-a fost atunci deschisă, s-a negociat prost, iar avantajul de a face parte din structurile euro-atlantice s-a transformat, în anumite domenii, în mult prea multe domenii, în opusul lui.

În această perioadă, muncitorul mândru și priceput de mai dinainte, cu tradiție de dinainte, perioada interbelică, s-a transformat în asistat social, în masă politică de manevră.

Structuri de stânga, care au deținut puterea, chiar și atunci când s-au numit a fi de dreapta, când au avut impresia sau au vrut să creeze impresia că sunt de dreapta, au fagocitat pur și simplu clasa muncitoare românească. Există o pleiadă de potentați politici și din zona business-ului în această perioadă care și-au trimis copiii la școală încă din gimnaziu, din liceu, în orice caz, cu intenția clară să-i stabilizeze, să le construiască viața într-o altă parte a lumii și cu semnalul pe care l-au dat în legătură cu preocuparea pentru soarta României, pentru soarta românilor.

Foarte adesea, demnitari aflați în dificultate au preferat să se trateze în străinătate, în timp ce sistemul sanitar de care ei erau responsabili se ducea de râpă. Mult prea adesea am fost în situația de a consuma, practic, de a distruge treptele pentru consum, de a le distruge în sensul consumului, treptele pe care noi trebuia să ne urcăm spre lumină, spre progres. A fost un lucru al cărui preț îl plătim acum, cu salarii minime pe economie absolut indecente, cu un nivel al consumului și cu un nivel de trai de care ne facem cu toții responsabili.

Ce-i de făcut? Păi, e de ascultat, în primul rând, muzica tinerilor acestora care cântă cutremurător: "nu ne-am născut în locul potrivit și vrem o țară ca afară". Trebuie constatat că s-a ridicat un profil de copii care vor să-și facă viața în România și care întreabă revendicativ și dramatic: tată, ce-ai făcut cu viața ta, ce-ai făcut cu țara ta și cu țara mea? Este un lucru peste care se poate trece cu mare dificultate. De trei ani de când sunt în politică, am văzut mult prea adesea lucruri făcute din strict și simplu interes electoral. Dacă nu schimbăm lucrurile noi, cei de aici, din clasa politică, Parlamentul, Executivul, cu toate ramificațiile lui în Executiv, nu merităm locul pe care-l ocupăm și, mai cu seamă, îi pierdem și pe acești tineri frumoși, că frumoasă e tinerețea, și mai ales deștepți și determinați să trăiască în țara lor.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Pădurea nu mai e frate cu românul;

Îl invit pe domnul deputat Ioan Munteanu, deputat de Neamț. Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Pădurea nu mai e frate cu românul".

La ora actuală, situația forestierilor din toată țara este deosebit de tensionată și a depășit cu mult limita suportabilității, atât din punct de vedere economico-financiar, cât și datorită atitudinii celor de la Regia Națională Romsilva București.

În ultimii ani, din domeniul forestier a dispărut un număr foarte mare, în special de firme mari și mijlocii autohtone, această scădere însemnând peste 65% din totalul firmelor care aveau domeniul de activitate în pădure.

În aceste zile se desfășoară sau ar fi trebuit - mai bine zis - să se desfășoare în țară licitațiile de vânzare a masei lemnoase pe picior, licitații la care agenții economici de exploatare forestieră și prelucrare primară a lemnului, adică un număr de peste 5000 de firme, cu mai mult de 250 de mii de angajați își manifestă protestul prin neprezentarea sau nedepunerea de oferte la aceste licitații.

Cauza este una foarte simplă: prețurile de pornire la licitații, impuse de către conducerea RNP Romsilva, au fost stabilite fără consultarea asociațiilor profesionale din domeniul forestier și al prelucrării lemnului, nefiind corelate cu prețurile pieței lemnului sau cu inflația. Mai precis, dacă înainte prețul mediu era undeva până în 200 de lei pe mc, astăzi ajunge și la 600 de lei pe mc. Adică, ca să transpunem în cifre, mai scump decât cheresteaua care se dădea la export. Deci vorbim de buștean, de fapt.

Sunt apreciate ca abuzive unele lucruri cum ar fi, din contract: penalitățile de întârziere prevăzute pentru neplata în termen, neexploatarea și necurățarea parchetului în termen, totalizând peste 75% pe an, ceea ce este cu mult mai mult decât ceea ce percepe o bancă comercială, respectiv de 10% pe an.

Termenul de reziliere a contractului, de cinci zile calendaristice, este exagerat de scurt, având în vedere sfârșitul de săptămână sau sărbătorile legale sau intemperiile;

Pierderea dreptului de proprietate asupra masei lemnoase achitate de către agentul economic și nerecoltate;

Interzicerea posibilității de cesionare a contractului de vânzare-cumpărare în situații independente de voința agentului economic;

Interzicerea dreptului de contestare a lipsurilor calitative și cantitative a masei lemnoase.

Trebuie găsite urgent soluții care să păstreze un just echilibru între nevoia de a proteja fondul forestier și posibilitatea de a oferi materia primă în acest domeniu la un preț corect comparabil cu cel de pe piața europeană. Tradus, ar însemna: cineva vrea să omoare toate societățile comerciale cu capital autohton. Să rămână cei trei-patru mari giganți care stăpânesc astăzi România și să impună un monopol asupra pădurii noastre.

Este un semnal de alarmă pe care-l trag de la microfonul Camerei Deputaților, sperând că guvernanții, Ministerul Mediului, Regia Națională - care, dintr-o dată și-a schimbat atitudinea față de agenți - se vor trezi și vor găsi soluțiile la care m-am referit mai înainte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, pentru interesanta problemă ridicată.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe - declarație politică intitulată În România, salariul minim este un «rău» necesar;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Florin Gheorghe, PSD.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează: "În România, salariul minim este un «rău» necesar".

Stimați colegi,

De dinainte de adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2016 a început o vie dezbatere în societatea românească în legătură cu majorarea salariului minim brut în plată, la 1.200 de lei, începând cu 1 ianuarie 2016.

Am ascultat opiniile economiștilor care se împotrivesc cu înverșunare nu doar majorării salariului minim, ci chiar existenței acestuia, într-o economie liberă. Am ascultat și opiniile specialiștilor în materie fiscală, care spun că efortul bugetar este minim și că cea mai mare parte a creșterilor se întorc tot la buget. Am ascultat și vocile patronatelor, extrem de înverșunate, care spun că o astfel de măsură înseamnă șomaj mai mare și mai multă muncă la negru. Am ascultat și opinia ezitantă a Guvernului, care încă mai calculează și face studii de impact.

Pentru sectorul bugetar majorarea salariului minim se va produce oricum, ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35 din acest an. Bugetul nu suferă dureri prea mari, căci, oricum, prin impozite și taxe, cea mai mare parte a banilor din această majorare se întoarce acolo de unde a plecat, adică la buget, și astfel, efortul este minim.

Se spune că efectele vor fi nocive asupra mediului privat și asupra locurilor de muncă! Se mai poate spune că angajatorii români vor trebui să plătească mai multe contribuții, și acest lucru îi va falimenta. Păi dacă singurul element de competitivitate al angajatorului din România îl reprezintă lefurile mizerabile ale angajaților, credeți-mă că mediul nostru de afaceri chiar are grave probleme și că întreprinzătorii români trebuie să se gândească cu îngrijorare la viitor.

Dacă bugetul de stat poate să susțină această majorare a salariului minim, și mediul de afaceri va trebui să o susțină. România trebuie să se desprindă definitiv de imaginea unei țări în care munca este prost plătită, în care tinerii bine instruiți fug de țara lor pentru a face munca de jos în alte state europene. România trebuie să pună capăt politicilor prin care resursele umane și resursele naturale se pot cumpărare pe bani puțini și pot fi exploatate nediscriminat. Aceasta înseamnă adevărata schimbare, căci vorbe frumoase am auzit destule în ultimele decenii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Paul Dumbrăvanu - omagierea zilei de 22 decembrie 1989.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu, Grupul PNL.

Aveți trei minute, domnule deputat, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi este o zi deosebită pentru istoria României. Astăzi este 22 decembrie, o zi în care foarte mulți tineri, foarte mulți oameni ai acestei țări s-au luptat pentru ceva ce avem noi astăzi, adică libertatea de a spune ceea ce vrem, libertatea de a ne asocia, libertatea de a citi mai mult decât colecția "Cheia", mai mult decât acele cărți care erau cenzurate, și de aceea cel mai important lucru pe care noi trebuie să ni-l amintim este acela de a-i omagia pe aceia care au avut curajul, în această perioadă a anului, în apropierea Crăciunului, să se lupe, să se jertfească pentru noi, pentru noi cei care, după 26 de ani, nu reușim încă să ne găsim o cale.

O cale pentru această țară care ar trebui să fie aceea a decenței, a unui nivel de trai cât mai bun pentru fiecare dintre noi. Eu cred că suntem datori în a lupta în continuare pentru țelurile și idealurile acelor oameni, pentru că ei nu au ieșit în stradă doar pentru ei, ci au ieșit în stradă pentru noi, toți cei care am venit după ei și, cu atât mai important este, cred, să ne gândim din ce în ce mai mult cu ce suntem noi datori față de ei și, în continuare, să realizăm lucrurile pe care ei nu au mai putut să le realizeze.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
    Informare privind activarea domnului Marian Avram ca deputat neafiliat.  

După pauză

       

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, asistat de domnii deputați Laurențiu Chirvăsuță și Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Continuăm lucrările de astăzi în plenul Camerei Deputaților cu dezbateri și vot final și vă anunț că, din totalul celor 382 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 103 deputați.

Ordinea de zi și programul pentru această zi: de la 8,30 la 10,00 declarații politice, de la 10,00 până la ora 12,00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, iar la ora 12,00 vot final.

De la ora 13,00 la 15,00 activitate în comisiile parlamentare.

Procedură.

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Avram, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Avram:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vreau să fac un anunț.

Începând de astăzi, rămân deputat independent, dar neafiliat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții pe procedură? Nu sunt.

Continuăm. Deci suntem la poziția 11 din ordinea de zi.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (Pl-x 711/2015). (rămasă pentru votul final)  

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Procedură, domnul Marian Neacșu, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am analizat cu multă atenție proiectul respectiv, inițiat de unul dintre colegii noștri.

În același timp, am pus în corespondență prevederile acestui proiect legislativ cu prevederile constituționale, Consiliul Legislativ fiind una dintre puținele instituții unde nu se prevede posibilitatea ca președintele consiliului să aibă un mandat sau nu este stabilit un mandat imperativ prin Constituție.

Ideea, totuși, este interesantă, oportună și cred că merită să fie luată în calcul, motiv pentru care, pentru a evita respingerea acestui proiect legislativ, în condițiile în care, din câte îmi aduc eu aminte, și colegii noștri care sunt în Comisia pentru Constituție pot să-mi confirme lucrul acesta, noi am avut sau avem o astfel de propunere și în proiectul de modificare al Constituției, v-aș propune să retrimitem cu termen două luni de zile la comisie acest proiect legislativ.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului...

Da, tot pe procedură, domnul Máté András-Levente, liderul Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

În principiu sunt de acord, dar fiind prima Cameră sesizată dacă retrimitem la comisie două luni de zile, intră în acceptare tacită. Dar inițiativa e bună și o susține și Grupul UDMR pentru că, într-adevăr, trebuie să aibă un mandat de "x ani", așa cum e stabilit în inițiativă.

Dar dacă retrimitem intră în acceptare tacită.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, propunerea președintelui Marian Neacșu de retrimitere două luni.

Să înceapă votul.

Cu 31 de voturi pentru, patru voturi împotrivă și 22 de abțineri, propunerea a fost acceptată.

Mergem mai departe.

Există o solicitare de reluare a votului. O parte dintre colegi înțeleg că nu au votat.

Deci, stimați colegi, introduceți cartelele.

Să înceapă votul.

Sunt 37 de voturi pentru. Este bine. 37 de voturi pentru, cinci voturi împotrivă și 31 de abțineri.

Vă rog, domnule Márton.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Conform prevederilor constituționale și ale regulamentului nostru modificat după observațiile Curții Constituționale, este nevoie de majoritatea voturilor deputaților prezenți: 88 acesta este 45. Simplu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Nu a trecut. Da.

Începem dezbaterile, stimați colegi.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Da, 11.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Varga. Vă rog, prezentați raportul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul nu a transmis niciun punct de vedere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată, în sensul instituirii unui mandat de patru ani pentru funcția de președinte al Consiliului Legislativ, precum și pentru funcțiile de președinte de secție.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestei propuneri legislative.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, din partea grupurilor dacă sunt?

Domnul Dumbrăvanu, Grupul PNL, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul Partidului Național Liberal susține această inițiativă. Este una normală. În virtutea faptului că se instituie un mandat de patru ani pentru președintele Consiliului Legislativ, ceea ce este și normal, acesta trebuie să fie ales de către cele două Camere reunite. Iarăși, este un principiu normal și valabil și pentru celelalte instituții care sunt subordonate sau sub control parlamentar.

Cred eu că inițiativa Grupului PSD, acum inițiativa tot a Grupului PSD de a retrage acest - de fapt de a retrage, de a retrimite la comisie nu se explică, pentru că în Comisia juridică a fost dezbătut proiectul pe toate fețele lui, așa că este un proiect în formă bună pentru a fi adoptat.

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnul Máté și apoi domnul Marian Neacșu.

Domnul Máté, vă rog, Grupul UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, propunerea este bine-venită. Și la Consiliul Legislativ trebuie instituit un mandat de patru ani pentru funcția de președinte, precum și pentru celelalte funcții, de președinte de secție. Inițiativa este bine-venită.

Așa cum am susținut și în comisie, vom susține și în plen dacă se va trece la vot final și nu intră cumva în acceptare tacită, ultima zi fiind 24 decembrie.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Marian Neacșu, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Este inițiativa unuia dintre colegii noștri. Dreptul la inițiativă al parlamentarilor este suveran, dar așa cum am amintit că înțeleg, colegul antevorbitor de la Partidul Național Liberal n-a înțeles sau presupun că n-a auzit sau n-a fost atent. Am specificat următorul lucru, și eu cred că în mod deosebit juriștii și cei care au făcut parte și fac parte din comisiile pentru constituționalitate au remarcat că, acolo unde legiuitorul constituant a socotit necesar, a spus: acolo mandatul este de atât, acolo mandatul este de atât, la Avocatul Poporului este de atât. Aici legiuitorul constituant a decis că nu este cazul, tocmai pentru stabilitatea instituției și ea nu trebuie să fie pusă în opinia mea sub control politic niciodată. Dar asta este opinia mea. Evident că din aceste considerente cel puțin eu, personal, voi vota împotriva acestui proiect.

Și mai am și eu element de procedură și vreau să mi se răspundă la el, domnule președinte de ședință. Prezența aceea care este afișată acolo este preluată de la cartelele care sunt în sală, în aparate, în momentul ăsta sau este preluată de la prezența efectuată afară, la aparatele de afară? Este un lucru important de știut, pentru că, în conformitate cu Regulamentul nostru, parlamentarii care sunt prezenți în sală constituie cvorumul, chiar dacă nu votează, este dreptul lor de a refuza să participe la vot.

Deci vreau să știu de la aparatul tehnic dacă această cifră...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă răspund eu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

...este pornită de acolo sau de aici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Deci prezența care apare sus, domnule lider... este vorba de cartelele care sunt introduse acum în aparate. Prezența este cea pe care v-am anunțat-o eu, cei 103 sunt cei care au semnat. Sunt 88 de cartele, în acest moment, introduse în aparate.

Da, și 62 în sală. Deci colegii vin, introduc cartela și ies afară la o țigară sau la cafea.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții.

Mergem la raportul Comisiei juridice.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt observații.

Sunt 11 amendamente admise.

Marginal 2, articol unic, dacă sunt observații? Nu.

3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, este vorba de art. 18. Observații? Nu.

10, 11. Nu. Rămâne pentru votul final. Are caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar (Pl-x 760/2015). (rămasă pentru votul final)  

12. Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar - Pl-x 760/2015; caracter organic.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

În aceste condiții, din partea Comisiei pentru învățământ sau Comisiei pentru administrație, domnul președinte Victor Paul Dobre, președintele Comisiei pentru administrație. Prezentați raportul comun.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituție și ale Regulamentului Camerei, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Pentru întocmirea raportului, comisiile au analizat avizul Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Se preconizează desființarea inspectoratelor școlare ale căror atribuții se dorește a fi preluate de către minister, respectiv Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, prin înființarea unui Departament pentru Inspecție Școlară și de autoritățile administrației publice locale, prin înființarea unui compartiment de specialitate în cadrul aparatului Primăriei sau al Consiliului județean.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulament, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare?

Da. Vă rog, domnul Benga, Grupul PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Benga:

Domnule președinte,

Grupul Partidului Social Democrat va respinge această inițiativă. Considerăm că, în faza actuală, inspectoratele școlare reprezintă un pol de rezolvare a problemelor la nivelul unităților administrativ-teritoriale și credem că, în actualul context, consiliile județene ar fi supraîncarcate cu o astfel de activitate pe care n-ar putea s-o gestioneze din punct de vedere educativ, și, considerăm noi că, cu atât mai mult, și din punct de vedere politic.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da, mulțumesc.

Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă, deși nu poartă semnătura colegilor noștri, aduce în discuție sau readuce în discuție necesitatea descentralizării instituțiilor de la nivel central spre administrațiile publice locale.

Este un proces despre care se vorbește de foarte mult timp.

Am avut și există și în momentul de față o serie de temeri din partea unor colegi și a mai multor colegi, în ceea ce privește atribuțiile pe care le poate câștiga un consiliu județean sau o primărie.

Noi considerăm, în continuare, că descentralizarea instituțiilor de la nivel național sau de la nivel județean spre administrațiile publice este un drum bun.

Au trecut deja doi ani de când Legea descentralizării a fost la Curtea Constituțională și s-a adoptat o decizie în acest sens. După această decizie a Curții Constituționale, din păcate, nu s-a revenit nici cu un proiect pilot în ceea ce privește - pentru că avem o lege-cadru a descentralizării - cu un proiect pilot pe învățământ sau pe altă poziție.

În momentul de față, o serie de decizii la nivelul administrației publice locale reprezintă responsabilitățile administrațiilor locale sau județene în ceea ce privește întreținerea infrastructurii școlare, dar, mai puțin, atribuțiile acestor instituții locale sau județene privesc actul educațional, care este o responsabilitate la fel de mare pentru administrația publică locală.

Inspectoratele școlare, în percepția noastră, într-adevăr, ar putea să rămână, dar în coordonarea consiliilor județene, unde există o coordonare la nivel județean a întregului sistem, precum, în concepția noastră, tot ce înseamnă sisteme de control trebuie să rămână la nivel de ministere, dar tot ce înseamnă sistem de avizare, începând de la protecția mediului până la învățământ, ar trebui să aparțină administrațiilor publice locale.

Legea nr. 1, care a fost schimbată și schimbată de mai multe ori, a avut niște elemente foarte clare de susținere și care ar putea să rămână în continuare. Din păcate, schimbându-se foarte des, acea coerență inițială nu se mai regăsește.

Deși este o inițiativă care merge spre o descentralizare, are, și în acest sens, un exces în această descentralizare, pentru că desființează total și nu regrupează instituțiile spre administrațiile publice locale. În acest context, noi ne vom abține de la aceasta, susținem procesul de descentralizare, dar nu acest proiect de lege care nu reglementează atribuțiile spre administrația publică locală.

Inspectoratele județene, în percepția noastră, ar trebui să fie parte și în subordinea Consiliului județean.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu mulțumesc.

Grupul PNL, domnul Radu Zlati.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Zlati:

Scuze.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sincer, nu voiam să iau cuvântul, pentru că unele dintre argumente au fost prezentate anterior.

Dar, stimați colegi, dacă întrebăm cadrele didactice din România ce ar dori să fie desființat în sistemul de învățământ, nouă cadre didactice din zece din învățământul preuniversitar vor spune: "Vrem desființarea inspectoratelor școlare". Și știți de ce? Exact din motivul cumva antamat de colegul de la PSD, când a zis: "nu putem să trecem responsabilitățile pe seama consiliilor județene, deci acestea nu pot manageria sistemul de învățământ, inclusiv din punct de vedere politic".

Păi, de aceia doresc cadrele didactice desființarea inspectoratelor, pentru că, înainte de Revoluție și după Revoluție, problema inspectoratelor a fost în primul rând cea politică.

Cum să câștige directorii care trebuie concursurile pe școli și pe licee? Atunci când vom înlătura politicianismul din inspectoratele școlare, s-ar putea ca acestea să devină o instituție binecuvântată. Până atunci, ne-am dori să le putem desființa. Din păcate, din multiple cauze, în acest moment, lucrul este imposibil, de aceea și Grupul PNL va vota împotriva acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (Pl-x 794/2015). (rămasă pentru votul final)  

13. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale - Pl-x 794/2015; caracter organic.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru învățământ? Domnul vicepreședinte.

Vă rog, prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea art. 31 din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în vederea susținerii învățământului liceal cu profil agricol.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: inițiativa legislativă nu stabilește concret care sunt atribuțiile celor două ministere, referitoare la finanțare, curriculum aplicat, resurse umane etc.

Liceele agricole, ca și toate celelalte unități din învățământul profesional și tehnic, funcționează în subordinea Ministerului Educației, în ceea ce privește organizarea și funcționarea procesului de învățământ.

Totodată, salarizarea cadrelor didactice se face tot de Ministerul Educației, în timp ce cheltuielile de administrare sunt asigurate de autoritățile locale.

Referitor la procesul de învățământ, curriculumul școlar care se aplică în unitățile de învățământ agricol include curriculumul de trunchi comun, prin care este asigurată egalitatea de șanse a elevilor în pregătirea acestora. Elaborarea curriculumului de specialitate și stabilirea calificărilor obținute sunt realizate în colaborare cu reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Iacoban, Grupul PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Prezentul proiect legislativ prevede completarea art. 31 din Legea nr. 1/2011 în vederea susținerii învățământului liceal agricol, prin transferarea liceelor cu profil agricol către Ministerul Agriculturii.

Considerăm că legislația actuală, în ceea ce privește învățământul liceal, este acoperitoare și nu înțelegem de ce trebuie să transferăm aceste licee cu profil agricol către Ministerul Agriculturii. Pe aceeași logică, putem transfera liceele sanitare la Ministerul Sănătății, liceele cu profil sportiv la Ministerul Sporturilor, liceele cu profil tehnic la Ministerul Economiei și vom reuși să bulversăm total sistemul de învățământ.

De asemenea, textul legii este unul evaziv și superficial, neprezentând care sunt atribuțiile foarte clare ale celor două ministere, Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii, ca urmare a adoptării acestei legi, care este procedura de reorganizare, care sunt efectele juridice specifice, ca urmare a adoptării acestei legi, și atribuțiile noilor structuri înființate.

De asemenea, din expunerea de motive, nu am văzut foarte clar argumentația - de ce ar trebui aceste licee cu profil agricol... care este motivația esențială pentru ca ele să treacă la Ministerul Agriculturii.

Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaților susține respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă este o revenire la situația anterioară, când școlile profesionale aparțineau acestor ministere. Desigur, n-o să susținem această inițiativă, dar nu putem să spunem că drumul pe care se construiește, în momentul de față, școlile profesionale, este un lucru bun.

Dacă o să vedeți, în momentul de față, cum arată aceste școli profesionale, care este posibilitatea de a accesa finanțări pentru laboratoare, pentru materialele cu care să lucreze, este dezastru.

Ministerele de resort, când aceste școli profesionale aparțineau Ministerului Industriei, Ministerului Comerțului sau Ministerului Agriculturii, a ministerului de resort, dădeau sume foarte importante pentru ca să existe în aceste școli profesionale baza materială cu care acești copii să poată să lucreze.

În momentul de față, învățământul și bugetul educației, care ar trebui doar prin lege să fie de 6%, nu asigură această bază materială. Dacă o să citiți astăzi, există o analiză - pentru care mi-a atras domnul ministru Cseke atenția - în ziarul "Financiar", astăzi, după 25 de ani, avem de zece ori mai puțini care termină o școală profesională decât acum 25 de ani și ne plângem de forța de muncă care nu există, necalificată, în acest domeniu, și de aceea, în momentul de față, ar trebui o mai mare responsabilitate atât la Ministerul Educației, cât și la celelalte, prin proiectele europene, ca aceste ateliere de specialitate pentru școlile profesionale să existe.

Inițiativa, în acest fel, nu dorim să o susținem în ceea ce privește retrimiterea acestor școli profesionale spre ministerele de resort, dar este o alarmă adresată de specialiști, că sistemul anterior asigura aceste fonduri pentru atelierele de resort și eu cred că de acest lucru trebuie să țină cont ministerul și noi toți.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015 (PL-x 795/2015). (rămas pentru votul final)  

14. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015 - PL-x 795/2015; caracter ordinar.

Guvernul? Domnul secretar de stat. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege vizează ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri. Prin acord sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susținem forma comisiei.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Din partea Comisiei pentru buget, doamna Ana Birchall, vă rog, prezentați raportul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect legislativ.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea de către Parlamentul României a Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus, în ședința din 8 decembrie 2015.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 32 de deputați din totalul celor 33 de membri.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, acest proiect de lege, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, Grupul PNL.

Doamna Andreea-Maria Paul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România a semnat până în prezent 85 de acorduri pentru evitarea dublei impuneri și pentru diminuarea evaziunii fiscale cu alte state ale lumii. Astăzi vom ratifica în Parlament patru astfel de noi acorduri, de data aceasta cu Emiratele Arabe Unite, semnat de Guvernul României, așa cum s-a spus anterior, în luna mai a acestui an.

Este foarte bine că se face asta. Trebuie să trecem și la fapte, pentru că pe hârtie lucrurile stau bine, iar în realitate România are a doua cea mai mare pondere a evaziunii fiscale în produsul intern brut și, din păcate, tendința sa nu este de diminuare, ci de creștere, conform ultimelor rapoarte ale Comisiei Europene.

Vă mulțumesc.

Partidul Național Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Nu mai sunt alte intervenții, rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova, la 24 aprilie 2015 (PL-x 859/2015). (rămas pentru votul final)  

15. Proiect de Lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit, semnat la Craiova, la 24 aprilie 2015 - PL-x 859; caracter ordinar.

Guvernul României, domnul secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Obiectul legii este ratificarea Convenției de evitare a dublei impuneri între România și Bulgaria. Prin convenție sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susținem forma comisiei.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul comisiei? Păi, i-am dat cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea de Parlamentul României a Convenției dintre România și Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Craiova, la 24 aprilie 2015.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 32 de deputați, din totalul celor 33 de membri.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 8 decembrie 2015.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, acest proiect de lege, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PNL, dezbateri generale. Andreea Paul.

Vă rog, doamnă deputat, aveți 3 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulțumesc.

La fel ca la proiectul de lege anterior, Partidul Național Liberal va vota în favoarea sa, dar aici mai este un comentariu scurt de făcut.

Vorbim de un acord de evitarea dublei impuneri și a diminuării evaziunii fiscale cu Bulgaria. Aici, din păcate, suntem "parteneri" în rândul celor mai mari evaziuni fiscale în rândul statelor europene. Noi și cu bulgarii.

Acum să vedem cum se vor traduce în realitate aceste acorduri semnate pe hârtie.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții, vă rog.

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a Protocolului adițional la convenție, semnate la Riga, la 25 aprilie 2015 (PL-x 857/2015). (rămas pentru votul final)  

16. Proiect de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a Protocolului adițional la Convenție, semnat la Riga, la 25 aprilie 2015 - PL-x 857.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Obiectul legii este ratificarea Acordului de evitare a dublei impuneri între România și Republica Italiană. Acest acord stabilește cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susținem forma comisiei.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Comisia? Da. Domnul Emil Niță, Comisia pentru buget.

Vă rog să prezentați raportul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Emil Niță:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a Protocolului adițional la Convenție, semnat la Riga, la 25 aprilie 2015.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Leg privind ratificarea Convenției între România și Republica Italiană.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din data de 8 decembrie 2015.

La lucrările comisiei s-a înregistrat prezența unui număr de 32 de deputați, din totalul de 33.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a Protocolului adițional la Convenție, semnate la Riga, la 25 aprilie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Andreea Paul, vă rog, Grupul PNL.

Doamnă Carmen Hărău, s-a înscris doamna... trebuia să vă bifați prezența, doamnă. Eu vă invit la cuvânt după cum vă înscrieți.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Da, îmi cer scuze. Procedura înscrierii... da. Bun.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte, și-mi cer scuze pentru poticneala de a fi înscrisă pe noile noastre aparate.

În legătură cu Convenția despre care se face vorbire, din documentarea pe care eu am efectuat-o, rezultă că s-a parafat la Roma nu la Riga. Oricum, că la Roma, că la Riga, perfectarea este deosebit de necesară pentru stimularea dezvoltării cooperării economice și intenția de a contribui la intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale între România și Republica Italiană. Demersul trebuia făcut, cu atât mai mult cu cât reglementările în vigoare sunt semnate în 1977, prin Decretul 82 din 1977, ratificat între Republica Italiană și Republica Socialistă România. La data intrării în vigoare a acestei convenții, pe care Partidul Național Liberal o susține, încetează actul normativ mai sus amintit.

Convenția face parte dintre cele 85 de acorduri semnate de România, în vederea stimulării activității și a prevenirii evaziunii fiscale și pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozit pe venit și avere.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Vă rog.

Doamna Andreea Paul, vă rog. Se pregătește domnul Iacoban de la Grupul PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Am vorbit despre Bulgaria care are o pondere a economiei subterane de peste 31 de procente din produsul intern brut. România, a doua clasată în Uniunea Europeană, cu peste 28% din produsul intern brut economie subterană, adică încă o dată bugetul României care stă în economia subterană la noi. Italia, însă, este al 12-lea stat european ca nivel, ca dimensiune a economiei subterane în Uniunea Europeană, cu peste 20% din produsul intern brut.

Toate cele trei state despre care discutăm și cu care încheiem acordul de evitare a dublei impuneri și diminuare a evaziunii fiscale sunt mult peste media europeană. Așadar, mult de lucru.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Convenției dintre România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a protocolului adițional la Convenția semnată la Roma la 25 aprilie 2015.

La data intrării în vigoare, statele semnatare își notificau faptul că au fost îndeplinite toate procedurile interne cu privire la producerea de efecte juridice în ceea ce privește actul semnat.

Actul normativ vizează, printre altele, stimularea dezvoltării cooperării economice, dorința de îmbunătățire a cadrului juridic bilateral și alinierea la directivele europene în materie. Cota de impozit pentru veniturile ce reprezintă stopaj la sursă este de 5% pentru veniturile sub formă de dobânzi și redevențe și de zero și respectiv 5% pentru veniturile sub formă de dividende, în funcție de cota de participare a beneficiarilor dividendelor la capitalul societății plătitoare.

Veniturile din dobânzi care sunt plătite sau obținute de guvernul uneia dintre statele membre sau de o autoritate locală a acestuia, de un organism sau o agenție sunt scutite de impozit reciproc.

Având în vedere cele precizate, Grupul PSD din Camera Deputaților susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015 (PL-x 855/2015). (rămas pentru votul final)  

17. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015, PL-x 855.

Guvernul. Domnul secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Supun aprobării și Legea de ratificare a Convenției dintre România și Regatul Norvegiei, convenție de evitare a dublei impuneri, prin care sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susținem forma comisiei.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Raportul comisiei, vă rog, cine îl prezintă?

Domnul Niță, Emil Niță.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Emil Niță:

Raport asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din data de 8 decembrie 2015.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputați din totalul de 33. La dezbaterea acestui proiect au participat în calitate de invitați reprezentanți ai Ministerului de Finanțe.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Carmen Hărău.

Se pregătește Andreea-Maria Paul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimați colegi,

Convenția de față este încheiată cu una dintre cele mai organizate economii, inclusiv din punct de vedere fiscal, anume, Regatul Norvegiei. A fost ratificată, semnată la București în 5 septembrie 2014 și are în vedere prevenirea evaziunii fiscale și dubla impunere.

Veniturile din dividende care sunt obținute de entități deținute în întregime sau în principal de cele două state contractante și veniturile din dobânzi care sunt obținute de guvernul uneia dintre statele contractante sau de o subdiviziune politică, autoritate locală sau unitate administrativ-teritorială a acesteia ori de o agenție, unitate bancară sau instituție aparținând în întregime acestui guvern, subdiviziuni, autorități sau unități sunt scutite reciproc de impozit.

Prezentul act normativ înlocuiește Convenția între Republica Socialistă România și Regatul Norvegiei privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor și a averii, semnată la Oslo în 14 noiembrie 1980.

Considerăm că este necesară pentru stimularea dezvoltării cooperării economice și susținem ca Partid Național Liberal această convenție.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții, vă rog. Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Pl-x 663/2015). (rămasă pentru votul final)  

18. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali. (Pl-x 663/2015)

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul. Domnul Dușa. Nu.

Din partea celor două comisii juridice și administrație, domnul Varga de la Comisia juridică.

Vă rog. Raport comun.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere cu observații.

Obiectul de reglementare este completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, prin adăugarea unor noi ipoteze de pierdere a calității de primar.

Membrii celor două comisii au examinat propunerea legislativă în ședințe separate. În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva.

Domnule Victor Paul Dobre, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnelor și domnilor,

În legătură cu acest proiect de lege vreau să vă precizez că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotrivă.

Avem tot respectul față de simbolurile naționale, avem tot respectul față de simbolurile autorității primarului. Dar mi se pare absolut excesiv să își piardă mandatul un ales pentru, eventual, faptul că într-o zi nu și-a pus eșarfa. Mi se pare că totuși alegerile democratice, mandatul popular trebuie să se bucure de același respect.

Din aceste considerente, vom vota împotriva acestei propuneri legislative pe care o apreciem ca excesivă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Cseke Attila.

L-am invitat pe domnul Victor Paul Dobre întâi pentru că este președintele Comisiei de administrație, care a fost coraportoare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Este o propunere legislativă care ar crea multe probleme în funcționarea administrației publice locale.

Astăzi, primarul unei comunități locale este ales și i se dă mandat prin votul acelei comunități locale. Cazurile de încetare de drept a mandatului primarului sau președintelui Consiliului județean sunt foarte bine reglementate astăzi în lege și ele privesc, pe de o parte, cazuri de condamnare prin hotărâri judecătorești definitive, cazuri de incompatibilitate sau situații care depind de voința primarului sau președintelui consiliului județean, în sensul de demisie sau în caz, evident, cel mai nefericit, în caz de deces.

A interveni și a impune un alt caz care pleacă din sfera acestor cauze, oarecum obiective, sau care ține de atitudinea persoanei care îndeplinește acea funcție, va crea multe probleme.

Așa cum se prevede și în avizul Consiliului Legislativ, nu primarul are atribuția de a arbora drapelul național. Nu el arborează. Pentru că dacă vom face acest lucru și vom impune sancțiunea încetării de drept în lipsa drapelului, atunci ne vom trezi cu o atribuție nouă pentru primari și președinții de consilii județene, cea mai importantă, pentru că poate duce la încetarea mandatului, și anume aceea de a păzi drapelul național. Va trebui să păzească drapelul național 24 din 24 de ore.

Vă rog să vă gândiți la situația unui cetățean care are o problemă personală cu un primar dintr-o comună, hai să spunem din județul Teleorman, sau cu președintele consiliului județean și cum va rezolva problema, nemulțumit fiind, într-o noapte va lua drapelul național. Conform acestei propuneri legislative, dacă ar deveni lege, primarul sau președintele consiliului județean își va pierde mandatul. Nu mi se pare corect să lăsăm la latitudinea unei singure persoane posibilitatea încetării mandatului primarului.

Astfel încât noi considerăm că această propunere legislativă ar crea multe probleme în implementare și ar încălca și acel principiu al mandatului reprezentativ dat de comunitățile locale.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale dacă sunt. Nu sunt.

Mergem pe...la raport avem trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații. Nu.

Articolul unic. Dacă sunt observații. Nu.

Art. 15 alin. (2). După lit. h) se introduce o literă nouă. Dacă sunt observații. Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale (Pl-x 775/2015). (rămasă pentru votul final)  

19. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale (Pl-x 775/2015).

Caracter organic.

Dacă inițiatorul, domnul senator Cordoș. Nu.

Din partea celor două comisii, tot domnul Vasile Varga, deputat de Brăila, raport comun Comisia pentru administrație și Comisia juridică.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată.

Fac precizarea că termenul pentru adoptarea tacită se împlinește la data de 8.02.2016.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea art. 36 alin. (6) lit. a) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii accesului gratuit la serviciile de internet wireless în categoria serviciilor publice de interes local pentru furnizarea cărora consiliul local trebuie să asigure cadrul necesar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Cele două comisii au examinat propunerea și avizele accesorii în ședințe separate, iar în urma dezbaterilor cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților această Propunere legislativă pentru completarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu amendamentele admise prezente în anexă la prezentul raport.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Intervenții. Domnul Cseke Attila, Grupul UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt membrul Comisiei de administrație care s-a abținut la acest vot și vreau să vă spun și de ce.

Este o propunere legislativă care dorește să impună primarului să creeze cadrul necesar pentru implementarea ca serviciu public a utilizării accesului gratuit la servicii de internet. Nimeni și nicio lege nu împiedică astăzi un consiliu local să facă acest lucru. Drept urmare, veți vedea în documentația acestei propuneri legislative, în avizul Consiliului Legislativ, veți vedea chiar câteva exemple cu număr de hotărâri de consiliu local din țară care au făcut acest lucru.

A impune primarului de a face acest lucru sau primăriei, fără a impune un termen, vă rog să vă gândiți că această propunere legislativă, dacă va deveni lege, fără un termen de implementare, de a doua zi, toți primarii sunt obligați să pună wireless la toate instituțiile care sunt înșirate acolo, ceea ce este o problemă deja de implementare.

În al doilea rând, întreb și eu cu toată cuviința: la biserici, ce vrem să facem cu wireless-ul la biserici? Ce să facă primarul, să implementeze wireless la biserici? Pentru ce? Pentru preot, pentru părinte, pentru enoriași și ei ce să facă la biserică cu internetul? Vom merge la biserică să ne uităm pe internet?

Adică, este o propunere legislativă care lasă mult de dorit. Drept urmare, noi nu vom vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnule Iacoban, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Și noi la Comisia de IT am discutat despre acest proiect de lege, am dat și noi un vot împotrivă. Pentru că și noi, într-adevăr, considerăm că nu trebuie să impunem prin lege ca un primar să poată să instaleze wireless la dumnealui în comună.

Ne mai punem întrebarea ce facem dacă e o comună de munte împrăștiată pe vreo 10 kilometri prin munți, cam cât ar costa o asemenea lucrare? Pe de altă parte, primarul dacă are dorința, posibilitatea financiară, se consultă cu cetățenii și are posibilitatea să facă lucrul acesta, poate s-o facă fără să fie un proiect de lege în acest sens. Poate s-o facă din resursele financiare ale comunei și așa mai departe.

Prin urmare, și noi propunem respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenții?

Da. Vă rog, domnule Dumbrăvanu, Grupul PNL, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul Partidului Național Liberal susține această inițiativă. Mi se pare, având în vedere faptul că în România aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural și că accesul la informare prin internet în aceste zone este redus în comparație cu alte țări, accesul la serviciul de internet gratuit în spațiile publice din mediul rural și orașele mici este vital. Este foarte important și știm cu toții că au fost foarte multe proiecte care nu au ajuns să fie până la urmă finalizate și implementate, astfel încât accesul la internet este limitat în mediul rural.

Deci, considerăm că inițiativa este bună și este necesar ca toată populația din mediul rural să aibă acces la informație.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, începem dezbaterea raportului.

Dacă la titlul legii sunt observații. Nu.

La articolul unic. Observații? Nu.

La 181 dacă sunt observații. Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român (Pl-x 776/2015). (rămasă pentru votul final)  

20. Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român, Pl-x 776/2015.

Inițiatorul. Domnul Diaconu. Nu.

Din partea celor două comisii, Comisia juridică și Comisia pentru administrație, cine prezintă raportul?

Domnule Dobre, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată și de aceea vă rog să corectăm, pentru că a fost o eroare materială, Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare interzicerea utilizării limbii materne a minorităților naționale în raporturile cu autoritățile administrației publice locale, cu instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și cu serviciile publice deconcentrate.

Conform expunerii de motive, cei care încalcă statutul de limbă oficială își vor pierde mandatul sau locul de muncă și nu vor mai putea activa în instituțiile statului.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Membrii Comisiei juridice și ai Comisiei de administrație publică au examinat propunerea în ședințe separate. Soluția legislativă prezentă contravine obligațiilor asumate de România prin ratificarea Legii nr. 33/1995 a Convenției Cadru pentru protecția minorităților naționale încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum și prin ratificarea prin Legea nr. 282/2007 a Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Totodată, se încalcă dispozițiile art. 120 alin. (2) și art. 128 alin. (2) din Constituția României.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului respingerea propunerii legislație.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește să intervină cineva.

Domnule Cernea, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Achizițiile democratice din ultimii 26 de ani, inclusiv cele privind respectarea drepturilor minorităților naționale, sunt importante pentru țara noastră și pentru fiecare cetățean. Trebuie să ne apărăm, inclusiv în fața unor încercări populiste, naționaliste și șovine, de a renunța la ele. De altfel, art. 4 alin. (2) din Constituție prevede că România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Or, acest lucru înseamnă că nu avem cetățeni de rang secund. Faptul că există comunități etnice importante în România îmbogățește patrimoniul cultural religios și istoric al țării noastre. Or, acești cetățeni sunt egali în drepturi cu toți ceilalți și este necesar și democratic ca ei să beneficieze de toate drepturile, inclusiv de posibilitatea de a folosi limba maternă în administrație, acolo unde ponderea lor este semnificativă.

Bogdan Diaconu, colegul nostru, inițiator al acestei propuneri legislative, și partidul său reprezintă, în opinia mea, un pericol extremist pentru democrația din România. Domnia Sa, pe lângă faptul că vine cu astfel de propuneri, nu are nici măcar curajul și respectul pentru colegi de a veni să-și susțină propunerile legislative la comisii sau în plen.

Voi vota împotrivă, așa cum am făcut-o și la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și sper ca astfel de inițiative să fie taxate ferm de către politicienii responsabili și să fie marginalizate în discursul politic și discursul public din România.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007 (PL-x 858/2015). (rămas pentru votul final)  

21. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007, PL-x 858/2015.

Inițiatorul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să vă adresez rugămintea de a vota proiectul de lege, deoarece acesta are un impact pozitiv asupra mediului prin modalitatea de intervenție în situații de pericol privind epavele și recuperarea costurilor aferente.

În temeiul acestei convenții aflate în vigoare, statul român va trebui să asigure prin Autoritatea Navală Română că navele cu un tonaj brut mai mare sau egal de 300, indiferent de pavilion, care se află sau intră în zona de jurisdicție a României, în care se aplică prezenta convenție, respectă cerințele acesteia.

De asemenea, trebuie să se asigure că sunt respectate condițiile de emitere și de valabilitate a certificatului de asigurare a navelor înmatriculate sub pavilion român sau existența unei alte garanții financiare.

Susținem forma adoptată de Comisia pentru transporturi.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul deputat Șova, din partea Comisiei pentru transporturi și infrastructură, prezentați raportul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Șova:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția Internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007, transmis cu adresa PL-x nr. 858/2015 din 2 decembrie 2015.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința din 17 decembrie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenția internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege sus-menționat, în forma inițiatorului.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnul Mircea Toader, Grupul PNL, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am vrut să iau cuvântul nu neapărat... că e normal să susținem aderarea la asemenea convenție, faptul că România are două obligații: una că are o zonă maritimă unde are și un risc pentru ca eventualele epave care ajung în această zonă să creeze probleme în navigație, precum și pe Dunărea maritimă, și alta, pe care o spun cu regret, noi nu mai avem nave. Nu mai avem nave sub pavilion românesc, avem nave cu proprietari români - că asta și vreau să vă spun, avem nave cu proprietari români -, capacitățile proprietarilor români reprezintă cam 28%-30% din flota României care era înainte, dar legislația noastră cea bună și frumoasă, care nu ne permite să menținem niște facilități pe care le au toate navele în sistem de pavilion de complezență, obligă proprietarii români să pună pavilion de Panama, de Cipru, de Georgia. Georgia să știți că are peste 6.000 de nave.

Numai că și această convenție poate să se creeze o problemă, deoarece statul respectiv are niște obligații, pentru a urmări până la urmă și a înregistra, și a semnaliza aceste epave, dar proprietarul, care nu are legătură cu pavilionul, proprietarul este obligat să găsească soluții pentru a scoate epava, pe de o parte, pe de altă parte, de a asigura într-o formă sau alta eliberarea zonei maritime de navigație și totodată de a se asigura - deci aici e un plus față de ce era sistemul de P&I sau alt sistem de asigurare a navelor - pentru pierdere totală, o asigurare în plus pentru condiția de epavă.

Ceea ce n-am putut - și chiar am vrut să introduc un amendament, dar nu pot, fiindcă trebuie să revină cu toate țările care sunt semnatare până acum, sunt 126, România este membră a Organizației Maritime Internaționale - este că responsabilitatea proprietarului este exclusă în caz de război, ostilități și război civil, insurecție și fenomene naturale. Dar ce facem cu actele teroriste, care în 2007 nu erau așa de pregnante? Și probabil că... sper să nu ajungem într-o situație de acest gen, să fie un astfel de "accident" de navigație, în urma unui act terorist, și în aceste cazuri proprietarul nu este exonerat de răspundere.

Deci, cu alte cuvinte, România are asemenea drepturi și poate, într-un timp de..., vom reuși să facem și o lege a pavilionului, ca navele românești să aibă și pavilion național.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ovidiu Iane, vă rog, Grupul PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, ratificarea acestei convenții este importantă, avem, inclusiv România are, mai are încă epave pe zona costieră.

Ce vreau să vă spun însă este că, pe lângă această convenție care privește valorificarea și evacuarea acestor epave eșuate, la această convenție s-a mai pus în vedere respectarea unor alte două convenții care erau adoptate inițial, dar care până acum, mai mult sau mai puțin, nu au fost respectate. Și mă refer la Convenția din 1996, Convenția internațională privind răspunderea și acordarea despăgubirii pentru prejudicii legate de transportul pe mare al substanțelor nocive și periculoase și mai este vorba despre Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime și, respectiv, de la epavele eșuate.

Deci e adevărat - acum aș vrea să mai fac și o paranteză, dacă ne aducem bine aminte de un alt caz, nu intră sub incidența acestei convenții, pentru că nu se referă la zona maritimă -, nava de transport "Rostock", ucraineană, eșuată, se pare, în mod voit, nu s-a aflat niciodată, care a stat mai bine de zece ani în zona Partizani, pe Brațul Sulina și a blocat traficul acolo, dacă vă aduceți aminte, pentru cei care au fost, și care cu greutate a fost, ulterior, de câțiva ani, a fost recuperată o parte din epava respectivă. Culmea este că nava era încărcată cu fier, deci se pare că, cumva, s-a vrut delimitarea sau, mai bine zis, restricționarea traficului pe Brațul Sulina, pentru ca să poată să se facă prin Canalul Bîstroe traficul maritim către Ucraina.

Deci, în concluzie, Grupul PSD va vota această inițiativă.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Neacșu, vă rog.

Se impun niște precizări, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Am trecut și eu pe lângă "Rostock" la perioada în care era înfipt în mal la Partizani, dar nu acesta era subiectul.

Vreau să vă spun că apreciez cu titlu personal în mod deosebit faptul că stimabilul meu coleg, domnul Mircea Toader ne-a recunoscut că nu mai avem nave. L-aș fi apreciat și mai mult dacă ne-ar fi spus și din pricina cui nu mai avem nave.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnul Mircea Toader.

Precis ne spuneți cine a vândut navele.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă dau un drept la replică. Deci, în primul rând, apropo de "Rostock", n-are nicio legătură cu caz voit, a fost un blocaj al cârmei, a durat blocajul navigației vreo patru luni de zile.

Dar nu avem nave fiindcă nimeni nu a înțeles că navigația aceasta maritimă are un ciclu: nicio navă maritimă nu trăiește mai mult de 12 ani... (Vociferări.)

Deci... lăsați-mă să termin.

În rest vă spun că aceste nave maritime care au dispărut - vă dau niște nume, dacă vreți - că se numește Cosena, că se numește Bosânceanu - sunt proprietarii navelor, care sunt români, români, români. E adevărat, n-avem pavilion, se numește de Panama, v-am spus, sunt români. Restul, sigur... Uite, e un coleg de-al meu aici care știe că flota fluvială am salvat-o, nu a plecat nicăieri, dar nici nu are unde să plece, a rămas sub pavilion românesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

N-au trecut prin Bermude, dar au dispărut.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum și pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 727/2015). (rămas pentru votul final)  

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, PL-x 727/2015.

Inițiatorul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii vizează atât completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările și completările ulterioare, cât și aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă - IRENA, cu sediul la Abu Dhabi.

Susținem raportul Comisiei pentru industrii și servicii.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul deputat Marin, vă rog, vicepreședinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă - IRENA, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere și avizare, în fond, cu acest proiect de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în ședința din 20 octombrie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă - IRENA.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Horga Vasile, Grupul PNL, la dezbateri generale.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care îl avem acum în dezbatere o să dea, prin votul nostru, posibilitatea Guvernului de a plăti cotizația României, în sumă de 41.000 de euro, către Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă, fapt care este... adică un lucru care este foarte benefic pentru România.

Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă este o organizație interguvernamentală care și-a propus promovarea utilizării energiei regenerabile prin acordarea de experiență și consultanță în domeniul politicilor energetice ale țărilor membre.

România este printre fondatorii acestei organizații încă din anul 2009. În 2010, prin Legea nr. 102, România a ratificat statutul acestei organizații internaționale și a devenit membru fondator cu drepturi depline.

Astăzi organizația este una care se ocupă pe plan mondial de energia regenerabilă, având peste 139 de membri, cu încă 32 care sunt în curs de a deveni membri ai acestei organizații.

Noi vom vota acest proiect de lege, pentru că România este una din țările care au promovat energia regenerabilă, prin Strategia Energetică Națională pe termen lung, care este parte a Strategiei de Securitate Națională a României.

Ceea ce avem însă de comentat este faptul că, și de această dată, Guvernul a venit cu ordonanță de urgență, când se știa cu mult timp înainte care este cotizația pe care România trebuia să o plătească, putea să vină cu un proiect de lege. Dar, ca orice guvern, abuzul de ordonanțe de urgență și ocolirea Parlamentului în toate inițiativele legislative este o practică care, din păcate, se perpetuează.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ovidiu Iane, vă rog, Grupul PSD. Aveți 3 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Desigur, vom vota acest proiect de lege. E normal să plătim cotizații la agenții internaționale din care facem parte.

Iată că și energia regenerabilă a început să conteze și în politicile de stat, și la nivel internațional și, ca atare, așa cum s-au constituit tot felul de agenții internaționale pentru promovarea diverselor forme de energie și politici economice, de-a lungul timpului, se constituie și această... s-a constituit și această agenție internațională.

Ce vreau să vă spun este un lucru: n-am văzut din partea Guvernului încă niciun fel de raport cu privire la participarea României la "COP 21", conferință extrem de importantă, internațională, asupra schimbărilor mediului climatic, la care au participat peste 180 de țări, cu 40.000 de participanți.

Vreau să vă spun că această conferință are o importanță foarte... covârșitoare asupra a ceea ce înseamnă politica viitoare pentru România, pentru că, după cum știm, în 2011 s-a constituit Platforma de lucru de la Durban, în urma conferinței care a avut loc, platformă care își propunea ca până în 2015, la finele anului 2015 să se adopte Acordul global de mediu, obligatoriu pentru toate statele semnatare.

Dacă, sub aspectul conferinței, avem doar o participare voluntară, o asumare voluntară a statelor, aici, în ceea ce privește Acordul global de mediu, va fi o obligație pe care statele și-o vor asuma.

Ce vreau să vă spun este că acest Acord global de mediu, dacă el a fost finalizat, România va trebui să se încadreze în condițiile impuse de acest Acord global de mediu și să-și modifice toate politicile de dezvoltare, inclusiv cele în ceea ce privește energia regenerabilă, pentru că acest acord va fi cu începere din 2020 și noi trebuie să fim pregătiți astfel încât în 2020 să putem să facem față noilor condiții impuse de acest Acord global de mediu.

Deci vom vota această lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul Cernea, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Este excelent că plătim această cotizație. Mă bucur foarte mult și susțin din toată inima să plătim cotizația, dar ar fi excelent dacă am și susține, prin politici publice, prin politici guvernamentale, sursele regenerabile de energie.

Din nefericire, în ultimii 3 ani, investițiile în surse regenerabile de energie au fost puternic lovite de deciziile Guvernului. Mulți investitori s-au retras din România, alții au fost aduși în faliment.

Potențialul surselor regenerabile de energie este uriaș în țara noastră, dar Guvernul a plafonat ponderea pe care regenerabilele o au în sistemul energetic național. În același timp, Guvernul a încercat să susțină surse de energie puternic poluatoare, precum Turceni, Rovinari, Hunedoara, complexurile energetice care se bazează pe combustibili fosili, care contribuie la schimbările climatice, care generează emisii de CO2 în proporții foarte mari.

Așadar, îmi doresc foarte mult o strategie. S-a vorbit de Strategia Energetică a României. Încă nu o avem, încă nu o dezbatem.

Sper că poate acest Guvern să facă pași înainte în această privință, poate următoarele guverne să susțină într-adevăr politici energetice verzi pentru țara noastră. Este singura cale să creăm locuri de muncă, să obținem energie fără a distruge clima și să reducem ponderea surselor de energie bazate pe combustibili fosili sau pe energie nucleară.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenții.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea municipiului Turda Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989 (PL-x 766/2015). (rămas pentru votul final)  

23. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Turda "Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989", PL-x 766/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Da, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă salut cu respect pe toți.

S-au potrivit bine lucrurile, astăzi, 22 decembrie, discutăm despre un proiect, despre o inițiativă legislativă prin care încă un oraș al României va fi declarat oraș-martir.

Trece repede vremea. Acum 26 de ani am participat la evenimentele din Turda, ca tânăr student. Gândiți-vă cât de repede trece vremea și ce distanță am pus în timp între Revoluția din 1989 și acest moment. Copii încă nenăscuți atunci sunt astăzi părinți.

Pentru cei care uită și pentru cei care au uitat, pentru cei care vin după noi și care trebuie să afle, astfel de proiecte, astfel de inițiative legislative sunt absolut necesare.

Turda - oraș-martir înseamnă o declarație și în egală măsură un semn. Este un semn care nu va permite generațiilor viitoare să uite ce s-a întâmplat acum 26 de ani. Nu le va permite să uite ce s-a întâmplat timp de 40 de ani înaintea celor 26 de ani care au trecut de la această Revoluție.

Mi-aduc aminte de acele momente. În Turda, subliniez, din păcate, au decedat 13 persoane, au fost rănite 31 de persoane - și spun asta, din păcate - pentru că schimbarea ar fi trebuit să vină fără astfel de sacrificii.

Retrăiesc acum momentele de-acum 26 de ani și mi-aduc aminte câtă revoltă era în sufletele noastre. Dar îmi aduc aminte de acele momente și prin speranța de care pentru prima dată ne bucuram și o aveam în suflete. Îmi aduc aminte că am trăit un moment de mândrie. În stradă erau sute, chiar mii de oameni, și tineri, și mai puțin tineri, bătrâni, erau nu doar bărbați, ci și femei, oameni educați și mai puțini educați, toți trăind împreună un moment care ne-a făcut mândri atunci să spunem că suntem români. Astfel de declarații, astfel de inițiative legislative care pun pe harta României localități-martir ne ajută să ne amintim că au fost momente în care cu adevărat aproape cu toții ne-am simțit mândri că suntem români.

Vă cer să votați această inițiativă legislativă, mai ales în acest moment, la 26 de ani de la Revoluția din 1989.

Vă mulțumesc tuturor.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumim domnului deputat Cupșa, unul dintre inițiatori. Și îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru administrație, Victor Paul Dobre, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind declararea municipiului Turda "Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989".

La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 28 octombrie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea municipiului Turda "Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989".

Pe baza informațiilor publice referitoare la evenimentele revoluționare din orașul Turda, reiese că începând cu ora 4,00 a zilei de 23 decembrie 1989 și până la ora 22,00 a zilei de 24 decembrie 1989 în municipiul Turda au fost împușcate mortal un număr de 12 persoane: 7 militari și 5 civili. Alte 26 de persoane - 5 militari și 21 de civili - au fost rănite, iar în ziua de 25 decembrie 1989 a fost împușcată mortal o persoană și au suferit vătămări corporale încă două persoane.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei adoptarea prezentului proiect de lege.

În raport cu conținutul și obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să intervină?

Da, vă rog, Grupul PSD, vă rog domnule deputat.

Sunteți deputat de Dej dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cornel Itu (din sală):

De Cluj.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cornel Itu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține acest proiect de lege, declararea municipiului Turda "Oraș-martir". Se aduce o recunoștință celor care au participat la Revoluție și respectul nostru.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României (Pl-x 793/2015). (rămasă pentru votul final.)  

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, Pl-x 793/2015.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională?

Vă rog, vă rog, domnule deputat, vă rog să prezentați raportul dumneavoastră.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Benga:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Obiectul de reglementare constă în modificarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, în sensul unor precizări ce vizează clarificarea accesului persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat, precum și sancționarea refuzului de a opri la semnalul regulamentar al polițiștilor de frontieră.

Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 2 noiembrie 2015.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut inițiativa legislativă, în ședința din 3 decembrie 2015.

La dezbateri a participat în calitate de invitat doamna chestor de poliție Irina Alexe, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne.

La comisie au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 26 de membri ai acesteia.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale?

Primul s-a înscris domnul Iacoban Sorin, Grupul PSD.

Păi... domnule Mihăiță Calimente, apăsați pe... ca să știm.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege prevede modificarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanței nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Ce se prevede în acest act legislativ? O mai clară definire a spațiului de protecție și intervenție a polițistului de frontieră, corelată cu schimbarea regimului contravențiilor aplicabile pentru aceste fapte, introducându-se și sintagma: "până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz", ce se raportează, normal, la acțiunea polițistului de frontieră, și anume aceea de a cere suspectului să se oprească pentru controlul documentelor.

În Ordonanța nr. 105/2001 nu era prevăzută obligativitatea opririi la semnalul regulamentar al polițistului de frontieră, astfel încât refuzul de oprire nu putea fi sancționat nici măcar cu amendă, cel vizat alegând, după propria conștiință, să se oprească sau nu. În schimb, prin această inițiativă legislativă care a fost corelată cu amendamente la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prin amendamente, se impune persoanelor care trec frontiera de stat să se oprească la semnalul polițistului de frontieră, astfel încât chestiunea opririi regulamentare și sancțiunea refuzului rămân fără obiect.

Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaților propune adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Mihăiță Calimente, Grupul PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege se referă la accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat, până la culoarul de frontieră sau la malul apelor, după caz, fără documente de identitate și fără aprobarea șefului formației locale a poliției de frontieră. Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de frontieră din apele de frontieră, înainte de determinarea apariției acestuia, desfășurarea activităților prevăzute în articolele care urmează și se referă la activitatea de vânătoare, la activitatea de pescuit, la activitatea de turism și la alte activități care se pot desfășura în această zonă.

Pentru toate aceste motive, Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Roman Cristian, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Colegii mei au spus tot ce trebuia spus. Eu vreau să vă spun doar că sunt inițiatorul acestui proiect legislativ și am vrut să le mulțumesc în primul rând colegilor din Comisia de apărare, celor din PSD și din UNPR pentru susținere și am vrut doar să vă spun că proiectul a pornit de la propunerea culeasă din teritoriu de mine în perioada când eram prefect în județul Botoșani, Botoșaniul fiind județul cu cea mai mare frontieră externă a României.

Vă mulțumesc încă o dată pentru sprijin.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Nu.

Se elimină art. 75 lit. c).

Observații? Nu.

Se modifică litera f) a art. 75.

Observații? Nu.

Se elimină alin. (1) al art. 76 lit. a).

Observații? Nu.

Și ultima, abrogarea alin. (4) al art. 77, de tehnică legislativă.

Observații? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945 (PL-x 548/2013). (rămas pentru votul final)  

25. Proiectul de Lege privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945, PL-x 548/2013.

Inițiatorul? Domnul secretar de stat de la Ministerul Justiției. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Distinse domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Persoanele care au contribuit la susținerea regimului comunist, care au săvârșit crime și abuzuri grave împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor nu au suportat nicio rigoare a legii. În sarcina acestora nu a fost instituită nicio măsură de sancționare penală, bănească sau de altă natură. Aceste persoane au beneficiat de venituri substanțiale din salarii și pensii, ca urmare a deservirii regimului totalitar, care urmare a rolului și funcției deținute în aparatul represiv comunist, venituri care s-au menținut și după anul 1989, chiar până în prezent.

Prin proiectul de act normativ supus atenției dumneavoastră se propune instituirea unei sancțiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire, complementară sancțiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de forma de participație penală, care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală sau producerea unei dureri ori suferințe puternice fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vasile Varga, raportul comisiei comune, juridică și muncă. Vasile Varga de la Brăila.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc pentru aprecieri, domnule președinte.

Camera Deputaților a hotărât retrimiterea acestui proiect de lege celor două comisii, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă.

Comisia pentru drepturile omului, problemele minorităților naționale, de asemenea, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Proiectul are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legal privind instituirea unei sancțiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire complementară sancțiunii penale, care să fie plătită lunar de către persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale?

Grupul PSD, doamna Ana Birchall. Vă rog, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 regimul totalitar comunist a exercitat un regim de teroare, de opresiune, supunând propriii cetățeni unor numeroase acte de violență fizică și psihică.

Prin acest proiect de lege poate că așa a vrut Dumnezeu ca în aceste zile, când ne aducem aminte cu respect și pioșenie de evenimentele din decembrie 1989, se cuvine să facem acest gest de reparație și să arătăm și respectul nostru față de adevăratele victime ale regimului comunist.

PSD va vota și susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții? Domnul Dumbrăvanu.

De la PSD a vorbit doamna Birchall.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Sigur că Grupul Partidului Național Liberal susține acest proiect, dar în același timp ne putem întreba de ce a trebuit să fie făcut după 26 de ani. Totuși, 22 decembrie 1989! Se împlinesc astăzi atâția ani de când în regimul totalitar, în cei 45 de ani de dictatură, angajații instituțiilor represive au comis numeroase abuzuri și crime politice, cu scopul instaurării și perpetuării unui regim de teroare.

În această perioadă opozanții regimului comunist au constituit o categorie aparte asupra căreia angajați ai instituțiilor opresive și ai altor structuri ale aparatului și statului comunist au săvârșit fapte cu scopul de a-i distruge, de a-i extermina prin asasinat, supunerea la rele tratamente, supunerea la muncă forțată.

Represiunea comunistă a avut grave consecințe la nivelul societății românești, prin lichidarea fizică a unor membri ai comunității, precum și prin incriminarea oricăror forme de opoziție.

Foarte important că, în momentul de față, în mod corelativ acestor drepturi, persoanele care au contribuit la susținerea regimului comunist, care au săvârșit crime și abuzuri grave împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, care nu au suportat nicio rigoare a legii, în sarcina acestora nu a fost instituită nicio măsură de sancționare penală, bănească sau de altă natură. Aceste persoane au beneficiat de venituri substanțiale, ca urmare a deservirii regimului totalitar.

Ca urmare, este total îndreptățită această inițiativă și în același timp trebuie din nou să ne întrebăm de ce trebuie să treacă atât de mult timp pentru a fi supusă adoptării o astfel de inițiativă.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnule Iane, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Într-adevăr, actul normativ este bun, vine cam târziu, însă eu am niște nelămuriri cu privire la cum se va aplica, pentru că până la urmă trebuie să se găsească, în urma unui proces, probabil, acești vinovați, proces care trebuie dus la bun sfârșit de către cei care îi vor acuza pe acești găsiți vinovați, ca ulterior instanța să se poată pronunța asupra reținerii unor sume din bunurile lor sau din pensie, din ce mai au.

Vreau să vă spun că din 1945 și până astăzi sunt 70 de ani. Eu am avut un unchi în situația aceasta, care după al Doilea Război Mondial nu și-a mai găsit niciodată serviciu și nu știu cum acest om ar putea să-și găsească vreodată dreptatea. Bine, a murit în 1996, nu mai este cazul, dar cum? A fost ofițer în armata română, a luptat atât cu nemții, cât și împotriva lor după ce s-au întors armele și pentru că a făcut școala de ofițeri în Germania nu și-a mai găsit niciodată serviciu în România.

Deci, este o propunere bună, noi vom vota pentru, însă întrebarea este dacă într-adevăr se va reuși să se facă dreptate până la urmă pentru aceste persoane care au fost în situația de a fi abuzate în forma în care au fost.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnule Movilă Petru, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, proiectul de lege, în principiu, din punct de vedere moral, este în regulă, însă nu înțeleg de ce această formă de sancționare a celor care au săvârșit în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 faptele enumerate, de ce trebuie să facem acest fond în care colectăm sancțiunea financiară a celor vinovați și să plătim despăgubiri celor care au fost victime. Nu cred că este în regulă acest lucru. Sancțiunea celor care au produs dureri fizice, psihice, au maltratat persoane în această perioadă, trebuie să aibă loc oricum, indiferent dacă se constituie sau nu un fond pentru despăgubiri. Nu cred că putem stabili din nou relații prin intermediul instituțiilor statului, între victimă și călău.

În principiu, este corect ca cei care au fost torționari să plătească, dar nu este aceasta o soluție, nu cred că noi putem gira, eu, personal, am mari semne de întrebare dacă girez o sancțiune pentru torționari, banii de acolo să-i adun, să-i dau la cei care au fost victime.

Cred că e un mare semn de întrebare, iar eu personal mă voi abține la acest lucru, în condițiile în care, și în perioada 14 decembrie 1989 - 22 decembrie 1989, la Iași, au fost arestați membrii Frontului Popular, care au avut prima încercare de revoltă populară, iar torționarii lor au pensii și au avut recunoaștere publică mai mare decât cei care au fost sancționați.

Mă voi abține de la acest proiect de lege, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România (PL-x 555/2014). (rămas pentru votul final)  

26. Ultimul raport, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, PL-x 555/2014.

Guvernul?

Doamna Irina Alexe. Vă rog, doamnă secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, emisă în temeiul Legii de abilitare, s-au stabilit o serie de modificări în domeniul încadrării în muncă și detașării străinilor pe teritoriul României și, de asemenea, a fost modificată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Au fost introduse noi definiții, astfel încât să se asigure corelarea cu dispozițiile directivelor europene în materie, au fost modificate dispozițiile referitoare la modalitatea de calcul a perioadei de scurtă ședere pe teritoriul României, potrivit Codului frontierelor Schengen și au fost modificate și completate unele dispoziții în domeniul acordării vizelor, prin preluarea anumitor proceduri și reglementarea anumitor situații prevăzute în Codul de vize.

Vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Raport comun, domnul Vasile Varga. Raport comun Comisia juridică, muncă și apărare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele trei comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de hotărâre.

Consiliul Legislativ și Consiliul Suprem al Magistraturii au avizat favorabil această inițiativă.

Comisiile pentru politică externă, egalitate de șanse pentru femei și bărbați, Comisia pentru buget, finanțe și bănci au avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Ca obiect de reglementare acest proiect de lege are aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, prin care se asigură cadrul legal privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, precum și modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Membrii celor trei comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014.

În raport de conținut și activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale?

Grupul PNL, doamna Niculina Mocioi. Vă rog, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Niculina Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, prin care se asigură cadrul legal privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, precum și modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în vederea creării unui cadru legislativ mai clar, atât din punct de vedere al corelării terminologice cu dispozițiile dreptului european, cât și al utilizării riguroase a diferitelor instituții și instrumente juridice specifice domeniului migrației, facilitându-se astfel accesul și mobilitatea străinilor pe piața muncii din România, în raport de răspunderile ce ne revin, ca stat membru al Uniunii Europene.

Având în vedere toate aceste considerente, Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu mulțumesc.

Alte intervenții? Nefiind alte intervenții și neavând amendamente, rămâne la votul final.

Acestea fiind spuse, stimați colegi, pauză cinci minute până stafful tehnic pregătește lista de vot final. Și rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în bancă, să înceapă votul final.

 
    Supunerea la votul final:  

- După o scurtă pauză -

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Invit colegii în sală pentru a putea face un vot, să verificăm dacă suntem în cvorum.

Am rugat stafful tehnic să distribuie liderilor de grup lista pentru votul final. Până distribuie lista, are o chestiune de procedură.

Vă rog, domnule coleg. V-am dat cuvântul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Iusein Ibram:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă urez, din partea Comunității turce din România, a Comunității musulmane, tuturor creștinilor care trăiesc pe acest pământ sărbători fericite!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu... A fost distribuită lista de vot final? Da.

Rog colegii să ia loc, să putem verifica cvorumul de ședință.

Vă rog, luați loc, stimați colegi. Și doamna Mincă.

Să înceapă votul.

Repetăm.

Stimați colegi, rog stafful tehnic...

Rog colegii să ia loc. Domnule Cupșa, stimați colegi, haideți, luați loc, să putem verifica dacă suntem în cvorum sau nu.

Să înceapă votul. Vot de control.

Se cere repetarea votului, stimați colegi. Dar, vă rog, luați loc și să fim foarte atenți când votăm.

Să înceapă votul.

198.

A fost distribuită lista.

Începem cu legi organice, adoptare.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 819/2015) (respins);

Primul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative. Lege organică.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

180 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 3 abțineri. Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru completarea art.20 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (PL-x 557/2015) (respins);

2. Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 172 de voturi pentru și 9 abțineri, nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (Pl-x 711/2015) (respinsă);

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

92 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă și 15 abțineri.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru completarea art.15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Pl-x 663/2015) (respinsă);

4. Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

Să înceapă votul.

21 de voturi pentru, 10 abțineri și 150 de voturi împotrivă.

Nu a întrunit numărul de voturi.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru completarea art.36 alin.(6) lit. a) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (Pl-x 775/2015) (respinsă);

5. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 alin. (6) lit. a) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

78 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, 23 de abțineri.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României (Pl-x 793/2015) (respinsă);

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României. Lege organică.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

181 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 5 abțineri.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar (Pl-x 760/2015) (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere);

Trecem la categoria legilor organice, cu propuneri de respingere.

7. Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar, Pl-x 760/2015.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru administrație propun respingerea.

Să înceapă votul.

162 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 21 de abțineri.

Nici această propunere nu a întrunit numărul de voturi.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.1/2011 a educației naționale (Pl-x 794/2015) (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere);

8. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

Să înceapă votul.

180 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 9 abțineri.

Nici această propunere nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român (Pl-x 776/2015) (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere);

9. Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun respingerea.

Să înceapă votul.

175 de voturi pentru, opt voturi împotrivă, șase abțineri.

Nici această propunere nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale (PL-x 827/2015) (adoptat);

Trecem la categoria legi ordinare cu propuneri de adoptare.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

187 de voturi pentru, trei voturi împotrivă, două abțineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activității de curierat a materialelor clasificate și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 826/2015) (adoptat);

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activității de curierat a materialelor clasificate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 185 de voturi pentru, două voturi împotrivă și patru abțineri, legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană, în perioada 2014 - 2020 (PL-x 686/2015) (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014 - 2020.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

Să înceapă votul.

189 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariției la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranți (PL-x 866/2015) (adoptat);

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariției la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranți.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

181 de voturi pentru, două voturi împotrivă, șase abțineri.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2015 privind modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală (PL-x 864/2015) (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2015 privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

184 de voturi pentru, un vot împotrivă, cu două abțineri.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015 (PL-x 795/2015) (adoptat);

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

187 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova, la 24 aprilie 2015 (PL-x 859/2015) (adoptat);

16. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova, la 24 aprilie 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

191 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Legea a fost adoptată.

Îl rog pe domnul Deaconu Mihai să-și închidă speakerul.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a Protocolului adițional la convenție, semnate la Riga, la 25 aprilie 2015 (PL-x 857/2015) (adoptat);

17. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a Protocolului adițional la convenție, semnate la Riga, la 25 aprilie 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015 <B>(</B>PL-x 855/2015) (adoptat);

18. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

192 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007 (PL-x 858/2015) (adoptat);

19. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2015 pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum și pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 727/2015) (adoptat);

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind declararea municipiului Turda Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989 (PL-x 766/2015) (adoptat);

21. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Turda "Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989".

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

183 de voturi pentru, trei voturi împotrivă, șapte abțineri.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945 (PL-x 548/2013) (adoptat);

22. Proiectul de Lege privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945.

Comisia juridică și Comisia pentru muncă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

185 de voturi pentru, două voturi împotrivă, patru abțineri.

Legea a fost adoptată.

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România (PL-x 555/2014) (adoptat).

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Comisia juridică, Comisia pentru muncă și Comisia pentru apărare propun adoptarea.

Să înceapă votul.

178 de voturi pentru, două voturi împotrivă, șapte abțineri.

Legea a fost adoptată.

Mai am câteva anunțuri.

Stimați colegi,

Video in format Flash/IOS Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr.62/2011 (PL-x 460/2013), adoptată în procedură de drept comun; <BR>- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale (PL-x 827/2015), adoptată în procedură de urgență; <BR>- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activității de curierat a materialelor clasificate și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 826/2015), adoptată în procedură de urgență; <BR>- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul Cooperare teritorială Europeană, în perioada 2014 <BR>- 2020 (PL-x 686/2015), adoptată în procedură de drept comun; <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariției la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranți PL-x 866/2015), adoptată în procedură de urgență; <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2015 privind modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală (PL-x 864/2015), adoptată în procedură de urgență; <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2015 pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum și pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 727/2015), adoptată în procedură de drept comun; <BR>- Legea privind declararea municipiului Turda Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989 (PL-x 766/2015), adoptată în procedură de drept comun; <BR>- Legea privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945 (PL-x 548/2013), adoptată în procedură de drept comun; <BR>- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România (PL-x 555/2014), adoptată în procedură de drept comun.  

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 22 decembrie 2015, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, adoptată în procedură de drept comun de ambele Camere ale Parlamentului.

Termen de sesizare: cinci zile de la data depunerii.

Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social, reexaminată la cererea Președintelui - lege organică.

În ședința de vot final, în data de 21 octombrie 2015, propunerea Comisiei pentru muncă, de admitere în parte a cererii, nu a întrunit numărul de voturi. Ca urmare, potrivit art. 137 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, legea se trimite Președintelui României, în forma adoptată inițial de Parlament.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, au fost depuse la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, legile adoptate de ambele Camere, astăzi, 22 decembrie 2015.

Termenul de sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență la data depunerii, astăzi, 22 decembrie 2015.

Lista legilor depuse la secretarul general, în vederea exercitării dreptului, va fi afișată la avizier și pe site-ul Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS Informare privind funcționarea Grupului parlamentar național democrat.  

Și avem un material depus de către Comisia juridică: "În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, în ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în data de 22 decembrie, a fost dezbătută solicitarea referitoare la funcționarea Grupului parlamentar național democrat.

În urma dezbaterilor, s-a hotărât exprimarea punctului de vedere: Grupul parlamentar național democrat nu îndeplinește condițiile necesare de existență și funcționare a unui grup parlamentar prevăzute de art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare".

Vă rog, vă dau cuvântul.

Domnule Deaconu, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Deaconu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Considerăm această decizie luată de Comisia juridică într-o ședință extraordinară care n-a fost anunțată și la care domnul Fenechiu n-a fost convocat, o decizie ilegală și politică și o vom ataca la Curtea Constituțională.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții?

Domnul Cernea, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS Exprimarea unei opinii legate de conducerea Autorității de Supraveghere Financiară.  

Domnul Adrian Gurzău:

Vreau, pe această cale, să anunț plenul Camerei Deputaților că unui parlamentar, subsemnatul, Adrian Gurzău, deputat al Parlamentului României, nu i-a fost permis accesul în instituția Autorității de Supraveghere Financiară de către domnul președinte Mișu Negrițoiu.

Consider că această instituție și prin comportamentul domnului președinte Mișu Negrițoiu nu face altceva decât să aducă deservicii de imagine Parlamentului, iar critica și dialogul nu sunt elemente cunoscute de acest personaj sinistru, care, în momentul de față, ar trebui să-și dea demisia.

Tot scandalul pieței asigurărilor, în momentul de față, este datorită modului în care a gestionat cu totul și cu totul...

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Explicarea votului, stimate coleg.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian Gurzău:

Mulțumesc.

Sărbători fericite, dragi colegi.

Și sper, în următoarea sesiune parlamentară, să vin cu o propunere de modificare a componenței și de demitere a domnului Mișu Negrițoiu, următoarea sesiune parlamentară.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnule Cernea, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

La punctul 7 de pe lista de vot final am votat împotriva respingerii Pl-x 760/2015.

Această inițiativă este una complexă. Ar fi necesitat, după părerea mea, o dezbatere aprofundată. Ea beneficiază și de sprijinul Consiliului Național al Elevilor și de sprijinul Asociației Elevilor din Constanța. Este o inițiativă care privește anumite măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar.

Cred că multe dintre prevederile acestui proiect de lege sunt importante și ar fi cerut, repet, o analiză aprofundată. La Comisia pentru drepturile omului proiectul a primit un aviz favorabil, colegii mei au dat un vot unanim. Am fost contrariat să văd că la alte comisii proiectul a fost respins în mod superficial.

Sper ca el să fie redepus și să beneficieze de o reală dezbatere parlamentară și poate cu unele mici ajustări să primească și sprijinul larg al senatorilor și deputaților.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, stimați colegi, vreau să declar ședința închisă, dar nu înainte de a vă mulțumi pentru activitatea pe care am avut-o împreună în această sesiune.

Vă doresc vacanță plăcută!

Să dea Dumnezeu să fim sănătoși, să ne vedem cu bine în 2016, la 1 februarie!

Înainte de aceasta, fiecare comisie are o săptămână pentru activitate.

Vă mulțumesc mult.

Sărbători fericite și un an nou 2016 cu multe, multe împliniri!

La revedere!

 
       

Ședința s-a încheiat la 12,42.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 7:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro