Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 1, 2019
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.46/10-04-2019

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-10-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2019 > 01-04-2019 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 1, 2019

5. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "Mandatul ministrului Cuc cu nr. 3 este unul de nota 3!", inițiate de deputați membri ai Grupului parlamentar al PNL și ai Grupului parlamentar al PMP. (rămasă pentru votul final)  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

La punctul 3 al ordinii de zi avem dezbaterea moțiunii simple, inițiate de 74 de deputați.

Potrivit art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura? Nu.

Biroul permanent și Comitetul liderilor au propus următoarea procedură: Guvernului i se alocă 50 de minute, pe care domnul ministru le va utiliza la începutul și la finalizarea dezbaterilor.

Pentru dezbateri s-au luat în calcul câte 10 secunde, alocate fiecărui deputat, rezultând astfel următorul timp maximal de dezbateri: Grupul PSD - 24 de minute; Grupul PNL - 11 minute; Grupul USR - 5 minute; Grupul UDMR - 4 minute; Grupul ALDE - 3 minute; Grupul PMP - două minute; Grupul minorităților - 3 minute; Grupul deputaților neafiliați - 4 minute.

Dacă sunt obiecții? Nu.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

Este vorba despre timpii de dezbatere.

Mulțumesc.

Unanimitate - 128 de voturi pentru. Timpul de dezbatere a fost adoptat.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Petru Movilă, pentru a da citire textului moțiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Movilă:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Moțiunea simplă este intitulată "Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3!"

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule ministru al transporturilor, Răzvan Cuc,

PSD s-a evidențiat în ultimii ani pentru modul în care numește în Guvern numai persoane care nu trec de un anumit nivel de expertiză și competență. Se pare că ministrul Răzvan Cuc îndeplinește toate condițiile cu brio, fiind numit de trei ori ministru. Remaniat în octombrie 2017 pentru incompetență, confirmată prin faimosul raport al lui Darius Vâlcov, care trecea un mare zero în dreptul realizărilor ministrului Cuc, acum, domnul ministru Cuc conduce Ministerul Transporturilor.

O țară întreagă speră că a treia oară este cu noroc și că actualul ministru va înțelege că a fost nominalizat în această funcție pentru a munci în folosul și spre binele românilor și al României, și nu al partidului-mamă.

Domnul ministru Cuc al PSD este un ministru care s-a remarcat prin faptul că în toate mandatele sale nu a făcut niciun kilometru de autostradă, ci a inaugurat ce au construit alții, fapt pe care și l-a asumat cu o doză de mândrie, declarând în fața unei țări întregi că nu promite niciun kilometru de autostradă. Și s-a ținut de cuvânt. Cel mai probabil, aceasta a fost singura declarație sinceră și singurul adevăr spus de un ministru al tuturor guvernelor PSD.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Guvernele PSD-ALDE, prin Programele de guvernare, și-au asumat construirea a 350 de kilometri de autostradă, până în 2020. Actualul Guvern Dăncilă, după aproape un an și 3 luni, se poate lăuda cu 58 de kilometri de autostradă, motiv pentru care nimeni nu mai poate crede că actualul Guvern își va îndeplini target-ul asumat.

Spre comparație, conform datelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, CNAIR, însumate, gropile din drumurile naționale și autostrăzile din România se întind pe o distanță de 88 de kilometri, deci cu aproape 30 de kilometri mai mult decât numărul de kilometri de autostradă construiți de Guvernul Dăncilă în 2018.

Această moțiune simplă are ca principal scop demascarea minciunilor PSD, spuse cu nerușinare și fără nicio urmă de conștiință și bun-simț față de români. În spatele declarațiilor pompoase, demagogice și pline de tupeu ale membrilor Guvernului, se ascunde adevărata realitate - România este îngropată în noroaie, iar situația se înrăutățește de la o zi la alta.

Programul de guvernare al PSD, minciuna secolului!

La începutul mandatului, Guvernul Dăncilă și-a asumat construcția a 350 de kilometri de autostradă, dintre care 100 de kilometri în 2018, pentru a marca Centenarul. Nici măcar această promisiune nu s-a putut concretiza, în condițiile în care, cu chiu, cu vai, abia s-au inaugurat 58 de kilometri.

Concret, citând Programul de guvernare marca PSD, până în 2020 România ar trebui să aibă 350 de kilometri de autostradă, iar în următorii 3 ani ar urma să fie construiți alți 310 kilometri de șosea de mare viteză. Deci, în total, peste 600 de kilometri de drumuri de mare viteză!

În condițiile în care suntem în martie 2019, nu există nici cea mai mică posibilitate ca PSD să-și îndeplinească promisiunile făcute. În plus, putem aduce în discuție și declarațiile ministrului interimar, Rovana Plumb, care, la dezbaterile pe buget, a asigurat o țară întreagă că în 2019 se va circula pe 180 de kilometri de autostradă. Până acum, nu s-a făcut niciun metru de către autorități, în schimb, primul metru dintr-o autostradă în Moldova a fost construit de un cetățean revoltat, ca majoritatea românilor, de deficitul de infrastructură mare din România.

Refuzarea sistematică a atragerii fondurilor europene.

Cel mai grav este faptul că, deși există fonduri europene alocate pentru cele mai mari proiecte de infrastructură, în aproape cinci ani nu s-au depus decât 4 cereri de finanțare. Refuzul sistematic al PSD de a solicita bani de la Comisia Europeană arată faptul că, în mod intenționat, nu se dorește dezvoltarea României. În paralel, PSD se ascunde în spatele Parteneriatelor Public-Private, promovând proiecte prin Comisia Națională de Strategie și Prognoză, proiecte menite să servească doar intereselor de partid.

De la preluarea mandatului său, domnul ministru Cuc nu a avut nici cea mai mică intenție de a corecta această rea-voință practicată de PSD cu rigurozitate. Nici măcar la nivel declarativ, actualul ministru nu a anunțat că România va depune o cerere de finanțare pentru marile proiecte de investiții, deși Comisia Europeană, prin doamna Corina Crețu, și-a declarat constant sprijinul și disponibilitatea.

Cel mai bun exemplu este cel al autostrăzilor care leagă Iașiul de Târgu Mureș și Sibiul de Pitești. Deși reprezentanții Comisiei au anunțat public interesul pentru aceste proiecte prioritare, explicând că sunt bani atât pentru studiile de fezabilitate, cât și pentru implementare, nu există niciun document oficial asumat de reprezentanții acestui Guvern, prin care să-și arate intenția de a demara investițiile cu fonduri europene.

Ministerul Transporturilor are mari restanțe în ceea ce privește absorbția fondurilor europene din POIM 2014-2020. Toate semnalele de alarmă trase de la Bruxelles, care demonstrau riscul de dezangajare a fondurilor europene alocate infrastructurii de transport, au fost ignorate și tratate cu multă superficialitate de responsabilii de la transporturi.

Un proiect extrem de important, finanțat prin fonduri europene, derulat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, bate pasul pe loc. Peste 250 de milioane de euro din Programul Operațional Infrastructură Mare așteaptă să fie atrași pentru achiziția de material rulant nou, care va fi pus la dispoziția operatorilor feroviari.

Birocrația excesivă a întârziat nepermis de mult implementarea acestui proiect, decisiv pentru îmbunătățirea condițiilor de călătorie pe calea ferată din România. Conform datelor prezentate anul trecut de către CFR Călători, locomotivele sunt insuficiente și vechi, iar în ceea ce privește situația automotoarelor și a ramelor electrice situația nu este mai bună. Compania are nevoie de 500 de automotoare și rame electrice, fiind în exploatare doar 200 de automotoare. În ceea ce privește situația vagoanelor, în structura parcului inventar al SNCFR Călători se înregistra aceeași insuficiență, respectiv, este nevoie de cel puțin 1.300 de vagoane și există doar 650 de vagoane în funcțiune.

Degradarea continuă a infrastructurii feroviare este rezultatul unor politici falimentare, a incompetenței și a lipsei de interes față de un domeniu strategic care se îndreaptă cu pași repezi spre colaps.

PSD, aversiune majoră față de autostrăzi.

Din păcate pentru România, realitatea arată că PSD, indiferent de ce ministru ocupă scaunul la Palatul Victoria, urăște conceptul de autostrăzi.

Conform celor mai recente informații oferite de Ministerul Transporturilor, majoritatea autostrăzilor cuprinse în Masterplanul General de Transport, MPGT, sunt încă la stadiu de documente și muncă de birou, deși, pentru cele mai multe, termenul de finalizare era 2020-2021. Dat fiind faptul că ne aflăm în primul trimestru al anului 2019, este puțin probabil ca acestea să aibă măcar primul metru de asfalt.

Astfel, situația la zi arată că:

  • Autostrăzii Craiova - Pitești, cu o lungime de 124,3 kilometri, deși a fost retrogradată la regim de drum expres, i s-a dublat valoarea investiției. Cu toate acestea, termenul de finalizare propus pentru anul 2020 este imposibil de respectat, deoarece Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, CNAIR, din cauza unei acțiuni în instanță, este obligată să reia licitațiile pentru tronsoanele 3 și 4. În traducere, jumătate de autostradă este în aer.
  • Autostrada Nădășelu - Suplacu de Barcău, cu o perioadă de implementare, conform MPGT, până în 2020, abia a fost scoasă la licitație. Termenul de finalizare este compromis, în realitate fiind demarate procedurile pentru 3 bucăți din acest tronson, între Borș -Biharia, Zimbor - Poarta Sălajului și Nușfalău - Suplacu de Barcău, și aceasta după mai multe încercări eșuate și documentații respinse de către ANAP pentru neconformități.
  • Autostrada Ploiești - Comarnic - conform unei Hotărâri de Guvern din august 2018, va fi realizată prin Parteneriat Public - Privat, fiind transferată la Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
  • Autostrada Sibiu - Brașov, cu o perioadă de implementare până în 2020, este și ea la stadiul de documentație, întrucât, conform CNAIR, se află la stadiul de revizuire și completare a studiilor de fezabilitate.
  • Autostrada Sibiu - Pitești este, după un deceniu de promisiuni, tot la stadiul de documentare, chiar dacă este la un stadiu mai avansat față de cele precizate până acum. Conform CNAIR, însă, lucrările nu vor începe înainte de 2020, în cel mai fericit caz.
  • În ceea ce privește Autostrada lași - Târgu Mureș, din cauza lipsei de interes a Guvernului pentru proiectele regiunii de Nord-Est, aceasta a devenit, pentru mai bine de 3 milioane de locuitori, un simbol al supraviețuirii. În noiembrie 2018 a fost promulgată Legea nr. 291/2018 privind aprobarea Obiectivului de investiții Autostrada lași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii. Conform prevederilor legislative menționate, în 30 de zile de la promulgare, Ministerul Transporturilor trebuia să demareze procedurile necesare pentru concretizarea investiției.

Astăzi, la aproape 4 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, Ministerul încă tărăgănează procedurile de scoatere la licitație a lucrărilor tehnice pentru completarea și actualizarea studiilor de fezabilitate în cazul celor trei tronsoane ale autostrăzii.

Să nu uităm, stimați colegi, și de gafa impardonabilă făcută cu așa-zisa autostradă a Moldovei, în realitate varianta ocolitoare a municipiului Bacău. Dornici de imagine și de a contracara o mișcare civică, care a demonstrat cât de slab este acest Guvern, ministrului nu i-a reușit decât o ședință foto. Nici până la acest moment, lucrările pe șantier nu au fost reluate, după cele 5 minute de faimă căutate de Guvernul PSD-ALDE.

Nici în cazul celorlalte autostrăzi, precizate în MPGT, situația nu este diferită. Cert este că, în ultimii doi ani, în România s-au dat în exploatare cei mai puțini kilometri de autostradă din istorie. Și, în completare, putem preciza că cei mai puțini kilometri au fost inaugurați în mandatul domnului ministru Răzvan Cuc, din 2017, doar 15 kilometri.

Lipsa autostrăzilor are consecințe grave în ceea ce privește siguranța rutieră.

România înregistrează prima poziție europeană în topul deceselor, raportat la numărul de locuitori. Astfel, 1.867 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile noastre în ultimul an și multe altele au suferit vătămări grave care le vor afecta pe viață.

Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidente pe autostrăzi, deoarece pe acestea foarte puține accidente sunt frontale. Lipsa autostrăzilor, în România, face ca o bună parte a traficului să aibă loc pe șosele pe care sensurile de circulație nu sunt separate fizic, fapt pentru care coliziunile sunt frontale și, în consecință, de cele mai multe ori fatale.

O prelucrare statistică, efectuată de Comisia Europeană, arată că cele mai puține victime au rezultat în urma accidentelor rutiere produse pe autostrăzi, 8%, comparativ cu cele rezultate în urma accidentelor produse pe drumuri interurbane, 55%. Restul de 37% sunt victime rezultate în urma accidentelor de circulație produse pe drumuri urbane.

Pe de altă parte, lucrările de reparații prost semnalizate, gropile, inovațiile Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri, cum ar fi parapeți separatori de sens pe drumuri fără giratorii sau insule nesemnalizate, neiluminate în mijlocul drumului, sunt alte posibile cauze.

Factorii de decizie de la CNAIR și din fruntea Ministerului Transporturilor sunt singurii responsabili pentru această situație dezastruoasă de pe șosele, oricât ar încerca autoritățile să minimizeze rolul lor în creșterea gradului de siguranță în trafic. Modernizarea infrastructurii este o condiție primordială pentru reducerea accidentelor grave, iar discursurile care se referă la mentalitatea șoferilor și lipsa educației rutiere, că ar fi principalele cauze ale acestor accidente, constituie o abordare greșită.

Unde sunt drumurile expres și șoselele de centură?

În Programul de guvernare al PSD 2018 -2020, Guvernul și-a anunțat susținerea dezvoltării infrastructurii de transport rutier, construcția unei rețele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, șosele, și nu numai. Dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare și întreținere a tuturor drumurilor naționale sunt doar câteva dintre argumentele precizate de PSD.

Din păcate, au rămas doar la stadiul de intenție și documentație, așa cum s-a întâmplat și cu autostrăzile României.

  • Din 2018 și până în prezent nu a fost realizat niciun metru de drum expres, iar variantele ocolitoare, asumate de Guvern în program, nu s-au realizat;
  • Realizarea și finalizarea variantei ocolitoare a Bucureștiului la profil de autostradă;
  • Varianta ocolitoare Târgu Jiu, cu termen asumat 2019;
  • Urmează varianta ocolitoare Târgu Mureș, cu termen asumat 2020;
  • Modernizarea Transfăgărășanului, cu termen asumat 2020.

Am lăsat la sfârșit situația Șoselei de Centură a municipiului București, în mare întârziere față de termenele asumate. Practic, deși obiectivul declarat era aducerea acestei șosele la standard de autostradă, s-a ajuns în situația în care cele două benzi pe sens sunt total insuficiente, chiar și pe porțiunile în care acestea există.

La fel de gravă este și lipsa de preocupare pentru realizarea intersecțiilor între Drumul Național - Șoseaua de Centură a municipiului București și DN4 la Popești-Leordeni, cu DN 7 la Chitila, cu DN5 la Jilava, toate aceste intersecții fiind tot atâtea puncte de blocaj în trafic.

Nu în ultimul rând, trebuie să observăm că intersecțiile între Centura Bucureștiului cu Al, lângă comuna Roșu, cu A2, lângă comuna Cățelu, cu A3, lângă comuna Crețuleasca, deși finalizate, sunt supuse unor valori ridicate de trafic, fapt ce impune redimensionarea lor de urgență.

Căile Ferate Române, o bombă cu ceas!

Deși deține o lungime apreciabilă de cale ferată, România este țara europeană cu cel mai scăzut procent de electrificare - doar 37% din total și foarte departe de media din UE, de 53 %. De asemenea, din cauza stării generale a infrastructurii feroviare, România deține și trista performanță a celor mai scăzute viteze medii de deplasare pe calea ferată din Uniunea Europeană. Vitezele comerciale efective ale trenurilor sunt la niveluri extrem de scăzute, respectiv, 43,84 km/h pentru trenurile de călători și 15,45 km/h pentru trenurile de marfă, valori măsurate la nivelul anului 2017.

Această stare de înapoiere este rezultatul direct al lipsei cronice de preocupare pentru modernizarea căilor ferate, chiar dacă în fiecare an sunt alocate sume impresionante. Pe de altă parte, tocmai pentru că infrastructura nu mai face față, se petrec nenumărate incidente feroviare, în care sunt implicate chiar și trenuri de călători, punând astfel în pericol viața celor care aleg calea ferată ca mijloc de deplasare.

România a ajuns la performanța de a înregistra câte două deraieri pe zi. Singura decizie concretă luată de actualul ministru al transporturilor a fost de a da afară directorul. Greșit! În lipsa unor investiții masive în infrastructură și în achiziția de vagoane noi, zilnic, românii sunt expuși unei iminente tragedii pe calea ferată.

Starea de înapoiere se manifestă și la cele două companii de transport feroviar, aflate în proprietatea statului. În cazul CFR Călători, puține trenuri sunt profitabile, materialul rulant este învechit, lipsește un plan coerent de modernizare. În cazul CFR Marfă, doar o mențiune - deși în România există doi producători de automobile, compania de stat nu deține vagoane specializate în transportul acestora. Pentru ministrul transporturilor, aceste două companii sunt ca și inexistente, pentru că nu observăm nici cea mai mică preocupare pentru a le eficientiza activitatea. Totul rămâne la nivel de discurs și nimic mai mult!

Să mai adăugăm faptul că încă mai există intersecții între calea ferată și drumuri de categorii diverse fără să fie semnalizate cu bariere, situație care conduce la accidente soldate cu pierderi de vieți omenești și pagube materiale.

Nu putem încheia referirile despre problemele căilor ferate din România fără să remarcăm lipsa de preocupare pentru introducerea trenurilor de mare viteză, deși teritoriul național este potrivit pentru aceasta. Practic, țara noastră este singura țară mare din Europa cu cei mai puțini kilometri de cale ferată de mare viteză și cu zero implicare în proiecte de viitor.

TAROM, într-un haos total!

Una dintre cele mai importante societăți aflate în subordinea Ministerului Transporturilor se află în pragul dezastrului.

Situația de la Compania Națională de Transporturi Aeriene se înrăutățește pe zi ce trece. TAROM este în picaj, din toate punctele de vedere. Într-una din declarațiile sale recente, domnul ministru, Răzvan Cuc, a explicat faptul că, încă din primul său mandat, TAROM a fost unul dintre obiectivele sale de suflet, pentru că este român. Drept urmare, compania este cu un picior în faliment și este cercetată pentru vânzarea a două aeronave în condiții suspecte.

Iar acum, în al treilea mandat, a provocat cea mai mare criză din istoria TAROM. Fără pic de responsabilitate, a supus compania unui risc fără precedent - certificatul de operator aerian fiind suspendat în lipsa unui manager general, toate aeronavele acestui operator ar fi rămas la sol. Consecințele ar fi fost dezastruoase, dacă în al doisprezecelea ceas nu ar fi acționat de urgență pentru a evita blocajul total.

Răzvan Cuc, acasă!

Un simplu calcul demonstrează că, de când PSD, în epoca Dragnea, a intrat la guvernare, acest om a fost cel care a deținut această funcție pentru 11 luni. În concluzie, dezastrul de la transporturi, marcat de eșecul construirii autostrăzilor, i se "datorează" într-o mare măsură.

Într-o manieră complet neprofesionistă, ministrul Răzvan Cuc dă asaltul asupra pieței de transport public de persoane.

În lipsa unor politici de transport, coerente și bine fundamentate, elaborate în mod transparent și în urma unui dialog profesionist cu toți actorii din piață, transportul public de persoane este în derivă și la cheremul grupurilor de interese din domeniu. Domnul ministru Răzvan Cuc girează acte normative care vor bulversa domeniul transportului public, prin modificarea haotică a legislației. În tot acest demers, care ar trebui să se îndrepte spre o liberalizare a pieței de transport, spre o competiție loială între participanții din piață, trebuie să primeze interesele consumatorului de astfel de servicii de transport. Toate aceste experimente legislative, izvorâte din dorința autorităților de a satisface interese de grup, vor arunca piața de transport public într-o zonă gri, care îi va stopa dezvoltarea, eficientizarea și modernizarea.

PSD-ALDE trebuie să înceteze cu practica imorală și ilegală de adoptare a unor acte normative fără consultări și dezbateri mature, care să genereze cele mai bune rezultate pentru cetățenii care le-au acordat un vot de încredere la alegerile din 2016 și față de care nu au arătat nici cea mai mică urmă de respect în ultimii doi ani de guvernare!

După ani de zile de promisiuni, după ce niciun ministru al transporturilor instalat de PSD nu a făcut absolut nimic pentru a ajuta la dezvoltarea reală a rețelei de transporturi și pentru a reduce, implicit, și decalajul de dezvoltare dintre regiuni, menținerea lui Răzvan Cuc pe acest post nu înseamnă decât un singur lucru, confirmarea că autostrăzile visate de zeci de ani se vor face la Sfântu' Așteaptă!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul ministru Răzvan Cuc.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru-Răzvan Cuc (ministrul transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați liberali și PMP-iști,

În primul rând, nu știu cum vreți dumneavoastră să numărați kilometrii de autostradă, când nu sunteți în stare să numărați câteva mandate ale unui ministru. Sunt la al doilea mandat de ministru, nu la al treilea. (Vociferări.)

Dacă titlul acestei moțiuni este un fake news, vă dați seama că și conținutul este pe măsură!

Speram ca, înainte de a redacta acest penibil text al moțiunii, să-i întrebați pe liderii dumneavoastră de partid - și ei au fost miniștri la transporturi - cum se construiesc autostrăzile? Și aici mă refer la domnul Orban și la domnul Băsescu.

Știți de ce nu i-ați întrebat? Niciunul nu a construit vreo autostradă.

În primul meu mandat de ministru al transporturilor, adică în 10 luni, am reușit să scot la licitație proiecte de autostradă în valoare de 3,5 miliarde de euro.

În primul meu mandat, pentru prima dată, a fost scoasă la licitație Autostrada care taie Carpații, Sibiu - Pitești, cea mai așteptată autostradă din România.

Pentru secțiunea 1 a autostrăzii Pitești - Sibiu, între Sibiu și Boița, avem deja un câștigător. Și, dacă nu ar fi existat o contestație, contractul ar fi fost deja semnat. Am reușit să deblochez această situație, iar acum suntem în faza procedurilor de semnare a contractului.

Țineți minte, primul meu mandat - proiecte de 3,5 miliarde de euro! Aceștia nu sunt bani pe hârtie. Fără licitație, niciun proiect nu poate să prindă viață.

Noul meu mandat de ministru al transporturilor, adică al doilea, este dedicat vizitelor pe șantiere, pentru a avea garanția că execuția de kilometri de autostradă este la zi.

Am demarat, în premieră la Ministerul Transporturilor, "Ora infrastructurii". Românii știu în timp real ce se întâmplă pe șantiere, care este stadiul proiectelor aflate în execuție, ce proiecte noi începem, precum și alocările bugetare pentru fiecare proiect de infrastructură.

Acum mi-am dat seama că deja operaționalul proiect "Ora infrastructurii" mai are un scop - să demonteze toate fake news-urile pe care le-ați spus dumneavoastră astăzi.

Dacă tot vorbiți despre performanțele PSD în domeniul infrastructurii rutiere, vă prezint eu câteva, reale.

În perioada 2000-2004, în timpul unei guvernări social-democrate, s-au construit 97 de kilometri de autostradă;

În perioada 2012-2015, tot în timpul unei guvernări social-democrate, s-au construit alți 312 kilometri de autostradă;

Din 2017 și până acum, tot în perioada unei guvernări social-democrate, s-au mai construit 118 kilometri de autostradă, din care 75 sunt deschiși circulației.

Deci, din cei 803 kilometri de autostradă, construiți după '89, în România, 527 de kilometri au fost construiți în anii de guvernare PSD, adică 76% dintre autostrăzile construite după Revoluție, în România.

Vă mai spun un adevăr. Din păcate, de câte ori am revenit la guvernare, după dumneavoastră, a trebuit să facem eforturi uriașe să corectăm dezastrul pe care l-ați lăsat în urmă. Dar chiar și așa, am reușit să construim. Iar pe măsură ce corectăm legislația și deblocăm proiectele, procesul de construcție se va accelera.

Pentru acest an, CNAIR, condusă de domnul director Neaga, a estimat finalizarea a 180 de kilometri de autostradă, iar eu voi face absolut tot ce îmi stă în putință, din punct de vedere administrativ, pentru ca acești kilometri să fie executați în timp. Mă refer aici la loturile aflate deja în construcție - două loturi ale autostrăzii Lugoj - Deva, două loturi ale autostrăzii Sebeș - Turda, două loturi ale autostrăzii Ogra - Câmpia Turzii. La acestea se vor adăuga 27 km. din loturile 1 și 2 ale Drumului de mare viteză Pitești-Craiova, secțiunea de 16 kilometri la profil de autostradă a variantei de ocolire a municipiului Bacău - practic primul sector de autostradă din Moldova -, secțiunea de 11 kilometri între Râșnov și Cristian, care face parte din autostrada Ploiești - Brașov și sectorul Biharia - Borș, în lungime de 5,5 kilometri, care va asigura legătura autostrăzii Transilvania cu frontiera ungară.

Construcția autostrăzii Moldovei a început în mandatul meu, domnilor! Vă reamintesc faptul că primii 16 kilometri de autostradă, la care a început efectiv construcția anul acesta, pe varianta de ocolire a municipiului Bacău, vor face parte din autostrada Moldovei.

În plus, anul viitor ne propunem să începem lucrările la proiecte de interes major, cum ar fi: cei 52 de kilometri ai Autostrăzii de Centură București-Sud și la cei peste 60 de kilometri ai loturilor 3 și 4 din Drumul Expres Craiova - Pitești, segmente pe care vrem să le scoatem din nou la licitație, anul acesta.

În ceea ce privește existența Șoselei de Centură a Bucureștiului, ori nu știți, ori nu vreți să spuneți. Principalele probleme și blocaje în traficul rutier apar în zona nodurilor rutiere. Tocmai de aceea am scos la licitație și am încheiat contracte pentru construcția pasajelor Mogoșoaia, Domnești, Berceni și Oltenița.

La toate cele 4 pasaje construcția începe anul acesta, iar pentru deblocarea circulației de pe actuala Șosea de Centură a capitalei am demarat procedurile pentru construcția Autostrăzii de Centură, care va prelua traficul de tranzit, în special traficul greu, pe relația Constanța - Nădlac, și traficul de tranzit pe direcția Giurgiu - Siret.

Am mai făcut încă un lucru extrem de important, în cele 6 săptămâni de când sunt ministru al transporturilor, în al doilea mandat, repet. Am venit în Parlament, la comisie, să propun modificări la Legea achizițiilor publice, în sensul simplificării procedurilor și urgentării lucrărilor în infrastructură.

Deși președintele Iohannis a blocat Legea bugetului de stat, iar din cauza acestei blocări n-am reușit să introducem acte normative privind exproprierile sau indicatorii tehnico-economici în Guvern, noi iubim această țară și facem tot ce ne stă în putință pentru ca lucrările la diversele obiective de investiții să fie în graficul normal de execuție.

Vorbeați despre fonduri europene! Până în acest moment, Ministerul Transporturilor a trimis Comisiei Europene 16 proiecte majore, în valoare de 4,9 miliarde de euro, reprezentând totalul alocării Uniunii Europene pe Axele 1 și 2, pe care avem obligația să le anunțăm Comisiei.

Dintre aceste aplicații majore depuse spre aprobare la Comisia Europeană, toate au fost aprobate, excepție făcând Magistrala de Metrou II și infrastructura integrată pentru zona orbitală a municipiului București, care vor fi aprobate în prima parte a lunii aprilie 2019, conform informării primite de la Comisia Europeană.

Până în prezent, în cadrul axelor aferente sectorului de transport din cadrul POIM 2014-2020, au fost depuse în total 114 cereri de finanțare pe proiecte majore sau mai mici, în valoare totală eligibilă de 43 de miliarde de lei, respectiv 9,5 miliarde de euro.

Vedem că există o valoare dublă de finanțare, deoarece Guvernul ne-a dat posibilitatea supracontractării.

Din totalul cererilor aferente tuturor proiectelor, adică 114, au mai fost aprobate deja 65, în valoare totală eligibilă de 32 de miliarde de lei, respectiv 6,6 miliarde de euro, din care alocarea Uniunii Europene - 24,2 miliarde de lei, respectiv 5,2 miliarde de euro, cât este valoarea alocării pe tot Programul Operațional Infrastructură Mare. Și lucrările vor continua.

La acest moment, Ministerul Transporturilor are în plan, pe termen scurt, evaluarea și selecția următoarelor proiecte prioritare: Podul de la Brăila, Drumul Expres Craiova-Pitești, Autostrada Sibiu - Pitești.

În perioada imediată, vor fi transmise Comisiei Europene, în vederea aprobării, următoarele obiective de investiții: Autostrada Nădășelu - Suplacu de Barcău - Borș; Autostrada de Centură a Bucureștiului, secțiunea Nord.

De asemenea, pe termen lung, la nivelul Ministerului, se află în pregătire următoarele aplicații de finanțare: Autostrada Brașov - Bacău; Drumul Expres Ploiești - Pașcani; Drumul Expres Buzău - Brăila - Tulcea - Constanța; Drumul Expres Focșani - Brăila - Galați.

Să revenim la TAROM. Legat de TAROM, am zis mereu, într-adevăr, că este proiectul meu de suflet. În timpul primului meu mandat, ca ministru al transporturilor, a fost prima dată, după 10 ani, când în flota TAROM au fost introduse două aeronave noi.

În acest moment, TAROM are cel mai performant consiliu de administrație - reputatul expert în aviație, Sorin Stoicescu, vicecampionul mondial, pilotul acrobat, George Rotaru sau reprezentantul României la CEDO, Viorel Mocanu - sunt printre persoanele care stau la conducerea acestei companii-simbol pentru români.

Sigur că am observat că, în perioada în care nu am mai fost la conducerea Ministerului Transporturilor, un manager, numit, așa cum spuneam, la insistența fostului premier, Tudose, a pus în dificultate compania. Iar raportul Corpului de Control al primului-ministru, care verifică activitatea acestui manager, ne va spune exact ce s-a întâmplat.

De aceea, schimbarea managementului a fost mai mult decât necesară, iar pilotul Florin Susanu, un profesionist desăvârșit și un angajat loial Companiei TAROM, a trecut la conducerea companiei.

CFR. Pentru prima dată după mulți ani, companiile CFR, fie că vorbim despre CFR Călători, CFR Infrastructură sau Autoritatea pentru Reformă Feroviară, au bugete generoase. Pentru Programul de dezvoltare și modernizare a infrastructurii feroviare și stațiilor de cale ferată, a fost alocată suma de 3,8 miliarde de lei. Banii vor fi utilizați pentru continuarea lucrărilor de modernizare și reabilitare a căii ferate pe tronsonul Gurasada - Simeria, dar și pentru finalizarea, recepționarea și darea în exploatare la parametrii proiectați a 150 de kilometri aflați pe tronsonul Simeria - Sighișoara.

81,6 milioane de lei vor fi alocați pentru continuarea lucrărilor de reabilitare pentru poduri și podețe, lucrări pentru îmbunătățirea siguranței feroviare și demararea de lucrări de construcție linie nouă și electrificare.

Avem și investiții noi, dar și reparații capitale, finanțate tot de la bugetul de stat - peste 400 de milioane de lei.

De asemenea, avem și Programul de achiziții materiale, servicii și lucrări de întreținere și reparație curentă a infrastructurii feroviare publice, în valoare de 200 de milioane de lei.

În documentul-sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu, pentru anul 2019, au fost prevăzute 350 de milioane de lei pentru a achiziționa utilaje și echipamente pentru activitatea de reparații capitale și reabilitare, executate în regie proprie de CFR.

În încheiere, dragi PNL-iști, PMP-iști, mesajul meu de final este adresat românilor.

În calitatea mea, de ministru al transporturilor, vă asigur că pentru obiectivele propuse voi sta, dacă este nevoie, zi și noapte, pe șantiere.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile.

Grupul parlamentar al PNL. Sunt doi vorbitori.

Primul - domnul Bode. Aveți 11 minute.

Domnul Bode și domnul Marius Bodea. Vedeți cum vă...

Aveți ecran, timpul... în fața dumneavoastră.

Domnule Movilă, vă rog, lăsați... să poată urmări.

Aveți ecranul în față.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Acum sunt convins că această moțiune trebuia să fie dezbătută pe 25 martie, de Buna Vestire, de Ziua Cucului. Pentru că nu este posibil, domnule ministru, să nu știți de câte ori ați depus jurământul la Cotroceni: 4 ianuarie 2017 - Guvernul Grindeanu, 21 iunie 2017 - Guvernul Tudose, 22 februarie 2019 - Guvernul Dăncilă. Deci de trei ori, nu de două, așa cum le-ați numărat dumneavoastră!

Domnule ministru, eu nu o să mă refer în intervenția mea la precedentul dumneavoastră mandat. A făcut-o eminența cenușie a Guvernului PSD, domnul Darius Vâlcov, care, în urma evaluării celebrului program "Îndrăznește să crezi... în minciunile PSD", a trecut un mare zero în dreptul dumneavoastră, la măsuri realizate, teoretic, motivul pentru care ați fost remaniat de către domnul prim-ministru Tudose.

Mă voi referi strict la scurtul dumneavoastră mandat care, deși, așa cum spun, scurt, este presărat cu numeroase decizii de-a dreptul iresponsabile.

Să le luăm pe rând.

La capitolul autostrăzi, se pare că rămâneți la angajamentul public care v-a consacrat - "Nu promit niciun kilometru de autostradă".

Astăzi, când sunteți întrebat - Câți kilometri de autostradă vă angajați să dați în folosință în 2019? - fie pasați responsabilitatea "groparului" autostrăzilor din România, domnului Narcis Neaga, fie sunteți contrazis de realitatea din teren.

Și cel mai bun exemplu este cel pe care vi l-a dat domnul ministru Șova, în audierile din comisie, când v-a spus: "Nu aveți cum să dați în trafic 180 de kilometri de autostradă, în 2019, când dumneavoastră aveți deschise șantiere pe 118 kilometri!"

Opoziția, românii nu mai cred în sutele de kilometri de autostradă pe care vă lăudați că ar fi în diverse stadii și în diverse proceduri, nicidecum în execuție.

Mai nou, am mai văzut o idee năstrușnică, la dumneavoastră - vreți să transformați CNAIR în constructor de autostrăzi. Probabil v-a inspirat doamna Firea sau domnul primar Negoiță, cu aceste companii de stat. Numai că - atenție la rezultatul demersurilor lor, zero! Toate au fost declarate ilegale de către instanțe.

Probabil, când veți constata eșecul acestui demers, vinovat o să fie, așa cum văd că deja vă place să spuneți, statul paralel.

Domnule ministru, sistemul feroviar românesc este la un pas de colaps, iar cei trei coloși cu picior de lut - CFR Marfă, CFR Călători, CFR Infrastructură - prezintă interes pentru dumneavoastră doar din perspectiva posturilor de conducere, unde plantați oameni doar pe baza carnetului de partid. Iar acolo unde vă încurcă legislația, mergeți până într-acolo încât, spre exemplu, la CFR Marfă, desființați sucursala Transilvania, înlocuind-o cu Centrul Zonal de Marfă Brașov, pe care îl transformați în sucursală. Scopul este unul cât se poate de simplu - eliminarea oamenilor incomozi care refuză să încalce legea, la solicitarea partidului-stat.

Atenție la încălcarea legii! Sunteți tânăr și ar fi păcat să vă alegeți și aici cu o plângere penală, așa cum v-ați ales, din păcate, pentru dumneavoastră, în cazul TAROM.

Apropo de TAROM și de proiectul dumneavoastră de suflet! O să ne vedem în Comisia de anchetă pe TAROM și acolo o să discutăm inclusiv despre modul în care ați achiziționat cele două aeronave, pe perioada mandatului dumneavoastră!

Desigur, nu v-am văzut preocupat de cele cinci deraieri de trenuri, din ultimele zile!

În ceea ce privește Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Sigur, Autoritatea ar trebui să aducă în România 252 de milioane de euro, din care să achiziționăm material rulant nou. Din păcate, singura preocupare pe care înțeleg că o aveți în ultimele zile este aceea de a schimba și actuala conducere care a început să miște câte ceva. Deși nu avem nicio locomotivă, niciun vagon nou achiziționat, suntem doar în proceduri, de câțiva ani.

Faptul că Ministerul Transporturilor are la dispoziție bani europeni și nu-i cheltuiește nu mai miră pe nimeni. Numai că, la capitolul fonduri europene, situația poate deveni catastrofală.

Vă rog, domnule ministru, să fiți un pic atent!

Sunteți conștient de cât de grav este faptul că un raport de audit, recent, al experților de la DG REGIO, elaborat cu scopul de a verifica sistemul de management și control al Programului Operațional Infrastructură Mare, pe partea de infrastructură de transport, scoate la iveală mari nereguli la acest capitol?

Vă provoc, domnule ministru, să ne prezentați aici, în mod public, transparent, ce răspuns a transmis ministerul și în ce fază se află această procedură?

Nota 4, pe care a primit-o România din partea auditului Comisiei, este cea mai gravă posibilă. Și dacă vi se pare că este mai mare decât nota 3, pe care v-am acordat-o noi, să știți că pentru România este o lovitură fatală. Știți ce înseamnă și ce urmează dacă se confirmă aceste deficiențe majore? Plățile din partea Comisiei vor fi suspendate.

Stimați colegi, în plan legislativ, domnul ministru Cuc a reușit să strice într-o lună ce au construit alții într-un an, în toate sectoarele de transport public - intrajudețean, interjudețean și în transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

După ce a votat alături de noi Legea privind serviciul public de transport la nivel de UAT-uri, acum se pregătește s-o modifice prin ordonanță de urgență. După ce a fost de acord cu Ordinul nr. 980 privind transportul la nivel interjudețean, acum are în dezbatere publică un Ordin de ministru privind prorogarea termenului de valabilitate a Programului de transport interjudețean.

De asemenea, după cum ați văzut, a modificat prin ordonanță de urgență Legea taximetriei. Și acum se pregătește să modifice, tot prin ordonanță de urgență, Legea privind transportul alternativ.

Unde este interesul consumatorilor de astfel de servicii? Interesul unor grupuri îl vedem, monopolul îl vedem, lipsa de competitivitate o vedem, acestea sunt vizibile.

Doamnelor și domnilor, ministrul transporturilor ocupă această funcție pentru a reprezenta interesele românilor, nu pentru a fi brelocul liderilor PSD, care îl înlocuiesc ori de câte ori nu le mai servește interesul. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Cel de-al doilea vorbitor din partea Grupului PNL, domnul deputat Marius Bodea, vă rog.

Stafful tehnic, continuați timpul, până la...

Au 11 minute.

Domnul Marius Bodea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Bine ați revenit pe scăunelul miniștrilor chemați aici pentru a da explicații pentru ce nu au făcut sau pentru ce au făcut rău!

Vreau să vă transmit un mesaj din partea cetățenilor din zona Moldovei.

Să știți că noi nu ne mai simțim reprezentați absolut deloc de Guvernarea din care faceți dumneavoastră parte, pentru că am ajuns la exasperare, în așteptarea unor soluții concrete, a începerii în concret a celui mai important obiectiv al nostru, Autostrada Ungheni - Iași - Târgu Mureș.

Și precizez că sunteți într-o gravă eroare când spuneți că dumneavoastră ați început acest proiect. Nu, acest proiect este început chiar de liberali, în 2007, când a fost realizat studiul de prefezabilitate. (Aplauze.)

O țară întreagă, domnule ministru, s-a raliat protestului afaceristului sucevean, "#șîeu", însă dumneavoastră, domnule ministru Cuc, împreună cu domnul Liviu Dragnea ați găsit de cuviință să miștocăriți acel eveniment, care era de fapt un protest legitim al nostru, care se referea la bătaia de joc cu care guvernarea PSD-ALDE tratează chestiunea infrastructurii rutiere din România.

O putere care și-a pierdut și ultimul dram de legitimitate în ochii românilor își permite să ia peste picior o țară întreagă și organizează deschideri-fantomă de șantiere.

În era Dragnea, în care în funcțiile-cheie din ministere nu mai au voie să acceadă decât oameni de încredere, în special șoferi personali, credincioși, s-a eliminat orice urmă de competență. În asemenea condiții, nici nu mai poți avea vreo așteptare reală, ar fi profund neîntemeiată.

Iar pentru ca tabloul să fie complet, mai nou, infrastructura rutieră este dată pe mâna unor specialiști în infrastructura cimitirelor.

Domnul consilier Vâlcov, susținut de șefii PSD-ALDE, vrea să îngroape această autostradă, domnule ministru, prin acea prostie, Parteneriatul Public-Privat, la fel cum a învățat să ascundă prin cavouri, după cum bine știți, lucruri de valoare.

Să știți că ne-am săturat să fim mințiți cu nerușinare, acolo, în Moldova. Pentru că acest parteneriat public-privat, pe care îl susțineți și dumneavoastră, nu este altceva decât o fugă de a accesa fonduri europene, pentru că trăiți cu trauma că încă suntem membri ai Uniunii Europene și există OLAF.

Ca și cum... (Aplauze.) eșecul în ceea ce privește politica de infrastructură rutieră nu ar fi de ajuns, constatăm cu mâhnire că PSD și dumneavoastră sunteți pe cale să rețineți la sol definitiv întreaga Companie TAROM, domnule ministru!

În ultimii cinci ani, toate consiliile de administrație au fost numite de PSD, care, la rândul lor, au numit directori generali acolo, domnule ministru, tot de la PSD, singura lor preocupare fiind servilismul față de stăpânul politic și nicidecum preocuparea pentru rezultate manageriale sau pentru poziționarea acestei companii în ceea ce privește piața aviației mondiale. Iar bâlbâielile de acum două săptămâni, ale dumneavoastră, care ne-au adus în situația de a lăsa aproape fără conducere Compania TAROM, să știți că ne-au făcut de râs în întreaga lumea.

Iar faptul că veniți aici, în fața noastră, și ne spuneți că este proiectul dumneavoastră de suflet, că ați numit acrobați în conducerea Companiei TAROM, să știți că nu vă ridică deloc la înălțimi, pentru că, pe de o parte, ați făcut acest lucru cu încălcarea legii, iar, pe de altă parte, nu de acrobați are nevoie TAROM. Ați făcut destule acrobații cu această companie și acum lucrurile arată foarte rău acolo.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

În continuare, Grupul PSD. Dau cuvântul, pentru început, domnului deputat Boboc.

Cel de-al doilea vorbitor - domnul Suciu.

Aveți 24 de minute, domnule coleg.

Rog stafful să afișeze timpul, vorbitorul să știe cât timp mai are la dispoziție.

Vă rog.

Domnul Valentin Gabriel Boboc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dragi urmași ai lui Traian,

Ai lui Traian Băsescu, bineînțeles, că drag vă mai era când vă spunea Nuți așa... (Vociferări.)

Speram să-i întrebați pe șefii voștri - ministrul transporturilor, Ludovic Orban, și ministrul - de trei ori - al transporturilor, Traian Băsescu - care este rețeta jafului în infrastructură?

Sau pe colega, doamna ministru al transporturilor, acum portocalia cu fundă galbenă, Anca Boagiu, care repară trenurile cu creanga de copac.

Poate vă ajuta doamna Roberta Anastase să numărați. Nu sunt trei mandate ale ministrului Cuc, sunt două.

Vă explic astăzi, doamnă Turcan, chiar dacă o să dureze puțin mai mult, cu toții știm că dumneavoastră înțelegeți mai greu. Vă e greu cu literele, nu mai vorbim despre cifre. Nu întotdeauna combinația literelor H și D înseamnă Hunedoara. Mi-e și frică să mă apuc să vorbesc despre cifre. La dumneavoastră 2 este egal cu 3 - vorbind aici despre mandatele ministrului Cuc.

Diferențele între ministrul Cuc și oricare dintre miniștrii liberali ai transporturilor, numiți după '89, sunt ca de la Brătianu la Orban.

Nu știu dacă vă mai amintiți de celebrele drumuri expres, de mare succes, ale actualului vostru șef de partid, care împânzeau țara în lung și în lat, anunțate ca noile autostrăzi ale României.

Amintim aici Craiova - Pitești, care a rămas pe hârtie. Proiectul urma să fie finalizat într-un an de zile, vorbim despre anul 2009. Cei circa 122 de kilometri ar fi costat 1,1 miliarde de euro. Acesta nu era însă prețul final. Din această sumă lipseau cheltuielile aferente exproprierilor și nu includea TVA, suma prinsă în bugetul companiei în anul respectiv fiind de 5 milioane de lei, circa 1,32 milioane de euro, adică nici măcar 10%.

Sau, de pe vremea domnului Berceanu, de Comarnic - Brașov ați auzit? Da, proiectul care l-a făcut să tremure pe domnul prim-ministru Ponta. N-am înțeles văicăreala domnului Ponta. Cert este că temuta Autostradă Comarnic - Brașov are deja un tronson atribuit. Și nu l-a amenințat nimeni pe ministru cu cătușele, așa cum se plângeau alții.

Actualul ministru al transporturilor, aflat acum la mandatul cu numărul doi, a promovat proiecte de 3,5 miliarde, în primul său mandat.

Știți, doamnă Turcan, că și 1 este mai mare decât 0, cât a realizat unul dintre predecesorii lui Răzvan Cuc, Ludovic Orban, sau PMP-iștii care se zbat acum să rămână în Parlament?!

Răzvan Cuc s-a dus pe șantiere, peste constructori, să verifice stadiul construcțiilor de autostrăzi. El, spre deosebire de Anca Boagiu, nu i-a invitat pe constructori în birou și nu le-a dat cartele de acces la liftul demnitarilor din Ministerul Transporturilor.

Vă dați seama, stimați colegi, "regii asfaltului" erau și regi la ministerul care gestionau banii țării pentru autostrăzi. Ei, bineînțeles, erau puși să cumpere geci portocalii. De unde să le mai rămână și bani de lucrări?!

Cetățenii trebuie să fie informați cu privire la stadiul șantierelor, alocările banilor sau eventualele blocaje la care trebuie găsite soluții. De aceea, ministrul a ales să le spună românilor toate acestea. A făcut pentru prima dată o conferință de presă - "Ora infrastructurii" -, în care le spune românilor tot ce trebuie să știe despre șantierele de infrastructură, fie ele pe rutier, feroviar sau aviație.

Ministrul nostru se bate și pentru antreprenorii români, se bate pentru drepturile lor. Așa cum antreprenorii străini nu au întârzieri la plată, așa trebuie să fie și cu subcontractorii lor, în general români.

Poate ne spuneți câți kilometri ați construit în cei opt ani în care ați fost, de fapt, la cârma țării, conduși de la Cotroceni de Traian Băsescu, omul care a intrat în istorie pentru a declara că România nu are nevoie de autostrăzi.

Dacă nu știți, vă spunem noi: 188 de kilometri! Adică 23,5 kilometri pe an! Deci ar trebui să depuneți moțiunea asta împotriva PMP, în care sunteți colegi cu Traian Băsescu, cel care a fost la butoane și s-a ținut de cuvânt. Nu a construit autostrăzi!

Deși blocată de către Iohannis, Legea bugetului de stat nu a făcut decât să ne întârzie proiectele în infrastructură.

Unii antreprenori serioși au înțeles și ei mesajul și s-au mobilizat și au lucrat chiar în lipsa unor acte normative pe care Guvernul n-a putut să le promoveze din cauza lipsei bugetului.

Stimați colegi, urmați de nădejde ai lui Traian Băsescu,

Vă rog nu mai folosiți fake news-uri și numărați mai bine data viitoare, chiar și mandatele unui ministru!

Știm că sunteți supărați că pentru prima dată Ministerul Transporturilor are cel mai mare buget alocat pentru infrastructura țării, fie ea rutieră, feroviară, navală sau de aviație.

În încheiere, vă recomand să veniți și cu soluții, nu numai cu critici!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Suciu, cel de-al doilea vorbitor de la PSD.

Vă rog.

Domnul Matei Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

M-am întrebat și eu, la fel ca majoritatea colegilor mei, de ce nu putem construi mai repede autostrăzi și infrastructură feroviară. Am crezut că fondurile sunt insuficiente. Am aflat, în schimb, cu surprindere, că, de fapt, nu lipsa banilor este principala problemă. Bani există, avem întotdeauna. Sunt alte felurite piedici care ne determină să întârziem sine die aceste proiecte cerute de către toți locuitorii noștri.

Am citit în presă că circa 300 de milioane de euro sunt atrase în fiecare an de către ONG-iștii de mediu. Acești ONG-iști de mediu execută sau fac proiecte de mediu direct la Bruxelles. Finanțarea lor este făcută de către Bruxelles, în mod direct. 300 de milioane de euro alimentați de la Bruxelles pe aceste ONG-uri de mediu care au că principală țintă aceea de a tergiversa, de a întârzia cât pot de mult aceste proiecte de infrastructură de transport, prin tot felul de inepții. De multe ori s-au dovedit a fi inepții și nu mă feresc să folosesc cuvintele tari.

A trebuit să relocăm peștera cu lilieci și va trebui să construim viaducte sau tuneluri pentru autostradă ca să poată trece urșii, acolo unde n-a văzut nimeni în istorie, vreodată, vreun urs! Și știți cu toții, mă refer la zona Lugoj-Deva. Au mai fost descoperite libelule sau vânturelul de noapte și așa mai departe.

300 de milioane de euro sunt bani enorm de mulți. Acești bani care intră în România, prin intermediul acestor ONG-uri, au rolul de a finanța anumite acțiuni și știți cu toții la ce mă refer, pentru că ați văzut cu toții vehemența cu care unii dintre colegii noștri s-au opus atunci când am cerut transparența vizavi de finanțarea acestor ONG-uri.

Iată că partidul nostru, guvernarea PSD și ALDE încet-încet repară toate aceste anomalii, toate aceste vehicule, instrumente care n-au alt scop decât acela de a întârzia sine die execuția acestor infrastructuri de transport atât de dorite de noi.

România, pe legislația trecută n-ar fi putut decât așa, cu țârâita, să atragă bani europeni, astfel încât să putem înainta cu aceste construcții.

De aceea s-a recurs la ideea de parteneriat public-privat. De aceea încercăm să găsim alte metode, pentru că vedeți tălpile care ni se pun, indiferent de guvernare, stimați colegi, indiferent de cine este la guvernare. Cu toții le conștientizăm. Sigur că rolul opoziției - și aș ruga aici colegii din PNL, cu care am reușit să ne cunoaștem în cei doi ani care tocmai au trecut, să se abțină, pentru că e caraghios ca, așa, odată cu alternanța la guvernare, să venim aici la tribună și fiecare dintre noi să arătăm cu degetul că ăștia nu fac sau ceilalți nu fac. Haideți să umblăm la cauze, haideți să punem umărul cu toții, astfel încât să putem îndrepta aceste chestiuni absolut nedorite.

S-a creat un mecanism, stimați colegi, de întârziere sine die sau de încetinire a absorbției de bani publici. S-a făcut un bilanț vizavi de fondurile pe care le-am atras de la Uniunea Europeană și fondurile pe care le-am cotizat către Uniunea Europeană.

Dacă o să citiți acest bilanț o să vedeți că rămâneți surprinși. Diferența nu este mare. Eu credeam că este o diferență extraordinară între cele două componente: a banilor pe care i-am cotizat și a celor pe care am reușit să-i atragem. Și dacă ne gândim și ne aducem aminte de condițiile impuse de Uniunea Europeană, când ne-au acordat aceste fonduri, nu numai pe infrastructură, dar în toate domeniile, pentru că mereu au venit cu fel de fel de pretenții atunci când ne-au spus: "Nu vă dăm banii în direcția aceea în care România ar vrea să se dezvolte! Vă dăm bani astfel încât să vă aliniați țărilor din Uniunea Europeană!". De acord, dar întotdeauna au fost condiții.

Iar banii cu care noi am cotizat, din România noastră săracă, au fost aproape egali cu cei pe care i-am primit.

Or, nu mi se pare normal să nu încercăm cu toții să limităm aceste termene, să îndreptăm legislația care a fost croită strâmb în cei 10 ani de domnie Traian Băsescu și cu toată părerea de rău trebuie să amintim de acest om, pentru că sub directa lui conducere s-a permis ca această legislație să treacă, să fie votată de către dumneavoastră, stimați colegi PDL-iști, și susținută mai apoi.

Tot într-o emisiune televizată, domnul Traian Băsescu afirma că rolul său în cadrul Parlamentului European, dacă va fi ales ca și europarlamentar, dacă trece de pragul de 5%, rolul Domniei Sale principal ar fi acela de a băga în circuit Dunărea - "Strategia Dunării" se numește. Traseul de 1.000 de kilometri al Dunării pe teritoriul României este unul extrem de important și ar face legătura între China și Europa. Noi avem... Există port la Giurgiu. Portul Constanța este ocolit. Așa cum știți, chinezii și-au deschis în Grecia, la Pireu, un port prin care fac tranzacțiile de mărfuri dinspre Orient spre Occident.

Am avea nevoie ca Portul Constanța să fie pus în valoare; or, aceasta nu se poate face decât dacă Dunărea ar fi navigabilă, ar face direct legătura cu Rotterdamul.

Cine l-a oprit pe Traian Băsescu 10 ani să poată draga, să poată curăța acest traseu? Și în momentul de față PSD, de doi ani de zile se lovește de aceleași legi inepte, de aceleași "protecții" ale mediului înconjurător, astfel că nu putem pune în valoare Portul Constanța.

Gurile rele spun că nu se va putea realiza acest lucru decât dacă Portul Constanța va intra în proprietatea altor țări.

Dincolo, pe zona de cale ferată, vorbim de Culoarul pan- european de la Curtici până la Constanța, de fapt de la Nürnberg până la Constanța. Sunt lucrări începute de zeci de ani, în curând; se fac mai mult de zeci de ani. Și acolo, prin proiectarea acestui culoar de transport s-au eliminat terminalele de la Curtici, pe motiv că îndeplinim condițiile de intrare în Schengen. Nu mai avem terminale la Curtici, nu mai avem unde gara vagoanele și trenurile de marfă.

Dragii mei, a fost o decizie aiurea atunci când am scos din proiect eliminarea acestor terminale, pentru că, vedeți cu toții, îndeplinim condițiile, dar nu suntem primiți în Schengen, suntem ținuți la intrare în Europa și prin eliminarea acestor terminale nu mai avem posibilitatea, se îngrămădesc trenurile, sunt întârzieri foarte mari. Nu mai vorbim de faptul că de 10 ani nu suntem în stare măcar Culoarul acela pan-european, Culoarul IV pan-european să-l construim cu constructori străini, așa cum știți, de la Curtici și până la Constanța. Ne dorim acolo un tren de mare viteză, așa-zisă mare viteză, 160 de kilometri la oră!

Nu dorim SF-uri, dorim normalitate!

În mandatul trecut am fost la Bruxelles, pe Masterplanul de Transport. Ne-am întâlnit acolo cu comisarul european - nu mai rețin numele - doamna din Slovenia. Am discutat vizavi de Masterplanul de Transport, susținut și votat de către Parlamentul României, de către noi toți, dragii mei.

Ne-au spus cei de la Bruxelles: "Pe noi nu ne interesează decât legătura către piața europeană. Pe noi ne interesează Culoarul IV pan-european și ne interesează autostrada de la intrare, de la Arad și până la Constanța. Restul sunt proiectele voastre naționale și n-aveți decât să vi le finanțați!".

Sunt multe de spus,...

 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Matei Suciu:

...dar invitația mea și dialogul meu este către ideea, eu știu, să ne unim eforturile astfel încât să putem avea normalitate în România.

Demagogia, sincer, nu ajută! Nu ajută niciodată, pentru că, v-am spus, pe rând putem să ne învinuim unii pe alții și de fapt să trăim în România și să nu ne putem bucura de această infrastructură de transport.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Grupul USR. Aveți cinci minute.

Primul vorbitor, domnul Drulă.

Cel de-al doilea, domnul Bulai.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Domnule ministru Cuc, ați mai trecut printr-o moțiune simplă la primul mandat. Era în octombrie 2017, după ce erați deja de nouă luni ministru al transporturilor, și m-am uitat, de curiozitate, în stenograma de la acea dată.

Vă vorbeam atunci de incompetență, de numirile în fruntea companiilor a tot felul de indivizi dubioși, de lansarea de licitații pe genunchi care anticipam că vor duce la rezilieri și blocaje în viitor, adică în prezentul actual, și de minciuni privind numărul de kilometri de autostradă.

Ei, bine, după ce PSD v-a dat, totuși, într-un final, afară, de bun ce erați, acum v-a pus Liviu Dragnea la loc. Practic, avem ediția a doua a aceleiași bătăi de joc la adresa României.

Singura diferență este că sunteți evident mai preocupat de imagine și de PR, de data aceasta, dar, din fericire, s-a prins cam toată lumea ce poate PSD la transporturi. Cum s-ar zice, nu mai îndrăznește nimeni să creadă.

Dacă în 2017 promiteați 90 de kilometri de autostradă și până la urmă au fost doar 15, și aceia finalizați de guvernarea dinainte, acum promiteți 180 de kilometri. Practic, s-a dublat minciuna!

Unul dintre principalele exerciții de imagine pe care le faceți în ultima vreme este umflatul în pene și rățoitul la constructori. Îi amenințați cu fermitatea și duritatea dumneavoastră, când, de fapt, nu sunteți în stare să puneți contractele în ordine. Și vă dau un exemplu: pe lotul II din Autostrada Sebeș-Turda își bate joc un constructor grec de o țară întreagă. I-ați amenințat cu rezilierea și cu forța dumneavoastră de ministru, dar rezultatul este zero. Sunteți ferm doar când aveți camera pe dumneavoastră.

Ce face PSD la transporturi este un furt. Este furtul speranțelor a milioane de români care-și doresc o infrastructură decentă, care-și doresc autostrăzi care să treacă munții.

Hoția e la putere în Palatul CFR, iar proiectele de investiții sunt făcute praf!

Vă spuneam că m-am uitat pe discursul meu din octombrie 2017, de la precedenta moțiune, și mi-a sărit în ochi următoarea frază pe care am spus-o atunci: "România merită mai mult, domnule Cuc!".

Așa e! Țara aceasta merită mai mult decât PSD, iar fără PSD, fără hoție și fără penali vom avea într-un final și autostrăzile pe care le merităm.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

În continuare, domnul Bulai.

Vă rog.

Mai aveți două minute și 37 de secunde, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimați domni,

Sunt foarte onorat să vorbesc astăzi în fața dumneavoastră din partea moldovenilor, dar vă spun că sunt și foarte trist. Pentru că s-au lăudat foarte multe persoane de la acest microfon cu câte s-au făcut în țara aceasta.

Pentru Moldova, în ultimii 30 de ani, 28 de miniștri au făcut fix 0 kilometri de autostradă!

Domnule Cuc, cum puteți să aveți impertinența de a veni aici, în fața noastră, și a ne spune că faceți, că dregeți, că o să construim, că am făcut, când în Moldova ați făcut fix 0?!

Cum de aveți curajul să veniți și să spuneți aceste lucruri, fără să vă asumați că nu s-au întâmplat lucrurile acestea?

Voi fi scurt.

Pe 8 februarie m-am întâlnit cu doamna prim-ministru, doamna Dăncilă, împreună cu reprezentanții societății civile din Moldova, cu "Împreună pentru A8" și cu "Moldova vrea autostradă", două organizații foarte puternice.

Ne-au spus următoarele lucruri: "Pe 21 martie trebuie să aflăm care va fi câștigătorul licitației pentru completarea studiului de fezabilitate". Acest lucru nu s-a petrecut. Ați întârziat două săptămâni! De ce, domnule ministru? De ce această întârziere?! (Vociferări.)

Dar de ce să nu vorbesc cu fermitate? Pot să vorbesc cu fermitate, ca să fiți atenți la mine!

Ieri, de exemplu, trebuia să primim răspuns la afirmația doamnei prim-ministru asupra listei partenerilor înscriși pentru PPP, pentru A8. Nu s-a întâmplat acest lucru!

Înțeleg că astăzi este 1 aprilie. E bine să ne oprim din mințit, după 30 de ani!

Sunteți de acord cu mine, domnule ministru? Eu sper că da!

Vă voi pune în continuare trei întrebări.

Domnule ministru,

De ce nu ați notificat Comisia Europeană atunci când ați schimbat sursa de finanțare pentru A8 pe segmentul Ungheni-Iași-Târgu Neamț? Nu era de bun-simț să știe și acești oameni că noi vrem să folosim din banii noștri, când ei ne dădeau bani gratis?!

De ce n-ați făcut acest lucru?!

2. Domnule ministru, știți că Raportul nr. 9/2018 al Curții Europene de Conturi condamnă cu fermitate PPP-urile în Uniunea Europeană, menționând că aceste forme de colaborare public-privat și stat au deficiențe generalizate și beneficii limitate pentru populație? Dacă nu v-ați interesat, vă spun eu și vă rog să vă informați.

A treia chestiune. 1 miliard 129 de milioane de euro pentru 135 de kilometri de autostradă, stipulați în Masterplanul General pentru Transporturi din 2015, atât ar costa...

 

Domnul Florin Iordache:

Finalizați, vă rog!

Domnul Iulian Bulai:

...investiția respectivă.

Acum o săptămână primim din partea Guvernului informația următoare: "1 miliard 200 de milioane pentru un PPP pe 68 de kilometri".

Nu vi se pare ridicol să plătim dublu din banii noștri, decât să primim gratis din partea Uniunii Europene?!

 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc.

Aștept răspunsurile dumneavoastră.

Sunteți non grata în Moldova! Nu sunteți bine primit acolo.

Aștept să vă dați demisia și să vină cineva mai bun!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Continuăm.

Grupul UDMR.

Vă rog, domnul deputat Benedek Zacharie.

Aveți patru minute, domnule coleg.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Despre aspectele semnalate de autorii moțiunii nu putem spune decât că așa este. România nu are autostrăzi, sistemul feroviar s-a degradat la cote greu de imaginat acum 30 de ani, Compania TAROM este în pragul colapsului financiar.

Tot dreptate au autorii moțiunii când afirmă că actuala guvernare nu și-a onorat promisiunile în privința numărului de kilometri de autostrăzi, drumuri expres, siguranța circulației pe calea ferată sau creșterea vitezei de deplasare pe calea ferată.

Dar ceea ce am adăuga noi este că nimeni până azi, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, nu a performat altfel.

Ministrul transporturilor din 2007, actualul președinte al PNL, promitea 70 de variante de ocolire, din care 20 cu termen de finalizare în 2008, și începerea în doi ani a construcției a peste 600 de kilometri de autostrăzi.

Realizări: Tronsonul Drajna-Fetești, de 36,6 kilometri de autostradă, adică 6%, iar din 20 de variante de ocolire, una singură, adică 5%.

Propunerea UDMR este de a căuta rădăcina problemei.

De ce niciun ministru al transporturilor nu ne-a putut arăta rezultate notabile la finalul mandatului său?

Considerăm că pentru construcția de autostrăzi, modernizarea rețelei de cale ferată și a materialului rulant sau eficientizarea Companiei de transport aerian și alte probleme grave semnalate de această moțiune nu este suficientă o singură perioadă de guvernare.

Ministerul Transporturilor, cu multiplele sale structuri subordonate sau aflate în coordonare, este un uriaș mult prea greoi. Se împiedică la fiecare pas de capcane legislative și procedurale, unele cauzate de legislație, altele de propria incompetență.

Domnule ministru,

Restructurați ministerul, găsiți angajații care nu vor să muncească și scăpați de ei!

Găsiți grupurile care vă împiedică și desființați-le!

Responsabilizați angajații, iar în structurile de conducere numiți personal calificat!

Erați conștient, atunci când ați preluat noul mandat, de faptul că ministerul va fi sub asediu total - sub asediul opoziției, sub asediul constructorilor, sub asediul unor cercuri de interese, sub asediul presei și, faptul cel mai important, în atenția cetățenilor.

Deci ați fost conștient că sunteți într-o situație specială, iar în astfel de situații un lider puternic ia măsuri speciale.

Luați-le, domnule ministru, fără să țineți cont de înțelegeri meschine!

Grupul UDMR vă cere să susțineți liberalizarea pieței de transport public de călători. Nu prorogați termene ca să prelungiți monopolul unor cercuri de interese! Nu cedați la amenințările sau șantajul transportatorilor! Aveți tot timpul în vedere interesul celor care beneficiază de aceste servicii!

Obligați angajații din teritoriu să-și facă treaba! Puneți-i la lucru pe cei care răspund de siguranța circulației pe drumurile publice sau renunțați la ei!

În concluzie, Grupul parlamentar al UDMR nu poate susține un ministru al transporturilor a cărei strategie variază în funcție de anumite interese, dar va fi partenerul acelui ministru care promovează ca principii directoare următoarele: mobilitate, siguranța circulației și protecția mediului, elemente ce susțin dezvoltarea durabilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule coleg.

Grupul ALDE.

Domnule Băișanu, vă rog.

Aveți trei minute, domnule coleg.

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Această moțiune simplă este pentru mine un generator de moment al adevărului și cred că la acest moment al adevărului trebuie să vorbim despre cauze și soluții. Am văzut la acest pupitru, de la acest microfon, foarte mulți deputați transformați în procurori, procurori care au înfierat cu mânie proletară ceea ce n-au reușit să facă atâta vreme cât au fost ei înșiși la guvernare de-a lungul timpului.

Dacă vrem să găsim vinovați, vinovații sunt în toate partidele, de-a lungul întregii istorii democratice a României de 30 de ani.

Niciunul dintre partidele de aici, din sală, care au fost rând pe rând la guvernare nu sunt departe de rezultatul în care ne aflăm, inclusiv tehnocrații, USR-iștii, cioloșiștii, plușii și minușii din această sală.

Trecem mai departe și am să vă spun că am încercat să caut câteva cauze și mi-am adus aminte și am privit ușor în istorie și am văzut că marginile marilor imperii n-au fost niciodată dezvoltate de cei care conduceau imperiile.

A doua cauză pe care am observat-o este bugetul României, buget care nu este unul îndestulător întotdeauna. Și am să vă spun și de ce.

Am luat o perioadă de patru ani din evoluția economică și financiară a României și am observat că firmele străine - hai să le spunem și multinaționale - în patru ani de zile au declarat un profit net de 2,5 de miliarde de lei, aceste firme fiind firme care au monopol pe industrii importante, cum ar fi: bănci, energie, IT și așa mai departe.

În schimb, cele 49% - doar 49% din firmele românești .- care sunt firme de periferie și asupra cărora se trage de către statul român încontinuu, au declarat, în aceiași 4 ani, 55 de miliarde de euro profit net.

2 miliarde de euro și jumătate străinii, 55 de miliarde românii. De 22 de ori mai mulți bani au fost declarați de firmele românești decât de firmele străine.

Vreți să avem școli, vreți să avem poliție, vreți să avem justiție, vreți să avem sănătate, vreți să avem autostrăzi? Haideți să colectăm bani în mod egal de la toate firmele din România și să nu-i mai călărim pe ai noștri, să-i respectăm și să le redăm demnitatea, punându-i în egalitate cu firmele din străinătate.

Trec mai departe și o altă cauză - n-o să-l numesc președinte, n-o să-l numesc persoană, personaj, o să-l numesc cauză - Traian Băsescu, care a fost de cinci ori ministru al transporturilor și îmi spunea mie...

 

Domnul Florin Iordache:

De la PSD...

Numai puțin, domnule coleg!

Finalizați!

Mai dați-i de la PSD!

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

...că n-avem dreptul la autostrăzi și că nu ne mai trebuie autostrăzi.

Îmi mai dați timp de un minut? Mi-ar mai trebui...

Domnul Florin Iordache:

V-am dat! Alianța funcționează, domnule coleg!

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Mulțumesc din suflet!

Revenind la realități, am să vă explic că timp de 30 de ani, în România, pe marea infrastructură banii s-au dus în majoritate în Ardeal - peste 65%; peste 35% în București, Ilfov; doar 3,5% în Dobrogea, iar în Moldova 0 bani!

În acest sens - și vorbesc în nume propriu și în numele ALDE -, ALDE a venit cu un proiect prin care a cerut să reglăm acest dezavantaj prin care Moldova a trăit și se dezvoltă foarte greu în comparație cu celelalte regiuni, tocmai din lipsa acestei infrastructuri.

Vreau să vă spun că sunt vicepreședinte al Comisiei pentru transporturi și este prima oară când am reușit să am un dialog pertinent cu cei din Ministerul Transporturilor.

Iată, am votat Legea privind autostrada, am votat-o cu toții. Am văzut pași făcuți de minister în vederea realizării acestei autostrăzi. Am primit bani pentru șosele de centură la Bacău, la Iași, la Rădăuți, la Suceava. Vă aduc aminte că Șoseaua de Centură Suceava... la ea se lucrează de 12 ani. Păi, în 12 ani, numai PSD și ALDE au fost la guvernare?

Hai să ne trezim și să înțelegem - toți suntem la fel de vinovați.

Dacă nu vom recunoaște lucrul acesta și dacă nu vom veni cu soluții, ci doar cu inchiziții și procurori, România va continua să se zbată între "unii sunt frumoși și deștepți", alții "sunt proști", în funcție de situația în care se află la un moment dat - la guvernare sau în opoziție.

România nu mai are nevoie de scandal, are nevoie de oameni care să muncească.

Și, de aceea, ALDE... eu, personal, voi sprijini acest Guvern și pe acest ministru, căruia îi promit că, dacă nu face ceea ce ne-am înțeles și palma pe care am bătut-o nu e respectată, voi fi primul care voi spune că ne-am păcălit cu toții.

Îmi doresc însă să văd, la final de acest mandat ALDE-PSD, și realizări în acest domeniu. Pentru că putem și avem și specialiști, avem și firme românești care pot face asta.

Și, apropo, vă mai aduc aminte. Marii constructori români, patroni de firme de construcții, au fost arestați rând pe rând. Au avut dosare și au dosare penale. De ce oare? Oare nu sunt mai buni cei de afară?

Îmi spunea un coleg de la USR că primim bani gratis de la Uniunea Europeană.

Tinere, când ai primit vreodată bani gratis? Nu există așa ceva! Plătim pentru fiecare leuț pe care îl primim.

Într-adevăr, trebuie să avem și obligația de a atrage mai multe fonduri europene, mai mult decât am reușit până acum.

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Așa să fie, domnule Băișanu.

Grupul PMP, aveți două minute.

Domnul Simionca, vă rog.

Domnul Ionuț Simionca:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Cuc,

Dacă aș mai putea să am și eu vreun minut din timpul PSD ar fi extraordinar. Dacă nu, asta este...

Domnul Florin Iordache:

Asta este.

Domnul Ionuț Simionca:

... o să mă grăbesc.

Nu putem avea o infrastructură de transport bună dacă nu asigurăm și continuitate, domnilor. Planurile și strategiile adoptate trebuie să aibă continuitate.

Stimați colegi PSD-ALDE, dacă schimbați masterplanul la fiecare doi ani și dacă fiecare ministru care vine cu propria părere și cu propriile dorințe schimbă aceste planuri, vedem că rezultatele sunt aproape nule și dezamăgirea românilor este pe măsură.

Domnilor colegi, românii s-au săturat să vadă cum Guvernele PSD-ALDE, care au tot schimbat până acum felul în care aduc construirea autostrăzilor, livrează rezultate greșite cu privire la construirea de autostrăzi și șosele rapide.

Noi, cei din PMP, știm că infrastructura rutieră este o prioritate zero a românilor, și știm care ne sunt prioritățile, și ne-am apucat deja de treabă și să îndreptăm aceste greșeli.

Un exemplu este Autostrada Unirii, propunere PMP, pe care mi-am pus și eu semnătura, și a devenit lege, știind că aceasta este una dintre prioritățile românilor.

Mai avem câteva propuneri legislative care au fost adoptate la Senat, cum ar fi Autostrada Nordului și Autostrada București - Brașov.

Sunt convins că dumneavoastră, stimați colegi, veți sprijini cu toții aprobarea acestor proiecte.

Practic, iată că Parlamentul este nevoit să stabilească prioritățile domnului ministru Cuc.

Mai mult, am depus în Parlament un proiect de lege complementar, săptămâna aceasta, astăzi, pentru ca cetățenii să poată să aibă opțiunea să direcționeze 3,5% din impozitul pe venit al persoanelor fizice și 20% din impozitul pe profit de la firme către fonduri regionale de dezvoltare și de construcții de autostrăzi.

Este pentru prima oară când românii vor avea ocazia să decidă direct cum se cheltuiesc banii lor și ce proiect să fie dezvoltat cu prioritate.

Domnul Florin Iordache:

Finalizați, vă rog.

Domnul Ionuț Simionca:

La fel de importante ca autostrăzile sunt și centurile ocolitoare ale orașelor, proiecte mai puțin costisitoare și mai ușor de realizat, dar care sunt tot încremenite la stadiul de promisiuni.

 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Ionuț Simionca:

Tocmai de aceea, stimați colegi, PMP cere demisia ministrului transporturilor. Și, în același timp, îi cere vicepremierului Suciu să supravegheze activitatea acestui minister, să se asigure că va avea o strategie coerentă, să aloce fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, încât să nu mai moară oameni nevinovați pe șoselele României.

Și, da, într-adevăr, România merită mai mult decât actuala Guvernare PSD.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Îl invit pe domnul...

(Domnul deputat Petru Movilă solicită să ia cuvântul.)

Îmi pare rău, domnule Movilă, colegul dumneavoastră a vorbit un minut peste...

Domnul ministru Cuc, vă rog.

Domnul Alexandru-Răzvan Cuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Auziți, dragi colegi de la PSD și ALDE, vedeți cât e interesul celor care au semnat moțiunea? Din 70-80, câți au semnat-o, nu știu dacă sunt 25 în sală. Nu vreau să număr ca Roberta Anastase, dar dacă mă chinui un pic, cred... (Vociferări.)... nici 25 nu cred că sunt, deci acesta este... (Vociferări.)...

Calmați-vă un pic, ajung și la voi, stați un pic, așa.

Deci acesta este interesul pentru infrastructură. Acesta a fost interesul și cât au condus ministerul. N-au făcut nimic. Dar văd că acum sunt foarte acizi la adresa proiectelor pe care le implementăm noi.

Știu că domnul Orban poate e supărat că nu știu poate să cânt la chitară și nu fac nici poze cu maimuța.

Dar haideți să vă spun un lucru. Pe mandatul dânsului... (Vociferări.) pe mandatul dânsului, constructorii făceau ce voiau în minister. Ei erau miniștrii în minister, nu era domnul Orban.

Știți că domnul Orban - că tot vorbesc de Centura Bacăului -, în 2008 s-a dus, a tăiat panglica și spunea că, uitați, inaugurăm Centura. Și, ce să vedeți, ne-am apucat de construcție tot noi, în Guvernarea noastră.

Văd că aveți o problemă cu antreprenorii români. Eu îi apăr, vreau să avem antreprenori români. Văd că voi îi contestați peste tot.

Singurul antreprenor român pe care îl mai avem, în momentul de față, capabil să construiască autostrăzi, în România, văd că a devenit subiectul vostru de campanie.

Haideți să terminăm și cu el, atunci! Să-l închidem și pe cel care face Centura Bacăului și să fiți voi fericiți!

Și să știți că, în ziua protestului, într-adevăr, a fost o știre importantă, foarte importantă. Am aflat că Iohannis lucrează. Și-a luat o pauză de 15 minute. Că el în general am văzut că stă mai mult în vacanțe. Așa ați fost și voi cât ați fost la Ministerul Transporturilor.

Și să știți că eu n-am batjocorit pe nimeni. Cred că voi și cei pe care i-ați avut voi în minister au batjocorit mai mult românii, că n-au făcut absolut nimic pentru infrastructura din România.

Domnul Drulă... (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Vreau drept la replică.

Domnul Alexandru-Răzvan Cuc:

Mai bine nu ziceam "domnul Drulă".

Dragi colegi, haideți să vă spun un lucru.

Și voi ați fost în minister, un an de zile. Și ați avut rezultate într-adevăr remarcabile - zero peste tot, de sus până jos.

Acum, eu știu că vă supărați că eu mai cert constructorii, că știu că vă deranjează că afectează anumite interese. Dar să știți că eu nu mă opresc. Și merg mai departe și cu rezilierile de contracte și cu tot ce am promis.

Și știu că vreți neapărat ca ONG-urile să conducă ministerul. E greu, îl conduc eu acum.

Și trebuie să modificăm legislația astfel încât să putem accelera toate procedurile pe care le avem, inclusiv pe partea de mediu.

Dar aici o să mă consult cu doamna ministru Gavrilescu, nu o să mă consult cu ONG-urile sau cu altcineva.

Eu vă mulțumesc mult că ați avut răbdare să mă ascultați. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Am finalizat dezbaterile.

Închidem aici ședința.

Votul asupra moțiunii simple - miercuri, la votul final.

Seară bună, numai bine!

 

Ședința s-a încheiat la ora 17,40.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 28 october 2020, 9:50
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro