Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.51/17-04-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 08-04-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2019

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,08.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 211 deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei, din zilele de luni, 8, și miercuri, 10 aprilie 2019; programul de lucru pentru perioada 8-13 aprilie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 3-8 aprilie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, avem primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Înainte de a intra în ordinea de zi, avem doi colegi care reprezintă o minoritate națională, care doresc să ia cuvântul în numele minorității, fiind o zi de sărbătoare pentru dânșii.

Vă rog.

 
Intervenția domnului deputat Daniel Vasile cu prilejul Zilei internaționale a romilor.  

Domnul Daniel Vasile:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În istoria fiecărei națiuni, a fiecărui popor, există momente, evenimente istorice care marchează existența generațiilor viitoare.

Sărbătorim sau comemorăm astfel de evenimente istorice, în strânsă legătură cu consecințele istorice ale acestor evenimente.

Din păcate, momentele existențiale în istoria romilor sunt momente de comemorare.

Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul României datează din data de 3 octombrie 1385 și atestă sclavia romilor, de peste 500 de ani. Domnitorul Dan Vodă atestă o danie făcută Mănăstirii Vodița de către domnitorul Vladislav.

În perioada interbelică, ia naștere Mișcarea de reprezentare civică și politică a romilor, prin înființarea, în anul 1933, în luna martie, a Asociației Generale a Romilor din România.

Însă, prima formă de organizare și de reprezentare civică și politică a romilor este curmată în mod violent de declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și de politicile regimului antonescian, prin deportarea romilor în Transnistria. Astfel, ia naștere o nouă pagină neagră în istoria romilor - Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor. În această perioadă, 24.686 de romi sunt deportați în Transnistria, în vederea exterminării, dintre care 12.923 de copii.

În perioada comunistă, romii sunt subiect al politicilor de asimilare și sedentarizare forțată. Orice formă de asociere a romilor este curmată în mod violent. Identitatea rom/țigan în această perioadă reprezenta un stigmat, iar asumarea identității etnice - un act de curaj.

În istoriografia romilor există două evenimente istorice de sărbătoare, de celebrare.

Noi, romii, celebrăm în data de 27 aprilie primul document politic prin care înaintașii noștri romi și-au asumat public istoria și memoria colectivă.

La 27 aprilie 1919 are loc Marea Adunare Națională a Romilor de la Ibașfalău. Prin Manifestul romilor de la Ibașfalău, romii aderau la Marea Unire. Romii își declarau românismul lor și își manifestau loialitatea față de România Mare, față de regalitate și față de Guvern.

Elitele romilor s-au mobilizat, astfel că asemenea gesturi legitimau România Mare.

La 8 aprilie 1971 are loc, la Londra, primul Congres Internațional al Romilor, congres prezidat de actorul american de origine romă Yul Brynner.

În cadrul Congresului Internațional a fost adoptat steagul internațional al romilor, imnul internațional al romilor și s-au pus bazele Organizației Internaționale a Romilor, care, începând cu anul 1993, dobândește statut de organizație cu caracter consultativ pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

În anul 2006, Parlamentul României, la inițiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorității romilor în Parlamentul României, adoptă Legea nr. 66/2006, prin care data de 8 aprilie este declarată ca fiind Ziua internațională a romilor.

Astfel, ziua de 8 aprilie trebuie să devină un simbol al conviețuirii pașnice și al toleranței, un prilej pentru a marca importanța dialogului interetnic.

De asemenea, reprezintă un important moment pentru a condamna manifestările de orice natură, cu caracter rasist, discriminatoriu, la adresa romilor.

În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare. Însă adevăratul motiv de celebrare, de sărbătoare îl reprezintă puterea de supraviețuire a acestui popor.

Închei prin a vă spune cine sunt romii - un popor demn, un popor de supraviețuitori!

La mulți ani, România!

La mulți ani, tuturor romilor!

Te aven bahtale, savale! (Aplauze.)

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

O să-i dau cuvântul și doamnei lider de grup, Prună Cristina, de la USR, dar întâi, așa cum am anunțat, domnului Manole Petre-Florin, cu ocazia aceluiași eveniment.

 
Intervenția domnului deputat Petre-Florin Manole cu prilejul Zilei internaționale a romilor.  

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Astăzi, cu prilejul Zilei internaționale a romilor, vreau să vă adresez câteva cuvinte, în numele unui elev rom, Daniel Bereza, din clasa a IV-a a Școlii din Cristinești, județul Botoșani, care, luna trecută, a fost bătut chiar în școală, de către un profesor de religie și preot.

Nu e normal să bați un copil, cu atât mai puțin să-l bați pentru etnia sa. Copilul a ajuns la spital, iar cazul, în presa națională.

Și ca acesta sunt sute de exemple în țara noastră, din păcate.

Putem face ceva, împreună, în astfel de cazuri? Putem. Putem să trecem mai repede, prin Parlament, Legea împotriva violenței în școli, pe care am inițiat-o împreună cu mai mulți colegi, și să ne asigurăm și de faptul că ea se aplică real. Mai ales că violența în școli este o problemă care afectează toți copiii României, indiferent de etnia lor.

De ce vă spun toate acestea cu prilejul Zilei internaționale a romilor, când poate vă așteptați să vorbesc exclusiv despre romi?

Vă spun toate acestea, pentru că am învățat, ca parlamentar român de etnie romă, că cele mai multe subiecte și probleme ne privesc pe toți, că instituțiile trebuie să funcționeze dincolo de granițele etnice și că nu poți să construiești o țară doar pentru romi, așa cum nu poți să faci una doar pentru români, doar pentru maghiari, doar pentru evrei, armeni și așa mai departe.

Am învățat asta și gândesc așa.

Și vă invit și pe dumneavoastră, ori de câte ori legiferați, să vă gândiți măcar un moment la copii precum Daniel, care au nevoie de o educație fără violență, fără prejudecăți etnice și fără discriminare.

Mulțumesc. (Aplauze.)

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Prună Cristina-Mădălina, USR.

 
Retragerea cuvântului doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună, membru al Grupului parlamentar al USR.  

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Am o intervenție pe procedură.

Aș dori să supuneți votului introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 166/2018, inițiativa USR privind abrogarea pensiilor speciale.

Și o altă cerere, și anume, introducerea pe ordinea de zi a inițiativei de constituire a Comisiei de anchetă, depuse de USR, PMP și deputații Partidului PRO România, privind Comisia de anchetă, așa cum vă spuneam, pe O.U.G. nr. 114, privind subminarea intereselor economice și strategice ale României.

Am discutat în Biroul permanent, însă există o reticență a majorității din Biroul permanent în a pune pe ordinea de zi aceste proiecte. Și aș vrea să le supuneți astăzi votului plenului.

Cred că cele 3 milioane de români care v-au votat și v-au trimis aici, în Parlamentul României, nu doresc pensiile speciale, pensiile nesimțite, până la urmă, să spunem verde în față...

     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... pe care dumneavoastră le apărați.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă retrageți afirmațiile.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Așa cum mai cred că românii care...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă retrageți afirmațiile.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... v-au votat, cele 3 milioane de români care v-au votat... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Luați loc în bancă.

În primul rând, această intervenție nu a fost o intervenție pe procedură. N-ați indicat nici articolul încălcat. (Vociferări.)

Vă rog frumos, nu încercați să dialogați cu mine, luați loc în sală.

De asemenea, intervenția dumneavoastră nu a fost pe procedură, ci a fost pe modificarea ordinii de zi. Era suficient să vorbiți despre această modificare și să supunem votului. (Vociferări.)

Încercați să duceți discuția și să ne întârziați în începerea ședinței. Vă rog să luați loc în sală, altfel, am să vă... (Vociferări.)

Vă spun doar atât, că încălcând de atâtea ori Regulamentul, dacă nu vă conformați, am să vă sancționez.

Vă rog frumos să luați loc în sală. (Vociferări.)

Bine. Notați... Notați că doamna Prună este sancționată prin retragerea cuvântului. (Vociferări.)

Trecem mai departe.

Cu privire la inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună rămâne la tribună și solicită să ia cuvântul.)

Vă rog să luați loc în bancă. Bine.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 6/2019). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 6/2019; lege organică. Aceasta... și-a depășit termenul, pentru că pe data de 5 aprilie 2019 s-a împlinit termenul constituțional pentru dezbatere și vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (Pl-x 720/2018). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației; Pl-x 720/2018; lege organică. Termen de dezbatere și vot final - 4 aprilie 2019.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună rămâne la tribună și solicită să ia cuvântul.)

Deci vă rog să luați loc în bancă. Și dacă doriți să interveniți pe procedură vă înscrieți la cuvânt, am să vă dau cuvântul și indicați articolul care considerați că a fost încălcat.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (Pl-x 2/2019). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; Pl-x 2/2019. Este lege organică. Termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 5 aprilie 2019. S-a încheiat și acest termen.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (Pl-x 3/2019). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; Pl-x 3/2019; lege organică. Termenul de dezbatere și vot final s-a împlinit la 5 aprilie 2019.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (PL-x 108/2019). (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției; PL-x 108/2019. Termenul de dezbatere și vot final - 5 aprilie 2019.

Termenele acestea de dezbatere și vot final fiind depășite pentru toate PL-x-urile pe care le-am citit, inițiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dacă există propuneri de modificare a ordinii de zi?

V-aș ruga, colegii care nu vor să spună altceva, să aștepte puțin, să clarificăm acest lucru.

Deci, din partea Grupului PSD, doriți o astfel de solicitare?

Vă rog.

Domnul Șerban Ciprian-Constantin.

Reexaminarea Legii pentru completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.584 din 25 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1070 din 18 decembrie 2018 (PL-x 340/2018/2019). (retrimisă comisiei)  

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să retrimiteți comisiei, Proiectul de lege de la punctul 2 al ordinii de zi, în vederea punerii de acord cu jurisprudența Curții. Este vorba despre reexaminarea Legii pentru completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 584 din 25 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1070 din 18 decembrie 2018; PL-x 340/2018/2019.

Termen - o săptămână.

Mulțumesc.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului această propunere de retrimitere, pentru un termen propus, la Comisia juridică.

Vă rog să votați.

 
   

132 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 3 abțineri. Cu majoritate de voturi, propunerea a fost adoptată.

Domnul Leoreanu Laurențiu-Dan, PNL.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru modificarea și completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru modificarea și completarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Pl-x 509/2018). (retrimisă comisiei)  

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie a Pl-x 509/2018, punctul 369 al ordinii de zi, privind îmbunătățirea procedurii de vot prin corespondență, două săptămâni, pentru a fi reanalizată și argumentată mai bine.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului propunerea formulată de domnul Leoreanu.

Vă rog să votați.

 
   

143 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 17 abțineri. Cu majoritate de voturi, propunerea a fost acceptată.

Dau cuvântul doamnei Prună Cristina. Bănuiesc, pentru modificarea ordinii de zi, și nu pentru o problemă de procedură.

 
Retragerea cuvântului doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună, membru al Grupului parlamentar al USR.  

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Practic, sunt mai multe inițiative legislative pe care dumneavoastră le-ați introdus pe ordinea de zi, în Biroul permanent, astăzi, doar pentru a spune că ele trec tacit de Camera Deputaților. Ele n-au fost pe ordinea de zi înainte de astăzi. Și astfel încălcați art. 75 alin. (2) din Constituție. Pentru că cele 45 de zile în care aceste inițiative legislative trebuiau să treacă prin Camera Deputaților nu s-au respectat. Deci continuați abuzurile, aici, în Camera Deputaților.

Și aș vrea să revin la prima intervenție pe care am avut-o, și anume să vă spun articolul în baza căruia...

     

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... vă ceream introducerea pe ordinea de zi...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

... că intervin.

Aveți dreptul să vorbiți despre fiecare problemă în parte, doar că noi, ca să le putem tranșa, trebuie să le dezbatem pe rând.

Nu părăsiți microfonul, pentru că nu mai e înscris nimeni pentru acest subiect. Am să vă explic următoarea chestiune.

Termenele de adoptare tacită fiind depășite, proiectele respective doar se anunță, nu se trec pe ordinea de zi. Așa cum se anunță și atunci când ai un termen de sesizare a Curții Constituționale, și când se trece o lege pentru promulgare și așa mai departe.

Am încheiat explicațiile pentru primul punct.

Vă rog să continuați, la punctul următor.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sigur. Dar chiar și fără raport, acele inițiative legislative puteau fi dezbătute aici, în plenul Camerei Deputaților...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Încă o dată. V-am explicat Regulamentul...

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... pentru că plenul este suveran.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați. Am încheiat... Regulamentul. S-a dovedit și toată lumea își dă seama că ați fost într-o eroare. Vă rog să nu continuați, că nu are rost.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Asta e interpretarea dumneavoastră. (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ei, atunci, dacă aceasta este interpretarea mea, să știți că dumneavoastră vorbiți doar dacă vă dă cuvântul domnul președinte de ședință. (Vociferări. Rumoare.)

În acest moment, dumneavoastră (Vociferări.)...

V-am luat cuvântul pe acest subiect, fiind epuizat. Și dacă continuați veți primi a doua sancțiune. (Vociferări.)

Deci treceți la subiectul următor sau treceți în bancă. Rămâne la latitudinea dumneavoastră.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Adică pentru că vă spun niște erori de procedură, de aici, de la tribuna Parlamentului... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Vă rog să luați loc în bancă. (Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Haideți, nu vă jucați cu noi, aici suntem în Parlament.

Vă rog frumos.

Vă rog frumos.

Deci eu vă dau o ultimă intervenție pe procedură, după ce v-am dat al doilea avertisment, a doua sancțiune.

Vă rog să luați cuvântul pe procedură.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule președinte de ședință,

Nu suntem la școală aici. În curând o să-mi dați nota 4 și o să mă trimiteți în bancă.

Este dreptul meu să vorbesc de la această tribună. Nu puteți să-mi luați dreptul acesta. (Vociferări.)

Și v-am indicat articolul din Constituție în baza căruia am vorbit de aici, de la tribuna Parlamentului.

Și o să vă mai indic încă un articol din Regulament, art. 86 alin. (2), în baza căruia am cerut introducerea pe ordinea de zi, astăzi, a două inițiative, și anume - Pl-x 166/2018, acea inițiativă legislativă a USR, de abrogare a pensiilor speciale și Comisia de anchetă privind subminarea intereselor economice și strategice ale României, comisie de anchetă care a fost depusă acum două săptămâni, în Biroul permanent și pe care dumneavoastră...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Deci...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... cu obstinație o refuzați...

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci ați invocat art. 86...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... la fiecare Birou permanent.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Ați indicat greșit art. 86 alin. (2), care spune: "La solicitarea motivată a inițiatorului sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative...".

Prin urmare, nu aveți niciun fel de aprobare de la Comitetul liderilor și nu sunteți dumneavoastră Comitetul liderilor.

Deci vă rog frumos să învățați Regulamentul.

Este adevărat că nu suntem la școală, suntem într-un for superior, reprezentantul suprem al poporului român. Și încercați să vă comportați ca un deputat.

Mulțumesc.

Trecem mai departe.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.31/1990 Legea societăților (Pl-x 297/2018). (rămasă pentru votul final)  

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăților; Pl-x...

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Nu mă siliți să chem chestorul, doamnă, vă rog frumos. (Rumoare.)

... Legea societăților; Pl-x 297/2018; lege ordinară, respinsă de Senat.

Raport comun.

Suntem Cameră decizională.

(Discuții la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Bun. Dacă la Pl-x 297/2018 există propuneri sau comentarii?

Comisia?

Vă rog.

Vă rog să luați loc în bancă. (I se adresează doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Claudia Gilia:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raport comun înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăților.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăților, retransmisă în vederea unei noi examinări în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul, în punctul de vedere transmis, menționează că nu susține adoptarea inițiativei în forma prezentată.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 6 alin. (2) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării interdicției de a fi fondatori ai societăților persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție.

Potrivit expunerii de motive, inițiatorii precizează că faptele de corupție au un subiect calificat și privesc exercitarea unor atribuții în domeniul public, în timp ce săvârșirea unei altfel de infracțiuni nu influențează activitatea unei societăți din domeniul privat.

În urma reexaminării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaților raportul comun înlocuitor, de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăților, cu amendamente admise, amendamente pe care le regăsim în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai există observații sau intervenții? Nu există. Rămâne la votul final.

(Domnul deputat Ovidiu-Ioan Sitterli solicită să ia cuvântul.)

Da, imediat.

Vă rog frumos...

Imediat vă dau cuvântul.

 
Aprobarea amânării dezbaterii Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Sveti Sava, PL-x 118/2019.  

Voiam să spun că, în focul dezbaterilor pe respectarea Regulamentului, am uitat un anunț, o solicitare din partea Grupului minorităților naționale, și anume, la poziția 5, Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Sveti Sava, sărbătoare a minorității sârbe din România, PL-x 118/2019, să nu fie dezbătut astăzi, să fie amânat pentru ziua de miercuri.

Ziua Sf. Sava este cea mai mare sărbătoare a sârbilor.

Deci supun votului această propunere de amânare a dezbaterii Proiectului de lege de la poziția 5, până în ziua de miercuri.

Vă rog să votați.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

146 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Propunerea de amânare a dezbaterii, pentru ziua de miercuri, a fost acceptată.

Vă rog, domnule Sitterli.

Vă rog să-mi spuneți în ce constă intervenția și după aceea să luați cuvântul.

 
   

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Da.

Domnule președinte,

Vreau să vă aduc în atenție faptul că Pl-x 297 prevede "Legea societăților", da, și în Monitorul Oficial apare "Legea nr. 31/1990 - Legea societăților comerciale". În tot raportul pe care l-a întocmit Comisia juridică se prevede "Legea societăților".

Rugămintea mea este să se corecteze întreg raportul, să scrie "Legea societăților comerciale", așa cum apare în Monitorul Oficial, denumirea corectă a legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

Conform Regulamentului, se pot face amendamente de tehnică legislativă.

Vă rog, reprezentanții Comisiei, să verificați acest lucru și dacă...

Vă rog să luați cuvântul și să explicați că s-a modificat acest titlu și totul este în regulă.

Mulțumim domnului Sitterli pentru atenționare.

Deci, până la sfârșitul ședinței, dacă e vreo neclaritate, revenim asupra acestei neclarități.

Vă rog, luați cuvântul, pe scurt.

Și, v-am spus, mulțumim colegului pentru intenție.

 
   

Doamna Claudia Gilia:

Da. Facem precizarea că Legea a fost modificată și titlul legii a fost modificat.

Mulțumim tare mult pentru intervenție.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile (Pl-x 691/2018). (rămasă pentru votul final)  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

La poziția 8 am ajuns.

8. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile; Pl-x 691/2018; lege ordinară. Este respinsă de Senat, Suntem Cameră decizională.

Avem raport comun, Comisia pentru buget și Comisia pentru mediu, raport de adoptare și raport comun suplimentar al acestor comisii, tot de adoptare, distribuit în data de 26 februarie 2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Vă rog.

   

Domnul Sorin Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modalitatea de restituire de către unitățile Trezoreriei Statului a sumelor virate eronat în contul de venituri bugetare reprezentând sume primite de la Uniunea Europeană pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență, la cererea scrisă a ordonatorului principal de credite cu rol de Autoritate de Management care a efectuat virarea eronată.

În urma reexaminării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Vă rog să mă scuzați! Domnul Neagu Nicolae, PNL. Am avut o hârtie exact peste listă. Scuze!

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Într-adevăr, în decursul timpului, s-au observat erori din punctul de vedere al unor plăți care au fost făcute din Trezoreria Statului, prin unitățile de management, către beneficiarii unor fonduri nerambursabile.

În definitiv, această ordonanță nu vine decât punctual să rezolve strict această problemă, motiv pentru care Grupul PNL va fi de acord cu ea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlu există obiecții, observații? Nu există.

Dacă în cadrul articolelor există observații sau obiecții? Nu există.

Propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (PL-x 82/2019). (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public; PL-x 82/2019.

Potrivit prevederile art. 115 din Regulament, dezbaterea este în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Vă rog, doamnă ministru.

   

Doamna Carmen Elian (subsecretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public transpune în integralitate în legislația națională Directiva nr. 2.102 din anul 2016 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, dând astfel dreptul persoanelor cu dizabilități și persoanelor în vârstă de a participa și de a fi integrate în viața socială și culturală, aceste aspecte fiind considerate, de fapt, și priorități la nivel național.

Prin acest act normativ se are în vedere acordarea posibilității tuturor cetățenilor de a beneficia de un acces mai extins la serviciile sectorului public, prin intermediul site-urilor web și al aplicațiilor mobile, pentru a primi informații și servicii care să le ușureze viața de zi cu zi și să le faciliteze exercitarea drepturilor, atât pe plan național, cât și la nivelul Uniunii Europene, în special dreptul la liberă circulație, precum și dreptul de stabilire și de furnizare de servicii.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale susține raportul elaborat de comisia sesizată în fond și, în consecință, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea acestui proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, domnul Moldovan Sorin-Dan, PNL.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

La nivelul Uniunii Europene, dreptul persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice reprezintă o prioritate. Astfel, a fost aprobată Directiva UE 2.102 din 2016 a Parlamentului European și a Consiliului privind accesibilitatea site-urilor web și al aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, directivă ce este transpusă în legislația noastră prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2018.

În plus, adoptarea prezentului proiect de aprobare a Ordonanței nr. 112/2018 aduce beneficii importante cetățenilor din punct de vedere economic și social, îmbunătățind furnizarea de servicii și reducând dependența de existența unui singur furnizor.

Având în vedere argumentele menționate, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea raportului favorabil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pentru prezentarea raportului?

Mulțumim domnului Ganț.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind intervenții nici din partea grupurilor parlamentare, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, legea va fi supusă votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Dramaturgiei Românești (PL-x 67/2019). (rămas pentru votul final)  

10. Proiectul de Lege pentru instituirea "Zilei Dramaturgiei Românești"; PL-x 67/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul Florin-Claudiu Roman, președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate, prin adresa PL-x 67 din 25 februarie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru instituirea "Zilei Dramaturgiei Românești".

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 18 februarie 2019.

La noi am avut: avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; punctul de vedere al Guvernului, prin care se susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea "Zilei Dramaturgiei Românești" care se va celebra, anual, în data de 13 noiembrie. Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice de cultură și instituțiile din sistemul de învățământ pot organiza evenimente dedicate "Zilei Dramaturgiei Românești".

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, examinarea inițiativei legislative a avut loc în ședințe separate: 19 martie - Comisia pentru administrație publică; 19 martie - Comisia pentru cultură.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru instituirea "Zilei Dramaturgiei Românești", în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare văd că nu este nimeni înscris.

Potrivit art. 106, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole doar atunci când în raportul comisiei există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Abu Dhabi, la 17 octombrie 2018 (PL-x 142/2019). (rămas pentru votul final)  

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Abu Dhabi, la 17 octombrie 2018; PL-x 142/2019. Este lege ordinară.

Din partea comisiei sesizate în fond?

   

Doamna Claudia Gilia:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Abu Dhabi, la 17 octombrie 2018.

Acordul conține prevederi referitoare la obiectul tratatului, respectiv terenurile folosite exclusiv pentru sediul misiunii diplomatice sau a oficiului consular, reședința șefului de misiune, condițiile dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, numai în condițiile legilor în vigoare în fiecare stat, exercitarea tuturor drepturilor și îndeplinirea tuturor obligațiilor ce revin titularului dreptului de proprietate asupra clădirilor aflate pe terenurile dobândite, notificarea către cealaltă parte a intenției de a cumpăra, vinde, închiria sau transmite un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra terenurilor, scutirea de la plata oricăror impozite și taxe, directe sau indirecte, aplicabile în cazul achiziționării de terenuri având destinația menționată în cuprinsul acordului, soluționarea divergențelor, intrarea în vigoare și valabilitatea acordului.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma inițiatorului.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc frumos pentru prezentare.

În cadrul dezbaterilor generale nu s-a înscris nimeni.

De asemenea, nu există amendamente admise sau respinse, astfel că, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene (PL-x 55/2019).  

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene; PL-x 55/2019. Suntem în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea inițiatorului?

Vă rog. O prezentare pe scurt.

   

Domnul Gheorghe-Bogdan Tomoiagă (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Programul de guvernare, Guvernul României s-a angajat că toți salariații din sistemul public vor beneficia de indemnizație de vacanță sau primă de vacanță, după caz, sub forma unui voucher de vacanță.

Mai mult, tot în cadrul documentului anterior citat se spune că măsurile urmărite de Guvern vor conduce la creșterea numărului de locuri de muncă și, astfel, la păstrarea forței de muncă în România. Astfel, obiectivul Guvernului este să oprească exodul forței de muncă din domeniul turismului, către alte state din relativa vecinătate a României, stimulând astfel acest domeniu prin acordarea voucherelor de vacanță pentru angajații din sistemul public.

Acordarea în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018 a indemnizațiilor de vacanță sau a primelor de vacanță, după caz, sub forma voucherelor de vacanță, în valoare de 1.450 de lei, s-a dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România, astfel Guvernul a luat decizia ca această măsură să fie prelungită pentru minimum următorii doi ani.

Motivat de cele menționate anterior, Ministerul Turismului susține aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, adică PL-x 55/2019, în forma adoptată de Senat, în data de 18 februarie 2019.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare.

 
   

Doamna Violeta Răduț:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în vederea întocmirii unui raport comun, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, precum și modificarea și completarea Legii nr. 165/2018.

De asemenea, se stabilește momentul intrării în vigoare a art. 26 alin. (4)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, la data de 1 ianuarie 2021; completează art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2017, cu două noi alineate, alin. (11) și alin. (12), precum și abrogă art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc pentru prezentare.

Intervenții din partea grupurilor?

Domnul Seidler Cristian-Gabriel, USR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

O nouă modificare la Legea salarizării, despre care vă spuneam și anterior, săptămâna trecută, că este atât de bine scrisă încât e modificată a zecea oară; iată, a unsprezecea modificare. Nu mai contează aproape acest lucru.

Am o rugăminte către reprezentanții puterii actuale. Dacă tot au crescut salariile din administrația publică locală și centrală, dacă tot s-au introdus voucherele de vacanță, vă rog mult, încetați să mai finanțați așa-zise cursuri de formare profesională pentru funcționari publici și personal contractual care nu reprezintă, știm cu toții, de fapt, decât niște excursii plătite la munte și la mare, pe banii statului, sub paravanul formării profesionale. Măcar atâta decență să avem în administrarea banului public, măcar de acum încolo.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Neagu Nicolae, PNL.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De acord cu o parte spusă de antevorbitor, în sensul că, totuși, prea des intrăm pentru a modifica acte normative extrem de importante care au fost dezbătute, atât cât au fost dezbătute, în cele două Camere.

Acum, la acest proiect de lege, în particular, eu vă aduc în atenție că suntem demnitari ai statului român, acoperind întreg statul, cu toți cetățenii.

Cu alte cuvinte, vom fi de acord să votăm acest proiect de lege, dar v-aș ruga să aveți și dumneavoastră amabilitatea să studiați proiectul pe care noi l-am introdus, întrucât nu putem lăsa alte categorii sociale, cetățeni ai României, să nu beneficieze de vouchere de vacanță, dacă aceste vouchere de vacanță sunt pentru a contribui la bunăstarea și binefacerea turismului românesc, a infrastructurii de turism și, în definitiv, la o calitate a vieții tuturor românilor.

Cu alte cuvinte, în momentul în care ajungem la dezbaterea proiectului de lege al Partidului Național Liberal, vizavi de voucherele de vacanță pe care le acordăm și în sistemul spus nepublic, să ne reamintim că noi suntem aici ca demnitari votați de către cetățenii români, indiferent de unde vin ei - din sistemul bugetar sau din sistemul privat. Deci trebuie să avem aceeași aplecare și același mod de abordare în acest subiect și cu ceilalți cetățeni români care nu sunt în instituțiile publice ale statului. Altfel, am deveni apărători ai statului și știu că unii dintre dumneavoastră aveți, cu precădere, a vă îngrijora asupra existenței așa-numitului stat paralel. Nu care cumva să cădeți exact în această capcană și groapă, să reprezentați acel tip de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Doamna Gavrilă Camelia, din partea Grupului PSD.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea vine pentru a reașeza și a recredibiliza ideea de formare, la care s-a referit pe un ton ironic unul din colegii noștri, deputat de la USR.

Nu este firesc și nu este normal să generalizăm întâmplări nefavorabile care or fi fost, într-o parte sau alta, legate de cursuri făcute la mare sau la munte, sau de o anume superficialitate.

Ideea de formare continuă este extrem de importantă, vorbim de conceptul de lifelong learning, vorbim de ideea de formare, de perfecționare, de nevoia de a ieși din tiparele fixe și rigide ale formării, de nevoia de a fi la curent cu legislația, de a rezolva conflicte, de a înțelege temeiuri legislative, de a face achiziții corecte, în funcție de specificitatea fiecărui domeniu. Și dacă vom încerca să generalizăm asemenea chestiuni negative înseamnă că, de fapt, demonetizăm conceptul de formare, de studiu, de încercare de a depăși limitările, prăfuirea și rutina pe care de multe ori le întâlnim în spațiul public.

E bine să nuanțăm lucrurile și să subliniem că orice curs de formare făcut serios, bine, monitorizat, are rolul său pentru specialiștii buni de care e nevoie într-o societate în continuă devenire și într-o dinamică, și legislativă, și economică, și socială.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog.

Domnule Seidler?

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, ce doriți?

Mă scuzați!

Dreptul la replică se acordă dacă la adresa dumneavoastră s-au făcut referiri calomnioase, jignitoare... (Vociferări.)

Ascultați-mă! Deci nu am constatat niciun fel de afirmații jignitoare la adresa dumneavoastră.

Încă o dată, v-am răspuns, în Regulament spune că o persoană are dreptul la replică dacă la adresa ei au fost rostite cuvinte jignitoare, calomnioase sau denigratoare. Nu s-a întâmplat acest lucru. Vă rog să luați loc în bancă. Vă rog să luați loc în bancă! Nu mai folosiți astfel de tertipuri doar pentru a interveni!

Cu privire la timpul de lucru, a fost epuizat, pentru că este ora 17,00.

Rog colegii, până la următoarea ședință, să mai citească 3-4 articole din Regulament, să nu mai avem astfel de incidente.

Declar ședința închisă.

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După o scurtă pauză

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, pentru a răspunde la întrebări, reprezentanții ministerelor trebuie să vadă că au cui se adresa, adică autorii întrebărilor/interpelărilor sunt prezenți.

Și, v-aș ruga, când eu citesc, apăsați să vă înscrieți la cuvânt, ca să văd eu că există în sală persoanele respective.

Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav?

Domnul Codreanu Constantin, PMP?

Cine își aude numele - apăsați pe buton.

Domnul Bichineț Corneliu?

Domnul Gheorghe Tinel?

Domnul Șișcu George, PNL?

O secundă.

Domnul Cozmanciuc Corneliu-Mugurel?

Domnul Raețchi Ovidiu Alexandru?

Bun.

Deci am văzut cine s-a înscris.

 
  Constantin Codreanu

Dau cuvântul reprezentantului Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Răspunde domnului Codreanu Constantin, PMP.

   

Doamna Magda-Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii este la Senat, însă o să ajungă până la finalul acestei sesiuni. Și o să dau citire răspunsului Ministerului Muncii.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Considerarea ca vechime în muncă a prestațiilor din Republica Moldova în cazul persoanelor care și-au redobândit cetățenia română, s-au stabilit legal în România și sunt active în câmpul muncii din țara noastră", vă comunicăm următoarele:

Potrivit prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 130 din 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Moldova în domeniul securității sociale, dacă prezentul acord nu prevede altfel, persoanele care sunt angajate pe teritoriul unei părți contractante sunt supuse numai legislației acestei părți contractante, chiar dacă au domiciliul celeilalte părți contractante sau dacă angajatorul are domiciliul sau sediul pe teritoriul celeilalte părți contractante.

De asemenea, conform art. 31 din Acordul anterior menționat, cele două părți contractante își recunosc reciproc toate actele, documentele sau certificatele de orice fel, necesare pentru aplicarea prezentului acord, așa cum au fost eliberate de autoritățile emitente, fiind scutite de cerința legalizării.

În considerarea celor anterior expuse, precizăm că perioadele de activitate desfășurată în Republica Moldova, în baza unui contract de muncă, constituie vechime în muncă, în funcție de care se calculează sporul de vechime și alte drepturi ce decurg din aceasta.

Considerăm, de asemenea, că perioadele lucrate se dovedesc cu acte originale, emise de unitățile la care s-a desfășurat activitatea.

Menționăm că documentația trebuie depusă la sediul angajatorului actual, în vederea luării în considerare a vechimii în muncă efectuată în Republica Moldova.

Menționăm că Acordul dintre România și Republica Moldova în domeniul securității sociale, semnat la București și ratificat prin Legea nr. 130 din 23 iunie 2011, se aplică pentru România, potrivit art. 2 alin. (1) din Acord, exclusiv legislației de asigurări sociale de stat.

Deoarece în România legislația de asigurări sociale de stat, care reglementează domeniul pensiilor în sistemul public de pensii este Legea nr. 263 din 2010, prevederile acordului bilateral amintit se aplică tuturor prestațiilor acordate în conformitate cu dispozițiile respectivului act normativ.

Astfel, în cazul în care o persoană a realizat perioade de asigurare atât în România, cât și în Republica Moldova, instituțiile competente din ambele state vor analiza posibilitatea acordării unor drepturi de pensie, în temeiul instrumentului juridic bilateral menționat.

Acordul prevede faptul că dacă o persoană îndeplinește condițiile pentru obținerea unei prestații conform legislației unei părți contractante, fără a ține cont de perioadele de asigurare realizate conform legislației celeilalte părți contractante, instituția competentă calculează prestațiile numai în funcție de perioadele de asigurare realizate conform propriei legislații.

Totuși, dacă este necesar și dacă legislația unei părți contractante condiționează dreptul la prestații de realizare a unei perioade de asigurare, pentru acordarea prestațiilor are loc totalizarea perioadelor de asigurare realizate conform legislației ambelor părți contractante, în măsura în care acestea nu se suprapun.

De asemenea, în temeiul prevederilor instrumentului juridic bilateral menționat, persoanele care au realizat perioade de asigurare într-un singur stat vor beneficia exclusiv de exportul prestațiilor pe teritoriul celuilalt stat, prevederile referitoare la acordarea prestațiilor de pensie nefiind aplicabile.

O să vă înmânez și răspunsul în scris, care este un picuț mai complet, însă, având în vedere timpul regulamentar, o să mă opresc aici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Corneliu Bichineț

Dau cuvântul, de la Ministerul Educației Naționale, reprezentantului acestui minister, să-i răspundă domnului deputat Bichineț Corneliu, PMP.

Cu privire la liceele cu profil agricol.

   

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastră se referea la cele trei licee cu profil agricol din județul Vaslui - Dragomirești, Fălciu și Vetrișoaia.

Aș vrea să spun că, în conformitate cu legislația în vigoare, proiectul planului de școlarizare la nivelul unui județ este analizat și particularizat în funcție de specificul județului și corelarea inserției profesionale cu oferta de pe piața muncii.

Estimarea cifrei de școlarizare pentru învățământul profesional și tehnic se realizează pe baza nevoilor pieței muncii și a tendințelor de dezvoltare economică, cu respectarea criteriilor generale - legislativ, economic, demografic, criteriul geografic, criteriul socio-economic, criteriul relevanței - prevăzute toate într-o metodologie aprobată prin ordinul ministrului educației naționale.

Dar, având în vedere faptul că cele trei unități de învățământ funcționează cu o autorizare de funcționare provizorie, Inspectoratul Școlar General Vaslui a transmis Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar - ARACIP - prin adresa din 9.01.2019, solicitări privind derogarea și posibilitatea de a putea propune clase a IX-a - învățământ profesional, pentru anul școlar 2019-2020.

Prin adresa din 1.02.2019, ARACIP a comunicat Inspectoratului Școlar Județean Vaslui următoarele:

Unitățile de învățământ preuniversitar invocate trebuie să solicitate acreditarea în termenul legal. În caz contrar, conform legii, ARACIP trebuie să propună Ministerului Educației Naționale ridicarea autorizației de funcționare provizorie.

De asemenea, menționăm că ARACIP nu are prevăzută în lege nicio posibilitate de a face excepție privind termenul de depunere a cererii de evaluare externă în vederea acreditării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Bichineț, dacă dorește precizări?

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Am fost foarte atent la răspunsul pe care l-a dat reprezentantul Ministerului Educației. Nu mă declar mulțumit de acest răspuns. Și voi insista prin a vă ruga să faceți orice este posibil la minister ca cele trei licee să aibă cifră de școlarizare, în anul 2019-2020, pentru clasa a IX-a.

Forumul acela național, care spuneți dumneavoastră că se opune, n-are nicio posibilitate. Păi, atunci, să-l desființăm. Pentru că nu modificăm realitatea în funcție de o instituție, ci o instituție trebuie să țină cont de dinamica realității.

Și, în județul nostru, mai ales în acele 3 localități, în extremitățile județului sunt sate, comune de câte 3.000 de locuitori. Altă posibilitate n-au elevii, de a merge la școală la Vaslui, Bârlad sau Huși.

Vă mulțumesc.

Și sper că noul ministru și vechiul ministru al educației va ține cont de solicitările noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Petru Andea:

Desigur, înțelegem nevoia pe care a formulat-o domnul deputat Bichineț.

Vreau să spun că ARACIP, din păcate, nu face decât să aplice Legea educației.

Cea mai simplă formulă pentru a trece de acest pas care înseamnă blocarea, dat fiind faptul că nu au depus la timp documentele de acreditare, fiind doar autorizați provizoriu, este o modificare legislativă în care să se prevadă o astfel de excepție în lege.

Vă mulțumesc.

Și cum stă în puterea deputaților...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Mulțumesc celor doi vorbitori pe acest subiect.

Acestea fiind zise, ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări s-a epuizat. Ceilalți colegi, care nu sunt prezenți, vor primi răspunsul în scris.

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Trecem la lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări.

Vom începe, evident, cu doamnele.

  Elena Hărătău

Doamna Elena Hărătău, PSD, poziția 9.

   

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, Ministerul Sănătății, iar obiectul interpelării - "Necesitatea secțiilor de tratament oncologic, hematologic ambulator".

Stimată doamnă ministru,

Pacienții cu afecțiuni oncologice și hematologice au nevoie constant de tratament injectabil, chimioterapie, transfuzii, perfuzii și radioterapie - tratament care necesită periodic câteva ore, câteodată una sau două zile.

Din cauza complexității afecțiunilor sunt frecvente situațiile în care bolnavii respectivi necesită spitalizare pentru supraveghere 24 de ore, în cazurile în care prezintă acutizări ale bolii sau complicații.

În spitalele din statele Uniunii Europene există aferent secțiilor de oncologie spații fizice echipate corespunzător, dotate cu necesarul de tratament și tratament adjuvant, cu asistenți de oncologie pregătiți și un doctor responsabil, unde pacienții primesc tratament.

În România însă ne aflăm în situația în care legislația interzice o internare mai scurtă de 24 de ore și, în plus, există liste de așteptare, care prelungesc timpul, dacă pacientul necesită o nouă internare.

În vederea rezolvării acestor disfuncționalități, în prezent, sunt depuse unele propuneri de proiecte pe fonduri structurale, însă managerii de spitale și policlinici trebuie să facă proiectele, dar unii nu au timp, alții nu au chef, iar multe spitale nu dețin sumele necesare pentru cofinanțarea acestora.

În speranța că veți lua măsuri care se impun în rezolvarea acestei probleme care mi-a fost semnalată de medici, vă întreb respectuos cum pot spitalele din România să acceseze fondurile necesare pentru a amenaja spațiile destinate tratamentelor oncologice și pentru a angaja personal calificat responsabil?

Solicit răspuns scris și oral.

Deputat al PSD Bacău, Elena Hărătău.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Mariana-Venera Popescu

Dau cuvântul doamnei Mariana-Venera Popescu, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

   

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educației Naționale.

Stimată doamnă ministru,

Prin modificările succesive aduse Legii salarizării bugetarilor - Legea nr. 153 din anul 2017 -, respectiv prin ordonanțele de Guvern nr. 91 din 2017, nr. 41 din 2018, nr. 114 din 2018, în prezent, în ceea ce-i privește pe angajații din învățământ, atât din cel universitar, cât și din cel preuniversitar, la venitul actual al tuturor angajaților din sistem se adaugă 25% din diferența dintre salariul brut din decembrie 2018 și salariul brut prevăzut în Legea salarizării unitare pentru anul 2022.

Pe lângă aceste creșteri salariale, profesorii primesc 10% în plus la salariu, spor de suprasolicitare neuropsihică, care s-a calculat începând cu 1 decembrie 2018.

De acest spor beneficiază doar personalul de predare. Acesta nu se acordă și personalului de conducere, îndrumare și control, deși și acesta are rol de predare, ajungându-se astfel în situația în care personalul de predare are venituri mai mari decât personalul de conducere.

Fiind vorba de același loc de muncă, în condiții similare, chiar cu o responsabilitate și o încărcare neuropsihică mai mare, în ceea ce privește personalul de conducere, consider că ne aflăm în fața unei situații discriminatorii care trebuie corectată de urgență.

Având în vedere situația prezentată mai sus, vă rog să-mi comunicați în scris următoarele:

- Dacă Ministerul Educației Naționale consideră că situația semnalată mai sus trebuie corectată;

- În cazul unui răspuns afirmativ - care sunt soluțiile propuse de dumneavoastră pe această speță?

Vă mulțumesc.

Deputat Mariana-Venera Popescu.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Toma

Am o rugăminte la colegii prezenți în sală. Apăsați pe buton, înscrieți-vă la cuvânt, ca să văd cine este prezent și să dau cuvântul, în ordine.

Da, sunt înscriși 6 vorbitori.

Primul înscris, pe poziția 7, care corespunde cu cei care s-au înscris acum și cu ce am și eu pe listă, poziția 7 - domnul Ilie Toma. (Vociferări.)

Nu, deci eu am aici o listă. Și verific cine din această listă este, ca să nu-i tot strig pe fiecare. Primul care este prezent din această listă și e înscris aici. Nu se pune cine e mai iute de mână.

Deci aveți cuvântul, domnule Toma Ilie.

   

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Interpelarea mea face referire la Ministerul Agriculturii și la schemele de întrajutorare pentru anul 2019 în agricultură.

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României, "Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau interpelările formulate de deputați sau senatori".

În cadrul audiențelor desfășurate la biroul parlamentar din Municipiul Hunedoara, județul Hunedoara, primesc multe întrebări legate de Programul de guvernare pentru noul exercițiu bugetar 2019, întrebări referitoare la activitatea agricultorilor și crescătorilor de animale din județ și de la noi din țară.

Pe această temă am avut dezbateri cu agricultorii și zootehniștii din arealul județului Hunedoara, legate de viitoarele politici și viziuni ale Programului de guvernare ale PSD, ale Guvernului României și, implicit, ale ministerului pe care îl conduceți, în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea agriculturii și a schemelor de subvenționare a agricultorilor pe termen mediu și scurt.

Programele promovate și implementate în anii trecuți, cu rolul de a susține activitatea agricultorilor și a crescătorilor de animale, la nivelul județului Hunedoara, și nu numai, s-au dovedit a fi foarte benefice.

De aceea, prin urmare, domnule ministru, pentru un bun dialog cu agricultorii din județul Hunedoara, vă rog să-mi comunicați care sunt facilitățile, schemele, ajutoarele și programele de subvenționare, în agricultură și zootehnie, pe care le aveți în vedere de a fi implementate în anul 2019.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Codreanu

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Constantin Codreanu. Poziția 10.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o nouă interpelare pentru Ministerul Muncii, domnul Marius-Constantin Budăi.

Schimbăm aria geografică a domeniului "Românii de pretutindeni". Nu mai vorbim de Republica Moldova, vorbim de diaspora economică.

Și obiectul interpelării este următorul: "Posibilitatea încheierii unui acord de colaborare între Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială - ANPIS - din România și Institutul Național pentru Siguranță Socială din Italia.

Este, practic, suma unor așteptări, nedumeriri ale comunității cetățenilor români din Italia - precizez, cea mai mare comunitate de cetățeni români din afara României -, și această interpelare îi vizează în mod special pe cei din sudul Italiei, acolo unde, așa cum bine cunoaștem, a înflorit, din păcate, acel fenomen care este cunoscut drept "caporalato". Și una dintre solicitările conaționalilor noștri a făcut referire exact la această posibilitate de a încheia un acord de colaborare între ANPIS și Institutul pentru Siguranță Socială din Italia, care să-și desfășoare atribuțiile specifice, în parteneriat, pentru cele două comunități aflate în cele două țări gazdă. Vorbim deci de românii din Italia și de italienii din România.

În contextul prezentat mai sus, vă rog respectuos să transmiteți următoarele:

1. Există sau au existat discuții cu privire la încheierea unui acord de colaborare între ANPIS și Institutul Național pentru Siguranță Socială din Italia sau alte demersuri asemănătoare?

2. Consideră Ministerul Muncii și Justiției Sociale oportună încheierea unui astfel de acord?

3. Care sunt demersurile pe care partea română trebuie să le facă, în vederea semnării unui astfel de acord și când estimați că ar putea fi încheiat?

Se solicită răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Lovin

Dau cuvântul domnului Dumitru Lovin, ALDE. Poziția 11.

   

Domnul Dumitru Lovin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: "Guvernul trebuie să ia în seamă obiectivele considerate de români prioritare".

Doamnă prim-ministru, de curând, o echipă de specialiști de la World Group Bank și de la Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România a realizat un studiu foarte interesant și demn de luat în seamă, intitulat "Alege prioritățile orașului tău".

Prin intermediul acestei campanii au fost identificate cele mai importante proiecte din țară, în viziunea românilor din București, dar și din cele 40 de reședințe ale județelor din țară.

În mare parte, proiectele indicate sunt incluse în documentele strategice sau programatice, cum ar fi: SIDU, PUG sau Masterplanul General de Transport. De asemenea, au un prag valoric minim și nu au finanțare asigurată.

În ceea ce privește Vâlcea, județul meu, concluziile campaniei sunt următoarele: realizarea centurii ocolitoare a orașului Râmnicu Vâlcea este cel mai important obiectiv, în viziunea localnicilor, și trebuie realizată cât mai curând. Râmnicenii mai cred că dezvoltarea acestei zone nu va fi posibilă nici fără construcția autostrăzii A1 Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești.

Alte obiective: un bazin olimpic de înot, reabilitarea și modernizarea stadionului din Zăvoi, finalizarea căii ferate Pitești-Râmnicu Vâlcea, modernizarea căii ferate Râmnicu Vâlcea-Sibiu, Drumul Trans-Regio Drobeta Turnu Severin-Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea, Drumul Trans-Regio Râmnicu Vâlcea-Caracal-Corabia, Drumul Trans-Regio Pitești-Râmnicu Vâlcea-Racoviță.

Din păcate, la ora actuală, aceste obiective există cel mult pe hârtie, deși reprezintă dorința românilor și ar trebui tratate ca atare.

Stimată doamnă prim-ministru,

Vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

De asemenea, vă rog ca, în condițiile în care unele dintre aceste obiective au fost începute într-o formă sau alta, să îmi comunicați stadiul în care se află și ce pași urmează să facă Guvernul sau instituțiile subordonate acestuia pentru aducerea la bun sfârșit a acestora.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu deosebită considerație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Antal István-János

Dau cuvântul domnului Antal István-János. Poziția 12.

   

Domnul Antal István-János:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Am o interpelare adresată domnului ministru Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul: "Prelucrarea abuzivă a datelor personale de către Biroul de Credit S.A.".

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenției situația privind activitatea considerată abuzivă, în care Biroul de Credit S.A. își desfășoară activitatea și vă propun cercetarea situației prezentate, pentru a găsi o soluție, și chiar și printr-o modificare a actelor normative care reglementează activitatea acestei instituții, în vederea soluționării problemelor.

Această instituție a fost înființată în 2003, înregistrată la Registrul Comerțului pe 16 februarie 2004.

Biroul de Credit este o societate pe acțiuni care are ca acționari 20 de bănci.

În acest moment, toate instituțiile financiar-bancare sau financiare nebancare din România colaborează prin înregistrarea în Biroul de Credit a datelor rău-platnicilor, cu toate că nu există acordul persoanei, în legătură cu care se face înregistrarea.

Detaliile sunt descrise în interpelarea mea.

A doua problemă considerată abuzivă. Este important să se țină cont și de faptul că nu toate persoanele fizice și nici cele juridice care au ajuns să aibă incidență de plată la bănci sunt de rea-credință. Unii au ajuns în situații delicate, independent de voința lor. Exemplu: criza financiară a anilor 2007-2009.

Nu este corect ca o persoană fizică sau o societate să tragă ponoasele unor probleme apărute independent de voința lor, iar băncile partenere în afacere să nu aibă nicio responsabilitate.

Problemele înscrise în evidența Biroului de Credit se prescriu după șapte ani, iar în cazurile concrete, când, cu eforturi se rezolvă, totuși, problemele societăților sau a persoanelor fizice, se restituie datoriile, datele înregistrate nu se șterg. Dimpotrivă, dacă acești clienți ai băncilor solicită ștergerea datelor proprii, se mai aplică un punct negru în plus, și băncile refuză să acorde un alt credit.

Aștept un răspuns scris.

Cu stimă, Antal István-János, deputat al UDMR, Constanța.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Sergiu Cosmin Vlad

Dau cuvântul domnului Sergiu Cosmin Vlad, USR. Poziția 13.

   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Stimate domnule ministru,

Am primit mai multe sesizări din partea cetățenilor din comuna Bârzava, județul Arad, legate de acțiunea primăriei de a întrerupe intabularea terenurilor din localitate, fără nicio explicație și fără stabilirea unui termen de reluare a operațiunii.

Având în vedere că cetățenii își doresc să obțină titluri de proprietate pe aceste terenuri, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări.

1. Se are în vedere o verificare a situației din comuna Bârzava?

2. În cazul în care se găsesc nereguli, ce măsuri aveți în vedere să luați?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral și scris.

Cu deosebită considerație, Sergiu Cosmin Vlad, deputat al USR.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Vlad-Emanuel Duruș

Dau cuvântul domnului Vlad-Emanuel Duruș. Poziția 15. Grupul USR.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului Răzvan Cuc, ministrul transporturilor

Stimate domnule ministru,

Interpelarea mea se referă la Drumul Național 18B, ce leagă Baia Mare de Târgu Lăpuș. Acest drum național a fost, practic, timp de ani de zile, o minge de ping-pong aruncată între autoritățile județene și cele naționale. Fiecare a promis reabilitarea lui, dar s-au realizat, de-a lungul vremii, doar cârpeli. Chiar la începutul anului trecut lucrările au fost reluate, s-a schimbat chiar și directorul zonal al CNAIR și, până la urmă, ne-am ales cu 10 kilometri modernizați din aproximativ 45 de kilometri.

Dacă ne uităm pe declarațiile făcute în iulie anul trecut, reabilitarea întregului tronson ar fi trebuit să dureze două luni și jumătate, însă de la începerea lucrărilor au trecut aproape nouă luni.

Prin urmare, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți când vor fi reluate lucrările pe Drumul Național 18B Baia Mare-Târgu Lăpuș și în câte luni aproximați că vor fi finalizate aceste lucrări.

În final, aș dori să spun că cea mai bună încheiere la această interpelare este sloganul PSD de la europarlamentare "România merită mai mult".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Emanuel-Dumitru Ungureanu

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR. Poziția 17.

   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Subiectul interpelării adresate doamnei Pintea, ministrul sănătății, se referă la erorile grave de organizare, încălcarea mai multor articole din OMS nr. 1.141/2007 de către chirurgul Beuran și comisia care a organizat examenul de specialitate în chirurgie generală, în data de 26 martie 2019, la Spitalul Floreasca.

Stimată doamnă ministru al sănătății, Sorina Pintea, vă solicit, înainte de toate, să organizați o comisie de anchetă prin care să cercetați modul în care chirurgul Beuran, șef al Comisiei de organizare a examenului de specialitate în chirurgie generală, a organizat și respectat metodologia de examen pentru medicii care au dat acest examen în data de 26 martie 2019, în Amfiteatrul UMF din cadrul Spitalului Floreasca.

Din dialogul cu mai mulți medici, care au fost examinați în data de 26 martie 2019, rezultă în mod clar faptul că au existat mai multe nereguli extrem de grave în modul în care a fost organizat acest examen. Vă redau doar o parte din ele, așa cum rezultă din plângerile mai multor medici care au participat la această veritabilă bătaie de joc.

Voi indica, doamnă ministru, și articolele din Ordinul nr. 1.141/2007 care au fost încălcate de membrii comisiei coordonate de Beuran și voi semnala și alte aspecte pe care le consider foarte importante și relevante pentru a lua decizia anulării acestui examen prost organizat și grav viciat.

În primul rând, s-a încălcat flagrant art. 24 alin. (1), care spune că evaluarea rezidentului care susține examenul de specialitate se face după ce "există la dosarul de înscriere confirmarea în specialitate, după efectuarea integrală a programului de pregătire, certificată de coordonatorul sau directorul de program de rezidențiat, în baza - atenție! - a Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului".

Vă rog să-mi comunicați, doamnă ministru, cine sunt persoanele din Ministerul Sănătății care au avut responsabilitatea ca aceste caiete de monitorizare să fie actualizate conform legislației?

Mai jos o să vă redau în scris cronologia evenimentelor de la acest examen.

Închei acum, însă cu rugămintea să evaluați toate examenele de specialitate care s-au dat între anii 2014-2018 și o să constatați ceea ce cu groază am văzut și eu.

Nu știm, la sfârșitul examenelor de rezidențiat, ce anume știu să facă mulți dintre medicii care iau aceste examene, pentru că aceste caiete de monitorizare ar fi trebuit să fie făcute de Ministerul Sănătății, din anul 2012, și pur și simplu nu există.

Aștept răspunsul scris și verbal.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă mai există vreun coleg care dorește să ia cuvântul și a uitat să se înscrie? Nu mai există.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,44.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 16 noiembrie 2019, 4:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro