Camera Deputatilor

Doamna Cristina Burciu:

"Susţinerea tinerilor în şcoală, o măsură concretă a guvernanţilor"

"Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat" - spunea un mare cărturar referitor la procesul de învăţământ.

Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Guvernului de a asigura toate condiţiile pentru o educaţie de calitate celor care vor avea misiunea de a asigura continuitatea naţiunii noastre.

În vederea acordării sprijinului necesar tuturor elevilor care frecventează cursurile liceale, îndeosebi celor proveniţi din zona rurală sau din familii fără posibilităţi materiale, Ministerul Educaţiei Naţionale a parafat zilele trecute două contracte de finanţare din fonduri europene, în valoare totală de 114 milioane de euro. Această sumă va fi folosită pentru susţinerea şi continuarea Programului "Bani de liceu", deoarece, începând cu acest an şcolar, beneficiarii acestui instrument de susţinere vor primi 250 de lei lunar, faţă de 180 de lei până acum. O altă modificare intrată recent în vigoare se referă la valoarea plafonului maxim de acordare a bursei, indexată de la 150 de lei la 500 de lei/membru de familie, ca urmare a armonizării acestui plafon la situaţia economică actuală, în speţă la majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Un alt proiect finanţat din sumele aferente noilor contracte semnate de Ministerul Educaţiei Naţionale este Programul "Bursa profesională". Alocările financiare ale acestui program vor permite unui număr de 80.132 de elevi din clasele IX-XI din învăţământul profesional, inclusiv învăţământul dual, să îşi continue studiile cu burse acordate din fonduri europene, 20% dintre elevi provenind din mediul rural. Bursa acordată în acest program, în valoare de 200 lei, se va acorda tuturor elevilor, indiferent de veniturile părinţilor lor, singura condiţie fiind legată de frecventarea cursurilor.

Aceste două programe guvernamentale se înscriu în seria numeroaselor decizii luate în ultimul an şi jumătate pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de învăţământ şi a calităţii actului educaţionale. Dascălii sunt mult mai bine plătiţi, poate pentru prima dată după 1990 primesc acum salariile pe care le meritau de foarte mult timp, mult mai aproape de nivelul occidental. Ar fi fost anormal să pretindem la nesfârşit obţinerea unor performanţe remarcabile la nivel internaţional, precum numeroasele succese ale elevilor români la olimpiadele pe diferite materii, fără ca îndrumătorii acestor copii să fie plătiţi corespunzător.

Este evident că responsabilii guvernamentali care administrează educaţia aplică o strategie coerentă pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care se desfăşoară educaţia copiilor noştri. Măsurile se axează pe reducerea abandonului şcolar, pe dezvoltarea învăţământului profesional, precum şi pe corelarea ofertelor educaţionale cu nevoile actuale ale pieţei muncii. Avem nevoie de continuitate în sprijinul acordat îndeosebi elevilor proveniţi din familii cu venituri reduse, a căror posibilitate de a frecventa şcoala sunt reduse, precum şi celor aflaţi la distanţe mari faţă de unităţile de învăţământ. De asemenea, în paralel cu reducerea abandonului şcolar, trebuie să identificăm soluţiile optime pentru menţinerea tinerilor în ţară, deoarece problema găsirii unui loc de muncă după absolvirea studiilor, fie ele liceale sau universitare, continuă să fie dificilă.

Sunt convinsă că Parlamentul şi Guvernul vor identifica şi în perioada următoare resursele bugetare necesare pentru desfăşurarea unui proces de învăţământ la standarde înalte, care să ne permită să păstrăm în ţară tinerii şi să le asigurăm condiţiile optime de muncă şi viaţă!